Joi 12 (24) Septemvre.
TRANSILVANIEI.
ANULU XLVIII
se PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
0 seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Peunfi anii 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate;
Pe anfl 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
203.
Braşovtt, 11 (23) Septemvre 1885.
Trecură trei (Jile, de când s’a sevârşitu în Riimelia orientală cea mai flagrantă violare a tracului de Berlinu, ce numai s’a putută cugetă, ş/mcă pănă în momentulu de faţă n’avemu nici tea mai mică scire positivă, din care să ne pu-Kmfi face o ideă despre atitudinea, ce voru ob-lerva’o marile puteri semnatare faţă cu acâstă violare.
In privinţa acăsta foile ce ne sosiră aducu icirile cele mai contraijicătăre. Unii vorbesctide oconferenţă său de unu nou congresu europănu tare va avă să chibzuăscă asupra modului de re-solvare a cestiunei bulgare, alţii spunu că Turda va interveni spre a restabili status quo şi că Germania, Austria şi Rusia nu se voră opune icestei întervenţiuni militare.
Asupra unei împrejurări voimu să atragemu atenţiunea cetitoriloru noştri, în mijloculă multe-loru faime şi combinaţiuni, şi acăstă împrejurare taracteriseză destulă de bine situaţiunea momen-tanâ: Oficioşii din Berlinu şi din Viena, secun-Wu pe colegii lorii din Petersburg, descriu lucrului astfelu ca şi când cu toţii, adecă Bismarck, Kalnoky şi cu Giers cu totu, ară fi fostă sur-prinşl de mişcarea revoluţionară bulgară şi ară faaproba împreună modulă de procedere ală pţului Alexandru ală Bulgariei.
Este în adevăru de cea mai mare însemnătate a se sci dăcă cele ce se petrecu a^i în Rumelia orientală se facă cu învoirea tacită a telorâ trei împărăţii aliate, său păte numai cu învoirea uneia din ele?
Oficioşii din tăte părţile se lapădă de orice tomplicitate cu prinţulă Alexandru şi în Peters-Mirg nu mai puţinu ca în Viena se contestăză, i la Kremsier ar fi fostu vorbă de a se face mirea Bulgariloră într’uuă singurii stătu, sfâr-icându-se tractulii de Berlinu.
Cu tăte aceste se întrăbă lumea politică şi încă cu totu dreptulu: de unde şi-ar fi luată prinţulu Alexandru I curagiulu de a sub-#nma ună asemenea manifestă, ca celă ce l’amă pnblicatu erî, dăcă nu ar avă măcară pe una in marile puteri la spatele sale? In ori şi ce Mi este şi rămâne fărte bătătăre la ochi siguranţa, cu care procedă Bulgarii la efectuirea nuirei loru. Abia s’a proclamată acăsta unire ţi Bulgarii se şi pună în mişcare spre a-şi strămuta capitala dela Sofia la Flipopolă. Ar fi iiatu ei aşa de curândă acăsta hotărîre, dăcă uru fi fostu siguri de sprijinulă măcară a uneia in marile puteri nordice ?
S’a mai observată încă ceva de natură a deştepta mari bănueli. îndată după întrevederea lela Kremsier prinţulă Bulgariei visitâ pe împăraţii Franciscu Iosifă la manevrele din Boemia ţi imediată după aceea plecă la Franzensbad ipre a se înţelege cu mi nistrul ă de esterne ală Rusiei, d-lă de Giers. Prinţulă Bulgariei, se |ice, a conferită acolo vre-o şăse 6re cu Giers şi apoi a plecată acasă. Două săptămâui după acista isbucnesce revoluţiunea în Rumelia orientală, şi prinţulă Alexandru se pune în fruntea mişcărei.
Foile maghiare oposiţionale jură, că prin-julu Bulgariei a primită instrucţiuni dela mo-
narchulă nostru şi dela d. Giers si că a lucrată în sensulă acestoru instrucţiuni. Le e ciudă numai, că d-lă Tisza n’a sciută nimică de totă lucrulă şi că nu s’a încercată a împedeca acelă plană.
Se facă de rîsă ce-i ce aştâptă dela d-lă Tisza o astfelu de înrîurinţă asupra mersului politicei esteridre. N’are elă destulă de lucru cu „agitatoriice-i descoperă (Jilnicu organele sale de prin ţâra? De ce să-şi mai bată capulă şi cu agitaţiunile bulgare? Şi âre cine mai pdrtă grijă de dorinţele eventuale ale ministrului-pre-şedinte ungurescă în marea cestiune orientală? A cerută ârecineva consâmţământulă guvernului ungurescă înainte de ocuparea Bosniei şi a Her-ţegovinei, şi totuşi acăstă ocupaţiune s’a făcută şi âre d-lă Tisza n’a trebuită să ’şi pună în cumpănă tdtă autoritatea ca să liniştâscă spiritele iritate din Ungaria? Ear acum când e vorba de a se culege fructele ocupaţiunei, credeţi că vo-tulă d-lui Tisza va valoră mai multă ca atunci?
La casă când s’ar adeveri presupunerea memora teloră foi maghiare, că la Kremsier s’a stabilită ună plană de acţiune comună între mo-narchia nâstră şi Rus ia şi că mişcarea din Bulgaria stă în legătură cu acesifc plană, ar fi celă puţină speranţă că lucrurile voră ajunge la o soluţiune mai grabnică, fără mari sguduiri.
Dâr dăcă la Kremsier nu s’a luată nici o hotărîre în privinţa Bulgariei ? La ce vomă avă să ne aşteptămă dăcă se va constată, că Bulgarii au lucrată de capulă loră, după vr’ună plană „neoficialăw rusescă ?
Ni se anunţă, că la întrarea prinţului Alexandru în Filipopolă a fostă de faţă la gară numai consululă rusescă îmbrăcată în haine civile. Cine ne garantăzâ, că nu totă sub haină neoficială Ruşii au coutdusă tâtă mişcarea acăsta, după ordinele celoră din Petersburg, pe când de altă parte organele lorii oficiale afirmă susă şi tare : nu sciu, n’am vMatu ?
In casulă din urmă situaţiunea ar avă ună ca-racteră multă mai ameninţătoră şi nu credemă că s’ar pută se văi şi bănuita „acţiune paralel ă“ a Austro-Ungariei în direcţiuuea Salonicului, fără a se provocă urna conflictă cu Rusia.
Dăcă esistă o înţelegere între cele doue împăraţii se va ve(lă în curendă, căci în Albania a isbucnită deja rescăla şi Austria — dăcă acesta este planulă — n’are decâtă să mobiliseze unulă său două corpu ri de armată şi se între în Albania, spre a restabili liniştea.
Acum se isemnalăză şi apropiata isbucnire a unei revoluţiuni în Macedonia. E naturală că unirea Bulgari] oră va causa o mare fierbere în tătă peninsula balcanică, încuragiândă pe unii şi pe alţii la fapte vitejeşci, spre a scăpa odată de jugulă urîciosiji ce-i apăsă. In Belgradă a produsă nespusă iritaţiune faima, că s’a anexată Bosnia şi Herţegovina şi p’aci era să fiă proclamată Milan de rege ală Bosniei şi Herţegovinei, de nu întrevenea poliţia şi armata.
In asemeni împrejurări grave ni se pare fărte corectă sfatulă celă dau foile din România po-poraţiunei ţărei de a aştepta în linişte şi cu tac-tulă ei înăscută desfăşurarea viităreloră evenimente în peninsula balcanică.
Scrisori nefrancate nu te prlmesoS. — Manuscripte nu se retrâmltu.
1885.
UNIREA BULGARILOR O.
In cercurile diplomatice din Viena se vorbesce, că Rusia va propune ţinerea unui congresă, care să sancţioneze unirea Bulgariei cu Rumelia. Acestă scire însă nu se potrivesce nici decum cu o telegramă ce o are din Petersburg »Politische Correspondenz* şi care <Jice:
In cercurile guvernamentale rusescî se răspinge. bănuiala, că evenimentele din Rumelia ostică s’ară fi întâmplată cu scirea şi cu voia cabinetului rusescă. Prinţulă Alexandru a lucrată pe propria’i răspundere şi din propria’i iniţiativă. Intre cabinetele celoră trei mari imperii a începută schimbulă de idei în privinţa atitudinei ce au să ia faţă cu noua stare de lucruri. Tote puterile semnatare voră desaproba cele întâmplate în Rumelia ostică.
De asemenea »Corespodenţa Havas* <Ş.ice, că 'prinţulă Bulgariei lucreză în contra sfaturiloră Rusiei şi numai silită cedeză opiniunei publice a Bulgariloră. Sgo-motulă, că Europa va căuta să reguleze cestiunea ofe-rindă Turciei o compensaţiune financiară se consideră ca neverosimilă. Turcia nu e nici decum înclinată a primi acestă resolyare, deorece ea consideră ca absolută necesară să’şi reserve Balcanulă ca graniţă, fără care Con-stantinopolulă ar fi o cetate deschisă. Turcia este hotă-rîtă să lupte pentru restabilirea statului quo.
»Times‘ încă admite, că Bulgarii au lucrată de sine, fără a fi inspiraţi de agenţi ruşi, în speranţă că Rusia va interveni pentru ei. Numita foiă nu crede că Sultanulă va trimite trupe în Rumelia ostică, deşi e mputernicită, pănă ce nu va consulta pe puterile semnatare, ca nu cumva să isbucnescă vr’ună răsboiu.
, Daily News" aprobă cele întâmplate în peninsula balcanică. »Standard* crede că lucrulă s’a făcută cu scirea celoră trei imperii. »Daily Telegraph* dice că lucrurile nu se mai potă schimba.
0 telegramă din Constanlinopolă comunică, că con-siliulă de miniştri e aprope în permanenţă. Pe fie-care (Ji tine mai multe consultaţiunî fără să fi luată vr’o hotărîre, că ce măsuri să ia în Turcia fată cu Rumelia.
Din Atena se telegrafiază, că cu ocasiunea unei manifestaţiunî organisate pentru apărarea drepturiloră eline, ministrulă Delyannis şi-a esprimată speranţa, că puterile voră menţine status quo. In casă când s’ar întâmpla o schimbare a statului quo în dauna elinismului guvernulă va urma ţării. Reducerea armatei şi a materialului de răsboiu s’a amânată. Pe stradele Atenei s’a făcută o mare demonstraţiune.
*Temps" publică o scrisore a unui studentă grecă, care protestândă în contra anexiunei Rumeliei afirmă, că cei 60,000 de Grec! din Rumelia ostică preferă do-minaţiunei bulgare pe cea turcească.
„Pokrok* din Praga a primită telegrame directe, care dau nouă amărunte. Astfelă o telegramă din Filipopolă tfice, că în nâptea de 20 Septemvre n. pe toţi munţii ardeu focuri de bucuriă. Intregulă firmamentă era iluminată. Vârfurile Balcaniloră străluceau ca puncte aprinse, mai alesă păsurile sf. Nicolae şi Şipca. Tote păsurile Balcaniloră suntă în mânile armatei bulgare. La Kaskow (Choskoi) e concentrată ună corpă mai mare, pentru ca să întâmpine o eventuală năvăl re a Turciloră dinspre Kirdşalsk. Corpuri volante se înfiinţeză atâtă spre Kirdşalsk, câtă şi spre muntele Rhodope. In punctele mai importante ale căiloră de pe munţi, unde stăteau caraule, sumă concentrate despărţăg|^te mai mari de trupe. — 0 telegramă dela 21 Septemvre din Sofia ra-porteză următârele:
Oraşulă nostru este sărbătoresce împodobită. Militarii noştri au trecută deja graniţa ostrumelică. T6te bateriile mergă la Filipopolă , întrega putere armată se concentreză într’o mare tabără la Harmanli lângă Mariţa, tocmai la graniţa turcescă. O mare deputaţiune din mij-loculă întregei poporaţiunî se duce la Filipopolă. Totă acolo se permută cancelaria cabinetului şi armatei.
O deputaţiune a Bulgariloră, cari trăescă în Praga. apăru în redacţiunea (farului »Pokrok,* ca să mulţă-mâscă pentru simpatiele, ce le dovedesce foia unirii Bulgariei cu Rumelia ostică.
Deodată cu scirea despre evenimentele ostă-rume-lice, s’a lăţită în Belgrad şi sgomotulă că s’a anexată Bosnia şi Erţegovina de cătră Austro-Ungaria, ceea ce a produsă o agitaţiune cu totulă neobicinuită în poporaţi-
Nr. 203.
GAZETA TRANSILVANIEI
unea capitalei Serbiei. Cercurile politice din Belgrad suntă aprdpe indiferente de cele petrecute în Bu’garia. Cu t6te acestea guvernulă se teme, că acelea ar putea îndemna pe coloniştii emigranţi "sârbi din Sofia să facă o nouă încercare de revoluţiune, dedrece gavernulă are date, că esistă o întinsă conjuraţiune în acestă direcţiune.
Corespondentulă din Petersburg altt (fiarului dâpendance Belge« anunţă, că în cercurile guvernamentale de acolo se consideră ca probabilă isbucnirea unei revolte în Macedonia.
Agentulă bulgară din BucurescI a primită telegrame de felicitare dela tote coloniele bulgare din Bomânia. Tote (fiarele române recomandă poporaţiunei române, în faţa evenimenteloră din Bulgaria, prudenţă şi tactă. Ara* basadorulă rusescă Urussov a sosită în Bucurescî. — In Constantinopolă se crede, că Turcia, fără vre-o rao-bilisare, în optă (file ar pute înăbuşi revolta din Rume-lia şi mişcarea din Bulgaria.
Unele (fiare anunţă, că Turcia şi-a mobilisată armata punând’o sub comanda lui Osman-paşa.
Brigada bulgară a regiunei maritime (Vama şî împrejurimile sale) a plecată la Slivno. Voluntarii sosescă cu grămada.
Notabilii bulgari stabiliţi în Bucurescî au deschisă o subscripţiune pentru a veni în ajutorulă guvernului bulgară. Deja s’au adunată sume destulă de mari.
«L’Independance roumaine* dă sub totă reserva scirea, că corpulă I. de armată română va fi trimisă pe ţărmulă Dunării între Galafată şi Turnu-Măgurele, er cor-pulă II de armată va ocupa ţărmulă în susură Brăilei. Trupele din Dobrogea voră fi întărite.
ESPULSAREA ARDELENILORtT.
piarulu „Democratulu/4 care a apărută în doliu, (Jice:
Ne presentămă în doliu astăzi înaintea ţârei şi lec-toriloră noştri, pentru cele ce se espună mai susă, fiind că printr’o coincidenţă Jatală totă în doliu se găsea democraţia română şi ia Septemvre 1848 când două armate ale mariloră puteri — suzerană şi protectore — invadaseră ţâra cu puterea miiloră de baionete, dărîmaseră gu-vernulă poporului şi trimiseră în esilă o sâmă de patrioţi, pentru singurulă cuvântă că îşi iubeau naţiunea şi' pământulă românescă.
Diferinţa de acum stă numai într’aceea, că esilarea a şese Români după pământulă patriei loră... se face de cătră d. I. C. Brătianu, unulă din esilaţii dela 1848, prin încheiarea unui singură jurnală ală consiliului mi-nistriloră d-sale.
Şi care este culpa pentru esilă, ce se aduce Ro-mâniloră dela 1885, faţă cu a Româniloră dela 1848 ? Dărâmat-au ceşti de acum guvernulă legală ală ţârei, cum făcuseră cei dela 1848 ? Nimică mai multă nu li se impută decâtă că au scrisă prin pressă contra guvernului.... ţârei ndstre, cum şi în contra guvernului din Pesta, care a înfiinţată o irredentă-maghiară la Cluşiu, pentru ca să estermine românismulă de peste munţi....
„Drepturile omului44 se esprimă între altele astfelă:
Guvernulă d-lui I. Brătianu, guvernulă democratului dela 1848.... gonesce de pe pământulă României pe şese fraţi d’ai noştri. Guvernulă îşi face datoria, ei bine noi să ne-o facemă p’a ndstră.
Elă espulsâză fără nici ună cuvântă şi în puterea unei legi infame, noi trebue să ne ridică mă energici şi hotărîţî, să protestămă înpotriva surghiunului şi să îm-pedecămă făptuirea lui.
Iar voi, fraţiloră şi urgisiţiloră (cei espulsaţî), fiţi încredinţaţi că duceţi cu voi iubirea şi admiraţia nostră...
„Românulu44 află, că pentru acestă. articulu parchetul!! va intenta redactorului ei procesă de pressă. Trebue să ne aşteptămă la t6te! esclamă numitulă (Jiară.
„România liberă44, esprimându-şi mâhnirea de espulsiunea celoru şese Ardeleni, (Jice:
Este durerosă a constata asemenea fapte. Deplân-gemă pe guvernele^® se vădă silite a aplica astfelă de măsuri, mai multă decâtă pe victimele isbite de ele.
„Le Peuple roumain44 scrie între altele:
. . . Faptulă materială ală espulsării este de natură a revolta tote inimele oneste, dar este ună lucru de care snntemă multă mai multă atinşi, vremă să vorbimă despre lovitura dată demnităţii naţionale şi «Independenţei române* nu atâta ca foiă, câtă ca condiţiune politică a ţării...
Răspuntjendu apoi la scirea dată de „Voinţa Naţionalăcă guvernulă va usa cu cea nrei mare rigdre de prerogativele ce i le acordă legea, <Jice:
Reverinţele nostre d-lui I. Brătianu, care... a ajunsă să facă din Rusciucă o Gene vă pentru Români!
fir omeniloră. . . cari au votată legea de espulsare, acestă lege neconstituţională, sincerile ndstre condolenţe!
„ Luptător ulu44 din Focşani publică în capulu fdiei următorulu protestă:
Protestămă din tote puterile nostre şi ne rădicămă cu indignare în contra guvernului (fisă liberală, care .. . a espulsată din ţiâră — chiar contrară tecstului acestei legi,— pe d-nii Nicolae Ciurcu, Alecsandu Ciurcu, George Ocăşanu, G. Săcăşană, I. Drocă Băneiuiescu şi Ionă Cor-nânu, iar espulsaţiloră le trămitemă o strângere de mână frăţâscă spuindu-le la revedere pentru alte timpuri, când libertăţile voră reînvia în acestă ţară.
întruniri imposante şi entusiaste s’au ţinută în Bucurescî, Iaşi, Craiova, Galaţi, Ploiesci şi Turnu Severină care au protestată contra espul-sării şi au alesă comitete, ca să lupte pe cale legală pentru întdrcerea espulsaţiloră în ţdrâ şi pentru colectarea de ajutdre bănesci. Vomă da amărunte şi despre întruniri.
La redacţiunile „Românului/4 „României44 şi „Democratului44 s’au deschisă liste de subscripţiuni.
ţ)iarulă „Galaţii44 de Duminecă publica ur-mătdrele :
Ieri la drele 5 p. m. au sosită in Galaţi cu trenulă de Bucurescî espulsaţii transilvăneni, d-nii G. Săcăşănu, G. Ocăşenu şi Droc Băneiuiescu, acompaniaţi de dl Epu-rânu, inspectoră ală poliţiei din capitală. Represintanţii presei din localitate şi ună numărosă publică i-a întâmpinată pe peronulă gărei, unde le-au făcută o primire din cele mai cordiale. Espulsaţii au descinsă, după or-dinulă dată de guvernă, la otelulă România, unde i-a condusă dl inspectoră Epureanu.
La ora 8 sera c^iariştii şi mai mulţi comercianţi şi amici ai victimeloră decisiunei ministeriale de espulsare le-au oferită ună banchetă splendidă în salonele hotelului Naţională.
In cursulă banchetului s’au ridicată mai multe toaste şi s’au rostită mai multe discursuri, cari, fără a fi fostă lipsite de moderaţiune, au ţinută pe comeseni într’o continuă emoţiune.
Cetimă în tjiarele din BucurescI.
D. I. Mihalcea, Română transihănână, casieră ală societăţii «Carpaţii*, a fostă chemată la prefectura poliţiei capitalei. Aci d. Moruzi ’i-a făcută mustrări pentru atitudinea sa şi l’a prevenită că, dacă va mai continua pe acestă cale şi mai cu semă de va mai vorbi contra guvernului, pote se se ia mâsuri şi contra sa. D. Mihalcea ar fi răspunsă — ni se spune — că d-sa n’are nimică cu guvernulă ; nimeni însă nu Iă pote opri a simţi şi cugeta românesce.
SOIRILE PILEI.
Ministrulă de interne ungurescă opresce printr’o ordinaţiune mai nouă colportagiulă călindareloră şi a totă felulă de alte imprimate din străinătate, dâeă agenţii respectivi n’au dobândită mai nainte autorisarea ministrului. Ministrulă cere ca colportagiulă ce se va face fără acestă slobozeniă să fiă împiedecată de cătră autorităţi, 6r agenţii respectivi să fiă pedepsiţi pe basa ordinaţiuniloră esistente.
—0—
Ministrulă de comunicaţiune ungurescă a interdisă intrarea în ţâră (fiareleră: «Literatorulfl * care ar fi identică cu «Unitatea Naţională*, «Adevărului* şi „Naţiunei*.
—0—
«Szegedi Hirado* publică ună apelă ală primarului Francisc Palfy cătră Seghedinenî, ca să eontribue şi ei pentru reuniunea de «cultură* din Cluşiu, fiindcă ma-ghiarismulă îşi perde terenulă din Ardâlă. Altă espli-caţiâ a tendinţeloră reuniuniloră de «cultură,* dar ori cum ar suci-o şi răsuci-o «patrioţii,* totă maghia-risare e.
—0—
Sub titlulă «Lucruri care emoţioneză* cetimă în «Ellenzâk* următorele: «După discursurile de bineventare reciprocă, primarulă oraşului Cluşiu săruta la gară mâna lui Coloman Tisza.*
—0—
Dl. Dr. S. Comşa a fostă alesă la Avrigă sub pre-şedinţa d-lui pretoră Fabrizius în 7/19 Sept. din partea Româniloră şi a Saşiloră cu votă unanimă de medică cercuală.
—0—
In fine! «Telegrafulă* încă protesteză, cu litere mari în totă latulă şi în fruntea paginei ântâiu, în contra... revoluţiei din peninsula balcanică. Crednaţi că în contra espulsării?
—0—
«România* spune, că bancherulă Waldberg din laşi a dăruită 500 de florini societăţii maghiare de cultură (?) din Ungaria, 500 celei de cullurâ din Cluşiu şi 500 unei alte societăţi maghiare. Fericiţi Unguri! «Străinii cari facă bani la noi, continuă .România,* de pe urma nostră, îmbogăţescă societăţile ce le formâză ei pentru asuprirea
1885.
Româniloră. Recomandabilă e fapta bancherului era din Iaşi. Cum să nu-şi câştige ei simpatia ţârei cu as menea generoşităţi?... Să i se dea degrabă naturalisaţi de nu i se va fi dată pănă acuma.*
—0—
ţ)iarulă «L’Indâpendance roumaine* s’a cumpăraţi împreună cu tipografia, de cătră d. G. Lahovary « suma de 150,000, o suină destulă de modestă considt rândă că cjiarulu aduce ună câştigă anuală de 40,00! franci.
—0—
Mai mulţi conţi şl baroni unguresc! voră sosi W 30 Septemvre in Bucurescî de unde, după o şedere i două (file, se voră duce la vânătore în Dobrogea. Maţ naţii austriac! nu iau parte la vânătore.
—0—
In călătoria ce a făcută prin Moldova, d. Di Severânu a vădută la mănăstirea Nâmţului, printre vitei ce crescă cei 300 de călugări de acolo cu multă îegn jire şi cu multă succesă, şi nisce bivoli albi de toi frumseţea. Dl. Dr. Severenu atrage atenţiunea mini sterului agriculturii asupra acestoră rumegătdre, rugii du-lă a lua cuvenitele măsuri pentru ca nemulă sid li se perdă.
—0—
Reprezentaţia de beneficiu. Mâne seră Joi sei da în arena dela porta cetăţii o mare şi alesă repit sentaţiă în beneficiulă simpaticiloră artişti Iosef Kiss Anton Ludvig (August cel prost), român. Programa e foi [ variată. La îneheiare: renumiţii omeni sburătorî, ct I sboră peste întrâga arenă; esecutarea de amândoi bes| ficienţii. Nu mai încape îndoială că publiculă nu r| perde o oeasiune atâlă de bună, d’a asista la o repifl sentaţiă ală cărei succesă e sigură, deorece beneficieiy au fostă de atâta ori admiraţi în producţiunile loră.
Prigonirea profesorului Lucaciu în Sătmaru.
Domnule Redactor u!
«Aduna-tus’au farisei ţinândă sfatfi cum să-lu ucidă pre dănsulQ.*
Luca.
Adunatu-s’au, făcut’au sfată minunată patrioţii ii Satu-mare, că prin ce mijloce ară pută răsturna şi nimic catedra de limba română. Spre a ajunge la scopik aflată de bine să ia în atacă şi la lovituri pe profesai rulă Dr. V. Ducaciu, inventândă contra lui multe de Ih acusărî, în făurirea cărora suntă mari meşteri. Mişcaţii tote petrile trotuareloră fugindă în susă şi în josă maci şovinişti, pentru de-a afla minciuni dela păcătoşi ca Szaitfl Guszti şi aşa vedemă că în deplină armoniă oraşul^ Satu-mare cu comitetulă comitatensă asudă în făurit! aeuseloră. îndată după pregătirea şi născocirea acu* loră, comitetulă comitatensă înainteză înaltului Mmisteii acusă formală contra profesorului română, fără inii1 (fiere face asemenea şi oraşulă Satu-mare, dar totuşi ine n’au fostă destulă nici acusele aduse, ci comitatulil ii odată recurge cu acusele sale înaintea înaltului Ministeit bag sâmă să se implinescă (fisa «Hârom az Isten igazsâga La atâtea fapte patriotice Inaltulă Ministeră a iniţiată » cetare contra acusatului, ordonândă directorului git® siului din Satu-mare, să procâdă cu tdtă rigorea în caua susă amintitului. Cercetarea s’a făcută şi în decursul ei nu s’a descoperită nimică ce ar fi putută înegr caracterulă numitului profesoră, ba s’a aflată că densul a combătută cu curagiu fărădelegile apărândă cu tăriăjustiţia. Ba la unele puncte din acusă i s’a cerută răspund arătândă, că totă turburarea Satămărenă şi situaţii™ presinte e creată de o clică păcătosă.
Investigaţiunea s’a finită şi Inaltulă MinisterQ k Culte află de bine a denumi pe Dr. Lucaciu de profesoră ordinară în Losoncz, dela ună salară 700 fl. la unt salară de 1400 fl., bagă-sâmă nevinovăţia profesorul™ s’a dovedită, aşa trebue să fiă, că altfelă nu se polii admite o remunerare din partea înaltului Ministerfl. ţ
Prin denumire se dovedesce că profesorulă români I este nevinovată şi că acusele contrariloră au fostă nisce I născociri şovinistice, cari suntă tare la modă.	|
Intr’aceea sfetnicii cinstiţi ai oraşului Satumarede-negă esercitarea dreptului de virilistă profesorului română,' sub cuvântă că densulă ar fi daco-românfl şi dupi conceptulă loră rău patriotă. Insă contra acestei proce-derî ilegale Dr. Lucaciu recurge la înaltulfi Ministerfl, ru-gându-lă să i se dea dreptulă de virilistă dedrece dup! legile ţârei îi compete, la care recursă primesce resoluţi-unea prin care i se acordâză dreptulă de virilistă şi a-câstă resoluţiune se trămite primarului orâşenescă, care după ce o face cunoscută senatului orâşănesc, însciinţezăşi pe recurentă.
Acuma în 9 a. 1. c. ţinură adunare viriliştii din Sa-turnare la care se învitâ şi Dr. Lucaciu, avendă acesta dreptulă de virilistă alâtă după lege, câtă şi după resolu-| ţiunea ministerială, la care adunare susamintitulă se şi| înfăţoşâză. Acolo nefiindă locă la masă se aşeifâ pe oi bancă între nisce onoraţi orăşeni cari cu totă cordialita-i tea îi făcură locă. Insă ce să ve(fî? Abia ocupă locă şil
Nr. 203.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
îndată şi începil unii dintre apărătorii patriei a schimba la feţe, ba unulă în mijloc dă tufuroră celord presenţî scrie bilete cătră orăşenii cinstiţi, în cari îi face atenţi sâ se depărteze de lângă Dr. Lucaciu. Dânsulă abia mai târcjiu observâză totă machinaţiunea, vă4ândăună biletd în mâna unui cive, care s’a şi depărtată de totă de astă dată din sală, văcjendu ce se pregătesce aici în adunare.
După acestea se seolă d. Boross Bâlint deputată die-tală guvernamentală, şi (Jice că dedrece ar avea o propunere referitore la causa d-lui Dr. Lucaciu, pote fi ore acesta de faţă? La această întrebare i s’a răspunsă că nu, dedreee este stătută că atunci, când se pertracteză causa vre-unui virilistă acela nu pote fi de faţă. Vădend Dr. Lucaciu că ce se pregătesce în contra lui, cu totă cuviinţa unui omă bravă întrebă pe primarulă ca preşedinte: potă vorbi? La ce i s’a răspunsă că nu. Obser-văndă apoi că acuma să pregătescă pentru pertractarea causei sale să redică spre a se depărta, întrebâudă pe primară: »multă vom fi departe?* Departându-se 4‘se: »mă voiu reîntorce!*
După depărtarea profesorului D. Boross et consor-tes s’au sfătuită şi au hotărîtă, că Dr. Lucaciu nu pote fi virilistă şi că ei nu voră şedă cu densulă la o masă pănă nu se va justifica contra acuseloră aduse asupra lui, pentru a face decisiune mai tare îndată au şi verificată protocolulă ca nu cumva decisiunea să potă fi espusă la ceva desastru eventuală.
Prin acestă hotărîre înţeleptă înfocaţii patrioţi vreu să arăte că lege nelege loră nu le pasă de ea, ei nu primescă legile nimănui numai ceea ce voră ei, legile dietei sancţionate pe dânşii nu-i obligă.
Mai departe rescriptulă ministerială pentru dânşii este fără valâre, sciu dânşii ce trebue să facă şi cum să
statul ă prin »idei de stată maghiare,* să nule strice mai multă apucăturile. Deşi nu va mai fi catedră de limbă română, totuşi Românii voră cresce ca bureţii în Satu-mare, voră fi mame române, părinţi români şi cleră română.
Argus.
SPAIMĂ DE VENTtJ.
Selagiu, 7 Septemvre 1885.
Domnule Redactoră! Te vei mira, pote, când îţi voiu spune că »patrioţii", ori câtă de voinicoşl suntă, se spariă ca Caină pănă şi de vîjiitulă fruntjeloră. Să vă comunică ună casă ciudată, care numai spre cinste nu le pote fi.
D. Demetriu Modoc, căpitană în armata română, în urma unui concediu ce obţinuse, venise în Erkisfalău cu soţia să-şî vedă părinţii. Venirea unoră scrisori şi 4iare din România la adresa d-lui căpitană băgase în fiori pe voinicoşii »patrioţi* şi creândă că au făcută o bună pescuire, adecă că au pusă acum mâna pe ună agentă secretă cu niscaiva ruble rusesc!, hai la Erkisfalău: procurorulă Korbuly, cu sub. retorulă Kavassy din Taşnad, cu locotenentulă de gendarmeriă Missuray, cu trei gendarml, mai luară pe drumă şi pe notarulă Sipos. La întrebarea acestuia că unde mergă, i se răspunse, că au se înhaţe pc unu căpitanii română, care a venită s8 agite poporulă în contra statului, împărtindă ruble rusescî.
Gomisiunea ajunse în fine în Erkisfalău şi se duse la d. căpitană Modoc. Procurorulă recomandân-du-i-se scose două scrisori adresate d-lui căpitanu şi câţiva numeri din 4*arulă »Telegrafulă«; acestea se tri-meseseră procurorului delaoficiulă poştală din Taşnadă, căci precum se vorbesce, şefulă oficiului poştală primise ună
este. Chemate suntă aceste organe a satisface acestoră datorii. Totă asemenea chemaţi sântă Domnii protopopi ce aparţină Metropoliei unite a îngriji de ajutorarea stu-denţiloră, ca să se potă forma: învăţători, preoţi, notari, medici, advocaţi şi judecători buni, căci dor nu vomă fi câtă e lumea proscrişi precum suntemă adî şi atunci ne voră lipsi bărbaţii de specialitate.
In urmă pentru cultura generală a poporului română cuteză a face acea observare, că avemă Asocia-ţiunea Transilvaniei. Ea după statutele ei este datore a îngriji de cultura poporului română: datore e a fi custodele, ca să nu între lupii în Staululă oiloră. Prin regu-latea mijloceloră spre ajungerea scopului ei în § 5. se prescrie: .atingerea de aprope cu poporulă: prin răspândirea învătăturei în tote direcţiunile, prin producte literare, prin câştigarea de modele agrarie, prin înfiinţarea de scole de pomărită, de vierită şi de grădinărită, prin disertaţiunî populare, prin îndemnulă de a îmbrăţişa industria şi comerciulă şi prin capacitarea de ceea ce strică şi folosesce poporului. Intrebămă: încâtă s’au interesată Despărţămintele dela anulă 1871 pănă astăcjî de aceste scopuri ? Cerut’a comitetulă centrală desluşiri dela Despărţăminte că ce au făcută în ramurile de mai susă?
Nu este ore necesitate şi de broşure cuprimjătâre de materialulă de mai susă, ca să se dea poporului spre adăpare? —	c. —
Provocată fiindă d. căpitană să se legitimeze, acesta dise că numai fiindă de faţă ună oficeră austriacă va face acesta, altfelă nu. Atunci i se recomandă locote-
procedă	in afacerile	publice şi	fără ministru, ce nu le.	....
.	^ ex .	,. \.	, * .	ordină ministerială	secretă în acestă privinţă
covine loră, fiâ lege seu ordinaţiune ministerială, calcă şij n_____________4X c. Jx ^ x	x ^ ^
’şl facă ei dreptate după calapodulă loră. Poftimă respectare de legi!! Altcum D. Boross Bâlint este deputată
guvernamentală şi se află îndreptăţită de-a face pentru .	...
... x.	■ j- i* .	* nentulă de gendarml şi d. căpitană îşi arătă atunci paşa
conaţionalii săi bittnăreni şi densulă ceva lucru măretă |	,	.	, ,
, .	.	x „	y - c	. portulă şi concediulă
deşi cam greşesce i se va ierta căci vrea se-şi formeze r ^ i
şi densulă dietă provincială, care ţîntesce spre scopuri!
cam neînţelese.
E dreptă că în dieta ţârei nu prea vorbesce, nu că nu se pote prea esprima a se pregăti la vorbiri e prea bătrână şi pdte ar veni în confusiă şi chiar ridiculă, în Satumare între civl îşî faci chefulă de minune, însă ar fi bine să aibă instructoră să-lă abită dela călcarea le-giloră.
Marii patrioţi pretindă să primâscă şi dânşii răspunsă la acusările ridicate contra dr.-lui Lucaciu, că a primită eîă dela înaltulă ministeră aceea nu podereză şi n’are valore înaintea loră, cu atare răspunsă ei nu se îndestulescă. Pretindă răspunsă şi denegă dreptulă de-a vorbi acusafulă, ce logică modernă mai e şi asta ?
După cele întâmplate în Satu-mare întrebămă pe onoratulă publică, care din doi este agitatoră şi rău patriotă: Dr. Lucaciu, care se supune şi respectâză legi^ ba lucră din răsputeri ca legile să fiâ respectate, ori D. Boross Bâlint et consort.es, cari agitâză şi calcă legile sancţionate de Maiestate?
Trebue să recunoscemă că purtarea leală şi demnă de ună omă bravă a D rului Lucaciu în mijloculă înfo-caţiloră patrioţi i-a pusă în mirare. E dreptă, că interesele multoră viriliştî au poftită ca numitulă Română să nu pdtă ajunge la cuvântă, despre ce înainte s’au sfătuită câţiva matadori, sciindă că decă vorbesce Dr. Lucaciu dânşii suntă nimiciţi, deore-ce elă va descoperi multe lucruri cari aducă la lumină t<5te fărădelegile şi infamia loră ; însă nu uite, va veni şi mai târziu rândulă loră. Voră fi demascaţi urîtă.
Faţă cu o asemenea insultă fără părechiă Dr. V. Lucaciu va pretinde respectarea legiloră, âr înpintenaţii voră fi puşi sub acusă înaintea procurorului de stată, ca unii cari nu au respectă nici faţă de înaltulă Ministeră, âr legile le calcă cum vrâu. Ce va fi de voră fi tractaţi indivizii în tote oraşele aşa? Ce va fi de patriă dâcă legile în tdte oraşele voră fi aşa ţinute ca în Satu-mare? In contra unoră abusurî ca acestea trebue celă mai radicală medicamentă, nu cumva agitările şi călcarea legiloră să ia ună sboră mai mare, prin ceea ce se slăbesce autoritatea publică şi suferă mulţi cetăţeni fără pică de vină.
Am disă dela începută, că t6te acusările şi machi-naţiunile ridicate contra profesorului română au ţintită spre dărîmarea catedrei de limba română dela gimnasiulu dm Satu-mare, care astăzi e vacantă şi aşa va şi rămânea pe semne.
Se aude că ministrulă de culte ar fi scrisă Episcopului de Gherla să se îngrijâscă de propunerea reli-giunei gr. cath. la gimnasiu, de limba română nu se face amintire. Nu Dr. Lucaciu, ci catedra de limba română a fostă meta (ţinta) la care au ţintită şoviniştii cu atâta dibăciă, astăzi lovitura se vede.
Insă să-şi însemneze bine cei ce voescă a întări
Vedându-se comisiunea păcălită, totă credâu că dor voră afla ceva compromiţătoră şi procurorulă pretinse să desfacă în faţă-i scrisorile. Se făcu şi acesta,
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.*)
VIENA, 23 Septemvre. — Kuffler fh condamnată pentru delapidare de bani la ş£pte ani carceră, âr Amschler fu achitată. Kuffler îşi re-servâ trei <}ile de gândită.
FILIPOPOLtT, 23 Septemvre. — La sosirea prinţului Bulgariei, l’au întâmpinată la gară numai consululă rusescu în haine civile, ceilalţi consuli n’au fostă de faţă.
PARIS, 23 Septemvre. — „Havas“ anunţă, ca în Djacovo (Albania) a isbucnită revoltă.
BELGRAD, 23 Septemvre. — Scirea (Jia-rului „N. fr. Presse“: In urma sgomotului că anexarea Bosniei şi Erţegovinei s’a îndeplinită, ascultătorii şcdlei superidre intenţionară a merge
I şi negăsindu-se nimică suspectă, după încheierea unui în modă demonstrativă înaintea palatului regală,
• procesă verbală, comisiunea plecă cerendu-şî scuse
Iată ce se ’ntâmplă p’aci. E destulă să viseze peste nopte vr’ună »patriotă* agenţi şi ruble rusesc!, şi a doua t]fi să încâpă a alerga după vântă, turburândă liniştea âmeniloră.	Sel.
CESTIUNl ŞCOLARE ŞI DE CULTURĂ.
Braşovă, 8 (20) Septemvre.
Inceputu-s’au prelegerile la scolele capitale şi la cele medii, şi plângerile scolariloră, că le lipsescă cărţile şi recuisitele necesare, se audă în totă loculă, âră vae-tele părinţiloră : că n’au de unde da şi procura cele de lipsă la scdlă fiiloră loră, răsună' în tote părţile Transilvaniei şi Ungariei, mai alesă între Români.
Faţă de aceste neajunsuri s’au ivită şi bărbaţi zeloşi, cari strigă să formâmă reuniuni pentru ajutorarea scolariloră diligenţi şi sărmani!
’MI permită a atrage atenţiunea publicului asupra faptului, că Românii gr. or. au lege pentru atare scopă. »Statutulă organică în § 23 p. 16 îndatorâză comitetele parochiale a sprijini pe copii săraci întru freeuentarea seolei, prin provederea loră cu cărţi şcolare.* Eată o corporaţiune obligată prin lege a îngriji de necesităţile scolariloră lipsiţi. Trebue în fiecare paroehiă numai ună bârbată zelosă, fiă elă preolă său epitropă, şi elevii potă fi ajutoraţi.
Totă asemenea trebue şi comunele române ce se ţină de Blaşiu, se îngrijâscă de şcolarii români lipsiţi şi să-i ajute din mijlocele bisericii seu lipsindă acestea, să colecteze între parochienî pentru astfelă de scopă. Fă-cândă acâsta voră forma inima aceloră şcolari ajutoraţi, ca să fiă ei la vreme cu durere şi recunoscinţă şi faţă cu comuna şi faţă cu cei ce i-au ajutată.
Acestă modă de procedere pote folosi scolariloră dela scolele rurale şi capitale confesionale. Pentru ajutorarea studenţiloră dela scdlele medii şi dela academii, deşi atjî avemă multe stipendii, cari înainte cu 20 de ani nu le avâmă, totuşi scimă, că cu acestea nu se potă provedea toţi studenţii, deoreee durere în maioritatea loră suntă lipsiţi şi să nu-i lăsămă să cadă la mila altora.
Mijlocele de a ajutora p’aceştî studenţi le prevede statutulă organică în § 63 4*cendă: >că agendele comitetului protopresbiterală suntă acelea în afacerile pro-topresbiteratului, cari suntă ale comitetului parochială.* Prin urmare are şi acestă corporaţiune datoria a procura şi a sprijini cu ajutdre pre studenţii lipsiţi din proto-presbiterată. Sinodulă protopresbiterală între agendele sale anume în p. 3 are datoria: »a înainta trebile şcolare.* Treabă şcolară mai însemnată decâtă acâsta nu
ca să proclame pe regele Milan de rege ală. Bosniei şi Erţegovinei. Autoritatea zădărnici proiectulu.
DIVERSE.
0 ciudată consultaţiune. — X.... este căsătorită numai de trei luni, când soţia sa nasce ună copilă... Intrigată de acâstă nascere neaşteptată, chema ună medică pentru a-lă consulta. Doctorulă se încârcâ a asigura pe nenorocitulă soţă: — Pentru ce te plângi? îi 4ise elă. Acâsta nu este câtu-şî de puţină de mirată. Suntă trei luni de când eşti cu soţia d-tale, trei luni de când ea este cu d-ta, ceea ce face şese luni, şi trei luni
de când sunteţi împreună, ceea ce face nouă luni.
* *
*
Corecţiunea unoră pungaşi. — Nock Lockabil, a-rândaşă renumită pentru forţa lui atletică, şi care locu-eşte aprâpe de Brovns Valey, Indiana, într’o sâră se deşteptă în urma unui sgomotă extra-ordinară şi vede trei indivicjl necunoscuţi în camera sa. Imediată sare în piciore, ia pe unulă din ei şi începe a lovi cu furiâ în ceilalţi doi, pănă ce au rămasă în cea mai completă nesimţire. In urmă ’i leagă de mâni cu ajutorulă neves-ti-si şi aprin^ându’şî pipa, întrebă pe tâlhari, cari începuseră a se desmeteci, ce alternativă alegă, darea in judecată şi prin urmare condamnarea loră sigură la mai mulţi ani de închisâre, seu preferă a mai primi o mică corecţiune dela elă, şi apoi să’i pună în libertate. Tâlharii au optată pentru a doua alternativă, âr Lockabil, lăsândă pipa şi apucândă ună biciu, a scosă câte unulă pe cei trei tâlhari în curte şi le-a administrată câte 100 lovituri, apoi le-a dată drumulă în aplausele veciniloră cari alergaseră la ţipetele ce scoteau pungaşii pe când ’i bătea.
*
& &
Duoi monştri. — „Liberalulă* spune, că femeia Casandra Cogălniceanu din Vaslui a născută la 5 Septemvre duoi copii de sexă bărbătescă, dintre cari unulă născută mortă cu trei piciâre, âr altulă viu cu două capete.
Cursulu pieţei Braşovu
dÎD 23 Septemvre st. n. 1885.
Bancnote românescl . .	. . Cump. 8.78	Vând	8.84
Argint românesc ....	. . » 8.75	*	8.80
Napoleon-d’orI		. . * 9.88	*	9.93
Lire turcesc! 		. . » 11.17	>	11.25
Imperiali		. . » 10.15	*	10.20
Galbeni		. . » 5.84	*	5.88
Scrisurile fonc. »Albina*	. . * 100.50	*	101.—
Ruble Rusesc!		. . * 123.—	*	124.—
Oiscontulă . . .	» 7—10 °/o pe	ană.	
Editoră : lacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
furcii.
Nr. 203.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Ouraulft la bursa de Vlena
Bursa de Bueuresei.
din 22 Septemvre st. n. 1885.
Cota oficială dela 8 Septemvre st v. 1885
Rentă de aurii 4°/0 ... 9485 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 90.80 Imprumutulfl căilord ferate
ungare................148.
Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.70 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 108.50 Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.15 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişd..................102.50
Bonuri cu cl. de sortarelOl 50 Bonuri rurale transilvane 101.10
Bonuri croato-slavone . . 102 — Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............98	i
împrumutul 0 cu premiu
ung....................117
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.25 Renta de hărtiă austriacă 81.85 Renta de arg. austr. . . 8? 95 Renta de aurii austr. . . 109 20 Losurile din 1860	. . . 138 80
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 865 —
Act. băncel de creditfl ung. 283.75 Act. băncel de credită austr. 282 70 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............ 5.90
Napoleon-d’orI............ 9.96
Mărci 100 împ. germ. . . 61.75 Londra 10 Livres sterlinge 125.80 |
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amort (5°/0) .	.
» convert. (6%)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7°/0)	.	.
*	»	»	(5%)	«
»	»	urban	(7°/0)	.	.
>	(6°/0)	.	.
»	»	>	(5°/o)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	>	» Naţională
Aură.........................
Bancnote austria ce contra aură
Cump.
89 933/4 89 30Va 102 Va 87Va 99V4 92Va 84 V*
• ll.Vs
2.02
vând
90
941/*
90
32Va
103l/2
86
100
V3V4
843/4
11.
2.04
(3-3)	Mo imnurile
NiMliştii, Lupta pe viSţă şi pe morte, său Roşa din Belyradu, Memoriile Casanova, Copilului nebunii şi Contele Montecristo se potă comanda la fiecare librăriă, precum şi direcţii la librăria-editdre.
Preţuia unei broşuri predată franco în casă 25 cr.
Pe lăngă comandele directe suntă a se trimite şi bani prin mandată poştală sub adresa:
„IO. HERTZ, Braşovft.M
Spesele se voră rebonifica.
Librăria-editore
Ig. Hertz.
Bucureşti, str. Mihai-Vodă, No. 1.
se potii face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoră prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă.
PREŢULtr ABONAMENTULUI ESTE:
Pentru Austro- Ungaria:
pe	trei luni.....................3	fi.	—
„	şăse luni.....................6	fi.	—
„	ună ană......................12	fi.	—
Pentru România şi străinătate.
pe trei	luni ............................10	franci
„ şăse	luni............................20	,,
„ unu	ană............................40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei/1
Concursu.
Pentru ocuparea postului de învSţăt.oră la şc61a greco-catolică din Şieuţă, comitatulă Bistriţa-NâsSudă, se escrie concursă.
Emolumentele suntu:
a)	. Salariu învăţătorescă anuală 200 fl. plătiţi în rate lunare din fondulă scolastică.
b)	. Cuartiră liberă în localulă şc61ei.
Doritorii de a ocupa acestu postă îşi voră subşterne concursele loră, proptite cu documentă de cualificaţiune şi din limba maghiară, cătră subscrisulă senată şcolastică până în 15 Octomvre a. c., în care (Ji la 2 <5re va fi alegere.
Din şedinţa senatului şcolastică greco-catolică.
Şieuţă în 20 Septemvre 1885.
Preşedintele:	Notarială :
Cirilu Deacu.	Istrate Suciu.
Anunţâmu aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la f6ia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea întrăgă.
Administraţiunea »Gaz. Trans.»
Olelu nou în Braşov u.
OTELULU „EUROPA"
in Braşov a,
cetate, strada Vămii Nr. 11.
d
h
n
a
a
o
fl
’fl
Am onore a faee cunoscuţii onor. publicu, că am deschisă otelulă meu cehi nou „Europa** aranjaţii cu celu mai mare comfortii modernii
în 6 Septemvre st. n. 1385.
Prin deschiderea acestui otelă credă că am satisfăcută unei trebuinţe de multă simţite, dându-se oca-siune onor* călStorî de a visitâ ună otelă situată numai şepte-^ecî paşi departe de piaţa mare, în mijloculă oraşului în strada cea mai de frunte şi aranjată în modulă celă mai comfortabilă şi bine îngrijită.
££ §dăi eftine. Şalonulu de mâncare spre giădină. ^
In legătură cu otelulă „ Europau am deschisă şi
BESTAUBAŢIUNEA
situată în parterre unde pe lângă alte beuturî se servesce şi
Bere bună de Dreher dela Steinbruch.
Pentru mâncări bune şi vinuri alese am îngrijită cu deosebire.
fl
U
n
a
<rt
fl
O
fl
>fl
o
O
SERVIGIUIiU PROMPŢII, PREŢURILE FORTE EFTINE!
De vreme ce am încredinţată conducerea afaceriloră curente ale otelului unoră puteri probate şi eu însumi mi-am dată t6tă silinţa a satisface tuturoră dorinţeloră onoratului publică speră că mă va onoră cu cercetarea în numferă câtă mai mare a otelului şi a Restauraţiunei mele, ce i le recomandă cu distinsă stimă
ŞTEFANII BAUTHA,
proprietară.
O
O
Otelă nou iu Braşov u.
Ti nrurra fia AT/TCYT R™ srwfî