BEDACţIMEA ŞI ADMINIETBAţirNEA:
BRAŞOVft, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe un fi antt 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. ăomânia şi străinătate:
Pe ană 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
TRANSILVANIEI.
SE PRENUMERÂ:
ANULO XLVIII.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUR1LE:
O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorlsorT nafranoate nu ae primetou. — Hanuaorlpte nu ae retrimită.
P 202.
Mercuri 11 (23) Septemvre.
1885.
Braşovtl, 10 (22) Septemvre 1885.
Este suprincjătoru a ceti a(Jî în aceleaşi foi oposiţiunale, cari redicau în slavă pe Tisza Kâl-mân pentru „măsurile energice44 ce le-a luatu în contra „agitatoriloru44 din sînulii naţionalităţi lorii nemaghiare, a ceti de pildă că guvernulu voiesce 'potoMscă entusiasmulă naţională alu Maghiariloră ; că guvernulu dlui Tisza împedecă lăţirea mişcă-rei naţionale cultur-egylet-iste; că acestă guvernă „tdrnă apă în focă, puindă pe 6menii, săi să pledeze în contra şovinismului naţională“. („Peşti Naplâ44 dela 21 Sept. a. c.)
Ce să întâmplată pentru numele Domnului ca cei mai de frunte luptacî ai maghiarismului violentă să redice o acusare atâtă de gravă în contra guvernului? N’a făcută destulă acestă guvernă cultivândă şi nutrindă necurmată pasiunile naţionale : fanatismulă şi orgoliulă Maghiariloră ?
Nimică estraordinară nu s’a petrecută. O mică cârtă în familia. Asta e totulă.
Contele Albert Appony: a pişcată puţintelă pe guvernă şi pe guvernamentali în discursurile ce le-a adresată de curândă alegătoriloră şvabi din Bănată, dânsulă. a biciuită volnicia cu care cei dela guvernă au interzisă a se înfiinţa o reuniune economică în Bănată, în interesulă mici-loră proprietari, luându-i pe aceştia în scută, în fine n’a uitată a face apelulă obicinuită la simpatia „fraţiloră nemaghiari “ a căroră patriotismă este aşa de multă înegrită de cătră nedumeriţii patrioţi dela guvernă,
E naturală, că propaganda, ce-o face opo-siţiunea maghiară moderată între elementele o-posiţionale germane din Bănată, nu le p6te placă celoră dela putere. Ei, cari au întinsă aşa de tare cdrda în asuprirea naţionalităţiloră, se temă cu totă dreptulă, că la viitârele alegeri dietale f6ia se va întârce în contra loră. De aceea d-lă Tisza a dată semnalulă ca guvernamentalii să ftă mai cu tactil în purtarea loră faţă cu naţionalităţile şi Mauriţiu Jokai, celă mai populară dintre mamelucii guvernului, a primită însărcinarea de-a combate pe Apponyi, folosindu-se de aceeaşi metodă ca acesta şi pledândă în contra „şovinismului“ şi pentru buna înţelegere între Maghiari şi Nemaghiari.
Este caracteristică discursulă, ce l’a ţinută Mauriţiu Jokai înaintea alegătoriloră săi din Ca-şovia. Se vede că scopulă lui este să momâscă din nou opiniunea publică din sînulă naţionalităţiloră nemaghiare cu vorbe frumâse şi poetice. Cu t6te astea Jokai a disă multă mai multă de* câtă să p6tă mistui marii maghiar satori dela „Peşti Naplo.44
Dlă Iokai asigură pe alegatorii săi că dacă ei a<Jî n’au bani, dâcă cerealele n’au nici ună preţă şi necazurile economului dela ţâră suntă aşa de multe, causa suntă continuele înarmări ce se facă în t6te statele Europei; âr causa pentru care se facă aceste înarmări suntă naţiunile însuşi, uu domnitorii, este nşovinismulu“ care a cuprinsă înimele naţiuniloră Europei şi le face pe t6te nenorocite.
Cu tâte că susţine aceste, d. Jokai nâgă că naţiunei maghiare i s’ară putea imputa că este şovinistă. Numai Românii, Slavii şi Germanii, cari combată supremaţia maghiară suntă
şoviniştî. „Dâr, adauge d. Jokai, eu condamnă şovinismulă şi atuucl când este ungurescă şi nu potă să mergă cu amiciţia pentru naţionalitatea mea până acolo, unde începe asuprirea uuei alte naţionalităţi. 44
Aici Jokai lasă a se înţelege, că mişcarea culturală a Maghiariloră n’ar fi bine dâcă ar trece peste marginele tărâmului socială, căci „toleranţa “ între popârele Europei va fi semnulă viitârei epoce.
Ună pasă spre acâstâ epocă vede Jokai în hotărîrea studenţiloră dela universitatea din Cluşiu ca să înveţe româneşce. Elă crede că ar trebui să urmeze şi alţii acestui esemplu şi în loculă limbei greceşcî mai line să se înveţe limba română, sârbă, slovacă ş. a.
Părerea din urmă a adusă pe şoviniştii dela „Peşti Napl6u aşa de multă în focă încâtă ei acusă acum pe guvernă, că voiesce să suprime entusiasmulă ungurescă şi să târne apă în focă împedecândă mişcarea culturalu maghiară.
Intr’aceea totulă nu este decâtă ună jocă de cuvinte între oposiţionalii şi guvernamentalii maghiari. De vorbe ne-amă săturată, amă voi să vedemă odată „fapte44 în sensulă „toleranţei14 despre care a vorbită Jokai.
UNIREA BULGARILOR
Unirea Bulgariei cu Rumelia orientală e faptă împlinită şi acestă evenimentă e cu atâtă mai importantă cu câtă se întâmplă imediată după întrevederea dela Kremsier, unde — cehi puţină aşa se <Jice, — se sigilase din nou pacea euro-până. Cumcă unirea Bulgariloră s’a făcută, ne dovedesce
JttAlîIFJESTULty Prinţului Alecsandru I.
cătră
TOTă POPORULtJ BULGARU
Noi, Alexandru I, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa poporului Prinţii ală Bulgariei nordice şi sudice, după cum a hotărâtă poporulă mea la 6 ale lunei curente, vă-(jândă că poporaţia r meliotă, după ce a răsturnată gu-vernulă şi a instituită guvernală provisoră, M’a proclamată în unanimitate Prinţă ală acestei provincii, în vederea binelui poporului, dorescă a uni cele două State Bulgare într’unulă singură, pentru ca ele să ’şî ajungă idealulă; recunoscă unirea ca faptă îndeplinită şi pri-mescă titlulă de prinţă ală celoră două Bulgarii de nordă şi sudă.
Primindă guvernulă acestei nouă provincii, declară că viaţa, onorea, averea tuturoră locuitoriloră pacînicî, fără deosebire de religiă seu de naţionalitate, voră fi apărate. S’au luată măsuri pentru păzîrea păcei; toţi cei ce voră lucra contrară acestora voră fi urmăriţi cu asprime.
Credă că poporulă meu iubită din cele două State balcanice, care aclamăză acestă mare evenimentă, va da sprijinulă său pentru consolidarea actului sfintei uniri a celoră două Bulgarii. Credă că elă va fi gata la tote silinţele şi sacrificiele pentru a apăra unirea şi independenţa scumpei patrii.
Dată în vechea capitală Ternova astăzi, Duminecă, la 8 Septemvre 1885.
ALEXANDRU I.
Prinţulă Bulgariei- Unite.
Iată scirile cele mai nouă despre mişcarea din Bulgaria:
Ministrulă afaceriloră străine bulgară a notificată într’ună modă oficială tuturoră representanţilorfi străini din Sofia, cumcă principele Alexandru I ală Bulgariei a primită tronulă Rumeliei. — Se facă mari subcripţiunî în Bulgaria pentru causa naţională. Mulţi bulgari au subscrisă câte 1000 lei. — Camera se va deschide imediată.
Toţi deputaţii se grăbescă a veni în Sofia. Se strîngă sume însemnate, se facă necontenită ofrande pentru a subveni la o eventuală apărare a uniunei ţăriloră bulgare. In tâtă Bulgaria oraşele suntă împodobite cu stăgurl şi noptea iluminate. Agitaţia este generală luândfi pe fie-ce minută proporţiunî mai considerabile.
Ună meetingă mare în locă deschisă, la care au luată parte şi ţăranii din împrejururi, s’a ţinută în Sofia îndată după ce s’a aflată lovitura din Filipopolă. Scopulă meetingului, la care au luată parte câteva mii de 6menî, a fostă să insiste pe lângă prinţulă Alexandru a accepta cu orî-ce preţă apelulă Rumelioţiloră şi a pleca imediată să ia tronulă. S’a strigată de nenumărate-orî: Trăiescă Rumelia, 7 răUscă Bulgaria unită, Trăiască Regele Alexandru! A fostă indiscriptibilă entusiasmulă popo-raţiei, când s’a aflată că prinţulă Alexandru plâcă numai de câtă şi că s’a ordonată mobilizarea armatei. Ună nou meetingG s’a ţinută în Sofia Luni.
Reservele bulgare tote, fără deosebire de clasă, au fostă convocate. Deposite de arme se deschidă în tote punctele de concentrare a voluntariloră.
La meetingulă din Sofia au asistată peste 10,000 de omeni. In totă principatulă se ţină mai multe meetin-gurî mari în acelaşă timpă şi în deosebite puncte ale oraşeloră. Agitarea cresce într’ună chipă ne mai pomenită. Totă poporulă bulgară este în piciâre. Voluntarii se înscriu cu sutele. Gristovid, guvernatorulă răsturnată, a fostă trimisă la Sofia. Prinţulă Alexandru şi Carave-loff suntă aşteptaţi în Filipopole, ceilalţi membri ai guvernului voră sosi îu curândă. Prinţului i se pregăteşte o primire strălucită. Entusiasmulă este în culme. Trupe şi legiuni de voluntari au începută să sosescă. Din Şumla au pornită acolo 2000 de âmenî.
Comunicaţiile telegrafice între Rumelia şi Turcia fiindă întrerupte prin distrugerea liniiloră, pănă în mo-mentulă de faţă evenimentele din Filipopoli nu potă fi aflate în capitala Turciei. Pâte vagă să se cunâscă ceva; amănuntele însă nu e cu putinţă să fi ajunsă pănă la Constantinopo'ă. P6rta n’a putută fi informată decâtă erî său celă mai curăndă alakăerl nâptea pe linia cabluri-loră italiene-grecescl, pe care telegrameloră le trebue 48 de 6re ca să ajungă la destinaţiă. — Vapârele din Vama au fostă oprite de a pleca la Constantinopolă.
In tote bisericile din Bulgaria s’a oficiată Duminecă ună „Te-Deum« solemnă spre a cere ajutorulă Prove-dinţei pentru reuşita cauzei naţionale. — Mişcarea tru-peloră se urmează fârte activă. Se facă mereu înscrieri de voluntari. Imediată după darea manifestului, prinţulă Alexandru a plecată din Ternova spre Filipopoli. Detaşamente armate de legionari şi de voluntari pleacă necontenită spre Rumelia. Bulgarii declară că suntă gata să moră cu prinţulă loră pentru unire, şi chiamă în a-jutoră pe Ţarulă Rusiei şi pe poporulă său. — Ofiţerii şi voluntarii pleacă în mare numără din Petersburg, Moscva şi alte puncte cătră Bulgaria.
Planulă răsturnării guvernului s’a executată cu o deosebită inteliginţă, repeziciune şi dignitate. Se chce că d. Stransky a fostă sufletulă acestei mişcări.
Intre Rumelioţî şi Bulgari este cea mai deplină înţelegere. Tote partidele au fusionată. Entusiasmulă este universală şi imensă. Toţi suntă gata la orice sacrificii: bărbaţi, femei şi copii suntă gata mai bine să moră decâtă să renunţe. — S’a hotărîtă ridicarea în mase pentru toţi 6menii dela 18 pănă la 40 de anî. —
O deputaţiune a plecată spre a întâmpina pe prinţulă Alexandru, care este aşteptată din momentă în momentă şi care vine însoţită de trupe.
Liniile telegrafice, drumulă de fieră, căile t6te de comunicaţiă sunt ocupate de ofiţeri bulgari şi rumolioţî. Miliţieni şi votuntarî, bine armaţi şi comandaţi, au plecată la fruntaria turcească.
Bulgaria şi Rumelia unite potă opune Turciei 150 000 omeni, afară de voluntari. — Representanţii ma-riloră puteri pară a privi într’ună modă favorabilă mişcarea de resurecţiă a Bulgariloră.
Prinţulă Alexandru a trecută Balcaniii şi a dur-mită în Kazanlîcă. Poporaţiunea îlă întâmpină pretutindeni cu ună entusiasmă nedescriptibilă. — Studenţii Bulgari din Odessa au telegrafată ministrului Garavelof la _
—rnr, , ,,	---inimi rm m li m infirmii im I	J5 
Nr. 202.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Sofia, că suntă gata a pleca în Rumelia pentru apărarea patriei.
In easarmele şi arsenalele turcescî se deşfăşură o activitate extraordinară. Vasele cuirasate se repară în pripă. Ună mare numără de mecanici englesî s’au luată în serviciulă Porţii pentru aranjarea şi complectarea materialului de răsboiu. Vasulă cuirasată »Hemidie,« comandată în Englitera, a sosită aici; acestă vasă şi ar mătura lui au dimensiuni formidabile.
Prin unirea Bulgariei, care are o poporaţiune de 2.007,919 locuitori, cu Rumelia orientală, care are o poporaţiune de 815,946 locuitori, poporaţiunea Bulgariei unite numără 2.823,865 locuitori. Fiindă că prinţulă Bulgariei a ordonată mobilisarea armatei, va pute ridica, în casă când s’ar întrebuinţa pentru ocuparea Rurneliei os-tice, 24 bataliâne infanteriă, 9 escadrone cavaleriă şi 12 baterii de artileriă cu 96 tunuri. Miliţia ostrumelică numără cam 12 batalione.
Sultanulă are nemijlocită două corpuri de armată la disposiţiune, celă dintâiu corpă (de gardă) în Coni stantinopolă şi celă d’ală doilea corpă în Adrianopolă. Fiecare din aceste corpuri se compune din două divisi-avândă împreună 23 batalione infanteriă, 24 escadrone cavaleriă şi 12 baterii artileriă, aşa că dacă Porta ar fi lăsată în voia ei de cătră puterile europene, să împedece unirea prin puterea armeloră, ar pute întră în Rumelia ostică cu 56 bataliâne, 48 escadrâne şi 24 baterii. Afară de asta ar pută Turcia să aducă în contra Rumelioţiloră şi parte din corpulă de armată ală treilea din Monastir (Bitolia). In Asia mai are, după noua organisare a armatei, încă patru corpuri. Pe lângă acestea vină miliţiile ântăia şi a doua chemare.
ESPULSAREA ARDELENILORtJ.
„G-alaţii“ publică următbrele rânduri:
Protestă mă cu energiă contra acestui actă de... vasalitate. Protestămă cu energiă contra acestei tendinţe cătră tiraniă, ce manifestă gnvernulă 4^ liberală, în o ţâră cu libertăţi publice garantate tuturoră Româniloră. Căci ce? Transilvănenii espulsaţî nu suntă ei âre mai români de câtă liftele de stăinî cari, prin tote mijlocele, combată interesele naţionale? Dâcă guvernulă nostru,' 4isă liberală, crede că a găsită nouă vieţă în pactisarea! cu liftele cele mai străine contra traţiloră români, se înşelă amară. Deplângă guvernulă pentru acestă actă de umilinţă şi îngenunchiare cătră streini, ne mai au4ită, protestămă încă odată contra măsurei de espulsiune ce s’a luată ...
Vestea espulsării din ţâră a Româniloră transilvăneni a produsă în oraşulă nostru o indignaţiune peste putinţă de descrisă. Scirea s’a răspândită în oraşă cu iuţâla fulgerului, şi nu era cetăţână de orî-ce credinţă şi cu orî-ce vederi, care să se p6tă stăpâni d’a nu-şi manifesta scârba în faţa acestei jâse umilinţe a guvernului liberală d. I. Brătianu, cum şi durerea despre modulă cum se calcă în piciâre libertăţile nâstre ceie mai sacre şi se ia în bătaiă de jocă drepturile ce legile ţării acârdă fie-cărui cetăţănă.
„Posta “ publică în capulu f6iei:
Asociămă şi noi protestările nostre cu ale confra-ţiloră din capitală contra necualificabilei măsuri luate de guvernă....
Din orî-ce punctă de vedere vomă esamina ces-tiunea, nu putemă ajunge decâtă la acestă conclusiune: S’a violată Constituţiunea, s’a tăvălită în noroiu dinaintea străinului demnitatea ţării. D. Brătianu şi ai săi, însuşi Regele să bage bine de sămă la ce facă. Suntă lucruri cari potă chiar pe acestă docilă şi nesimţitoră poporă, să-lă facă să se misce!
„Vocea Covurluiului“ scrie unu articulu de fondu din care estragemu:
Faptulă espulsiunii în blocă din ţâra a mai multoră Români transilvăneni este atâtă de gravă, încâtă trebue să pună pe gânduri pe orî-ce Română ce îşi iubesce ţâra. Guvernulă nostru a trecută orî-ce margini. Astă4i a alungată pe nisce Români; mâne va veni rândulă să lovescă pe Românii din ţeră în libertăţile nostre publice, şi trebue să sărimă eu toţii spre a le apăra....
Ungurii îşî facă şcoli în ţâra nostră, 4'are, societăţi de maghiarisare, ne maghiarisâză chiar sate întregi, precum e în susulă Moldovei, şi nimeni nu-i supără, nimeni nu-i espulsâză; Românii însă suntă espulsaţî.
De aceea noi, ridicândn-ne cu tolă energia în contra acestei măsuri, desaprobândă panta despotică spre care este împinsă ţâra prin actele guvernului d-lui Brătianu, vomă rămânea neclintiţi supt drapelulă principiiloră liberale, dâr nu-i vomă putea nici odată da consimţă-mântulă şi concursulă nostru pe calea fatală spre care începe a duce ţâra ...
„Gazeta Satinului “ scrie:
In momentulă d’a trage 4*aru^ 0 veste rea ne veni din Bucurescî: d. Al. Ciurcu, directorulă 4*aruiui »L’Indâpendance roumaine,* părintele său, şi d-nii G.
Ocăşânu, G. Săcăşânu, I. Droc-Bănciuleseu şi Cornânu, toţi Români din Transilvania, suntă espulsaţî din ţâră. Protestămă cu indignaţiune!
„ Patria “ (J^ce:
Astă4î, pe la 12|ore din c|i, amă primită din Bucurescî acâstă surprin46tore telegramă: (urmâză telegrama trimisă de d. Vintilă Rosetti.) Getind’o, amă rămasă uimiţi ună momentă; apoi amă credută că confraţii noştri suntă victima unei erori — fiindcă cele cuprinse în telegramă suntă de o aşa natură, încâtă nu poţi să credî că guvernulă românescă — orî-care ar fi elă — pote să comită asemenea enormităţi revoltătore. Suntemă duşmani acestui regimă pentru multe grave motive — dâr orî-câtă de mare este repulsiunea ce ne inspiră, totuşi amă stată la îndoială să credemă că elă pote merge pănă aci. După 2 âre au sosită 4iarele din capitală — celă dintâiu care l’amă deschisă a fostă „L’Indâp.roum.*, şi âtă ce am cetită: (urmâză scrisorea d-lui Ciurcu.) Aşa cetitorule, că cetirea acestei protestări te revoltă de indignare ? Câtă pentru noi, mărturisimă că nu mai a vemă cuvinte spre a califica pe acei ce guvernâză astă4î România.
Ne grăbimă a declara, că unimă din inimă protestările nostre cu acele ale confraţiloră din Bucurescî. Suntemă siguri că o asemenea înjosire nu va fi primită cu indiferinţă de opinia publică — într’o ţâră care a fostă generosă şi ospitalieră nu numai faţă cu străinii de tote nâmurile.... ş’acum fraţii noştri, Români adevăraţi, să nu mai pâtă găsi adăpostă pe pămânlulă acestei ţări....
„Lupta “ scrie:
Guvernulă.... a comisă ună actă nedemă.... Acestă guvernă.,., tăvălesce în noroiu numele de Română şi ne degradâză în ochii lumei. Trebue să protestămă şi să strigămă tare că între.... guvernă şi între ţâră nu este absolută nici o legătură, că ţâra şi guvernulă sunt două lucruri cu totulă deosebite. Acestă guvernă este ţâră în la înălţimea d-rului Popovicî din Ungaria.... Cetăţenii cari mai au o scânteiă de demnitate să se adune, să se concerteze şi să ia orice măsuri pentru a mătura dela cârma statului acestă guvernă.
„Orientulă Românăw publică unu articulu de fondu din care estragemu:
In faţa acestui actă, prin care se sdrobesce spiri-tulă de ospitalite de care de veacuri s’au bucurat străinii necum Românii în ţâră la noi, nu putemă de câtă a regreta de povărnişulă pe care a alunecată guvernulă d-lui Ioană Brătianu, făcendu-ne datoria de a-i aminti că Românii au primită o lovitură în inima loră faţă cu es-pulsarea a 6 Români de pe teritoriulă ţării nâstre, ri că va veni ună timpă când subscriitorii acestui decretă de expulsare se voră căi prea multă, că şi-au căutată sprijină în simpatia streiniloră în locă de a Româniloră.
„Imparţiaiulu“ scrie ună articulu de fondu, din care luămă următârele părţi:
O crimă neertată contra naţionalităţii s’a comisă de guvernă. Aceea crimă, care va păta analele guvernului actuală, este a expulsiunei din ţâră a şâse Români, fraţi de ai noştri....
Dacă România va avea a împuta vre-o dată o greşâlă neertată guvernului actuală, aceea greşâlă va fi de sigură espulsiunea acestoră fraţi, urmată după inter-venirea şi sub presiunea Austro-Ungariei, eterna nostră inamică.
„Poporalăw scrie între altele:
Guvernulă a comisă crima de a expulsa neamulă său chiar pentru interesulă străină, şi iată ce-lă face încă odată odiosă.... Pe rendă caută a ne aştepta fiecare la cele mei monstruâse şi mai nepermise disposi-ţiunî guvernamentale privitore la persona sa.... Nu vă credeţi fiecare ameninţată prin sacrilegiulă comisă cu gonirea din ţâră a celoră şâse Români? Deşteptaţi-yă! Deşteptaţi-vă!
„Veteranulă“ scrie între altele:
Nu este Română din ună colţă ală României, care să nu simpatiseze de fraţii noştri de acelaşi sânge, ce suntă asupriţi şi cărora li se inter4ice a-şî clădi scoli, li se inter4ice pănă chiar a danţa danţurile naţionale....
Nu scimă dacă procederea guvernului faţa de aceşti Români (cei espulsaţî) a fostă impusă de streini, dar scimă că ea este contrară legei din 1881, care privesce numai pe vagabondii streini, pe când aceşti Români îşi
aveau fiecare ocupaţia şi domiciliulă loră stabilă.....Noi
plângemă ţara care astă4b după ce a luptată pentru libertatea sa, este silită a lăsa guvernulă său a se supune unei influenţe streine.
„Deşteptarea“ în primulu seu articulu scrie între altele:
Pe cănd jidovii năvălescă ca hordele barbare pe fiecare 4* în nenorocita nostră patriă, protegiaţî de administraţia, de justiţiă, de advocaţi, de episcop!, de deputaţi, de senatori şi de guvernă, îmbogăţindu-se prin falimente fraudulose, sfişimdă şi profanândă t6te legile; Românii, din pptria loră, din căminulă loră, smulşi de
lângă părinţii, soţiile şi copilaşii loră suntă isgoniţi in ţări streine, pentru că au cugetată, pentru că au simţită românesce....
,Deşteptarea* veştejindă acâstă înjosire a guvernului — ridicată la putere de Români, iar nu de streini, — protestâză energică în contra espulsării din ţâră a..., Româniloră din Transilvania......
Protestări unanime să se ridice din tote unghiurile ţărei, şi cu ună glasă să repetămă dala o margine pănă la cealaltă a României: Josă guvernulă!....... Trăiască Li-
bertatea !....
„Rotnânulă“ scrie:
In momentulă d’a se urca proscrişii în trenă, li s’au îmânată următorele rânduri .din partea soţiei lui C. A. Rosetti:
»Maria Rosetti vă strînge mâna cu simpatiă şi speranţă. La revedere!«
„Românulă* şi-a asigurată colaboraţiunea d-lui G, Ocăşanu. Proscrisulă ne va trămite în fiecare săptămână o Cronică sciinţifică în felulă celoră pe care le publica în »România Liberă,* şi din când în când corespondenţe politice din Paris
D-nii Ocăşeanu, Săcăşeanu şi Droc Bănjiulescu se voră stabili în Paris. D-nii Ciurcu, tatălă şi fiulă, şi d. Corneanu se voră opri la Rusciucă.
D. Al. Ciurcu a făcută, înainte de plecare, o scurtă apariţiune prin culuarile Curţii de apelă. Ună grupă strânsă s’a alcătuită în giurălă său arătându-i fiecare simpatiele sale şi fiindă cu toţii indignaţi de purtarea guvernului.
Printre advocaţii Curţii de apelă în câteva ore s’a subscrisă pentru cei espulsaţî o sumă relativă mare.
La gara de Nordă, puţină nainte d’a pleca trenulă, d. Moruzzi, prefectulă poliţiei, luândă la o parte pe d. Al. Ciurcu i-a spusă următorele cuvinte, pe care le reproduce »L’Indâp. roumaine:*
,D. I. C. Brătianu m’a însărcinată să ţi spună, că aflândă că te temi să fii arestată în Bulgaria, s’a dusă la agintele diplomatică ală acelei ţări, d. Natcevici, care i-a declarată că n’ai a te teme întru nimică. Agintele Bulgariei a adăogată, mi-a spusă preşedintele consiliului, că dâcă Austro Ungaria chiar v’ar reclama, guvernulă său nu va face infamia d’a vă goni de pe teritorulă său.«
D. Brătianu a trebuită să primâscă acâstă palmă, dată de representantulă Bulgariei, care i-a spusă în faţă că a făcută o infamiă!
SOIRILE PILEI.
Ni se scrie din Bucurescî, că la 8 Septemre v, comitetulă Societăţii »Transilvania* ţinându-şT şedinţă, a găsită cu cale a conferi stipendiulă vacantă, pentru ocuparea căruia a fostă publicată concursă, tânărului de 20 de ani Demetriu Axente din Frâua, comit. Ternavei mari, care a maturisată în Blaşiu în anulă curentă, orfană de părinţi şi fără nici o avere luptândă cu multe neajunsuri pănă a terminată liceulă.
—O—
Câteva spice de neghină din Chiorii. Sub titlulS acesta ni se comunică următorele: »La balulă arangiati pentru cultur-egylet-ulă din Cluşiu în Berteză (Berkesz) au luată parte şi câţi-va Români (de origine), vă trimită titlulă loră: Indre Bella, Drâgos Pâl, Râcz Irimie, Indre Lâszlo, Hosszu Elek, Marcu Jakab, Szabâ Agoston şi Kotoez Atanasă, fiiulă bravă ală protopopului din Şom-cuta mare. Aşa se află scrise aceste nume în nr. 36 din »Szatmâr-megyei kozlony*. Toţi cei amintiţi au plătită mai multă decâtă taxa biletului.*
—O—
Partida independenţiiorfi maghiari din Caşovia a dată în onorea 4ilei nascerei lui Kossuth, 19 Septemvre
n., ună banchetă strălucită la care s’au ridicată toaste pentru Kossuth, Irânyi şi pentru independenţa Ungariei, E clară că aceste toaste suntă revoluţionare şi îndreptate în contra instituţiuniloră esistente dualiste. Ce facă procurorii? Ori suntă aşa de multă ocupaţi cu căutarea proclamaţiei pretinse »irredente«?
—0-
Direcţiunea [asociaţiunei naţionale aradane pentru literatura şi cultura poporului română s’a întrunită Joia trecută în şedinţă ordinară sub presidiulă dlui directorii primară loan Beleşiu. Dintre obiectele pertractate şire-solvite cu acâstă ocasiune notămă, că spre a potâ conlucra asociaţiunea şi nemijloculă la răspândirea gustului literară — direcţiunea a luată conclusulă de a arangia nnă ciclu de conferinţe literare avisându-se biroulă a a presenta la proxima şedinţă programulă acestoră con-erifnţe. — Conferinţele promită a fi de ună deosebită interesă pentru publiculă nostru, deorece, precum se spune »Bisericei şi Şcolei,« şi-au oferită deja concursulă loră mai toţi bărbaţii noştri de litere din Aradu.
—0—
De câteva 4ile se află în Linz, în serviciulă imitară la batalionulă 26 de vânători, ună prinţă munte-negreană, fratele princesei Milena din Muntenegru. Elă a depusă jurămentulă sub stâgă pentru serviciulă de
Nr. 202.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
(rei anî. D6rme în casarmă cu ceilalţi soldaţi pe pat fi cruce înaintea păgâniloră, aşa se ternii şi aceştia a sta
cu saltea de paie, mănâncă la ordinarii (menage) şi portă haine cazone (comiss), vrendă să înveţe serviciulii din fundamentă.
—O—
„Voinţa Naţională* protesteză în fine şi ea, cu litere mari în totă latul paginei prime, dar nu în contra espulsării Ardeleniloră, ci în contra eveneminteloră din Bulgaria şi Rumelia.
—0—
Cetimă în *Românulă«: »Am spusă că translatorulă dela ministerulă de esterne ar fi demisionată. Complec-tămă informăţiunea nâstră, anunţândă că i s'a cerută demisiunea pentru motivnlă că este Transilvănenii!!!« — Noi am recomânda guvernului să număseă în locuia Transilvăneanului pe unulă din cei doi jidovi: său pe celă din strada Gabroveni, său pe celă din direcţia căiloră ferate, care şi-a câştigată merite denunţâudă pe d. Cor-neanu, tată de familiă, că a comisă »crima* de a fi cetită proclamaţia.
LUPTELE ROMÂNILORD SĂTMĂRENI
Justiţia est regnorum fundamentum.
ţaţă cu eroii 4lei, deşi puţină bine primescă din partea acelora.
Să trecă acum la altă obiectă: In 12 a 1. c. s’a ţinută adunarea societăţii de cultură »Szechânyi Tarsu-lat* în Cărei, unde s’au vorbită multe, ba 7 fruntaşi s’au fotografată pentru ca posteritatea să cunâscă figurile minunate, la numără 7: cele şăpte răni, cele şâpte plăgi ale Egiptului etc. In causa acesta vă dau informaţiunl fiarele loră locale ce vi le aci udă.	Argus.
Măsura cu care se măsură la noi.
Dela unii prenumerantu alu fbiei n6stre primim ii următ6rele rânduri cu privire la condamnarea d-lui advocată Patiţa din Alba-Iulia: Stimate Domnule Redactoră!
Din incidentulă sentinţei aduse contra domnului advocată R. Patiţa, pentru că a vândută romanulă »Horea«, am onore a-ţî trimite aci poesia lui Petofy Sandor întitulată: y,Ausztriau.
născută în Tohană, intentându-se acusă criminală pentru vătămarea de Maiestate, nefidelitate, revoltă şi agitaţiă s’a ivit necesitatea, perchisiţiunii domiciliare şi personale. Cu executarea ei se concrede subjudele reg. Iuliu Apathi şi se trimite în comuna Voila, aşteptându-se raportă despre resultată, deorece se suspectâză că în posesiunea învăţătorului Nicolau Popă se află scrisorile compromiţă-tore din cestiune.
Ca scriitoră se exmite diurnistulă Andreiu Bâlint.
Despre acesta se încunosciinţează şi învăţătorulă Nicolau Popă.
Judecătoria reg.
Fâgăraşă, 16 Septemvre 1885.
Dominic Gal m. p. subjude reg.
conducătorulă judecătoriei.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.*)
BUDAPESTA, 22 Septemvre — Ministrulă Acâstă poesiă şi mai multe altele de calibrulă şi|de comerciu a oprită d’a se mai importă din
de conţinutulă acesteia precum suntă: „Akasszdtok fol a \ Kirdlyokat“ nMit nem beszel az a nemet«, „ Itt a nyilam,
Domnule Redactoră! Vă rogă a da locă în pre- rnibe lojjem«, se află tipărite în colecţiunea tuturoră poe-ţuita »Gazetă« renduriloră urmâtore, ca să fiă informată' săloră susnumitului poetă maghiară, edate la anulu 1882 pe deplină publiculă română»despre lupta curagiăsă ce o.m Budapesta prin societatea Atheneului de acolo portă Românii Sătmăreni în contra curentului şovinistică • Colecţiunea acâsta de poesii se află de vendare în şi călcâtoră de legi, ba să vâdă că Românii suntă aceia, t>6te librăriile din Ungaria.
cari luptă peni™ susţinerea şi Întemeierea ordinei legalei Eu nu cun08ca romanum •Hor<,a'‘ căci n’am avuţii contra rSsvrâtitoriloră. fită prin ce au voită marii pa 'fericirea de a-lă ceti până acuma, dar pe lângă Iote nu
I credă că acela să fiă asa nlină de dinamită si de De- ~ ".t'" ~~ "---------- ~~
regele merse neamânată
«Estrasă. Din protocolulă conferinţei preotesei a'^ asuPra actualului rege ală Ungariei, precum este plinăjcâmpul1! des manevre asistandu la eserciţnle ca-tractului v.-protopopescfl a Seiniloră ţinută la 6 ’ Sept.; de acestea poesia aci alăturată .Austria*, în care Iau- |™lenei de honveiji. La amă4l a plecatu la 1885. Cetindu-se ordinaţiunea respective decisiunea onor.! reatulă poetă ungură nici mai multă nici mai putină j Viena"
comitetă comitatensă cu data 10 Iuliu a. c. Nr. 1154,'nu ^ice cătră împăraţii Austriei, derâ’ă că suntă haramîj ROMA, 22 Septemvre. — In oraşele siei-prin care se impune preoţiloră ca conducâtoriloră matri-l j tâlharî .Ti biboros haramiak Ti Koronazott tolvajok?: liane e mare turburare dedrece poporaţiunea
fliUora3 estraseie tatricu!a?e în ‘ trebirt orfanale§ nu Ş*	librarii U“Saria P<%ar vrea f îmPede,c.e «*( <=omunicaţiune cu Pa-
românesce ci în limba maghiară să le estrădea, căci la vinde astfelft de poesii scrise spre vătămarea Impăra-’j lermo. La gara dm Licato mulţimea n a voita din contră voră fi pedepsiţi pănă în 50 fi. nu numai, ţiloru Austriac! şi prin urinare acuma şi a Regelui (s& concădă ca trenulă să între în gară. Poliţia w ** v lv‘ v *	1	“	1	~	.............~	a intervenită, cu care ocasiune se încăierară po-
liţiştii cu 6menii din poporă şi fură ucise două persăne.
România viţe de vii, struguri, p6me şi alte plante de totă felulă, afară de plantele ce servescă de leacă.
BUCURESCI, 22 Septemvre. — S’a semnalată trecerea în Bulgaria a unui numără mai mare de voluntari ruşi.
TATRA, 22 Septemvre. — Maiestatea Sa a sosită a<Ji diminăţă în gara festivă împodobită.
wm,“	— ““	““““ F“ |orp(îii ră aopla «â fiă nlină da dinamită si de ne- Lupă ce a fostă salutată de ministrulă honve-
m °0ntra Căr°rS S6ltarde îintite asupra >“P6raţilora Austriei şi prin urmare!	. Fejemuy, regele merse neamânata pe
Ce 4ici domnule Redactoră la acesta?
Ce să 4icemă ? Doră o scie şi copii de ţîţă,
ci voră fi răspun4ători şi pentru paguba ce ar obveni Ungariei fără de a fi urmai iţi şi pedepsiţi? din causa întâr4ierei lăsămentului.*
Pertractându-se acestă obiectă cu tătă seriositatea recerută »sine ira et studio* s’a decisă cu votă unanimă că, din următorele motive: 1. Că s’a delăturatu supe-1că a4î Ungurului îi este ertată ceea ce Româ-rioritatea nostră competentă, adecă episcopia. 2. Că % 16 inului i se atribue de crimă şi de trădare! ală art. de lege XLIV din 1868 ârtă ca arătările oficiăse Nu numai poesme revoluţionare ale lui Petbfl ale comunitâţiloră religionare sâ se potă face nu numai	’
în limba maghiară ci şi în cea maternă. 3. Că estraseie se facă în acea formă şi limbă cum e scrisă originalulă, cum e datina şi la cărţile funduare. 4. Că nici legea suscitată, nici codicele penale ale statutului nostru nu impune pedâpsă bănâscă pentru estrădarea estraseloră matriculare române. 5. Că diregâtorii aleşi şi plătiţi în urma legei suscitate suntă avisaţl la cunoscerea limbei poporaţiunei, pentru care servescă;
Se însărcinâză M. O. D. Alesiu Berinde adm. v. prot. tract., ca pe basa acestora pe calea sp. comitetă comitatensă sâ însinue apelaţiune la In. Ministeră de Interne în contra decisiunei amintite, cerândă nulificarea acesteia. Totă odată să se notifice acâstă împrejurare şi Ilustr. Sâle d-lui Episcopă diecesană Dr. Ionă Szabo, precum şi ceîorl’alte oficii protopopescî din comitatulă Ilba, la 7 Sept. 1885.
Prin acestă protestă atâtă de legală s’a adusă in
se vendă a4i prin t6te librăriile, ci şi scrierile revoluţionare ale lui Kossuth, în a căror ă prefaţă se insultă, ba se face o agitare formală în contra dinastiei habsburgice.
Câtă pentru romanulă „Horea“, elă nici că
CONSTANTINOPOL, 22 Septemvre. — piarulă „Turquie“ anunţă că Turcia s’a hotărîtd să intervină în Rumelia orientală.
DIVERSE.
îîasofonia. — O artă nouă s’a născută, spune Voltaire.* Nasofonia este arta de a cânta bucăţi din se pote asemăna cu scrierile memorate, căci trac-!operă cu nasulă. Inovaţiunea ne vine din Italia. Mai tâză lucruri ce s’au petrecută înainte cu o sută]mulţi tineri din Civita-Vechia au fundată ună cercă de de ani şi nu cuprinde decâtă date istorice din! nasomanî. Pentru a face parte din elă, candidatulă trebue istoria lui Densuşianu, (a cărei vân4are în ţâră!să scie să cânte cu nasulă aria ,Au clair de la lune * e autorisată,) îmbrăcate în haină de dialogă şi ] In câte-va luni, membrii acestui cercă au făcută progrese poveste. Cu tote acestea se persecută 6menî j surprin4ătore. Mai mulţi dintre ei cântă deja marşulă onorabili, pentru că au vândută câte-va esem- din Aida dintr’ună capă într’altulă. »Trovatorele* este
plare din acestă romană, care nici măcară oprită n’a fostă.
Dâr ce să-i faci? Aşa mergă lucrurile în ferbere tâtă câta mariloră patrioţi, ei vârsă focă, cugeţi jera strălucită a „liberalismului ungurescă“. Cu altă că suntă cremene şi protestulă acesta lovesce schintei naăsură se măsură Ungurului şi cu alta Romanului! di ei cu mai mare vehemenţă ca amnarulă, e târnă că
toţi se voră aprinde şi voră trebui să călătorâscă la Lipot-mezo, unde voră afla o duşe răcorităre. Intre altele 4ice foia oficiâsă »Szatmar megyei Kozlony,* că Dr. Lucaciu ar fi care şi-a făcută apostoli şi că preoţii tractului Seini suntă discipulii lui.
Că ai cui discipuli suntă nu scimă, dâr.scimă că suntă Români şi lucră în contra fărădelegiloră şi absur-deloră machinaţiunî ungurescî. Aşteptămă cu nerăbdare sS vedemă pe arena de luptă pe toţi protopopii din comitatulă Sătmarului, căci toţi suntă fii aceleiaşi mame şi toţî se împărtăşescă de comorile naţiunei române, pentru a cărei apărare să stea gata atunci când e lipsă Toţi au jurată că voră apăra drepturile bisericei cu periclitarea vieţei ori în cari împrejurări; asta încă ţintesce a lovi biserica nostră dâcăînsă ni se mai concede a cânta şi servi litur-gia românesce, pentru ce să ni se demânde a nu folosi aceeaşi limbă şi în afacerile scripturistice; dâcă ne oprescă a da estrase române, prin acâsta indirecta îşi bată jocă de aceea limbă în care ne rugămă la atotă puterniculă şi ne putemă aştepta şi la alte gicane, dâcă nu voră lupta spre nimicirea acesteia.
E dreptă că celă ce lucră astâ4I pentru interesele naţiunei sale e rău patriotă după principiile scrintite dominante; însă tâte insinuările de apostoli daco români suntă onârea acelora pe cari îi privescă, numai durere că avemă încă puţini apostoli. Ar fi forte de dorită ca toţi inteligenţii din comitatulă Satu-mare să fiă apostoli în cerculă loră, apoi lucre răsvrătitorii câtă voră voi cu societăţi de maghiarisare, vâdă la ce voră ajunge. Durere că mai suntă unii cari se 4ică a fi Români, dar nu lucră românesce şi cum se teme creştinulă rău de a face ;
PERCHISIŢIUNI DOMICILIARE.
Voila, 17 Septemvre 1885.
Domnule Redactoră! Erî, pre la 2 6re după amâ4I, ne pomenimă cu subjudele regiu Apathi Gyula din Fâgăraşă, însoţită de doi gendarmî, ună scriitoră şi judele comunală cu „înaltă ordină* judec-ătorescă, că au de a face învăţătorului adj. Nic. Popă dela acâstă scolă »per-chisiţiune domiciliară şi personală," căci e bănuită de trădătoră etc....
Inmânându-se ordinulă învăţătorului respectivă, se începe »perchisiţiunea* care a durată 21lz ore şi în timpulă căreia n’a rămasă nimică nescormonită în odaia bietului învăţâtoră, spre a afla »proclamatiunî de ale României irredente," cărţi revoluţionare etc. Dâr muncă zădarnică! căci nimică compromiţătoră n’au aflată, spre marea durere a denunţătorului.
Iată dâr, că persecuţinnea s’a est,insă preste totă loculă şi că răulă în locă de a decresce, se totă mai măresce.
Mulţămită »moderaţiloră *prudenţiloră« etc........
cari urmărescă politica de »împăcăciune,« căci pre tdtă 4iua se potă convinge, că ne apropiămă cu paşi gigantici de perpetua „frăţietate*!.
Cu durere însă trebue să mărturisimă din cele ce se petrecă, că pentru Română nu-i lege, nu-i dreptate în acâstă patriă!
Spre ilustrare Vă alătură şi o copiă din ordinulă de susă.	Oltenulu.
Nr. 5518(1885 bf.
Dlui învăţâtoră Nicolau Popă în Voila
In contra învăţătorului din Voila Nicolau Popă,
în studiu. Din nenorocire, numai bucăţile principale au putută fi interpretate pănă acum în modă satisfăcătoră. Se speră multă în efectele frigului şi ală brumeloră din Nomvre. Atunci, în adevără, guturaiurile voră face pe nasomanî să aibă succese seducă ţâre. Nădăjduimă că în curândă se va înfiinţa şi la Conservatoră o clasă de nasofoniă.
* * *
Uuti duelă între femei. — Două dâmne dela Roma, ambele june şi frumâse, se certaseră şi con veniră a se bate în duelă la 25 Augustă în valea dela Mertola. După ce secundantele loră le arătară locurile şi deteră com-batanteloră pistâlele încărcate în mână, una din ele, sig-nora Grinaldi, uitându-se ţintă la adversara sa, lăsă să’i pice arma şi se îngălbeni. Secundantele, bănuindă ună leşină, alergară spre dânsa informându-se de causa acestei purtări ciudate. Atunci signora Grinaldi esclamâ cu o voce înecată în lacrămî: »Nu vedeţi ce frumseţe de rochiă pârtă adversara mea?!* In locă d’o schimbare de glonţe, satisfacţiunea se dete prin comunicarea adresei croitoresei.
*
* *
0 nouă sectă. — La Bâle (Elveţia) s’a deschisă acum de curând o casă de publicitate a «Adventiştiloră 4ilei a Şâptea.* Ună corespondenta ală 4iarului *Allge-meine Schweizer-Zeitung* îi trimite nisce ciudate amănunte privitore la organisarea acestei case. Secta Ad-ventiştiloră îşi are sediulă în Statele-Unite, şi numără mai multe case de felulă acesta. Scopulă său religiosă este d’a pregăti pe 6menî pentru întârcerea lui Christ, pe care o credă fdrte apropiată, şi d’a face să se observe sfinţirea Duminecei. De aci, numele de »Adventiştii cailei a Şâptea.* Ei facă pentru secta loră o propagandă dintre cele mai active.
Editoră: lacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Hureşianu.
Nr. 202.
GAZETA TRANSILVANIEI
1886.
Gnrsuln la burca de Viena
din 21 Septemvre st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 98.55 Rentă de hârtiă 5°/0 • • 91.40 împrumutul ii căilor Ci ferate
ungare................ 148 25
Amor tis area datoriei câi-loră ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.50 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) . . . .124.— Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 109.— Bonuri rurale ungare . . 108.— Bonuri cu cl. de sortare 1C2.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă...................102.50
Bonuri cu cl. de sortarelOl 50 Bonuri rurale transilvane 100.75
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............98
Imprumululă cu premiu
ung....................118 25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.75 Renta de hărtiă austriacă 83.45 Renta de arg. austr. . .	82.95
Renta de aură austr. . . 108 90 Losurile din 1860	. . . 139.—
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 867—
Act. băncel de credită ung. 285 50 Act. băncel de credită austr. 284.60 Argintulă —. — GalbinI
împărătesc!............ 5 90
Napoleon-d’orI.............. 9.94
Mărci 100 împ. germ. . . 61.65 Londra 10 Livres sterlinge 125.50
Bursa de Bueuresci.
Cota oficială dela 8 Septemvre st. v. 1885.
		Cump.	vând.
Renta	română (5°«). . . .	89	90
Renta	rom. amort. (5%) . .	93%	94 V,
»	convert. (6%) . .	89	90
împr.	oraş. Buc. (20 fr.) . .	30%	321/
Credit fonc. rural (7%) . .		102%	103 V
>	„ „ (5°/.) • .	87%	86
A	. urban (7°/o) • •	99%	100
»	, (6%) . .	92%	93 V
»	. * (5"/o) •	84%	84%
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură........................
Bancnote austriace contra aură
lî.%
2.02
11.
2.04
Cursului pieţei Braşov^
din 22 Septemvre st. n. 1885.
Bancnote românesc! .... Câmp. 8.82 Vând. 8.84
Argint românesc................ »	8 75	»	8.80
Napoleon-d’orî................... »	9.86	*	9.90
Lire turcescl.................... *	11.12	»	11.20
Imperiali........................ »	10.10	»	10.20
Galbeni.......................... »	5.84	»	5.88
Scrisurile fonc. »Albina* . .	»	100.50	*	101.—
Ruble Rusesc!.................... >	123.—	»	124.—
Discontulă	...	*	7—10 % pe ană.
MR** Numere singuratice ă 5 cr. din „Gazeta Transilvanieiu se potă cumpăra în tutungeria lui I. GROSS.
Nr. 979—1885.	(3_3)
Publicatiune.
Din partea primăriei comunale Voila se publică, cumcă dreptulă de vamă dela podulă de preste Oltă între comunile Voila şi Ciucuşoră pa anii 1886, 1887 şi 1888 se va esarenda în 6 Octomvre 1885 a. a. la 10 6re la cancelaria comunală din Ciucuşoră în licitaţiune publică.
Preţulă estimărei este 2000 fl. v. a. şi voitorii de a licita au se depună ună vadium de 10% ; celelalte condiţiuni de esarendare se potu vedea la cancelariile comunale din Voila şi Ciucuşoră.
Voila în 15 Septemvre 1885.
Primăria comunală.
Samoilu Soboru.	Daniilu Serbanu,
primară.	notară cercuală.
Anunţâmă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la f6ia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea intrigă.
Administratiunea Gaz. Trans.»
se potă face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşori prin mandate poştale.
' Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă.
PREŢULtT ABONAMENTULUI ESTE:
Pentru Austro- Ungaria:
pe trei luni		... 3	fl. —
„ ş£se luni		... 6	fl. —
„ ună ană 		... 12	fl. —
Pentru România ş	i străinătate.	
• pe trei luni ....	... 10	franci
„ ş6se luni .....	... 20	u
,, ună ană . . . .	... 40	ii
Administratiunea „Gazetei Transilvaniei."
Mersul ti trenuriloru
pe linia Predealfi-Budapesta şi pe linia Teitişd-Aradd-Budapesta a lei ferate orientale de stată reg. ung.
Predeal i«-Budapesta
Trenă
de
ersăne
Trenă
accelerat
BucurescI
Predeală
Timişă
Braşovft
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişora Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaştu Crăciunelă Teiuşft Aiudă Vinţulă de susă Uiora Cucerdea Ghirisft Apahida
Cluşiu
Nedeşdu GhirbSu Aghirişă Stana Huiedină Ciuda Bucia Bratca R6v
Mezo-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-pesta
Yiena
6.22
7.01 7.33
8.01
8.45 10.10 1029 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45 2.11 2.55 3.17 3.24
3.31 4.09 5.36 556
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2.58
500
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 jll.18 11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5.58
Trenă
omnibus
Trenă
omnibus
6.08
7.14
7.43
8.22
8.48
6.00 6.35 3.00
Nota: Orele de nopte
9.13
9.18
10.31
12.07
2.10
2.45
8.00
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
Budapesta—Predealii
7.37
8.01
8.21
9.05
9.43
10.02
6.20
6.59
7.15
7.43
8.29
8.55
9.04
9.12
10.23
12.32
12.59
10.37
12.59
4.45
8.00
8.34 8.59
9.34 10.16 11.04 12 17 12.47
1.21 2.05 3.08 3.39 3.55 4.0 o
10.05
10.50
8.22
10.30
	Trenă omnibus	Trenă accelerat	Trenă omnibu	Trenă de persdne	Trenă omnibus
Viena	—	7.15	—	l' -	—
Budapesta	6.47	1.45	3.15	6.20	8.03
Szolnok	10.37	3.4 i	7.29	9.11	11.40
P. Ladâny	1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
Oradea mare	5.33	6.41	—	1.28	—
Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-Vâsârhely	—	—	9.59	2 11	—
Mezo-Telegd	—	7.14	jlO.28	2.31	—
Râv	—	7.42	,11.36	3.18	—
Bratca	—	—	12.10	3.41	—
Bucia	—	—	il 2.43	4.01	—
Ciuda	—	8.3 S	1.3!	4.26	—
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana	—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.00	5.50	—
Ghirbău	—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.3 j	6.24	—
	—	10.0!	5.05	6.43	—
vlUolU /	12.05	10.16	—	7.03	—
Apahida	12.31	—	—	7.26	—
Ghiriş	2.16	11.24	—	8.51	—
Cucerdea j	3.12	11.43	—	9.31	—
	3.32	11.45	—	9.43	—
Ui6ra	3.41	—	—	9.51	—
Vinţulă de susă	3.50	—	—	9.68	—
Aiudă	4.25	12.08	—	10.24	—
Teiaşă	4.50	12.22	—	10.44	—
Crăciunelă	5.41	—	—	11.28	—
Blaşă	6.0?	12.57	—	11.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
Clopşa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
Mediaşă	—d-	1.45	—	1.22	6.01
Eîisabetopole		2.06	--	1.56	6.40
Sigiş^ra	—	2.31	—	2.34	7.20
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
Homorod	—	3.48	—	4.41	10.05
Agostonfalva	—	4.19	—	5.30	11.02
Apatia	—	4.34	—	6.03	11.3"
Feldidra	—	4.53	—	6.35	12.14
(			5.20			7.14	1.09
Braşovă >	—	530	.—		1.50
Timişă	—	6.07	—	—	2.48
(	—	6 32	—			3.23
Predeală, )	—	7.30	—	—	4.56
BucurescI		11.35			9.4(:
6.051	•
suntfl cele dintre liniile grose.
Tinncrratîa A T .TP.VT RrQflnvfi
Teiuşft- 11 :ădA-Budapesta
Aradft-Tiaacişftra
Trenă
omnibus
iradft
Aradulă nou
Nemeth-Sâgh
Vinga
Qrczifalva
Merczifalva
Tlmişdra
6.00
6.25
6.50
7.19
7.38
7.56
8.42
Trenă de pers6ne
12.55
1.21
1.46
2.18
2.36
2.53
3.40
Trenii de persone
	Trenă omnibus	Trenă omnibus	Trenă de pera6ne		Trenă de persăne	Trenă accelerată	Trenă omnlboa
Teiuşft	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-Iulia	11.46	—	4.27	Budapesta	8.Oh	1.45	«no
Vinţulă de josă	12.20	—	4.53	Szolnok |	11.02	3.44	11.40
Şibotă	12.52	—	5.19		11.12	4.02	jl2 00
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradft	3.37	7 53	b.ti
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	619
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46
Branicîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00,
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23j
Gurasada	3 50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	*.12	Berzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
BSrzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	10.23	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicîca	8.21.	—	10.38
Gyorok	7.2/	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Aradft	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
Szolnok J	2.39	12.00	4 53	Şibotă	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10 :	2.10	8.16	Alba-Iulia	11.19	—	1.40
Viena	-	8.00	6.05	Tetnşft	12 05	—	2.24
Budapesta- .1 radft-Teiuşft.
8.25
8.36 8.54 9.13 9.25
9.36 10.06
Tiinişftra-Aradft
Timişdra
Merczifalva
Orczifalva
Vinga
Nâmeth-Sâgh Aradulă nou
A mHA
Trenă de persone
6.07
6.40 6.51
7.08 7.23
7.40
7 RO
Trenă de persone
12.25 1.16 1.34 2.04 2.25 2.54 a in
Trenă
omnibus
500
5.50
6.07
6.32
6.53
7.24
7 &£\
&fmeria (Piski) Fetroşenl
iMmeria
Streiu
Haţegă
Fui
Grivadia
Baniţa
F etrosenl
Trenă de persone
6 30 7.05 7.58 8.46 9.33 10.11 10.43
Trenă
omnibus
11.50
12.27
1.19
2.10
2.57
3.35
4.04
Trenă
omnibus
2.
3.00
3.49
4.40
5.28
6.07
6.89
Petreşeul—Nimeria (Piski)
Fetroşenl
Baniţa
Grivadia
Pui
Haţegă
Streiu
HIwavIa
Trenă
omnibus
Trenă
omnibus
6.49 7.27 8.06
8.50 9.31
10.16 10 Ră
9 33 10.14 10.54 11.37 12.17 12.58 1 .aii
Trenă de pers.
5.28
6.0fi 6.45 7.35 8 02 8.44 0 Ifi