REDACţIVNEA ŞI A1)MI>ISTRA|HKEA:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
GAZETA" IEŞfe- IN FIECARE DI.
Pe unâ ană 12 fior., pe şâdţ0»îuiil 6 fior., pe trei luni 3 fior. BoinÂnla ^străinătate:
Pe anii 40 fr., pe şâse luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci.
ANULO XLVIII.
Se PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNGIURILE:
Oseriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlscrl nefranoate nu «e prlmeaofi. — ■anuaorlpte nu ae retrămltfi.
NR 204.
Vineri 13 (25) Septemvre.
1885.
Braşovft, 12 (24) Septemvre 1885.
Cestiunea bulgară preocupă a<Jî minţile tu-turoru omeniloru politici din Europa şi t6te celelalte afaceri pendente, esterne său interne, îşi pierdâ din importanţa loru faţă cu evenimentele din peninsula balcanici, cari ameninţă pacea Europei.
Ce va tace Turcia ? Ce voru întreprinde ma -rile puteri, cari au semnaţii tractatulu de Berlină ? Sancţiona-voră faptele împlinite său, dâcă nu, ce se va întâmplă ?
Celu ce ar pută să ne desluşâscă în privinţa acâsta, ar fi unu adevărată profetă. Noi ne ţi-nemu de ceea ce vedemă şi de ce scimă şi pe basa acâsta (Jicemă, că, după a nostră convingere, Turcia a ajunsă la ună punctă decisivă pentru esistenţa ei în Europa. De va întreveni seu nu în Rumelia, totă rău va fi pentru ea. Remâne acum ca să alăgâ dintre două rele pe celă mai mică. Care este celă mai mică?
La acâstă întrebare aflămă în câtva ună răspunsă în comunicările, ce le aduce „Neue freie Presse“ dela 23 1. c., cari comunicări credemă că le-gf primită dela ambasada tureâscă din Viena, cu care acestă f6iă în totdeuna a întreţinută re-laţiunî amicale. Etă ce scrie numita fdiă asupra situaţiuneî:
«Actuala faşă a cestiunii ostrumelice-bulgare pare a se concentra în nisuinţa ca, la casă că unirea celoră două Bulgarii nu s’ar mai pute zădărnici, acesta faptă să fiă mlatâ şi peninsula balcanică să fiă ferită de alte nouă complicaţiunl. Prinţulă Alexandru ală Bulgariei pare a fi fostă informată despre acăsta nisuinţă a puteriloră, căci a făcută nnă pasă prevenitoră şi a adresată pute-riloră semnatare a tractatului din Berlin prin telegrafă o împărtăşire esplicându-le procederea sa. Totodată prinţulă Alexandru nu voiesce să altereze vasalitatea celoră două ţări faţă cu Turcia, şi asigură că n’are nici o in-tenţiune ostilă şi că pune mare preţă pe aceea ca paşii săi viitori să fiă lipsiţi de orice caracteră duşmănosă în contra Porţii. Dorinţa prinţului Alexandru de a se înţelege în modă amicabilă cu înalta Portă, se esplică şi de acolo, că densulă s’a proclamată numai ca prinţă ală ambeloră Bulgarii* şi nu ca »rege ală Bulgariei* de unde să conchide, că prinţulă Alexandru nu voiesce să schimbe relaţiunile de vasalitate cătră Sultanulă şi ast-felă crede a uşura Porţii recunăscerea nouei stări de lucruri în Bulgaria. In adevără prinţulă pare a fi condusă I pentru momentă numai de dorinţa, de a-şî conservă noua posesiune şi de a lua cu Porta şi cu puterile o înţelegere, care să-i permită de-a face să se consolideze nouele relaţiuni.
Cabinetele europene ară voi forte bucurosă să facă ună angagiamentă, prin care celă puţină pentr’ună timpă anumită ară păre eschise alte complicaţiuni. De aceea se susţine în cercurile diplomatice, că decă Turcia ar face întrebuinţare de dreptulă său şi ar eşi victoriosă luptândă în contra insurecţiunei, acesta ar causa în Ru-I sia o amărăciune aiâtă de mare, îneâtă Ţarulă s’ar vede I sililă a alerga în ajutorulă coreligionariloră săi strîm-I toraţi de Turci. Este evidentă, că o asemenea eventua-I Itate ar pută nasce marele penculă ală unoră nouă I complicaţiuni. Spre a încungiurâ acesta nu esistă de-I câtă ună singură mijlocă: a face totu posibilulu spre a I împedeca intervenţiunea Sultanului.
I De se va întâmpla acesta, atunci de sigură prinţulă I Alexandru nu mai puţină ca şi conduce terii n aţi unei I bulgare voră face totă ce le stă în putinţă, spre a îm-I pedeca lăţirea revoluţiunei în acestă provinciă, atunci I Porta negreşită o va pute mai uşoră suprimă, decâtă I decă trupele ei ară fi angagiate deja în Rumelia orien-I tală. Puterile afară de acesta ar lăsa Portei cu totulă I mână liberă d’a procede în Macedonia cum va crede I mai bine. Dăcă odată Turcia va face concesiimea_de=a-
nu interveni, atunci ar urma să se esecute a doua parte a programului diplomatică, care, precum amintirămâ, ar constă în aceea de-a dobândi dela puteri şi dela Portă recunoscerea Uniunei bulgare sub condiţiunea, ca prinţulă Alexandru cătă privesce Rumelia să stea în aceeaşi relaţiune cătră Sultanulă în care se află adi Bulgaria C’ună cuvântă prinţulă Alexandru ar rămâne cu privire la Bulgaria de suda tocmai aşa vasalulu pa-dişahului, cum este adfi cu privire Ia Bulgaria de - nordă, şi Sultanulă ar fi suzerană peste amândouă Bulgarii. Despre aceea se pare că încă nu s’a discutată , că ore acesta învoială să se facă printr’o înţelegere directă între Sulf anulă şi prinţulă Bulgariei seu că să se facă numai cu învoirea puteriloră semnatare, fiă într’o conferenţă seu printr’o directă înţelegere între cabinetă şi cabinetă, deorece se tracteză aici de-o modificare a tractatului de Berlină.
Acestă arangiamentă, se ’nţelege, presupune, nu numai ca în Macedonia liniştea să rămână neturburată, ci ca şi celelalte state balcanice să-şi impună o reservă înţelâptă şi ca să fiă reţinute dela o intervenţiune tocmai aşa ca şi Porta. Marea întrebare este însă, decă în împrejurările actuale acesta va fi cu putinţă, întrebare dela care depinde nu numai liniştea Orientului, ci şt pacea europenă. Este faptă netăgăduită că evenimentele in Rumelia orientală au pusă în cea mai mare fierbere spiritele în peninsula balcanică. Principii peninsulei balcanice, cari se aflau mai toţi pe la băile din Europa centrală, s’au reînlorsă acasă în graba cea mai mare şi cercurile diplomatice de aici vădură trei regi într’o irifa-ţiune febrilă trecândă prin Viena şi întrebuinţândă scur-lulă timpă, câtă au stată aici, spre a conferi ei între ei şi probabila că şi cu diplomaţi de aici. Cam ca toţi, au privită şi Regii evenimentele din Rumelia orientală ca o consecinţă a întrevederei dela Kremsier şi au vătjută în-trînsele o lovitură îndreptată în contra posiţiunei state-loră loră.
Sub aceste împresiunî să se fi stabilită aici în Viena între Regii Serbiei şi ai Greciei basa unei pro-cederi paralele în Macedonia. Cea dintâiu măsură, ce a decretat’o regele Milană după întorcerea sa în Belgradă, a fostă prin urmare mobilizarea întregei armate active şi se vorbesce deja de aceea, că trupele serbescî voră fi concentrate la fruntariele Macedoniei şi vechie Serbiei.
Totodată se aude că va fi mobilisată şi armata României şi a Greciei. Esemplulă, ce l’a dată prinţulă Alexandru Regiloră balcanici, îi îndemnă a-lă urma. Fiecare vrea să aibă parte din pradă şi nici unulă nu voiesce să sufere ca numai Bulgaria singură să devină mai mare în teritoră şi mai puternică. Intre astfelă de împrejurări pacea aternă numai de ună fîră de pără ş* capriciulă unui Rege balcanică pote să facă de ruşine t<5te silinţele şi tăte aranjamentele diplomaţiei europene.
N’ar fi mai bine ca puterile să lase Portei mână liberă spre a restabili status quo ante? Nouă ni se pare, că acesta ar fi pote singura cale, spre a salva pacea multă ameninţată a Europei. “
Pe când reproducemu comunicările de mai susu, cari fără îndoială suntu din isvoru diplomatică, primimu scirea, că trupele turcesc! au şi trecută peste graniţă*) în Rumelia. De se va adeveri acâstă scire atunci dorinţa esprimată de omulă de încredere ală lui „N. fr. Presseu s’a împlinită, şi acum se va dovedi dăcă interven-venţiunea Turciei va salvâ pacea Europei său nu. Nouă ni se pare, că încurcătura va deveni şi mai mare, mai alesă după ce chiar din comunicările memorate resultâ, că puterile garante se temă, ca intervenţiunea Sultanului să nu aducă după sine intervenţiunea Ţarului.
UNIREA BULGARILORU.
Despre evenimentele din Bulgaria şi Rumelia ostică, «Voinţa Naţională* are următorele sciri pe care le repro-ducemă.
^ A -n^	—AaI
0 telegramă din Filipopolă dela 22 Septemvre n comunică:
Prinţulă Alexandru a sosită aci aseră. Clerulă cu facle şi cruci, îmbrăcată în odăjdii şi o mulţime imensă de copii cântândă osanele, în sunetele tuturoră clopote-loră, ’l-au întâmpinată afară din oraşă. Trăsura Prinţului Alexandru a fostă luată pe braţe. T6tă năptea oraşulă a fostă iluminată. Mii de omeni de prin prejură sosescă mereu aici. 10 drugine de trupe bulgare şi vre-o 2000 de voluntari suntă la Tatară. In urma prinţului trebue se sosescă numai decâtă 10,000 de dmenî cu tunuri.
Sciri sosite de la graniţa turcescă arată că pănă acum nici o mişcare nu se simte din partea Turciei. Bulgarii desvdltă o mare activitate la lucrările de apărare pe drumulă dela Filipopolă la Ciaschioi. Pe înăl-ţimele dela Ciaschioi spre sudă, cari domină valea Ma-riţei, se aşedă baterii şi se facă întăriri.
Prinţulă Alexandru primesce nenumărate felicitări din t6te părţile, cu rugăciunea de a urma cu hotărîre pe calea apucată, pentră a consolida unirea tuturoră Bulgariloră.
Din Sofia se telegrafiază cu data 22 Septemvre n.:
Soirile din Europa nu pară fărte favorabile miş-cărei bulgare. S’a oprită publicarea ştiriloră telegrafice străine fără ună prealabilă controlă ală ministerului. Asemenea şi gazetele străine suntă oprite la poştă unde suntă mai ântâiu cetite şi apoi împărţite.
Gazeta la «Voix de la Macedonie* publică articole entusiaste, în cari laudă vigorea poporului şi prinţului, conjură pe Bulgari ca ori cine li s’ar opune să nu renunţe cu nici ună preţă la drepturile loră şi arată că mişcarea bulgară nu trebue să se oprescă în Rumelia, ci să caute a se întinde pănă peste Macedonia unde Bulgarii creştini robiţi au nevoiă de sprijinulă fraţiloră loră independenţi...
Gavril-paşa (Crestovieî) fostulă guvernatoră ală Ru-meiiei a fostă adusă aci.
Mai multe regimente au trecută deja Balcanii. Din judeţulă Ruseiuk au plecată 300 de voluntari.
,Neue freie Presse* dă următărele sciri dela 22 Septemvre n :
Foile din Lemberg anunţă, că în Pelersburg se adună sume de bani pentru organisarea unei legiuni de voluntari ruşi şi bulgari.
Ambasada turcescă din Paris crede, că Porta nu-şi va trimite deocamdată trupele sâle în Rumelia, ci în Macedonia, ca să’mpedece o eventuală revoltă. După alte sciri, Porta ar alege acâstă cale numai ca să nu dea Rusiei pretextă d’a interveni.
«Temps* află din Berlin, că în Macedonia au sosită emisati bulgari, ca să revolte poporaţiunea.
Corespondentulă din Viena ală lui ,Times* e au-torisată a telegrafia, că Austro-Ungaria recunăsce deplină Turciei dreptulă d’a înăbuşi revolta din Rumelia şi d’a pedepsi pe prinţulă Alexandru. Austro-Ungaria nu se va opune acestui pasă ală Turciei. In acelaşi timpă însă se crede că Pdrta va lucra înţelepţesce, lăsândă să se înlăture crisa de cătră o conferinţă a puteriloră. In Petersburg se nutrescă aceleaşi intenţiunî, der cu dite-rinţa, ca Turcia să convoce conferinţa puteriloră şi depunerea prinţului Alexandru să fiă precondiţiunea pentru constituirea Bulgariei de nordă şi de sudă. Rusia speră, că Turcia nu va porni trupe contra Bulgariei, fiindă că în casulă unei pedeci a Bulgariloră, opiniunea publică a Rusiei va sili pe Ţarulă să se amestece în certă.
Foile liberale din Anglia aprobă evenimentele din Bulgaria şi felicită forte cordială pe Bulgari.
«Corespondenţei politice* i se telegrafiază din Belgradă, că consiliulă de miniştri serbescă a ţinută sub pre-şedinţa regelui o lungă şedinţă, în urma căreia a apărută ună ucază regală ordonândă mobilisarea trupeloră şi convocândă Scupcina la Nişă pe 1 Octomvre. Legea de pressă şi dreptulă de întrunire s’au suspendată provisoră.
«Voinţa Naţională* mai dă următărele sciri dela 22 Septemvre:
Muftiulă din Filipopolă a îndemnată pe musulmanii din Rumelia să rămână liniştiţi, orî-ce imprudenţă din partea loră în acestă momentă, putândă avea grave urmări. De altminteri Bulgarii n’au comisă pănă acum nici ună escesă în contra musulmaniloră. Musulmanii cari făceu parte din miliţia rumeliotă au fostă con-gediaţi.
In Filipopolă domnesce o mişcare extraordinară; necontenită trecă trupe şi cară cu muniţiunî îndreptân-du-se spre frontieră; s’au înscrisă în oraşă pănă astădi peste 1200 de voluntari. Rechisiţiunile, începute de ieri, urmezâ cn mare activitate. Se aştâptâ pe mâne di-dimineţă sosirea din Bulgaria a trei bataliăne şi două baterii. Linia strategică de anărarA a gnmoH<G , »
Nr. 204.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Ministerului de răsboiu bulgarii a făcuţii mari comande de şrapnele in streinătate.
Cetimii în ,Românulă de Marţî:
Astădî trenulii venindă din Rusia sosesce cu 300 oficerl ruşi volCintarî, cari trecă în Bulgaria spre a lua parte la evenimentele de acolo.
Reproducemu după * Naţiunea* următorele scirî:
Guvernulii rusăscă a informată în modă oficiosă cabinetulă din Bucurescî, că mai mulţi voluntari ruşi voră trece prin România pentru a se duce în Bulgaria.
Se vorbesce despre o apropiată convocare extraordinară a Gameriloru române. Ga data cea mai probabilă se dă sfîrşitulă lui Septemvre.	,
„L’Indâpendance roumaine spune, că consiliulă de miniştri s’a ocupată de necesitatea de a se rechiema oficerii în congediu şi a mobilisa ună corpă de armată. Discuţiunea a fostă lungă şi din cele mai vii.
Scrisrfrea Principelui Alexandru a Iii Bulgariei eâtră Sultanii lâ.
Principele Alexandru alu Bulgariei a adresaţii următorea scrisore:
La 1 Septemvre guvernulă Rumeliei orientale a fostă răsturnată şi poporulă m’a proclamată în unanimitate de principe; poporulă bulgară cere unanimă sS pri-mescă acâstă numire; am sosită in Filipopolă şi am luată în mână guvernulă vechiei provincii. Declară în modulă celă mai formală Maiestăţei Vâstre, că acâstă unire a celoră două Bulgarii se face fără nici ună scopă ostilă în contra guvernului M. V.
Mă facă garantă pentru liniştea celoră două ţări şi pentru siguranţa locuitoriloră, fără deosebire de rasă şi cultă; rogă pe M. V. să dovedăscă Încă odată bunătatea ei nemărginită cătră poporele ei şi să sancţioneze unirea care se face fără a aduce vre-o lovitură suveranităţii Maiestăţii Vostre.
ESPULSAREA ARDELENILORtJ.
în capulu diarului cu litere mari, protestulu pressei contra espulsiuniloru. Apoi face urmă-tdrele reflexsiunî.
Gonirea a sâse Români Transilvăneni din România liberă şi independentă este actulă celă mai arbitrară, celă mai nesocotută ce putea să comită ună guvernă românescă, faţă cu împrejurările cari i-au servită de pretextă.
Acestă actă este o lovitură teribilă dată nu numai espulsaţiloră, dar şi românismului, legiloră datoriei de frăţietate ... ce legă pe Românii din tote părţile după faţa globului; este pata cea mai negrâ ce a putută să lase în pagina vieţii politice şi naţionale a d-lui I. C. Brătiunu , apărâtorulă înfocată odinioră ală românismului . . .
In totă casulă măsura espulsâni este ună actă din cele mai arbitrarii, conduita guvernului deplorabilă. Protestămă din totă puterea contra espulsării din ţâră a Româniloră Transilvăneni, cari n’au mai puţină dreptă de-a trăi într’ănsa ca orî-eare cetăţenă română.
„Vocea Botoşaniloră" publică protestulă pressei şi următorete rânduri în capulu <}iarului.
. .. LJnindu-ne la protestulu contra espulsiunei Româniloră, comitetulă presei înscrie adesiunea nostră.
Sperândă că acţiunea sa nu se va mărgini numai la simple proteste, promitemă a conlucra din răsputeri la orî-ce resoluţiunî virile se voră lua contra celui mai vitregă guvernă ce vr’odinioră a avută acestă ţeră...
„Vocea Botoşaniloră" a deschisă o listă de subscriere pentru cei espulsaţi.
Cetăţenii din Focşani şi Mizilu au protestată prin telegramă energică contra măsurii guvernului espulsândă pe Români. S’au mai ţinută întruniri de protestare în Ploescl, Galaţi, Craiova, Giurgiu şi Berladu, adoptândă resoluţiunea votată în întrunirea din BncurescI.
Cetimă în „Naţiunea" :
In urma espulsării celoră şâse Ardeleni, în oraşele României s’au ţinută şi se ţină adunări imposante spre a protesta în contra actului guvernului.
Cea dinteiu întrunire s’a ţinută în Bucu-resci sub preşedinţa d-lui Dim. Giani, fostă ministru de justiţia. A vorbită d-nii G. Paladi,
P.	Grădiştânu, Dim. Giani şi I. N. Laho-vari, arătândă toţi că guvernulă a comisă ună actă illegală. D. Giani, autorulă legii de es-pulsare, a esplicată acâstă lege publicului, care a asistată în numără fdrte mare la întrunire. Protesiulă în contra actului guvernului a fostă unanimă. Resoluţiunea ce s’a luată în acâstă întrunire s’a primită de întrâga adunare şi este următârea:
In faţa abusuriloră, acteloră arbitrare inconstitu-iionale ce s’au comisă şi se comită de guvernulă actuală ;
In faţa celui din urmă actă odiosă ală său, care a venită să-i coroneze arbitrariulă şi ilegalitatea;
Actulă ce se comite prin espulsiunea de pe teri-toriulă ţârei a fraţiloră noştri Români: Nicolae Giurcu, Alecsandru Ciurcu, George Săcăşanu, George Ocăşanu, I. Droc Bănciulescu şi I. Corneanu;
Cetăţenii întruniţi în adunare publică astăzi, 5 Septemvre 1885, protestă cu energiă contra tuturoră aces-toră acte şi în specială contra celui din urmă.
Aclamă ună eomitetă care va fi în continuă legătură cu cei espulsaţi, care se va ocupa cu afacerile loră şi va veni în ajutorulă celoră lipsiţi de avere.
Comitetulă va lupta pe tote căile legale pentru reintrarea în ţeră a espulsaţiloră şi va funcţiona pănă se va realisa scopulă său.
Combătândă pe aceleaşi căi tote actele de acestă natură pe care guvernulă s’ar încerca să le mai săver-şâscă, comitetulă va căuta să facă să se respecteze dreptatea şi legalitatea.
Din Brăila ni se scrie că cetăţenii de acolo au făcută o primire din cele mai căldurose atâtă studenţiloră cari s’au dusă acolo pentru a lua parte la congresă, câtă şi celoră trei expulsaţî, G Săcăşanu. G. Ocăşanu şi I. Drocă-Bănciulescă, cari treceu prin gara Brăila spre Galaţi.
»Era — d'ce corespondentulă nostru — ună spec-tacolă durerosă: a saluta de buna-venire pe junimea care este viitorulâ ţărei, şi totă în acestă timpă a plânge expulsarea altoră tineri, a căroră vină este că simtă român esce.«
Sute de cetăţeni se îmbulziau a-şî lua rămasă bună dela cei trei tineri. Trenulă a plecată în strigăte de „Ura!* şi „La revedere!* âr musica intona marşulă »Deştâptă-te Române.*
Mai mulţi advocaţi din Bucuresci s’au strînsu la d. C. Boerescu, cj'ce „L’Indâp. roumaine,“ spre a discuta partea juridică a cestiunii espulsării Româniloră transilvăneni,
Cetimă în „Răsboiulu:"
D. Remus Opreanu, indignată de fapta monstruosă a expulsării celoră şâse Români, va trece în oposiţiă.
„Naţiunea" scrie:
Aflămă că d-nii G. Săcăşanu şi G. Ocăşanu, amen-duoi expulsaţî, suntă traduşi înaintea tribunalului din Alba-Iulia ca vinovaţi de înaltă trădare. Pedeapsa ce i aşteptă este: 20 de anî muncă silnică.
La plecarea espulsaţiloră, la gara de nordă d. S. I. Vasilescu a distribuită nisce poesii făcute în onârea isgoniţiloră.
„Românulu" scrie:
ţ)iarulă ,L’Independance roumaine* a fostă cumpărata de cătră d. G. Lahovary cu suma de 150,000 lei S’au plătită îndată d-lui Ciurcu 35,000 de lei. La 15 Ia-nuariu 1886 se va vărsa suma de 35,000 lei In urmă se voră da 30,000 de lei pe ană pănă la achitarea sumei de 150,000 lei. Se va mai plăti o rentă viageră de 5000 lei pe ană pentru totă timpulă câtă va apără (Jia-rulă supt orî-ce titlu şi orî-care proprietară ar fi.
întrunirea ţinută în Iaşi a fosă din cele mai împunătâre. Sute de cetăţeni din cei mai luminaţi îşi daseră aci întîlnire, ca să proteste contra expulsărei unoră Români de pe teritorulă românescă.
Au vorbită dnii H o 1 b a n ă, directorulă (jiarului „Patria", G Pa nu, directorulă diarului „Lupta", Mici eseu, advocată, G. M arz eseu, senatoră, şi P. Bă dă rău, advocată şi profesoră la gimnasulu Alexandru Celă Bună. Toţi au înfierată cu cuvintele cele mai energice purtarea guvernului.
După votarea unui protestă, s’a aclamată ună comitetă de 22 persâne care să lucreze pentru reîntârcerea în ţară a celoră espulsaţi şi să adune bani pentru întreţinerea în streinătate a celoră lipsiţi de mijloce.
■n .t u	A «vi
SOIRILE PILEI.
Ni se scrie din Pesta, că Dumineca trecută s’a constituită societatea »Petru Maioră" în şedinţa’i ordinară generală, alegendu’şi de preşedinte pe dlă Ionă Suciu juristă, vice-preşedinte Septimiu P. Bocşană juristă, casară George Şandoră juristă, secretară Arseniu Vlaica stud. la politechnică, controloră Petru Corneană juristă, bibliotecară George Popă juristă, etc. In deplină unire societatea va trebui să chibzuiască cum să vântfă mulţimea de esemplare, ce mai are din ,Istoria pentru începutulă Româniloră....* a lui Maioră, din care cu totă reclama făcută în (fiarele române anterţă, prea puţine esemplare s’au mai venduui. Pănă acum numărulă studenţiloră din Pesta abia trece peste jumătatea celoră din anulă trecută.
—0—
u«:«nr.nliiiS /^ir> MzirliQcitt q	si ftlrt ne
locuitori ca decumva au primită esemplare din proclamaţia »irredentă* să o predea biroului presidială pănă la 30 Septemvre.
—o—
Precum anunţă »Bistritzer Wochenschrift*, fişjianulil comit. Bistriţa-Nâsăudă, Banffy-paşa, la recomandarea solgăbireului (ca mâne vomă audi că şi servitorii dela autorităţi suntă pedagogi! Red.) şi a inspectorului şcolarii a obţinută premii dela ministrulă instrucţiunei pentru »escelentele succese* în instruirea limbei maghiare în şcâlele a patru învăţători germani şi patru români, şi anume cei patru români suntă: Ladislau Oniga dm Mo-noru 50 fl., Clemente Grivase din Neposă (Vărarea) 25 fl., Gherasimă Bojoră din Ardană 25 fl., Demianti Nechita din Ilva mică 25 fl. Fi-voră şi succesele în limba română totă aşa de escelente? Autorităţile nâstre şcolare nu s’ară pute informa?
—0—
In nâptea de 14 Septemvre n. în biserica din Mândra, lângă Şercaia, întră pe ferestră ună individă anume Lakatos Ferenz din Theresiopolă şi aprinse lumina. Ve- • cinii observândă acesta deteră alarmă şi înconjurară biserica. Lakatos stinse acum lumina şi încercă să fugă pe ferestră amenmţândă că va împuşca pe ori care i va sta în cale. Omenii însă nu ţinură seină de ameninţarea lui, ci puseră mâna pe elă şi’lă escortară la judecătoria 1 de cercă din Şercaia.
~0—
După comunicarea lui ,Ellenzâk,« judele comuualil din M. Sânmărtină a fostă trasă în cercetare şi suspendată din serviciu pentru că a delapidată 700 fl. bani de dare.
—0—
Aceeaşi foiă observă, că garnisâna din Se-beşă se va schimba cu alta, fiind că acestă garnisonă, care aparţine regimentului 64 de infanteriă, dela sergent majoră in josă se compune numai din Români din Se* beşă şi din comunele rurale mărginaşe. Probabilă că „Ellenzek,* care rareori are fericirea d’a fi bine informată e şi de astădată păcălită, alte voră fi de sigură căuşele schimbării.
—0—
Pe livadă comunei Ohaba, lângă Şercaia, duoi boi şi duoi cai au fostă mutilaţi de nisce făptuitori necunoscuţi tăindu-li-se codele şi fiindă străpunşi în piciore cu cuţitulă.
—r—
Din Pesta i se telegrafeză diarului »N. fr. Presse* următorele: pilele trecute a publicată mediculă română din Mehadia, Dr. Popoviciu ună protestă în contra seri-sorei incendiare răspândite de * România irredentă*. La [ acâstă scrisore a primită Dr. Popovicî o sentinţă di mârte, cn data Bucurescî 16 Septemvre, scrisdre cu cer-nâlă roşiă, subscrisă asemenea de Irredentă, în care sentinţă, i se face cunoscuta, că mai ânţâiu va fi supusă torturei în Mehadia, după aceea va fi înjunghiată cu cuţite. dâcă nu va revoca scrisorea sa. D-lă Popoviciu aduce acâsta la cunoscinţa publicului ungurescă, susţiin-du-şî totodată primulă său protestă.
—0—
După cum spune „H. Z.,* »locuitorulă Neculae Beua din Pianulă săsescă a fostă arestată, fundă că s’ară fi găsită la elă scrisori private compromit ătâre şi ar fi împărţită proclamaţiunl »irredent.iste.“
—o—
In Abrudă bântue difterita în modă epidemicii se-cerândă mulţi copii Din acâstă causă deschiderea sc6-leloră s’a amânată, până va înceta boia.
—0— '
Din Carloviţu se anunţă, că cea mai mare parte din deputaţii congresului serbescu bisericescu au sosită deja acolo. Afara de aceea se află în Carloviţă Şerbi fruntaşi ca: Radicojevici, KassevicI, preşedintele curiei Mihajlovicî ş. a. despre cari se 4*ce, că voră să fiă mijlocitori. In 22 Sept. la 10 ore a. m. se adunară deputaţii în sala congresului. Afară era adunată o mare mulţime. La orele 11 sosi în oraşă comisarulă regescă, consiliarulă de curte Cseh şi fu primită între salve de tunuri de deputaţiunea primăriei. Abia pe la 12 ore , ună secretară ală comisarului regescă apăru în sală şi spuse deputaţiloră că deschiderea congresului se va lace abia în 4*ua următdre la 10 ore. Gu esclamârî de nemulţumire părăsiră deputaţii sala.
—0—
Liceulă din Botoşani a luată numele de liceulfl „ Lauriană."
—0—
Se scrie din Ploiescî, că în noptea de 5—6 Sept, nisce tâlhari au torturată, pe soşeaua Ploiescî-Predealâ, în punctulă numită Orăţii, pe d. Drăgană Paltânea din Transilvania, jăfuindu’lă de suma de 2500 lei şi de nisce acte în valore de 5000 lei. Tâlharii s’a făcută nevăijuţi, D. Cheţu, procuroră pe lângă tribunalulă de Prahova, a mersă la faţa locului spre a face anchetă.
—0—
Locuitorulă Netulae Iuga diu comuna Ecelă, fiindă admoniată de Drimarulu lacohă Hodosă ca să nu mai
Nr. 204.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
lârmuiască pe uliţe, îlă înţepă pe acesta în mai multe locuri cu cuţit ulii Furiosulă fu prinşii de gendarmî şi predaţii judecătoriei de cercii din Miercurea.
IUBILEU IN BEIUŞIU.
Aşteptândă, că o peană mai abilă va descrie festivitatea arangiată de câtră corpuiă profesoralii ală gim-nasialădin Beiuşii, iubitului său directorii —m’a reţinută de a vă cere ospitalitatea în preţuitulă D-vostră (Jiarft— vătjendă însă, că cei mai chiămaţî nu-şî luară ostenâla, îmi iau voiă a vă face, deşi cam târcjiu, o scurtă re-feradă.
Orizontală vieţii nostre bisericesc! şi şcolare de o bună vreme să întunecă, nuorii grei nu voiescă a se resfira, ba din când în când câte unii fulgeră sfăşiă atmosfera , isbindă acum în una, acum în altă insti-tuţiune.
De presentă, când ne îndatinasemă a ceti fotă tristă şi durerosă în colonele foiloră române, când pri-vindă în orice direcţiă nu vedemă decâtă din o parte a-tacfi, din alta apărare, o luptă neegală — îţi vine bine plăcută momentulă, în care distrăgendu-te poli uita de dureri şi năcazuri.
Astfelă de momentă (căci cum aşă putea numi altcum o di din viaţă) a fostă 4*ua de 9 Septemvre a. a. st. n. în care s’a serbată (şi nu »şi-a serbată« precum aduce „Familia*) aniversarea a 30-a a activităţii publice a unui bărbată, care lucră pe terenulă celă mai spinosă şi mai ingrată: pe tăremulă profesurei. Acestă iubilante a fostă: Reverendisimulă Domnă Petru Mihuţă direc-torulâ gimnasiului din Beiuşă, esemplarulă purităţii caracterului, a consciinţii curate, a amiciţiei adevărate, a patriotismului neegoistă, a preotului după rânduiela lui Melchisedec.
Frumosă vreme de activitate, o viaţă întreagă! Der mai frumâsă este, când reprivindă, cu mândreţă pote (jice: viaţa-mi petrecută este nepătată, datorinţa mi-am împlinit’o totdeuna!
Intru adevără, pre sine însuşi s’a onorată corpuiă profesorală, când în 9 Septemvre adecă în a 30-a aniversare a surprinsă cu-o rară festivitate pre nobilulă său directoră. A surprinsă cu elă dimpreună şi oraşulă întregii, căci pănă în diua de sărbâtore nimeni nu sciuse despre mişcările premerse.
Dimineţa la 7 ore s’a ţinută liturgiă mare, cele-brândă toţi profesorii, cari suntă sfinţiţi, s’a cântată şi Doxologia. Câtă de surpri4ătoră a putută fi acestă momentă pentru iubilante, care neseiindă nimica despre cele pregătite, în costumulă său cotidiană intră în bi • serică, ca să participe — ca în tote filele — la liturgiă studenţiloră. Der cu multă a fostă mai frapată, când la eşire din biserică, păreţii edificiului gimnasială, ca din poveste au fostă încărcaţi cu ghirlande de flori, porta edificiului a fostă transformată în ună arcă de triumfă, aşe<}ăndu-se desupra ei ună transparentă gătită cu multă dibăciă, conţi nândă textulă :
VIVAT
— Qui gloria vixit
Gloriaque suum gerit romen —
Petrus Mihuţiuj!
Junimea studidsâ condusă de corpuiă profesorală a intrată în sala de gală a gimnasîului, împodobită şi aceea în modă fdrte gustosă cu cununi de flori şi crengi vercji de gorună. Intru aceste răspândindu-se repentină în oraşă evenimentulă rară, festivitatea fu onorată de cătră o cunună de dame şi mai mulţi onoraţiurî.
La invitarea corpului profesorală intră în sală bine-meritatulă directoră, fiindă întîmpinată de »să trăiască* entusiasmate ale celoră presenţi. In numele corpului profesorală fu salutată de domnulă profesoră: Gheorghe M. Mar ine seu, care într’ună discursă bine simţită făcu o scurtă biografiă a sărbătoritului, accentuândă momentele cele mai ponderose din viaţa lui.
Cugetă a face serviciu on. publică cetitoră, decă voiu să amintescă din acelă discursă pasagiulă, în care oratorulă indegetezâ laboriositatea neîntreruptă a iubi-lantelui, cu deosebire în anulă 1873, pe timpulă durerosă ală epidemiei de coleră, când ca oomisară de salubritate <ji şi nopte lucra, ca să pună stavilă morbului grozavă, espunându-şî chiară viaţa sa propriă. Acestei lucrări neobosite şi conscienţiose se pote multămi, că epidemia în cerculă său dispăru mai înainte decâtă ori unde în vastulă comitată ală Bihorului! Meritulă lui a fostă recunoscută de întregulă comitată—jperenându-lă în analele sale, — şi de înaltulă guvernă. Numai elă se retrase modestă dela recunoscerea şi lauda meritată şi de distincţiunea cu care a fostă îmbiată, dela care nu se putu retrage, când cu ocasiunea iubileului seculară ală diecesei gr. cat. aradane, pentru meritele sale câştigate pre tăremulă bisericescă-şcolară, ca deja denumită directoră la acestă gimnasiu a fostă decorată cu crucea de aură pentru merite cu coronă 1...
Fiindă salutată şi din partea junimei studiose prin octavanulă Ioane Damianu într’o vorbire bine potrivită, a cărui textă dede dovadă despre talentele respectivului
— directorulă trămurândă de emoţiune, cu ochii lăcră-mândă, muîţămi pentru surprinderea, ondrea neaşteptată, nesperată dar nici visată, cu care fu întâmpinată din partea corpului profesorală şi din partea junimei. Viuă emoţiune a căşunată păsagiuiă acela ală discursului, în care iubi-lantele se mândresce, că de şi nu a câştigată avere materială în durata lungă de 30 de ani, totuşi cu bucuria p6te accentua, că şi-a dobândită ună sufietă liniştită, precum şi simpatia, iubirea adevărată a cunoscuţiloră săi! Insufleţindă corpuiă prof. şi junimea stud. la împlinirea conscienţ.iosă a chemării şi datorinţei loră, îşi terminâ vorbirea c’o espresiune viuă de multămire şi sărutândă pe toţi membrii corpului profesorală părăsi sala urmărită de cântarea .mulţi ani» şi de freneticele strigări de *să trăiescă*.
In diua acea, seră la 9 6re, îşi luâ începutulă ună banchetă, arangiată în onârea iubilantelui de cătră cor-pulă profesorală şi alţi stimătorî ai săi în cofetăria din locă, la care luâ parte ună publică distinsă atâtă Români, câtă şi Maghiari. S'au ţinută mai multe toaste însufleţitdre, dintre cari am să amintescă ală plebanului rom. cath. din locă I. Nemeth, care salută în iubilante pre preotală modelă, ală profesorului Ionă Buteanu accentuândă modestia rară şi caraeierulă neclintită ală iubilantelui, ală protopresbiterului din locă V. Popu carele ca fostă discipulă, în numele acelora îşi esprimase felicitările cele mai căldurose iubitului profesoră; în toastulă D-sale dn. protopresbiteră cu multă dibaciă ţăsu rugăciunea, cu care întâmpină iubilantele ca profesoră tâneră şi nou numită ântâia 6tă pe studenţii săi: »D6mne dă, ca sămânţa, ce o voiu sămâna,]să ca4ă în pământă rodi-toră« ; — că etă cum se împlini de minunată dorinţa, căci din şirulă foştiloră săi discipuli s’au făcută protopopi, preoţi, pretori, jutjî etc. Toastâ mai departe pretorele Beliczev şi judele sing. Kosztka, cestă din urmă cu o ora-toriă splendidă întru sănâtarea şi scumpa vieţă a d<$m-nei soţiei iubilantelui. După aceste a urmată toastulă domnului directoră, carele cu ună tonă vibrătoră de emoţiune îşî esprimâ mulţămita celoră presenţi, pentru stima şi iubirea loră arătată într’ună modă atâtă de imposantă.
Petrecerea viâiă dură pănă la 1 oră după me(|ă nOpte, când fiă-care se depărtâ cu acea dorinţă, ca Alotputintele să se îndure a prelungi firulă vieţii scumpe acestui anteluptătoră ală naţiunei române, ca în deplină sănătate trupescă şi sufletâscă să-şî păt.ă serba aniversarea a 50-a a activităţii sale,—Dea bunulă Dumnetjeu !
Codreanulu.
Gestiunea susţinerii gimnasiului din Bradă.
Halmagiu, în 3 Septemvre 1885.
Gonsistorulă din Sibiiu dela înfiinţarea acelui gimnasiu pănă în diua de astăzi nici n’a aflată de lipsă a ins-pecţiona acelă gimnasiu, episcopulă Aradului făcândă vi-sitaţiune canonica în protopopiatulă Halmagiului, s’a îndurată a cerceta şi gimnasiulă din Bradă.
Apoi 4*că cine ce va 4'ce> deră Românii gr. or. din două diecese totuşi suntă omeni energioşî şi practici că voescă a înfiinţa gimnasii nouă cari nu se concedă, er pe celă concesă şi aprobată îlă părăsescă că nu le tre-bue. 0 astfelă de logică nici nu are lipsă de combatere. Voră 4'ce unii că loculă Bradă unde se află gimnasiulă nu este potrivită. Decă acesta ar sta ceea ce nu este dreptă aşă răspunde: «susţine ce ai pănă vei pute înfiinţa ce nu ai/'
Consistărele şi respective sinodele ambeloră diecese au adusă regulamente ce nu le potă efeptui, şi adecă: ună preotă neîncungiurată are lipsă de a studia 6 clase gimnasiale, după regulamentă. Acum se nasce întrebarea, unde se studieze ? Decă nu este institută, mi se va 4ice : suntă gimnasii destule unguresc!, să studieze acolo; a-cesta însă numai ună consistoră ar puteau-o 4ice, ai căruia membri, niciodată n’au studiată la vr’o scdlă maghiară, care n’a au4ită înjurăturile profesoriloră secundaţi de discipuli asupra bietului tânără română, ce studiază pe la astfelă de institute. Eu unulă dâcă aşă fi Episcopă — nici n’aşă dori să amă în institutulă teologică astfelă de tineri, cari numai aşa potă trece prin institutele streine decă suntă lipsiţi de sâmţămentă şi dedaţi cu brutalismulă şi cu vorbele murdare au4ite în totă 4iua. Vai şi amară de noi când vomă ajunge a avea astfelă de preoţi.
Abstrăgândă dela acestea, tânărulu eşită din vr’ună [institută ungurescă neau4indă cuvintele technice euro-j pene, când întră la institutele teologice-pedagocice de ale ! nostre trebue să înveţe totă, ca şi cum nu ar fi învă-| ţaţă nimică, vai de elă şi de profesorulă, ce are să I prelegă.
I Mi se va răspunde în fine că diecesele nu au bani,— [conspectele sinodale arată contrarulă. Der dâcă ar şi fi ;aşa că pentru scopulă completărei gimnasiului din Bradă nu suntă bani, ore două diecese n’ar fi în stare a crea j ună fondă pentra acelă scopă ? Acesta nu-o va crede nimeni.
La cestiunea acâsta şi pole la alte cestiun! totă de ale nostre mă voiu reîntorce dealtădată, punândă indis-creţiunea la o parte şi descoperindă unele fapte ale 6me-niloră foşti ai noştri şi astă4î simulanţi, ceea ce numai cu părere de rău aşă fi silită a-o face, cu atâta mai vârtos că: de când mi s’a făcută lumina, n’am stată în apropierea vre unui Episcopă ca să nu’lă infesteză în calea I politicei dominante.	Cunctatoru.
Cetindă ună »Cuvântă« de Menenius Agrippa, deşi nici ună pondfi nu pună pe acelă opuşoră, totuşi îmî vine să scriu de nepăsarea şi negligenţa nostră.
La Garansebeşiu se cere concederea înfiinţărei unui gimnasiu, la Aradă totă asemenea, guvernulfi nu concede. La Garansebeşiu pentru că acolo nu este, la Aradă pentru că este ună gimnasiu. Cererea înfiinţărei unui gimnasiu la Aradă omenii serioşi şi nepreocupaţî, pote nici membrii Consistorului toţi. — în împrejurările actuale — nu au considerat’o de realisabilă. Fiă însă cum va fi, cine vrea să trâcă de omă mare, află preteste şi în drâpta şi în stânga. Cine crede, crede, cine nu—nu.
Aşa deră din două gimnaşii cerute nici unulă nu va fi. Ală treilea gimnasiu este concesă încă dela anulă 1868 şi înfiinţată, însă din lipsa materială n’a putută merge decâtă pănă la cele 4 clase interiore, ba ce e mai multă voindă în anii precedenţi a deschide 6 classe, comitetulă însă după ună intervală de 2 anî a fostă silită a le reduce la 4. Acela este gimnasiulă din Bradă în fostulă Comitată ală Zarandului, care l’au înfiinţată numai 2 protopopiate sărace, şi adecă: protopopiatulă Zarandului aparţinătoră archidiecesei gr. or. din Sibiiu şi protopopiatulă] Halmagiului mare aparţinătoră diecesei Aradului. Aceste 2 protopopiate atâta au fostă de zelose atunci, încâtă au cute4ată a înfiinţa ună gimnasiu superioră şi marele Archiereu Şaguna aprobândă fapta în 5 4ile a şi esoperată aprobarea guvernului de atunci.
Comitetulă fondului gimnasiului din Bradă, schim-bându-se relaţiunile materiale ale acelui fondă, s’a adresată de repeţite ori atâtă cătră Consistorulă din Sibiiu, câtă şi cătră celă din Aradă, sub a căroră jurisdicţiune stă, pentru ajutore şi respective pentru îmulţirea fondului gimnasiului ca să se p6tă completa la 8 classe în interesulă ambeloră diecese. Răspunsulă cam pe sub mână a fostă: susţineţi*vă gimnasiulă decă l’aţi înfiinţată! Atâta este totă. Ba să spună adevărulă pe faţă, atâtă Sibiiulă, câtă şi Aradulă a dată unele ajutore ca la nisce cerşitori, şi ca şi cum comitetulă administrativă şi respective representanţa fondului ar cerşi pe partea sa. Cumcă din partea vre-unuia dintre ambele Consistore s’ar fi făcută vre-ună pasă pentru completarea acelui gimnasiu, nici că am au4itu. Atâta energiă nici nu se pote aştepta dela Consistorele nostre, ba ce e mai multă,
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.«)
BUDAPESTA, 24 Septemvre. — Părechia regală română sosesce a(ţ! la amâtju şi după o oră repausu va continua călătoria spre Bucu-resc!.*)
SOFIA, 24 Septemvre. — Aici a sosită
scirea, că trupele turcesc! au trecută peste graniţa Rumeliei orientale şi au ocupată câteva localităţi. Mare mişcare în totă Bulgaria.
SOFIA, 24 Septemvre. — Sobrania bulgară a votată unanimă t6te pretensiunile ministerului, a aprobată t6te măsurile ce le-a luată gu-vernulă şi a decisă să trimită Ţarului o adresă, rogându-lă ca să permită venirea de voluntari în Bulgaria.
BUCURESCI 24 Septemvre. — Spitalulă militară a arsă. Paguba e mare. Nu s’a nene-rocită nici ună omă.
DIVERSE.
Ţiganii au şi ei amorfi şi spirită, pe care-lfi des-făşâră când e ceva de câştigată. Se scie, că pungăşiile loră suntă adeseori fârte îndemânatică înscenate şi de aceia ei se gândescă totd’auna cum să se ferescă de a nu fi furaţi chiar de vre unulă din sînulă loră. Aşa de exemplu, undeva se produce o musicâ ţigănâscă şi încântă publiculă din vioră şi cobză; ună băiată de ai loră, pote mai puţină muzicală, umblă prin grădină dela masă la masă şi adună ce i se dă. Dar cum să fac! Ore, ca acestă băiată să nu potă fura din ban! adunaţi? Spi-ritulă ţiganului a inventată ună mijlocă, ce se înlrebuin-ţezâ pretutindeni la asemenea ocasiuni. Celui care merge să adune bani i se dă în mâna drâptă o farfuriă, iar în mâna stângă o — muscă viuă, pe care trebue să o ţină prinsă pănă ce se întorce cu banii. — Iată ună controlă simplu şi sigură!
*)Suveranii României, precum se vede, n’au plecată din Konigstein, după cum s’a fostă anunţată mai ântâiu, ci au amânată călătoria loră încă cu câteva 4Be.
Red.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 204.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
O uraniu la bursa de Vlexta
din 23 Septemvre st. n. 1885,
97.—
Rentă de aurii 4% ... 97 90 Rentă de hârtiă 5% . . 90.40 împrumutul^ căilorii ferate
ungare ............... 148.
Amortisarea datoriei căi-iorfi ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(3-e emisiune) .... 108.50 Bonuri rurale ungare . . 101. Bonuri cu cl. de sortare IC 1.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
miştt.................102.
Bonuri cu cl. de sortarelOl 25 Bonuri rurale transilvane 101.
Bonuri croato-slavone . . 102 — Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............
ImprumutulO cu premiu
ung....................117. —
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120.75 Renta de hărtiă austriacă 81.35 Renta de arg. austr. . .	82,
Renta de aurii austr. . . 107 90 Losurile din 1860	. . . 138 70
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 860 —
Act. băncel de credită ung. 282. Act. băncel de credită austr. 281.50 Argintulă —. — GalbinI împărătesei .....	592
Napoleon-d’orI............ 9.99
Mărci 100 împ. germ. . . 61.90 Londra 10 Livres sterlinge 126.12
Bursa de Bueuresel.
Cota oficială dela 11 Septemvre st. v
Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0) > convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%)
„	(5“/«)
urban (7°/.)
(6%) .
»	>	>	(5%) .
Banca naţională a României Ac. de asig. Daeia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură.......................
Bancnote austriace contra aură
ivre st. v.	1885.
Gump.	vând.
89 Va	907,
933/,	9474
88»/*	8974
30	32
102	103
86Va	877,
98 »/,	997,
92 V.	9374
83	837*
11.	12.74
2.02	2.04 *
Cursuiu pieţei Braşovu
di» 24 Septemvre st. n 1885
Bancnote românesc! . . .	. Cmr.p	8.78	Ven	1 884
Argint românesc			8.50	♦	8.70
Napoleon-d’ort ......	9	9 96	*	9.99
Lire turcescî		9	11.17		11.25
Imperiali			10.15	>	10.20
Galbeni		»	5.85	»	5.90
Scrisurile fonc. »Albipa<	»	100.50	*	101.-
Ruble Rusesci			123.—	»	124-
Discontulă
7—10 % pe ană.
Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta Transilvaniei1,1 se potu cumpăra în tutungeria lui I. GROSS.
se potă. face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă. arătându - se şi posta ultimă.
PREŢULU ABONAMENTULUI ESTE:
Pentru Austro- Ungaria:
pe trei luni.....................3	fi.	—
„ şdse luni.....................6	fi.	—
„ unii anu.....................12	fi.	—
1	1	7
Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fi. —
Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia â fi. — cr 10.
Pentru repeţiri se aedrdă următdrele rabate:
cr. 6
Pentru	repeţiri	de	3—	4	ori	.		•	.	. io°|,
n	o	ii	5-	8	ii	.		.	.	15°i,
o	n	ii	9—	-11	ii	.		•	•	20\
ji	ii	ii	12—	-15	ii	.		•	.	30°|0
it	ii	li	16—	20	n	•		•	.	40°0
Dela 20 de repeţiri în susti
Pentru anunciurî ce se publică pe mai
501
multe luni se facă în-
voiri şi reduceri şi peste cele înseninate mai susâ.
Pentru România şi străinătate.
pe trei	luni .............................10	franci
„ şdse	lunî.............................20	,,
,, ună	ană..............................40
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.
U
Anunţămu aceloru onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abonă la f6ia ndstră de aicî încolo că avemu încă în reservă numeri dela începutulu anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea întrdgă.
Administraţiunea »Gaz. Trans.»
Mersulti trenurilora
pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Tei uşii-Arad ii-Budapesta a lei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealu-Budapesta
Budapesta—Predealii
BucurescI
Predealu
Timişă
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişora
Elisahetopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelă
Teiuşft
Aiudă
Ui6ra
Cucerdea
Ghirisă
Apahida
Clusiii
Nedeşdu
Ghirbău
Aghirişă
Stana
Huiedină
Ciucia
Bucla
Bratca
R6v
Mezd-Telegd
Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Viena
Treni de ers6n<	Trenă accelerat
—	500
( -	9 45
( -	9.47
	10.11
( 		10.44
( 6.21	J 10.51
7.01	4II.I8
7.3:-	11.36
8.01	11.51
8.45	12.23
îo.ir	1.19
( 10.29	1.30
( 10.39	1.37
11.19	2.05
11.54	2.25
12.12	2.36
12.56	—
1.30	3.13
1.45	—
2.11	3.40
2.55	4.01
ă 8*17	—
3.24	—
3.31	4.24
4.09	4.49
5.36	—
' 556	5.58
6.08	6.08
1 6.29	—
6.45	—
7.00	—
7.26	—
7.48	7.14
8.28	7.43
8.47	—
9.06	—
9.26	8 22
10 01	8.48
10.20	—
10.30	—
10.37	9.13
10.51	9.18 1
12.37	10.31 1
2.58	12.07
6.00	2.10 1
6.35	2.45 1(
3.00|	8 00
Orele de nopte s	
Trenfi Trenă omnibus omnibus I
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v
Trenă
omnibus
Trenă
accelerat
6.47
10.37
1.44
5.33
7.15
1.45
3.41
5.21
Trenă
omnibus
Trenă
de
persone
Trenă
omnibus
3.15
7.29
7.37 8.01 8.21 9 05 9.43 10.02
6.20 6.59 7,15 7.43 8,29 8.55 9.04 9 12
8.00
8.34 8.59
9.34 Î0.16 11.04 12 17 12.47
1.21
2.05 3.08 3.39 3.55
4.06
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
GhirbSu
Nedeşdu
Gingia
Apahida
Ghiris
Cucerdea
Uiora Vinţulă de susă Aiudă
Teiaşă
Grăciunelfi
8.22
10.30
6.05
Blaşă
Micăsasa
ftopsa mică
Mediaşă
Elisahetopole
gigişfea
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiora
12 05 12 31 2.16 3.12 3.32
3.41
3.50 4.25
4.50
5.41
Braşovă
Timişă
6.02
6.40
7.00
Predealii
BucurescI
6.41
7.14
7.42
8.31
9.01
10.0
10.16
11.24
11.43
11.45
8,27
9.45 9.59 10.28 11.36 12.1( î 2.43 1.31 2.56 3.29 4,0n 4.18 4.33 5.05
6.20
9.11
11.26
1.28
2.00
211
2.31
3.18
3.41
4.01
4.26 5.08
5.27 5.50
8.0J 11.4f 2.31
12.08
12.22
12.57
1.27
1.45
2.06
2.3	i 2.50 3.48
4.19 4.34 4.53
5.20
5.3
6.07
6.32
7.30
11.35
6.02
6.24
6.43 7.03 7.26
8.51 9.31
9.43
9.51 9.58
10.24
10.44 11.28
11.44 12.18 12.36
1.22 1.56 2.34 3.02 4.41 5 30
6.03
6.35
7.14
6.01
6.4(
7.20
8.01
10.05
11.02
11.3
12.14
1.09
1.50
2.48
3.23
4.56
9.4C
Tinojrvafi» AT.EXT. Rrasnvă.
Ar»d&*Tim:l»6ra
J Teluşft- i r	adft-Budapesta			Budapesta- Iradft-Teiuşft.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
|	omnibus	omnibus	persâne		persăne	accelerată	omnibus
Teluşft	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-lulia	11.46	—	427	Budapesta	8.0o	1.45	8<;u
Vinţulă de josă	12 20	—	4.53		11.02	3.44	1140
Şibotă	12.52	—	5.19	SZOtltOK |	11.12	4.02	jl2 00
Orăştia	1.19	—	5.41	Ar&dft	3 37	7.53	5.25
Slmeria (Piski)	1.48	—	6.08	Giogovaţă	4.13	—	619
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.4fc
Branicîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
liia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	*.12	Berzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6.14	10 2î	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	1^.37	Branicîca	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Giogovaţă	7.56	7.17	11.18	Siraeria (Piski)	9.05	—	11.23
Aradă	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
Svnlnnl? 1	2.39	12,00	4 5‘* J	Şibotă	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10 1 _ ^ 1	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10 |	2.10	8.16 l	Alba-lulia	11.19	—	1.40
Viena	- r	o o X	6.05 |	Tel uşii	12 05	—	2.24
&imerla (Piski) FelroşenX
	Trenă omnibus	Trenă de parsăne	Trenă de persone		Trenu de persone	Trenă omniboa	Trenă omnibus|
IradA	1 6.00	12.55	8.25	Nimeri»	6 30	11.50	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Sireiu	7 05	12.27	3.001
N&neih-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7 53	1.19	3.49J
Vinga	7.19	2.18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40 i
Orczifalva	7.38	2.36	9.25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3,35	6.071
Tlmfşftra	8.42	3.40	10.06	P etroşent	10.43	4.04	6.39
Tlmişftra-Aradft				PetroşenX—	Slmeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă i
	persone	persone	omnibus		omnibus	omnibus	d e pers
Tlmişftra	6.07	12.25	5.00	Petroşeui	6.49	9 33	5 28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.08
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	6.4fc
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.37	7.35
Nămeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12,17	8 02
Aradulă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
A a*is.a1 ă	7 h,n	a. in	7 M\			i 9R	O tK