REB ACŢIUNEA ŞI A BMININTR AŢIUNEA :
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe uni ani 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anti 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANUL0 XLVIII.
SE PRENUME R/^:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIUBILE:
0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlaorT nefranoate nu ae prlmeaoO. — Manuaoripte nu ae retrămltfi.
NS 200
Duminecă 8 (20) Septemvre.
1885.
Braşovft, 7 (19) Septemvre 1885.
Prea târziu a venită „Egyetertes44 cu sfa-tulă ce ’lă dă în modă indirectă guvernului română, căci acestă guvernă se şi grăbise a decide espulsiunea din ţără a şăse Români transilvăneni.
Fatală grabă! In zelulă loră de a face bine şi de a îndrepta răulă, miniştrii români au tre* cută cu vederea, că răul despre care se tractăză în casulă de faţă, ală proclamaţiei pretinsei „irre-dente44, nu era a se căuta nici între Mare şi Carpaţî, nici la Dâmboviţă, nici la Şiretă, ci între Tisa şi Carpaţi, la Ternave, Oltă şi Mureşă, la Someşă şi Arieşă.
6meni cu minte suntă cei dela „Egyetărtăs44 când combată pe Tisza, şi uită pe ună momentă că mergă mână ’n mână cu el în contra ndstră a Ro-mâniloră. Astfelă ei forte bine au cunoscută, că răulă trebue lecuită acolo unde esistâ, nu unde nu esistă, şi de aceea au dată sfată guvernului română că, dacă va primi vr’o întrebare diplomatică dela cabinetulu Tisza în privinţa proclamaţiei, să’i răspundă :	’
„Dacă în Ungaria esistă vr’ună rău, din care causă vă temeţi atâtu de multă de proclamaţiă, atunci vedeţi de ’lă lecuiţi cum puteţi şi câtă mai grabnică puteţi: dar nu pretindeţi dela noi ca să vă facemă servicii de gendarmi în intere-sulă păcii dinâuntrulă Ungariei/4
Dacă miniştri români ară fi răsounsă în acestă sensă, salvaţi erau chiar şi înaintea lumei celei maghiare, căci organulă de frunte ală re-voluţionariloră unguri, celă mai cetită şi mai răspândită în t<5tă ţăra ungurăscă vine şi declară că, după a sa convingere, drăptă ar fi fostă o asemenea purtare din partea guvernului română.
Răulă esistă în statulă ungară, acăsta o simţimă nu numai noi Românii de aici, ci chiară şi Ungurii, acăsta se vede acum pe t6te drumurile şi potecile şi în tdte unghiurile. Dăr care este răulă? Este proclamaţia tipărită cu roşu răulă, ori acesta îşi are altă isvoră şi zace în alte împrejurări ?
Dacă guvernulă română împreună cu celă ungurescă ară fi chibzuită cu t<5tă seriositatea asupra acestei întrebări, atunci ar fi fostă de o sută de mii de ori mai multă profitată causa pacinicei convieţuiri a TJnguriloră şi a Româ-niloră, decâtă prin aceea că guvernanţii noştri au pornită g<5nă în contra tuturoră cărturariloră români şicanându-i în totă modulă, şi băgăndu-i în închisăre, şi prin aceea că guvernulă română şi-a luată refugiulă la estrema măsură a espul-sării, lovindă fără cruţare pe şăse Români transilvăneni, văzuţi în România, cu ună ordină despotică. Acestă ordină, ori câtă de culpabili s’ară fi aflată acei transilvăneni — ceea ce nu scimă — nu avea nici ună temeiu din momen-tulă când constatată a fostă dincdce şi dincolo de Carpaţi, că proclamaţia din cestiune n’a a-vută nici o urmare şi când înşişi Ungurii, şi încă cei mai estremi şi mai revoluţionari dintre ei, recunoscă că materia esplosibilă este grămădită aici în ţără şi că nimică nu pdte ajuta dăcă vre-o doi-trei transilvăneni voră fi daţi afară din România, când aici „suntă cu sutele şi miile totă aşa de periculoşi pentru Unguri14.
Este f6rte durerosă d£r rămâne faptă ne-
răsturnabilă că sute şi mii de Români din statulă ungară sunt consideraţi a(ji de foile şi organele publice unguresc! totă aşa de periculoşi, precum consideră guvernulă română pe cei ce i-a dată afară din ţără.
Gruvernulă română u... arătată adevăratele cause ale espulsării celoră şăse transilvăneni din România, dăr dăcă a voită prin acăsta să facă ceva în interesulă statului română şi ală bunei înţelegeri dintre România şi Austro-Ungaria, atunci trebuia să pretindă dela cabînetulă Tisza una din două: său ca acesta să nimicăscă cu focă şi fieră — cum cere „Egyetertăs44 — pe toţi Românii cu carte nemulţămiţî din Transilvania şi Ungaria, căci numai atunci păte fi şi România sigură de invasiunea elementeloră malcontente, său să pretindă dela stăpânirea ungurăscă ca se lecuăscă răulă dela rădăcină, să mulţâmescă pe Romanii supuşi ei şi să nu şi-i înduşmănescâ.
Până nu se va întâmplă una din două : nimicirea totală a românismului în statulă ungurescă, ori mulţumirea poporului românescă pe temeiulă egalei îndreptăţiri naţionale, pană atunci fîă siguri d.-nii Tisza şi Brătiană, că cu prigoniri şi espulsări răulă nu se va delătura, ci va deveni şi mai ameninţătoră.
Perchisiţiuni domiciliare şi prigoniri.
Din Verşeţă i se telegrafeză (harulu’ »Budapesti Hirlap:* »SoIgăbirăulă din Verşeţă Csapo a aflată în Varadia, Vrania şi împrejurime mai multe esemplare din proclamaţia „irredentei române,* pe cari le-a confiscată. In urma energicei cercetări ce s’a făcută la faţa locului s’au descoperită răspânditorii proclamaţiei. Invăţătorulă Petcu, Caimană Bogdană şi mai mulţi alţii au fostă arestaţi. Cercetarea se continuă încă cu rigore în Varadia. din care causă nu putemă comunica mai multă.*
Cetimă în »Ellenzâk« dinCluşiu: «Corespondentulă nostru din Sebeşiu scrie, că acolo irredenta română are nenumăraţi apostoli şi unulă dintr’înşii a şi fostă prinsă, dâr nu de >magislratulă ordinară* său prin veghierea sol-găbirăului de aici, ci la iniţiativa tribunalului din Târ-gulă - Murăşului şi a preşedintelui ei demnă în tăte privinţele. Respectivulă este unulă din învăţătorii scolei române de aici, pe care l’a arestată ună locotenentă dela gendarmeriă în Aiudă şi care erî a fostă dusă la Târgulă - Murăşului. Respectivulă este acusată de-a fi răspândită cunoscuta proclamaţiă a »Irredentei.« Investigările urmeză şi acum cu energiă pe lângă intervenirea procurorului reg. care a venită anume dela Sibiiu. Aici, se vede, numai acum au aucfită despre împrejurările de aici. Nici nu-i mirare, ei trăiescă într’ună comitată săsescă şi acesta esplică tote.*
Despre casulă din Sebeşă se telegrafeză la »Orsz. Ert.« din Sibiu următorele: »In Sebeşă a fostă arestată Zevedeu Mureşană, invăţătorulă gr. or. de acolo, şi îndată a fostă dusă la Tărgulă-Murăşului. Z. Mureşană este multă compromitată şi este în prepusă de-a fi răspândită proclamaţia »Irredentei române.* In satele din giurulă Sebeşului se facă investigări.*
Lui »Sieb. d. Tagbl.* i se scie din Sebeşă, că în nâptea de Duminecă spre Luni a sosită acolo ună sub-locot. dela gendarmeriă c’ună altă gendarmă şi au sculată din somnă pe judele de cercă, cu care au plecată încă in noptea aceea. Marţi d. a. au sosită ărăşi în Sebeşă. S’au făcută perchisiţiuni domiciliare la cei doi învăţători români, la preotulă şi în scolă. Unulă din învăţători a fostă arestată şi fu escortată de ună gendarmă pe josu la Alba-Iulia. Se aude că s.-locot. dela gendarmi şi cu judele fusese Luni să cerceteze în comunele Giâra, Cugiră şi in Piană, unde făcură perchisiţiuni domiciliare, der nu aflară nimică. Dela Sebeşă au plecată prin alte comune la Răhău etc. Cele mai contracficătore faime s’au răspândita despre cei arestaţi.
Spiritele suntă în urma acestora forte iritate.
*
ţ)iarului „Nemzet* i se scrise din Deva:
„Rethy Lajos inspectoră de scole ung. şi Barcsay Kalman viceşpană au primită tipărituri, cari suntă subscrise (cu mâna) > Irredenta română* şi în cari se învită la prenămărare pentru opulă „ Viata lui Horia.“ Tipăritura s’a pregătită în Haţegă, dăr s’a pusă pe poştă în România. Adresa din afară a ambeloră scrisori a fostă scrisă corectă unguresce şi ele fură sigilate c’ună sigilă cu literele >R. I.« (România Irredenta). Viceşpanulă îndată a pornită investigaţiunea; inspectorulă de scdle a predată esemplarulă sosită procurorului reg. Acum viceşpanulă şi procurorulă caută pe autorii şi răspânditorii tipăriturei.*
»Tipăritură efectuată în Haţegă şi pusă pe poştă în România?* — Se pote o scire mai nostimă decâtă asta? Esistă în Haţegă o tipografiă secretă, căci de una
autorisată n’amă audită încă pănă acum?
*
Viceşpanii tuturoră comitat eloră locuite de Români, în urma ordinului ministrului de interne, provocă pe aceia cari posedă proclamaţiunî de ale »irredentei române* să le predea autorităţii într’ună termină orecare.
Fişpanulă comitatului 1 urda-Arieşu cu ocasiunea deschiderei adunării eomitatense la 16 I. c. a vorbită mai multă asupra „proclamaţiei irredentiste* asigurândă, că guvernulă a luată măsuri forte energice în interesulă ordinei (ce nu e de nimeni ameninţată — Red. »Gaz. Trans.*) şi (ficendă adresându-se cătră Românii acestui comitată:
*Desavuaţi cu purtarea dvostră liniştită proclamaţia amintită. Acâsta o pretindă eu ca fişpană şi în numele legii şi ală patriotismului. In acâstă privinţă am dată espresiune în raportulă meu adresată înaltului guvernă acelei vederi a mele, că nici ună cetâţenă de naţiuna-litate română din Turda-Arieşă nu va comite înnalta trădare şi trădarea de patriă ce-o predică acea proclamaţiă. Credă şi spereză că locuitorii comitatului Turda-Arieşă nu voră da de minciună raportulă meu, ci voră observa o atitudine liniştită şi pacinică.*
Fişpanulă comitatului Timişu a publicată ună apelă cu data 22 Sept. prin care provdcă pe cei ce au primită proclamaţii să le predea autorităţiloră celă multă pănă la 25 Septemvre, căci la din contră voră fi traşi la răspundere.
ESPULSAREA ARDELENILORtT.
Intrăga pressă independentă din Bucuresci: „Românulă,44 „Naţiunea,44 „LTndâpendance Rou-maine,44 „România,44 „Răsboiulă-44 Weiss, „România liberă,44 „Curierulă Financiară,44 „Drepturile Omului,44 au publicată în fruntea loră ur-mătorulă protestă:
Protestămă în contra espulsării d-loră Nicolau Ciurcu, Alexandru Ciurcu, George Secâşenu, George Ocăşanu, I. Droc Bănciulescu şi I. Corneanu, Români din Transilvania.
D. Dumitru Brătianu, fostă preşedinte ală consiliului de miniştri şi frate mai mare ală d-lui I. C. Brătianu, preşedintele consiliului şi ministru de interne, a adresată d-loră Ciurcu tatălă şi fiulă scrisdrea următdre:
Primiţi, vă rogă, espresiunea viei mele dureri. Toţi Românii au primită, în persâna vdstrâ, o crudă lovitură care’i împroscă de ruşine. Vă dorescă bună călătoriă şi repede întorcere in ţără. — Dem. Brătianu.
„Românulă44 scrie următorulă primă ar-ticulă:
Şese Români suntă goniţi din România de cătră ministerulă d-lui I. C. Brătianu. Crima loră este d’a fi cutezată să pronunţe cuvinte în favdrea fraţiloră loră, cari 4aeă sub jugulă Unguriloră.
îndată ce scirea se răspândi prin Bucuresci, nu se au(}i de câtă ună singură cuvântă : »D6că Rosetti trăia, nu s’ar fi făcută acâsta!* Cuvântă au cei ce cugetă astfelă.
Celă care n’a încetată ună minută d’a lupta pentru naţionalitate şi libertate s’ar fi opusă cu tăria-i cunoscută celoră cari lovescă libertatea pressei, celoră cari spre a
Nr. 200
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
face placulă Unguriloră se înjosescă pănă a goni gazetari români din ţâra loră.
Rosetti ar fi luptată şi ar fi isbutită, suntemă siguri, să scape ţâra de acâstă nouă umilinţă, precum a scăpată deja libertatea pressei din ghiarele guvernului actuală, care era gata s’o sfăşiă.
Emoţiunea ce resimţimă ne opresce a discuta cu linisce fie-care punctţj din legea espulsiuniloră şi a arăta, că nu trebuia aplicată astfelă precum a făcută celă care dechiarase în Cameră că nu se voră espulsa decâtă vagabonzii şi asasinii, că legea nu se va aplica nici chiar străiniloră cari au ună domiciliu seu cari au trasă la ună omă cunoscută.
Stăpânindu-ne indignatiunea şi durerea ne mărgi-nimă, adf, a constata că mai mulţi Români voră fi a-runcaţî pe stradele Parisului, fără ună bană, fără a cu-nosce limba acelei ţări, că femei voră rămână lipsite de sprijinulă soţiloră loră, mame de ală copiiloră, şi că ună bătrână de 65 de anî va fi nevoită a trăi pe pământă străină, pentru singura vină că este părintele unui Ziaristă.
espulsa Românii. Ar fi ună sacrilegiu*. C. A. Rosetti s’a înşelată. Brătianu a semnat.
Consciinţa publică nu va contrasemna sentinţa de espulsare. Ea va Zice cu Rosetti: »Sentinţa care es~ puslăză pe Români este o sentinţă sacrilegă. *
Aceia cari plecă voră duce cu ei stima amiciloră loră, salutarea frăţăscă a acelora cari rămână, consciinţa că au fostă pe nedreptă loviţi, certitudinea că opinunea publică întrâgă este pentru ei; acesta probâză că protestarea este unanimă.
„Răsbomlu“ îq articululu primii scrie:
Încă ună actă de mare laşitate a săvârşită guver-nulă, acelă guvernă care pretinde că represintă partida liberală naţională. — Elă a găsită de cuviinţă să isgo-nâscă din ţâră, de pe pământulă românescă, şâse Români, între cari ună bătrână de 65 anî. Pe noi nu ne-a surprinsă câtuşi de puţină nici acestă faptă, amă spusă totdâuna şi o susţinemă şi acjî, că sub regimulă actuală orî-ce se pote întâmpla.
Care ore suntă motivele acestei espulsiunî? S’a luată de pretestă tipărirea şi răspândirea acelui panfletă,
Ne mărginimă deci a strânge cu iubire şi frăţiăjcare portă semnătura de: »Comitetulă de iniţiativă ală mâna Româniloră goniţi de guvernulă actuală, spuindu-le: irredentei române*, şi oare se Z*ce a provocată in-
La revedere fraţiloră!
„LTndăpendence Roumainew în primulu său articulu scrie:
tervenţiunea diplomatică a Austro-Ungariei, calificândă pe autorii său complicii acestui pamflet-manifestă de »tur-burărorî străini* ai ordinei publice, pasibili de penali-
Guvernulă isgonesce în modă arbitrară şese Români, ^a^ea prevădută în acea faimosâ lege, care dă dreptulă în virtutea unei legi ce se angajase a nu o aplica decâtă | guvernului d’a goni din ţeră pe orî-ce străină fără nici în contra vagabunZiloră. Opiniunea publică va auZi cu,0 judecată.
uimire, că sub guvernulă d-lui I. C. Brătianu legea asupra Nu putemă fi bănuiţi de părtaşi ai acestui mani-streiniloră privesce şi pe Românişi că declaraţiunea pri-j^es^ sou a* vre*unei agitaţiuni de asemenea natură, căci mului ministru în parlamentă au fostăvorbe g61e.	[deja în numărulă nostru dela 3 ale curentei amă desa-
D. I. G. Brătianu a declarată în Martie 1881 în j probata acestă actă, atâtă din punctulă de vedere po-cameră, că legea asupra stăiniloră nu o va aplica înj^bcfi câtă şi din celă practică. Dâcă desaprobămă mă-contra omeniloră cari au domiciliu său cari ară fi 6s-jsur^e estreme întrebuinţate de guvernă, no facemă de-peţii unui cetăţenă cunoscută. Care din cei şese Români,cat^ puindu-ne pe tărîmulă legalităţii şi ală unui raţio-e fără domiciliu ? Toţi suntă omeni onorabili; trei dintre | namenW logică fără nici o patimă, ei suntă Ziarişti. Şi de ce suntă aeusaţl? Sentinţele de * D-nii Ciurcu tată şi fiu, Săcăşanu, Ocăşanu, Droc-espulsiune suntă mute în acestă privinţă.	j Rănciulescu şi Cornânu turbătorî ai liniştei publice suntă ?
Dar perchisiţiunile cari s’au tăcută la d-nii Ocăşanu , ceea ce privesce pe d-nii Ciurcu, nu va fi greu pentru şi Săcăşanu ne arată motivulă, seu celă puţină pretes- nimeni d’a-şî esplica lucrurile în urma celoră ce se petală. Cei şâse Români, cari suntă victimele măsurei de trecă de vre-o trei anî încoce între unii din d nii mi-espulsare, suntă pedepsiţi ca irredentiştl. Probe în n,Ştri şi redacţiunea Ziarului »L Indâpendance roumaine, * contra loră nu suntă, dar ei suntă loviţi. Iată justiţiă! proprietatea d-Jui A. Ciurcu, care după espulsiunea d-lui
Dar făcutu-s’au perchisiţiunî la directorulă »Independenţei române?" Nu. Şi nu s’au făcută, fiind-că se scia bine, că d. Al. Ciurcu n’aparţinea nici unui comi-
Galli a luată direcţiunea Zeului- Tendinţele acâstui Ziară, scrisă în limba francesă şi multă răspândită atâtă în ţâră câtă şi în străinătate, criticele sâle aspre dar
tetă şi lipsă chiară din Bucurescî când apelulă pretinsului .iuste contra fapteloră regimului, oposiţia vigurâsă ce comitetă de iniţiativă irredentistă a fostă publicată. In- făcea guvernului, tote astea au învrăjbită pe unii din dată ce elă a aflată de manifestă, l’a combătută, a ară- miniştri, cari de multă căutau ocasia să-şi răsbune. lvin-
tată inutilitatea, s’a silită a scăpa pe guvernă de responsabilitate în acâstă afacere.
Dar se va dice, că d. Al. Ciurcu era ună înfocată
du-se acuma ocasia cu manifestulă irredentistă, guvernulă implică pe d. Al. Ciurcu (junioră) în afacerea pretinsei «irredente* şi hotărî a-lă goni din ţâră, ca pe ună tur-
Carpaţî. Prin isgonirea în cestiune, guvernulă română recunăsce că într’adevără esistă o irredentă la noi, că toţi acei surghiuniţi suntă nisce agitatori periculoşi şj statului română şi celui ungurescă, pote chiară întregului imperiu austro-ungară; prin urmare importanţa cea mare e fabricată şi dorinţa Unguriloră împlinită, şi de cine? De ună guvernă care se pretinde liberală, avândă în capulă lui pe d. I. C. Brătianu atâtă de multă cântată de burtă-verde din Transilvania.
Pe lângă ilegalitatea ce s’a comisă faţă cu aceşti şâse Români, guvernulă a mai comisă faptă de Ies-na-ţionalitate, supuindu-se unoră pofte tiranice ale Unguriloră, prin sacrificarea conaţionaliloră lui. Bucuraţi-vă toţi câţi aţi sprijinită pănă ieri pe d. I. C. Brătianu, şi care i-aţî lăudată calităţile de mare cetăţână, de mare patriotă română. £r d-lui Brătianu cu ai săi îi Zicemfi :
Nimică în acâstă lume nu este eternă. — AZI sunteţi tari şi mari, nimică nu vă opreşte d’a face orî-şi ce voiţi; — însă se pote ca, mai curândă sâu mai târZiu, să fiţi nevoiţi a vă întorce in viaţa privată, ne mai avândă la disposiţiă nici lâZile visteriei, nici baionetele armatei, nici ciomegele bătăuşiloră. — CugeţaţI puţină, ce se va putea întâmpla în asemeuea casă?!
Unindu-ne cu protestarea întregei presse independente, stigmatisămă acâstă nouă lovitură dată libertăţii tiparului şi libertăţii individuale; âr celoră espulsaţl le trimetemă o frăţâscâ salutare, spunându-le: la revedere,
căci tirănia nu mai pote să dăinuiască multă!
*
Din „Românulăw mai reproducemă urmă-tdrele sciri:
Astă-sâră Joi, la 8 6re, se va ţinea o întrunire (a Bucuresceniloră) în sala Ioje, strada Regală. Aflân-du-se gonirea Româniloră, numeroşi amici veniră ieri sâra la redacţiunea »Românului,* unde se aflau deja mai mulţi dintre cei goniţi. Se consLitui îndată ună comitetă, compusă din tote nuanţele politice, care va fi în continuă legătură cu cei espulsaţl, se va ocupa de afacerile loră şi va deschide sub-scriptiunl pentru a veni în ajutorulă celoră lipsiţi de mijlâce de esistenţă. Comitetulă va lupta pe tote căile legale pentru reîn-tdrcerea în ţâră a espulsaţiloră şi va funcţiona pănă ce se va realisa scopulă său. — O subscripţiune s’a des chisă spre a veni în ajutorulă celoră goniţi. Subscrieri se primesce la redacţiunea »Românului.* — ţliarulă «L’Indâpendance roumaine* nu va înceta să apară. Vechii redactori au reintrată la acelă Z«arA D. Frâdâric Damâ a luată direcţiunea «Independinţei.«
„L’Indâp. roumainew spune, că alaltăieri s’a făcută o colectă la Curtea de apelă pentru cei espulsaţl, cari suntă lipsiţi. In câte-va minute s’au adunată vr’o 500 franci.
apărătoră ală causei ardelene. Oh! asta e adevărată.; burătoră ală liniştei publice, sâu mai bine Z*să ală liniştei Născută în Transilvania, Română din Ardeală, nu lăsa j regimului. Dâr ce a făcută ore tată-său, bătrânulă d. să trâcă nici o ocasiune d’a apăra pe cei ce erau apă-|Nicolae Ciurcu, omă de peste 65 anî şi care nu se mai saţi şi d’a reclama pentru ei o sărte mai bună. Dar de j auiesteca în politică, are să întrebe lumea? £tă cum ce nu l’au espulsată când scria alături cu d. G. Canta--se espfică acestea:
cuzenă şi cu C. A. Rosetti ? De ce nu l’au espulsatu în D N. Ciurcu se ocupa cu administraţia Z*arului timpă de trei anî de când protestă în contra acteloră ] «L’Indâpendance roumaine.* Dâcă Tară fi lăsată în ţâră, arbitrare ale Unguriloră?
Dar tatălui său ce i se impută9 Acestă bătrână făcea şi elă parte din comitetulă de iniţiativă ? A pusă elă în	periculă siguranţa statului vecină?	Ce	a	făcută
elă ca	cu bruscheţă să fiă smulsă familiei	sale	şi	espulsată?	E Română din Transilvania. Este	ore	o	crimă
acâsta? P6te că doresce compatrioţiloră săi ună viitoră mai bună. Să se mărturisâsoă că pentru acâsta a fostă isgonită din România liberă. Atunci d. I. Brătiană trebne să mulţumâscă cerului, că Omenii de stată cari au guvernată acâstă ţâră înainte de 1867 n’au făcută o lege pentru a pedepsi pe aceia cari ceră o ameliorare a sortei Româniloră din Transilvania, căci elă celă dintâiu ar fi fostă loviţi de acâstă lege.
Iată deci doi omeni oneşti, doi Româmî	doi pro-
prietari pe cari îi smulge familiei loră, îi isgonesce, îi ruinâză, fără să potă motiva cruda şi nedrâptă măsură luată contra loră. Cine ar fi creZută în 1875, ca d.
Brătiană va semna nu numai ună ordină de esplusare contra streiniloră, ci încă ordinulă d’a isgoni din România pe Români! Căci trebue bine făcută distincţiunea. Românii din Transilvania, în puterea constituţiunei, nu suntă streini. Legea nu le conferă drepturi, ci le recunosce.
Actulă guvernului este aşa dară o violare flagrantă a constituţiunei. Espulsândă pe directorulă «Indepen-denţei române* se lovesce în libertatea pressei, căci acâstă espulsiune putea fi ruina Ziarului; se lovesce femei şi ună copilă, mai multă încă: se esilâză soţia d-lui Al. Ciurcu — soţia sa care e Română — şi constitu-ţiunea opreşce proscrierea.
Mi se pare că vădu pe bătrânulă Rosettii svârco-lindu-se în mormântă şi ridicândă mâna ca să protesteze în contra actului, pe care elă acum ună ană îlă numea: sacrilegiu. .Niciodată Ionă Brătianu nu va semna ună asemenea decretă, Zicea elfi- Nu se P01^
j guvernului îi era târnă ca nu cumva să îngrijâscă d. N. Ciurcu de continuarea Zarului, pe care puternicii Z'l'i voescă să-lă nimicâscă cu orî-ce preţă, şi astfelă au ho-tărîtă şi espulsiunea lui, cu speranţa că Ziurulă va fi sugrumată. Suntemă siguri că, dâcă d. Al. Ciurcu ar fi mai avută vre-ună frate, unchiu, vără sâu altă rudă, toţi ar fi fostă goniţi sub acelaşi pretestă şi totă de târna ca să nu contribue la continuarea (Şiarului — Ne îndoimă însă că voră ajunge d-nfi miniştri la acestă scopă; din contră noi credemă, că se voră găsi Români ca să continue cu acelă Zia|”fi» care d’acuma înainte va desaproba şi mai energică faptele regimului, şi va fi mai multă căutată şi susţinută de toţi adevăraţii Români, decâtă mai nainte.
Aşa dâr, prin isgonirea d-loră N şi A. Ciurcu, puternicii Z^ii Pe de-o parte au comisă o ilegalitate, âr pe de alta au dovedită că au ună sufletă fârte mică.
In ceea ce privesce isgonirea celorlalţi patru Români, nici contra loră nu se putea aplica legea privi-tore la turburarea ordinei publice, căci pamfletulă ce li se atribue n’a produsă şi nici nu putea să producă celă mai mică răsunetă, n’a provocată nici o agitaţiune sâu turburare în ţâră, şi dovada este că a fosm ignorată chiară de cea mai mare parte a pressei. Manifestulă n’a avută absolută nici o importanţă, şi ar fi fostă de ajunsă ca poliţia să cheme pe iniţiatorii sâu autorii lui şi să le pună în vedere, că relaţiunile năstre amicale cu streină-tatea nu permită asemenea lucruri, pentru care avemă legi generale, adecă codulă penală comună; şi dâcă s’ar fi repetată aceste fapte, guvernulă n’ar fi avută decâtă să dea în judecată pe culpabili, punândă astfelă capătă oil-cărei agitaţiuni. După cum se vede însă, în intere-sulă Unguriloră este, d’a da acestui incidenţă o importanţă câtă de mare, spre a dobândi motive nouă pentru persecuţiunî şi mai mari contra Româniloră de peste
SOIRILE ţ)ILEL
Parastasă întru pomenirea împăratului losifă )I s’a serbată şi în Baia-mare, în Tăuţiu de susă şi în tua multe comune.
—0—
Din raportulă anuală ală societăţii de maghiari-sare „Szecheny* din Sătmară, cea cu noua pacoste, ve-demă că: «Societatea în anulă şcolară 1883|4 a publicată 11 premii pentru învăţătorii, cari la scălele elementare nemaghiare au dovedită celă mai bună succesă în instruirea limbei maghiare, şi câte trei premiuri pentru şcolarii fiecărui învâţătoră premiată. La aceste premii concurseră 19 învăţători (m comitatulă Sătmărului suntă vr’o 160 de scole române). Aceşti învăţători au fostă aspru loviţi de pressa ardelână, pentru că au concurată la acele premii, şi numiţi trădători ai naţionalităţii loră, aşa că şâse din ei s’au retrasă dela concursă. Ceilalţi au fostă premiaţi. Pentru anulă şcolară 1884|85 a votată societatea 20 de premiuri pentru învăţători şi 100 pentru şcolari, dâr nici ună învâţătoră n’a concurata, fiindă că autoritatea şcolară gr. cat. din Gherla interzisese învăţâtoriloră a concura.* — Amă dori ca autorităţile nostre şcolare, de amândouă confesiunile, să procâdă totdâuna astfelă. Acâsta a fostă o procedere corectă şi legală.
—0—
Armin Vâmbery, profesorii la universitatea din Pesta, voindă să publice în Zfiele acestea ună opă, a cărui editură o luase o tipografiă germană, l’a dedicată ministrului Trefort. Editorulă germană însă a protestată în contra dedicării, Zicândă că o carte, luată în editura sa, nu e ertată să fiă dedicată unui „ministru ger-manofag.«
—0—
Ni se scrie următorele: » Scola nostră confesională din comuna Kementelnicu de Câmpiă, tractulă Pogeţali, unde e preotfi şi administratoră protopo-pescă. Vasiliu Maiorfi, s’a dărîmată, numai ună părete are. Pănă a fostă bună, protopopulă a dat’o, de auţinută jidovii jocuri întrânsa. Acum nu are nici o grijă. Ar putea să’şî ia Consistorulă din Blaşiu cunoscinţă despre
Nr. 200.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
^starea scâlei acesteia câtă mai în grabă.«— I. Katona proprietară, la însărcinarea fruntaşiloră comunei.
—0—
S’a speriată .Ellenzek* că »în patria »Gazetei* şi a lui ,Kronstădter Zeitung* nu se marturisescă Ungurii ca Maghiari,* căci altfelă n’ar fi firme ca: „L. et M. Laszlo" şi »Bruder Simay." — Sărmanii »patrioţi« au greşită adresa.
—0—
»Voinţa Naţională* 4ice> c& espulsarea celoră şese Ardeleni s’a decisă în „interesulă unei măsuri de politică generală.* — O fi.
—0—
D. Bdmches, redactorulă foiei »Bukarester Tag-blatt,* a fostă condamnată de curtea cu juraţi de Ilfovă pentru calumniă la 1 lună închisore, 1000 lei despăgubire civilă şi 150 lei amendă.
—0—
Duminecă săra în 8 (20) Septemvre: Concertulu violinistului românii Nae Racovenu în sala otelului Nr. 1. Bilete se vândă la cassă dela 10 ore a. m.
Adunarea înv&ţâtorilorft din S&lagiu.
Selagiu, la 16 Septemvre 1885.
Onorate D.-le Redactoră! Cunoscându-ve inima curată de Română şi fiindă sigură că Dvâstră încă îm-brăţoşaţî cu căldură causa învăţământului nostru poporala, Vă rogă să binevoiţi a da locă în colonele preţuitului Dvăstrâ 4iară ce redactaţi şi următoreloră rânduri.
Eri în 15 Septemvre a. c. îşi ţinu „Reuniunea In-văţătoriloră Români Selagienî* adunarea sa generală de ăstO-timpă în comuna Cizeriu O 4‘ bucuriă fu acâta pentru fle-care învăţătătoră română din Sălagiu, vgijendă şi convingându-se fie-care despre aceea, că şi invSţătorulă română dă semne de viâtâ şi se nisuesce din tote puterile ca să p6tă corăspunde (rumosului nume de ducătorii.
Scie fie-care câtă de rău suntă dotaţi învăţătorii români în genere şi cu câte năcazuri au de a se lupta ca să-şî p6tă susţină familia loră din ună venită aşa de neînsemnată, ca ală unui învăţătoră; dar când se vădă şi ei adunaţi la ună locă şi pe lângă aceea vădă interesulă celă mare ce-lă arată faţă de starea scoleloră şi a învăţământului nu numai ei, ci şi conducătorii inteligenţei române din Selagiu atâtă bisericani câtă şi mireni — uită de năcazurile ce-i apasă şi bucurându-se de pro-presulă ce-lă facă pe terenulă educaţiunei se conjură că voră pune umără la umără şi, şi de acuma inainte, ca şi până acuma, voră lupta — amâsurată stărei loră — ^ntru inaintarea poporului română din a căruia sână «ieşiţii. —
Cum că susă numita reuniune e una dintre cele mai tnflorităre — e destulă garanţă ca să amintescă numai pe bravulă şi zelosulă ei preşedinte, pe bărbatulă adinţei, naţiunei şi ală învăţământului Rvrndiss. dnă llmpiu Barboloviciu, vicarulă for. episcopescă ală Silvaniei, şi pe vice-preşedintele ei dlă Gavrilu Trifu, profesoră preparandială în Zălău;	c-ând amă amintitu nu-
mele Barboloviciă şi Trifu viitorulă reuni unei nostre e isiguratQ.
Nu mai puţină înteresare de starea învăţătoriloră li a scăleloră Sâlăgienî arată despărtământulă XI ală isociaţiunei transilvane pentru lit. română şi cult. popoci română* din Sălagiu, conduşă asemenea de băr-îii naţiunei Rev. dnă Barboloviciu şi ştim. dnl George pu, Andreiu Cosma s. a. cari nu numai cu vorba ci |Uq faptă ajută înaintarea stărei învăţâtorescî şi a influentului dândă ajutâre şi premiândă pe docenţii cei ai ze’oşî, dându-le astfelă curagiu şi voia de a se nisui ai mai bine în progresarea pe terenulă crescerei sur-lorfl naţiunei române din Sălagiu. — înainte domniloră pre acâstă cale! Daţi mână de oră sărmaniloră cjilerl ai naţiunei nâstre, premergeţl ca exemplu şi cu faptele, căci ei vă voră urma şi causa nâstră trebue să învingă! Noi, învăţătorii mâni din Sălagiu, şi până acuma ne-amă nisuită a face {fatalii chiemării nostre de învăţători, fie-care amăsurată sale puteri. De acuma înainte Vă promitemă toresce că vomă fi încă şi mai conscienţioşî în îm-misiunei ce ne este încredinţată, — vădândă că Dvdstră săriţi întru ajutorulă nostru şi aşa cei mai dândă ajutoră celor mai mici; âr aceştia lipindu-se jt ei (de cei mai mari), nesmintita trebue să facemă |iogresultt care 'lă aştâptă mama naţiune atâtă dela |nlâ câtă şi dela altulă....!
Ne voindă însă a abusâ de bunăvoinţa DV., d le dactoră, lasă acestea la o parte, căci şi aşa Românii le sciu bine şi cunoscă pe acei mari bărbaţi i lupta 4>ua şi nâptea pentru înaintarea culturei po-Irolui română şi a învăţământului, şi voiu da se mă ţre decursulâ susă numitei adunări învăţâtorescî a-tnrată debileloră mele puteri.
Diminâţa la 8 ore participară în corpore la s. lipi, 6r după acesta urmă deschiderea şedinţei de că-prin o cuvântare adresată la inima fie-
căruia dintre cei de faţă, desfăşurândă în cuvinte fru mose mărâţa ehiămare a învăţătorului romănă şi îndem-nându i ca prin împlinirea cu acurateţă a misiunei loră să se perfecţioneze ei pre sine înşişi şi să ţină pasă şi ei cu alţi învăţători ai poporeloră mai culte. Acestă vorbire frumdsă a fostă ascultată cu mare atenţiune şi primită cu viue aplause Se ceti apoi raportulă anuală, prelucrată cu mare diligenţă, de cătră zelosulă vicepreşedinte ală rauniunei nâstre dlă G. Trifu. Acestă raportă, care fu o iconă fidelă a activităţii reuniunei nâstre în decursă de ună ană, se primi cu aplause, er dlui vice-preşedinte, adunarea îi esprimă mulţămită protocolară pentru zelulă ce’lă arată în conducerea reuniunei.
Se cetiră apoi o transcriere a comitetului despărţământului XI (Sălagiu) ală Asociaţiunei transilvane, în care numesce pe docenţii premiaţi, precum şi pe cei cari din lipsa de premii n’au putută fi premiaţi ci lăudaţi de cătră corni tetă, precum şi o altă transcriere în care se facă cunoscute docenţiloră condiţiunile pe basa cărora potă să concurgă la premii în viitoră. Acestea transcrieri ale ven. comitet adunarea le primesce cu bucuriă şi fiecare docente dândă mulţămită în inima sa braviloră conducători ai despărţământului, primescă transcrierea de ună îndreptară pe viitoră spre a pută concurge la acele premii. După acâsta se denumiră deosebitele comisiunî, se ceti raportulă presidiului în causa statuteloră reuniunei şi apoi se dădură cetirei două diser-taţiunl bine lucrate, una de N. Popă învăţătoră in Hi-digă tractândă despre: »Educaţiunea religiăsă-morală în scolă şi acasă,« şi cealaltă de Ioană Selăgianu învăţătoră rîn Căţelulă-românescă tractândă despre: „Unele mijlăce de îmbunătăţire a re-laţiuniloră dintre familiă şi scolă."
tică, că acâstă înpărtăşire este lipsită de adevără şi fapta nobilă incă neîntrupată, deârece în faptă amintita acţiune încă nu este donată bisericei.
Afirmă şi întărescă şi eu, cumcă d. Merzocă tote celelalte lucruri mici le face, şi a promisă şi acţiunea aceea, dar totuşi n’a dat’o, bine ar face să-o dea, însă eu unulă mă indoescă cu atâtă mâi vârtosă, că d. Merzocă mai făcuse asemenea şi încă mai mare promisiune prin anulă 1872, că va face o fundaţiune de 2000 fl. v. a. scâlei gr. cat. din Becleană (ve4î sionulă româ-nesctt din acelă ană) din care însă durere n’a dată ni-mică pănă acuma. Să nu se întâmple şi acuma astfelă cu promisa acţiune bisericei.
Adeverescă pentru aceea că a dată vestminte preoţesc! şi premiu de 2 fl. la esamenă, dar lipsescă celelalte multe binefaceri. Să rămânemă, d-le corespondinte, între marginele adevărului şi să lăudămă numai şi singură meritulă făcută ală cuiva.
Totodată caută să desmintă şi aserţiunea nefundată, ca cum între inteliginţa română din Becleană ar esista unele neînţelegeri ori certe. Eu nu sciu despre aşa ceva să fiă în Becleană: dovadă purtarea cea lăudabilă a acelei inteliginţe, care produse şi produce destule fapte naţionale şi românescl pentru binele, pros-perarea si înaintarea culturei poporului nostru din Becleană. Mârgă numai înainte pre calea începută acea inteliginţă, şi va fi bine!
Apoi d. Merzocă să facă bine să-şî dea ceea ce promite, că atunci eu voiu fi primulă, care îlă voiu stima mai multă.	Sîreganulu.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.*)
CLUŞIU, 19 Septemvre. — Ministrulii-pre-Ambele disertaţiunl se primiră cu aplause şi „săi	Tis za a sosită eri aici. A fostă priimită
trăiască."
Acuma, cam la orele D/a, urmă prân4ulă comună, la care afară de presidiu şi învăţătorii adunaţi în
numără frumosă, ne onorară cu presenţa d-loră şi următorii domn!: Ioană Moldovană preotă în. Bănişoră, Va-siliu Marincaşă preotă în Pria, Ignaţiu Suru administra-torulă Cizeriului, Ales. Vicaşiu pr*ofă în Starciu, Ioană Popiliu preotă în Sîgu, afară de aceştia st. d-nî Ioană Popă notară în Cizeriu, Ioană Ilieşă notară în Sîgu, on
în modă sărbătorescă. La cuvintele salutătdre a viceşpanu ui Gyarmathy ministrulă-preşedinte a răspunsă dtc^Qpă că faţă cu naţionalităţile să se observe o procedere cu tactă şi accentuândă, că fiecare cetăţenă de limbă nemaghiară trebue să fiă bună patriotă.
Cununia lui Ştefană Tisza (fiulă ministrului) cu vără-sa Ilona Tisza şi a comitelui Paul Bethlen cu Iolantha Tisza, amândouă fiice ale lui Ladis-
Antoniu Marcuşiu teologă abs. şi încă duoi învăţători de > Tisza se va face a(|I înainte de amâ<]i în bi-preste Meseşiu cari ne onorară ca ospeţî.	! serica reformată.
E lucru firescă că s’au 4isă şi toaste. Celă din-1 MADRIDtT 19 Septemvre - Guvernulă tăia s’a 4,sa de cătră preşedinte pentru Maiestăţile Loră j fPan,0!a a P»8® 86 8e cumpere corăbii de rts-Regele şi Regina şi pentru Alteţele Loră Clironomulfi!bo1 V‘ torpilare. S a lăţite faima că ambasa-
Rudolfă şi Stefania; apoi penlru Escelenţa Sa Melropo-'dornl6 £erm?nu Solm8 a Prlmltu dela. cabmetultt litulă Dr. Ioana Vancea, Ilustritatea Sa Episcopala Gher-. Ser“aniV 0 depeşă, pnn care se sugţmfl preţen-lei Dr. Ioana SzabO, pentru presidiula reuniunei, pentru! 8'un1!?.	asupra msulelorii Carobne.
redactorii foilora române naţionale, pentru d-Itt George Gonsl,mlu de mml?tn ald SPanlel 8e va
Popă şi Andreiu Cosma şi încă multe altele.
După prân4ulă comună se ţinură două propuneri
a4l asupra depeşei.
LONDRA, 19 Septemvre. — Gladstone a-pelâză într’ună manifestă electorală la alegători,
de probă bine prelucrate de cătră Nichita Liscană, dili- ^ onoreze cu aceea , încredere cala 1880; gentula docente din Cizenu După aceea se visitară es-U, declară că	litica englesă în Egipte este
posiţiunea în corpore, unde furăma norocoşi a vede | greşitâ, evacuarea completă a Egiptului fără nici multe scrisori de probă şi desemne frumose. Nu potă;o de8păgubire e absolutu necesară. Gladstone va să treca cu vederea diliginţa domne. Veromca	rijin; ÎDtotd(5una libertatea Orientului, ce a în-
născută Chita, învăţătăre în Cizeriu, earea din iubirea J sg înflor£sc&
curată cătră fiicele poporului română din Cizeriu necru-ţândă timpii şi ostenele instruâ pre vre-o câteva fetiţe de ţărână şi în lucrurile de mână. O faptă dâmnă de laudă acesta, carea ar trebui să aibă următori. Primâscă deci domna Liscană mulţămită nostră pentru sacrificiulă
DIVERSE.
Nu mai trebue lemne pentru încăldită. — Ceti mă în c^iarulCi »Galaţii*: Ună domnă Strobach a inventată adusă în numele miceloră d-sale învăţăcele şi o rugămă j in Iaşi o substanţă combustibilă, menită a înlocui lem-ca şi în viitoră să purcâdă astfelă.	inele de încă^ită, cu ună avantagiu enormă în ce pri-
Acuma referară deosebitele comisiunî, dintre cari j vesce cantitatea de căldură şi preţulă. Inventatorulă s’a voiu aminti numai pe cea scrutătâre de cassă, care afla asociată cu ună capitalistă din Odesa, d. Hedler şi d.
că averea reuniunei nostre este de 2474 fl. 42 cr. v. a. După acesta se pertractară mai multe propuneri diverse,
Iorgu Iorga, pe a cărui proprietate urmeză a fi şi instalată fabrica. Unulă din redactorii * Gazetei medicale* a
se votară ajutorele pre anulă 1886 şi se hotărî ca vii-: avută ocasiune a constata însuşi începutulă fabricărei torea adunare generală să se ţină în comuna Hidigu.! acestui combustibilă şi-a încredinţată că în adevără o Finindu-se tote punctele statorite prin programă, preşe-! bucată din acestă materiă combustibilă, în forma unei
dintele prin o vorbire ărăşî acomodată dechiară şedinţa de închisă.
După acestea, fiecare mulţămită în sufletulă său de
cărămizi, care după cum încredinţâză d. Iorga şi d. Strobach inventatorulă, costă numai jumătate centimă, pusă în sobă, arde în timpă de 50 minute şi
resultatele frumose ce le produce acâstă reuniune şi mul- j produce o flacără destulă de mare, şi atâtă calorică în ţămindă domniloră preoţi, cari ne onorară cu presenţa câtă soba se încăl4eşte în câte-va minute. Dacă amă d-loră pentru	interesarea de învăţământă şi	reu- j face puţină calculă, lesne se pote vedea că	în	24 ore,
niune, precum	şi ştim d ni Ioană Popă notară	în Ci ; presupunândă că amă voi să ardă continuu foculă	în sobă,
zeriu şi Nich»ta	Liscană docente totă acolo pentru	buna I nu ne-ar trebui decâtă 28 bucăţi, care costă	14	centime,
primire — ne depărtarămă dorindă ca să ne ajute	Dom-! seu pe lună 4 franci şi 20 centime pentru	o	cameră.
ne4eu spre a ne putâ aduna cu asemenea simţăminte nobile pe viitoră în comuna Hidigu.
Sentinela.
Din nordulu Transilvaniei, 18 Sept. 1885.
DesmintWe. In Nrulă 187 din anulă curentă ală acestui stimată 4iară se comunică din Becleană între altele, că d. Ioană Merzocă, proprietară, să fi dăruită bisericei gr. cat. române de acolo o acţiune de ale calei ferate în preţă de 500 fl. v. a.
Eu suntă informată din locă competentă şi auten-
Vedemă dâr că din punctă de vedere economică este mai multă decâtă avantagiosă. Din punctă de vedere higienică iarăşi presintă avantage, de ore-ce fumulă ce resultă din ardere are ună mirosă de gudronă, care răs-pândindu-se în atmosferă nu pote fi decâtă salutară, de-sinfectând-o. In fine ceea ce este mai principală, presupunândă fabricaţia pe o scară mai întinsă, se va înlătura distrugerea păduriloră şi lemnele se voră întrebuinţa în altă seopă.
Editoră : lacobfi Mnreşiann.
Redactoră responsabilă : lip
Nr. 200.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
la har*a de Viaaa
Bursa de Bu diresei.
din 17 Septemvre st. n. 1885.
Cola oficială dela 5 Septemvre st. v. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 99.85 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92.95 Imprumutulă căilord ferate
ungare................148.50
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfl ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.40 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 124.— Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 109.60 Bonuri rurale ungare . . 108. — Bonuri cu cl. de sortare 102.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
miştt.................103.—
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.50
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vină ung................... 97	75
Imprumutuld cu premiu
ung.....................118	50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122.75 Renta de hărtiă austriacă 82.35 Renta de arg. austr. . .	83.75
Renta de aură austr. . . 109 85 Losurile din 1860	. . . 139 50
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 868	—
Act. băncel de credită ung. 289.25 Act. băncel de credită austr. 288.60 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............ 5 88
Napoleon-d’ori...........9.91V2
Mărci 100 împ. germ. . . 61.40 Londra 10 Livres sterlinge 125.10
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amort. (5%) . .
*	convert. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7°/0)	.	.
*	55	55	(5°/0)	•
»	»	urban	(7%)	.	.
»	»	»	(6%)	«	•
*	,	>	(5°/o)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Daeia-Roin.
«	»	* Naţională
Aurii.........................
Bancnote austriace contra aură
Gump.
89
93
89
31
10473
87
997*
92
84
11
2.03
vend.
90
947,
897a
32
1027a
877a
100
93
847a
H7a
2.04
(2-8) (Romanurile
Nihiliştii, Lupta pe viaţă şi pe morte, seu Roşa din Belgradii, Memoriile Casanova, Copilul!! nebunii si Contele Montecristo se
potă comanda la fiecare librăriă, precum şi directă la librăria-editdre.
Preţulă unei broşuri predată franco în casă 25 cr. Pe lăngă comandele directe suntă a se trimite şi banî prin mandată poştală sub adresa:
„IO. HERTZ, BraşovA."
Spesele se voră rebonifica.
Librăria-editore
Ig. Hertz.
Bucureşci, str. Mihai- Vodă, No. 1,
Adeverulu învinge!
Am cumpărată întrăga provisiune dela o renumită fabrică de straie şi pături de cai cu jumătate din preţulă regulată, şi de aceea vendă câtă va dura acesta provisiune
Qg|> Numai ou fl. 1.75
bucata din cele mai mari, grase, late si forte durabile
Pături de cai
Aceste pături suntă 190 centimetri lungi şi 130 centimetri late, cu bordure (chenare) colorate şi de grosimea unei scânduri, de aceea adevărată durabile.
Aceste pături se află în două cualităţi şi costă I-a cualitate, f6rte fine fi. 1.95, cualitetea II. 1.75.
Trimiterea cu bani gata, său rambursa. Aceste pături se espe-dăză (Jilnicu în tăte părţile lumii, şi pretutindenea facă unu efectă extraordinară, de vreme ce se potă întrebuinţa şi ca plapomă de pată şi cari mai înainte au costată mai multă ca îndoită.
Mai departe se află în deposită:
500 duz. PĂTURI PENTRU BIRJARI de colore galbenă
cu 6 vărgi şi bordure diferită colorate, complecte, mari, fărte fine numai â 2 fl. 60 cr.: bucata- Pentru proprietari de birji cu deosebire recomandabile. Asemenea se găsesce la mine:
Plapome de mătase,
din cea mai fină mătase-Bouret, în colorile cele mai pompăse: roşii, al-bastru-galbene, verefi, portucalii, vărgate, destulă de lungi şi late pentru patu celă mai mare, bucata 3 fi. 75, perechea numai 7 fl.
Scrisori de mulţămire şi cu comande dela persăne de încredere stau cu sutele în biroulă meu spre convingere, şi-mi permită a publica unele din tr’aceste.
Bacbmaning, posta Lambaeh, 15 Iimiu 1885
D-lui I. H. Babinowicz, Viena.
De vreme ce cu acele două trimiteri de mai nainte m’amfi mulţămită forte, Vă rogO ca să-mî mai trimiteţi încă 20 bucăţi pături de cai, şi adecă 8 bucăţi din I-a cualitate şi 12 bucăţi din a 11-a cualitate. Vă rogă însă a observa, ca totă câte două bucăţi să fie cu bordurile la felii	Cu stimă
Franciscu Biener, birtaşti.
D-lui I. H. Rabinowicz, Viena.
Comandeză prin tr.acesta 150 bucăţi pături de cai, 190 centimetri lungi, 130 centimetri late, precum le-amă avută în preţuia de 1 fl. 75 cr., cu banî gata şi sunteţi rogată pentru grabnică espedare.
Presidiulă-comunală St. Pol ten, în 6 Augustă 1835.
pentru primară: Consiliulu-comunală,
Troppau 17 Iuniu 1885.
D-lui I. H. Rabinowicz, Viena.
Posedândă pătura trimisă ca mostră, Vă rugămă a ne trimite promptă 60 bucăţi în tocmai după calitatea aceştia, şi aştepiândă factura semnămă.
Societatea pe acţii de rafinâriă de zaharu din Troppau I. de Jutrzenka.
D-lui I. H. Rabinowicz, Viena.
Stimata D-Vostră trimitere primită, comandeză prin tr’acăsta încă 30 bucăţi pături de cai de aceeaşi cualitate, ca cele dânteiu cu bordure roşii, galbine şi albastre. Preţulă păturiloră s’afla aci alăturată.
pentru Administraţia bunuriloru Lovasz-Patona: Petying I.
L#Petona, Ungaria 8 Aprilă 1885.
I1JEJRIX'I-VE! De 6rece am luată asupră-mi, vânzarea a aces-toră pături, nu este nimeni altulă în stare a lifera pături de cai în acostă mărime şi cualitate cu acestu preţă de batjocură, de aceea este de a se feii de anunciurile înşelată re imitate.
(26>	ADRESA:
Wien TTT. Hintere Zollamtsstrasse 9.
Nr. 979—1885.	(2-3)
Publicatiune.
*
Din partea primăriei comunale Voila se publică, cumcă dreptulfi de vamă dela podulă de preste Oltu între comunile Voila şi Ciucuşor5 pa anii 1886, 1887 şi 1888 se va esarenda în 6 Octomvre 1885 a. a. la 10 6re la cancelaria comunală din Ciucuşoră în licitaţiune publică.
Preţulă estimărei este 2000 fl. v. a. şi voitorii de a licita au si depună unu vadium de 10°/0 ; celelalte condiţiuni de esarendare se poţi vedea la cancelariile comunale din Voila şi Ciucuşoră.
Voila în 15 Septemvre 1885.
Primăria comunală.
Samoilu Soboru.	Daniilu Şerbanu,
primarii.	notarii cercualu.
:
«ni
se potă face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşori prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându i şi posta ultimă.
PREŢULtT ABONAMENTULUI ESTE:
Pentru Austro- Ungaria:
pe trei luni.......................3	fl. —
„ şăse luni .	  6	fl. —
„ ună ană.........................12	fl. —
Pentru România şi străinătate.
pe trei luni .....................10	franci
„ şăse luni.......................20	,,
,, ună ană........................40	„
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei!
m aiprn si ierni
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr.; Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se acbrdâ următărele rabate:
Pentru repeţiri	de	3-	- 4	ori	.
n »	V	5-	- 8	55	.
55 5 5	55	9-	-11	55	. . . . X
55 55	55	12-	-15	>5	. . . . s
1) 55	55	16—20		55 • ‘	. . i
Dela 20 de repeţiri		în susă			. . 51
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu.
Anunţâmă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâiaU ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulu an lui 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea întrăgă.
Administraţiunea >Gaz. Trans.
nn; nnrrro -fi a AT/RV5TT Rra artvfi