GAZETA TRANSILVANIEI. BEDAOŢIUNEA ŞI AWMIXISTKAŢIUJVEA : BRAŞOV D, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA» IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe unfi anfi 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Komânla şi străinătate: Pe anfi 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. s£ PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu se prlmesou. — Manuscripte nu se retrimltu. NR 198. Vineri 6 (18) Septemvre. 1885. Braşov*, 5 (17) Septemvre 1885. Ceea ce facă foile maghiare, mai alesă cele ardelene, aţîţându mereu pe cetitorii loru în contra poporului românu , e prea multu şi ce-i prâ multu nu-i sănătoşii. Spre adeverirea acestei afirmări suntemii în posiţiune de a aduce aŢi nisce probe prdspete din cele mai bătătdre la ochi. In nnmărulu de erl am Ci arătată cu părere de rău, cum se aţîţă în coldnele fdiei „Kolozsvâri Kozl6nyw în contra studenţiloru români dela universitatea din Cluşiu şi a conducStoriloru loru. Ar face bine acostă 16iă — 4*ceamh er^ — dâcă ea însăşi ar începe să facă drurnă bunei înţelegeri între tinerii români şi maghiari, ce pretinde că o doresce atâtă de multă, încetândă d’a mai aduce notiţe tendenţidse despre tinerimea română şi conducătorii ei. Cumcă notiţa din cestiune a fdiei guvernamentale a fostă tendenţiosa, reutăcidsă şi minci-n6să, vine ea însăşi acum să constate în numărul său 213 dela 17 Septemvre. „Kolozsvâri Koz-lonyu se vede constrânsă printr’o declarare a d-lui dr. Silaşi să retragă totă ce a scrisă despre dânsulu, că ar fi ţinută discursuri agitătdre într’o întrunire a studenţiloră români ş. a., de 6rece d-lă Silaşi constată, că nici n’a sciută că în acea sără erau adunaţi studenţii români la o-telulă „Ungaria “. Ajunge însă că notiţa s’a adusă şi că ’şi-a ajunsă scopulă, d’a aţîţa pe cetitorii fdiei guvernamentale şi pe studenţii unguri în contra tine-rimei române şi a celoră ce se interesăză de dânsa Rectificarea de 3—5 rânduri, ce apare 48 de 6re după aceea, nu p6te schimba mai nimică din e-fectulă produsă de acea notiţă mincinăsă, Şi acestă casă este încă unulă din cele mai neînsemnate ce se repetă aprdpe în fiecare Ţi, dâr avemă nenumărate pilde, că (Jiariştii maghiari şi raportorii loră îşi iau refugiu la cele mai detestabile minciuni şi clevete, spre a stârni şi nutri ura în contra poporului română şi a causâ bra-viloră fii din sânulă său cele mai mari neplăceri şi dureri. O notiţă asemenea plină de răutate, ce-o ve-demu publicată într’ună numără mai nou ală f6-iei „Szekely Nemzet“ din Sz. St. Georgi, are de scopă de a băgă în belele pe preotulă română din Doboli de josă, tocmai aşa cum s’a întâmplată nu de multă cu bravulă învăţătoră română din acăstă comună. Se dice în notiţa memorată, că preotulă cu sentimente daco-române ar voi să turbure pacea dintre locuitorii satului şi că de aceea ar fi ţinută o predică credincioşiloră săi, cari, precum scimă, din nenorocire în cea mai mare parte au uitată limba română trăindă totă între Săcui, o predică în care să le fi Ţisu: „Voi sunteţi Valahi din creştetă pănă în tălpi. Vedeţi, cu Maghiarii trebue să umblaţi ca cu purceii. Trebue să-i giugiuliţi şi mângâiaţi pănă când întră în coteţulă de îngrăşată, âr după ce s’au îngrăşată bine, atunci cuţitulă în gâtă.“ Cu totă desgustulă ce-lă sâmţirămă cetindă aceste şire, despre cari suntemă convinşi că suntă o miserabilă scornitură, le-am reprodusă în traducere fidelă, ca să vâŢă lumea pănă unde merge mişelia unoră 6meni, cari şi-au alesă de problemă ca- lumniarea şi înegrirea preoţiloră şi învăţătoriloră români cu orice mijldce. Şi „Szekely Nemzet“ este guvernamentală şi dâcă amă voi să facemă de aici o deducţiune, amă trebui să credemă, că guvernulă şi slugile li£•- şi-au pusă în cugetă anume ca să facă cu neputinţă ori ce înţelegere între Români şi Maghiari. Suntemă cu atâtă mai siguri că notiţa fdiei săcuesci asupra preotului română din Doboli este o tendenţidsă scornitură, cu câtă avemă înaintea ndstră ună casă precedentă cu învăţătorulă din acelaşi sată. Cetitorii noştri îşi aducă aminte de, alarma ce a dat’o fdia săcuiască deunăŢile despre o pretinsă „revoluţiune valachă“ în Doboli. In ce a constatată acea revoluţiune? Notarulă de acolo, care e Unguru, nu numai că se pdrtă brutală cu Românii cari au vr’o afacere ce cade în atribuţiile sale, ci are o deosebită metodă de a resolva afacerile împricinaţiloră: pălmuirea. Românii s’au plânsă învăţătorului şi într’o Ţi pe când s’afla acesta cu alţi trei Români într’o pră-vălidră din Doboli stând ă acolo de vorbă, asculta cum bieţii 6meni istorisâu ce au avută să sufere dela memoratulă funcţionară, care e f6r-te eftină la palme. învăţătorulă, mâhnită pănă ’n sufletă, s’a esprimată că pentru fiecare palmă ce o va da notarulă unui Româuă va primi înapoi două dela dînsulă, dela învăţătorulă. Notarulă ascultase, din întâmplare, la uşa prăvăliei şi întrândă înăuntru ceru sâmă învăţătorului, care însă îi repetă hotărîrea ce a luat’o. Ună raportă fulminantă se trimise la Sepsi-St.-Georgy, că învăţătorulă a „revoltată4* pe Valahii în contra Maghiariloră. Spaima fă mare şi învăţătorulă fu escortată cu gendarmî la Sepsi-St.-Georgi şi arestată, pentru ca a doua Ţi să fiă eliberată, neesistândă nici ună motivă de deţinere. Afacerea însă nu e terminată, căci după cum suntemă informaţi, voinicosulă funcţionară alârgă să scdţă din pământă mărturii, cări să facă deposiţiuni în contra învăţătorului. De unde le va lua, nu scimă, destulă că asta a fostă „revoluţiune valahă,“ „agitaţiune,w ,,daco-românismă“ şi mai scie Dumnezeu ce. Din cele de mai susă ori şi cine se p6te convinge că în procederea foiloră maghiare faţă cu Românii cu carte este o] metodă şi încă o metodă din cele mai mişeleşci. Nu scimă la ce sfârşită voră să ajungă foile unguresc! cu aceste continue aţîţări şi agitări, dâr scimă cu siguritate că la ună bună sfârşită nu voră ajunge. SOIRILE ţ)ILEI. De câtă libertate de întruniri ne bucurămă în sta-tulă ungară, ne dovedesce şi următorulă casă, care a produsă mare sensaţiune : Adunarea generală a fondului religionară şi stipendiară ală Năsăudului era convocată pe Ţiua de 31 Augustă la Năsăudă, se înţelege că şi flşpanulă Banfi-paşa ca comisară ală guvernului. Se vede însă că paşei nu i-a venită la socotâlă, căci printr’o scrisăre încunosciinţâ comisiunea adunării, că acesta numai la 6 Septemve se pote ţinea. Şi paşa nu uită să trimeţă la 30 Augustă ună gendarmă din Bistriţa la Năsăudă cu însărcinarea, ca să nu lase pe nimenea în localulă adunării şi pe ori-care s’ar opune să-lă aresteze şi să-lă escorteze la elă. Ce n’ar da Sultanulă pe ună aşa ,giuvaeră« de funcţionară! »Patrioţii* au pusă ochii pe preoţii noştri şi, ca să i dea pe mâna tribunalului, împrăştie diferite sgomote, care de care mai ciudate. Astfelă Cluşienii au născocită vestea, că ună preotă română dintr’o comună a comitatului Coşiognei ar fi cetită cunoscuta proclamaţiune poporului în publică. Suntemă curioşi să vedemă unde se voră opri persecuţiunile. —0— După cum se scrie din Cluşiu cătră .Kronst. Zei-tung,* dorinţa junimei universitare maghiare s’a împlinită: tiarele române suntă scose din bibliotecă. întrebată fiindă ună servitorii că de ce acăstă măsură, răspunse: »din causa articuleloră „trădătore* aleRomâniîoră.« Va să Ţică dela rectoră pănă la servitoră nu se face în edificiulă universitară decâtă politică. Ca mâne vomă auŢi, că memoratulă servitoră e redactoră ală vre-unuia din (Jiarele din Cluşiu, pentru ca înjurăturile să fiă şi mai surugiescî. —0— Protopopă gr. or. ală Cohalmului s’a alesă din nou preotulă I. Mircea, a căruia primă alegere n’a fostă întărită de consistorulă metropolitană. Nu putemă sci ce se va face cu a doua alegere, căci precum se Ţice şi de astă dată se pună beţe ’n r6te. —0— Amă comunicată în numărulă de erî strania propunere a contelui Kârolyi, ca să se impună o dare directă în favorea reuniunei de »cultură*. Acăstă cutezătore ideă a găsită repede aderenţi şi scâlciaţii dela »Magyar Pol-gâr« consacră ună înfocată articulă de fonda Introducerii unei dări directe în scopulă maghiarisării. Nu se agită în modulă acesta naţionalităţile? —0— Cu privire la libertatea şi fericirea Româniloră în Ungaria, despre care vorbesce scisdrea adresată de Dr. Popovicî (fiarului »Pester Lloyd«, face ,Românulă« ur-mătorea observaţiune: »Enormităţiloră afirmate de docto-rulă omeopată nu se răspunde, nu se păte răspunde de ună condeiu română.* Er ,Imparţialulă Ţice: »Dr. Popovicî se numesce română, dar *vici« din coadă ne face a crede că trebue se fie vr’ună sârboteiu său bulgâroiu crescută între Români, căruia Românii mergă a’i vărsa aurulfi cu grămada, pentru ca să arunce cu tină în ei în-curagindă pe asupritorii loră. Aveţi în vedere pe Doc-torus Alexandrus Popovicius!“ —o— După cum se scrie din Gurghiu, prinţulă de corănă va sosi acolo intre 20 şi 28 Septemvre n. Deja s’au arătată de rândulă acesta atâţia urşi, încâtă vânătărea promite a ave ună resultată strălucită. —0— Maghiarisarea forţată face progrese. Tote adminis-traţiunile câiloră ferate ungare au primită încunosciin-ţare ministerială, că pentru funcţionarii căiloră ferate s’a stabilită ca termină preclusivă pentru învăţarea limbei unguresc! q[iua de 1 Augustă 1886, şi funcţionarii, cari pănă atunci nu voră învăţa a o vorbi şi scrie, se voră demisiona. —0— Judele comunală din SăcenI, în Banată. George Pădureanu s’a găsită omorîtă înaintea birtului comunală d’acolo. Ucigaşulă încă nu s’a descoperită. —0— Comitetulă de acţiune ală partidei naţionale săsesci a cercului electorală Agnita pregătesce ună votă de blamă deputatului Baussnern. Bine i se şi face, şi alegătorii saşi suntă obligaţi să dea acestă pedăpsă necredinciosului deputată. —0— Din Topliţa i se scrie 4'aru^ui »Sieb. Deutsch. Tgbltt,« că de luni întregi bântue în unele comune ca Gyergyo şi Csik difterita, decimândă mai cu «emă copii. Jărtfă chemărei sale a căcjulă la 8 Septemvre n. preotulă gr. or. din Goergyo-Galamas, Gavrilă Ţărână. Elă era ună bărbată puternică, sănătosă în vârstă de 56 anî, şi muri după o bolă de trei Ţile de anghină difte-rică. La 4 Septemvre n. elă îmormentase în Gyergyo-Galamas cinci copii morţi de anghină; preotulă a fostă tractată de mediculă de cercă Adolf Milde. In Topliţa a bântuită acăstă bolă nentreruptă aprope trei ani. Şj Nr. 198 GAZETA TRANSILVANIEI 1885. apoi ne plângemii că nu e libertate în Ungaria, când anghina o duce forte bine ca şi Dr. Popovici, —0— Din Timişdra se scrie, că în ndptea de 14 Sep-temvre s’au întâmplată în suburbia Fabrică în două birturi mari escese militare. Infanterişti din ală 19 regi-mentă au bătută cu baionetele pe mai mulţi civili şi patrula poliţenâscă. Numerose persone suntă greu rănite, între care şi căpitanulă oraşului Dragovanits. Se face cea mai severă cercetare. —0— UIndependance roumaine“, vorbindă despre proclamaţia »irredentistă« trimeasă din Ploescî la ună ore-care numără de persone de pe la noi, arată ce panică a produsă ea printre Unguri. ,L’Ind. Roum.« dă esplicaţia acestei panice: «Le e frică, 4i°e ea, pentru că sciă bine că Românii din regatulă S.-tului Ştefană au cuvinte temeinice spre a fi nemulţumiţi de administraţia ungurească. Pentru ca ună manifestă anonimă să ’î sparie până în aşa gradă, ei trebue neapăraţă să scie pe Românii ce’i apasă, destulă de disperaţi spre a ’i crede capabili de-a urma sfaturile conţinute în acestă apelă. Altfi-felă ar trece peste acesta fără să dea multă atenţiune “ Terminândă «L’Ind. Roum.« sfătuesce pe guvernulă un-gurescă se urmeze consiliele lui ,Pester Lloyd“, care îi 4icea acum în urmă, că celă mai bună mijloeă de-a evita o revoluţiă este d’a ave justiţiă drâptă şi administrară bună şi nu se va mai teme de nimică. —0— Esposiţia de fructe proiectată în Deva pentru luna Septemvre s’a amânată pe (Jiua de 10 pănă la 12 Oc-tomvre, cu care ocasiune va fi şi o lotăriă cu 1000 de losurî â 20 cr. —0— In sala otelului Nr. 1 va dâ 4'lele acestea vesti-tulă violinistă română Nae Racovenu (orbă din nascere) în etate de 18 ani, ună concertă cu concursulă d-şorei Lina Bender, acompaniatore de piano. Acestă tânără a fostă admirată în mai multe oraşe din Europa pentru talentulă său estraordinară. Programa conţine piese alese din Verdi, Renard, Schipek, Wiest ş. a. Sperămă că publiculă nostru va încuragiâ printr’ună concursă câtă mai numărosă pe tânărulă artistă română, orbă din nascere. Primulă concertă se va da Duminecă în 8(20) Septemvre în salonulă hotelului Nr 1 cu următorea pro- pălmaşi muncitori eu 4,ua« — Funcţionari numărămă, în- j mală provădută cu puteri didactice, adevărată harnice, cepândă dela vice comite pănă la celă din urmă diurnistă la administraţiă şi la judecătorii, în totală 16 indivizi. La celelalte oficii publice: perceptoratulă regiu, direcţiunea bunuriloră erariale, oficiulă pentru forestieria acestoră bunuri, nici picioră de Română. Aceşti 16 funcţionari dimpeună cu 3 advocaţi români, plus 1 candidată de advocatură, puţini foşti funcţionari şi oficerî pensionaţi, etă modestulă numără de 25 de indivizi, din aşa numita classă inteligentă care, ca să mă folosescă de cuvintele mititelului »n.‘, ar representa orecum quinten-sanţa bisericiloră române din Făgăraşă Este sciută că fiind religiunea catolică şi acum privită mai multă ca religinne de stată, sărbătorile biseri-cei orientale, afară de prasnicile cele mari, nu le observă oficiile publice. Rămână deci pentru cei 16 funcţionari Duminecile, ca dile în cari ar putea cerceta biserica. Der pentru cei 11 funcţionari dela administraţiă se îngrijesce onorabilulă domnă vice-comite, ca şi Duminecile să fiă ocupaţi pănă pe la prân4ă în birou. Rămâne burgesimea, meseriaşii, mai fără escepţi-uue timari, şi plugarii difripreună cu muncitorii cu 4lua astfelă după cum s’ar cuveni posiţiunei Făgărăşeniloră orăşeni, cari representă aşa (Jicendă ună comifată per excellenţiam românescă de preste 90,000 suflete, — avemă două scole prmare confesionale, cu câte ună singură în-văţătoră absolută de 3—4 classe gimnasiale şi de pre-paraudia din Sibiiu seu Blaşiu. In locă ca copii săteniloră de prin comunele mai apropiate seu mai depărtate să vină la scdlele românesc! din oraşă, unde aşe4aţî pe la burgasii români ară pute eâştiga, pe lângă carte, şi cevaşî bună crescere, s’a întâmplată ca copii de ai orăşeniloră să fiă trimişi prin comune grăniţărescî la scole, fiindcă erau mai bnne. Eată pentru ce unii funcţionari români chiar fără voia loră suntă siliţi a-şî da copii la scole străine, după ce au cercetată câte 2—3 ani scol a românescă, dar durere! fără multă ispravă. Adevărată că suntemă săraci şi fonduri şcolare seu bisericesc! nu avemă, seu şi dacă avemă nu scimă cum stau, căci dări de sâmă despre ele nu vedemă. Lefurile învăţâtoriloră se acoperă prin taxe impuse în prima liniă Iotă pe bieţii funcţionari, avisaţî mai numai la lefşorele loră. Prin anii 1860 se crease Absenţa acestora dela cercetarea bisericiloră o cam scusă|prin stăruinţele emeritatului şi fiă ertatului viee-căpitană mititelulă —n.— parte prin împrejurarea, că meseriaşii ară fi ocupaţi chiar şi în Dumineci cu lucrulă şi ară fi depărtaţi pe la târguri, parte prin sărăcia agricultoriloră, cari n’ară avea cu ce se îmbrăca pentru biserică. Pof-timă dovadă! De ar fi mititelulă nostru —n— din neamulă lui Păcală aşă cjice că vrea să ne păcălâseă. Apoi bine! de câte ori a cercetată D-sa biserica, n’a observata cu ce haine bune, şi câtă de curăţei, ba incă chiar cu luxă, suntă îmbrăcaţi plugarii şi pălmaşii, noştri? ună ce caracteristică la agricultorii şi la muncitorii români de prin oraşe, n’a văzută pe musicanţii şi cărămidarii noştri, cari dau ună bună contingenţă cu deosebire la biserica unită, cu ce haine alese se îmbracă în Dumineci şi sărbători: cu gherocuri negre, guleraţî, cravataţî cu lanţă la brâu, cu inele în degete, aşa în-câtă vâ4endă pe cate unulă în câte o strană mai apropiată de altară, cu o înfăţişare respectabilă, îţi vine a crede, că e cutare domnă, seu că posede cutare casă în piaţă. Apoi asta e sărăcia, care împedecă pe cineva a cercetă sfintele biserici? Alte suntă căuşele adevărate pentru cari nu prea cercetează credinc oşii noştri bisericile. Şi eu, în rău- gramă: Partea I: 1) Verdi: „Traviata," Fantaisie.. tatea mea, caută aceste cause tocmai acoo unde mitite- 2) Renard: „Berceuse.“ 3) Schipek: „Doina şi Hora.“ — Partea II: 1) Ernst: ,,Eiegie.“ 2) Verdi, „Rigoletto,“ Fantaisie, 3) Wiest: „Nunta ţărânescă.“ — Preţulă locuriloră: Loculă I 1 fl. Loculă II numerotată 60 cr, Galeria 30 cr. Intrarea 40 cr. Inceputulă precisă la 8 ore sera. lulă mită. -n— chiar dela începută nu vrea să le ad- Făgăraşu, în 28 Augustă 1885. Astronomia, ale cărei începuturi rudimentare se predau chiară şi în şcâlele românescî »decădute« dm orăşelulă Făgăraşă, ne spune: că corpurile cereşcî lu-minătdre au fie-care câte unulă seu mai mulţi trabanţi, seu sateliţi, cari însoţescă nedespărţită acele corpuri şi cari îşi primescfi lumina dela ele. Fără de voiă mi a venită în minte acesta, când am cetită corespondenţa cu datulă Făgăraşă 8 Augustă 1885, publicată în Nr. 180 ală preţuitului 4iar0 »Gazeta Transilvaniei,« şi în voia bună în care mă aflamă îmi permiseiu a asemăna pe modestulă corespondentă, sub-semnată cu ună mică —n.—, cu ună astfelă de trabantă seu satelită ală unui corpă cerescă. Dar acum cine să fie corpulă cerescă plină de lumină, firesce lumină latentă? Uşoră de ghicită: corespondentul, care * descrie în linialmente atâtă de alese starea morală din presentă a poporaţiunei oraşului nostru« şi din a cărui fântână de lumină, — numai de n’ar fi ca fântâna de păcură descoperită mai ceşti ani în comuna Şercaia — se adapă şi mititelulă nostru »n.* Adecătele vedeţi onorabili cetitori ai «Gazetei*. Unulă predică morala în «Tribuna* din Sibiiu Nr. 179 a. c. — vai! săracă morală ce ai ajunsă! (se mă ierte onorabila «Tribună,* înţelegă pe predicatord) —şi ună ore-care trabantă secundâză în »Gazetă,* firesce totă luminată de celă dela »Tribuna«, care s’ar fi adresată directă la venerabila «Gazetă*, dar pe semne i-a fostă temă, că »Gazeta* ca mai bătrână, şi păţită cunosce pe vulpoii cei bătrâni şi nu le prea dă sălaşă mai cu sâmă când îi scie că n’u făcută doră de când suntă astfelă precum scriu şi precum le place a sfătui pe alţii să facă. Dar să reviu la obiectă: Fie-mi permisă cu voia mititelului —»n«— a face câteva reflecsiunî la cele scrise de domnia sa. Sunt şi eu ună vechiu cetăţenă ală Făgăraşului, şi-mi place a mă măguli cu aceea, că cunoscă temeinică, mai vârtosă referinţele Româniloră de aici. Poporaţiunea română a orăşelului nostru, cam a Dau cu soeotela că d-sa este seu preotă seu înve ţătoră seu pote chiar amândouă, de bine ce s^usă cu atâta energiă pe preoţii şi învăţătorii celorfi 2 biserici române din Făgăraşă «cari totdâuna au fostă la înălţimea chiâmărei loră." O Voi Români Făgărăşenî nerecunoscători! Voi poporă neacesibilă pentru cultura inimei, şi a minţei! vi s’a dată de nenumărate ori ocasiune de a asculta predicele cele cu mieză şi instructive ale sfinţiiloră loră Domniloră preoţi şi ale dloră învăţători; ii s’a esplicată cu graiu viu de pe amvonă prin cuvinte, cari ară fi trebuită să vă între la inimă, evangelia fiului rătăcită; vi s’a predicată cu atâta căldură de câtrâ cutare prea cuviosă părinte ca decătră celă mai curată pustnică, despre castitatea legăturiloră conjugale, cutare domnă preotă v’a vorbită cu atâta pe-trundere despre modulă de a vă pute chivernisi averea pe cale dreptă şi fără jignirea deapropelui, aşa precum este bine şi plăcută lui Dumnetjeă! Harnicii voştri învăţători, câţi s’au perondatâ dela punerea temeliei şcolei lui Radu Negru, pănă la tânăra profesoră ce o avură copii voştri mai astă iernă, — mereu v’au tocată prin discursuri alese, ţinute cu oca-siunea prasniceloră, despre însă mnâtatea culturei la ună poporă, despre necesitatea scolei şi a meseriiloră, şi voi pare că n’aţî fi înţelesă nimica din tdte acestea; căci dacă numai o a suta parte din aceste predici evlaviose şi discursuri instructive ar fi stăbătută la inimele vdstre împetrftfe-, aţi cerceta mai desă şi mai mulţi sfintele biserici, copii voştri n’ară umbla pe la scdle străine, şi în grădinile de pomi ale scâleloră n’ar pune cutare coconă picioicî şi cepă, ci ar fi unu modelă de grădinăriă. înţelepţii voştri advocaţi, prin conferinţe publice, şi prin instrucţiuni private, v’au luminată atătă de multă asupra drepturiloră vostre politice, încât ă la tote ocasiu-nile date v’aţî afirmată cu multă tăriă; astfelă bună âră la alegeri de deputaţi, pătrunşi de sfinţenia pasivităţii propovăduite de ei cu atâta căldură, n’aţî pregetată a purta cu fală stindardele corteşeştî ale unui Boer Antal şi Benedek Gyula, eră la alegerea membriloră primăriei, sub auspiciile conducătoriloră voştri, aţi reuşită, după grele lupte, a obţine pentru Români două posturi de panduri, dintre cari unulă este tobaşă comunală! Dar gluma la o parte! Dâcă tote aceste condi-diţiunî aă fi esistată numai în mică parte, de sigură amă ave de înregistrată nişce resultate cu multă mai favora- districtuală Ioană Codru Drăguşanută ună fondă şcolară ,fondulă scâlei Radu negru* din contribuirî benevole în sumă de peste 4000 florini, dar durere, după o administraţiă de abia doi ani de 4'le a fostă sleită totalmente. Când au dovedită vreodată venerabilii noştri preoţi că suntă mai nainte de tote Români, şi numai într’a doua liniă uniţi seu neuniţi, greco-catolici seu greco-orien-talî? Gercat’au măcară o singură dată a persvada şi a înduplecă pe credincioşii loră la împreunarea celoră două scole confesionale într’una singură, dar cum se cade? Lucrat’au ceva în acestă ditecţiune «conducătorii*, dintre cari unulă cu maniera’i îndatinată su-qin *a mai anţeiţu că «lucră ca proştii pentru binele naţiei?* Nimică din tote acestea. Seu credeţi, că decă cutare domnă a începută a merge demonsirativă cu totă familia la biserică, şi apoi a pnblica prin cutare trabantă cunoscuta esclamare a fariseului, credeţi că prin acesta a făcută totulă? D’alde astea nu mai prindă, fapte, fapte ne trebuescă, nu forme şi vorbe gole! Eată după convingerea mea adevăratele, cause cari pricinuescă decădinţa scoleloră şi bisericiloră române din «Făgăraşă* şi nici decâtă împrejurarea că 2—3 funcţionari îşi dau, siliţi prin misera stare a scâleloră române, copii la scole streine. Atâta deocamdată. Unu cetutenu. treia parte ^din totalitatea poporaţiunei de aprope 5000 suflete, o putemă împărţi în 3 classe: funcţionarii bur-1 bile, decâtă cele presente, în tote direcţiunile şi pe tâte gesi şi agricultori, între aceşti din urmă o bună părticică' terenele. In locă de o singură şcâlâ capitală seu nor- Reuniunea tirani lorii germani sudnngari. Neaprobarea statuteloră reuniunei ţăraniloră germani din Ungaria sudică, cu tâtă numerâsa deputaţiune ce s’a dusă la Pesta, a provocată amărăciune în o parte a presei din Germania. «Magdeburger Zeitung* ia în apărare pe Germanii din Banată, seu cum se mai nu-mescă şi Şvabi, scriindă: «Acei patru sute de mii de Germani din Ungaria sudică totdâuna s’au arătată forte plecaţi faţă cu Maghiarii. Atitudinea loră în privinţa naţională şi politică este cu totulă pasivă; activitatea loră se mârginesce la lucrări economice. De curândă, 1200 din aceşti ţărani germani au formată, în ţinutulă Halzfeldului o reuniune ţărănâscă sudungară în scopă d’aşî îmbunăiăţi posiţiunea loră materială, fără a avea scopuri politice. Parola favorită a Maghiariloră: «periclitarea ideii de stată ungu-rescă* nu se pote aplica aşa dară la aceste nisuinţe curată economice, cu tâte astea aprobarea acestei reuniuni şvăbescl s’a refusată şi o foiă, ce se desemnase ca nr-gană ală aceleia, fu suprimată de viceşpanulă comitatului Torontală, pe când în acelaşi timpă între Maghiari se promovâză şi favoriseză de susă formarea aşa 4*" seloră „reuniuni de cultură“ din tote puterile. Dacă la Maghiari e în adevără vorba numai de scopuri culturale, de ce nu se permite şi „Şvabiloră* promovarea scopu-riloră loră culturale prin formarea de reuniuni şi prin pressă? Se vede limpede şi clară, că la „reuniunile maghiare de cultură,“ cultura este numai pretestulu şi masca, eu care caută să amâgâscă streinătatea; maghia-risarea este scopulu, ,,Şvabulă“ e destulă de bună, ca să se maghiariseze şi să servâscă domniloră maghiari; nici chiaru interesele sâle nu-i e ertată a le representă.1* La acestea ,,cinstita“ fdiâ „Pester Llloydil răspunde prin o seriă întrâgâ de neadevăruri şi nimicuri, care însă se perdă în ventă ca plâva, căci cu „cinstea“ au ajunsă foile ungurescl de şi-au mâncată credinţa ca ţiganulă biserica. Institutulă de dreptă internaţională din Bruxelles. «L’Indâpendance Belge* comunică că Sâmbăta trecută, 12 Septemvre s. n., institutulă de dreptă internaţională din Bruxeles şi-a terminată lucrările celei de a 4ecea a sa sesiune. Cea mai mare parte din cesliunile, cari au fostă esaminate şi resolvate, intră în dreptulă internaţională privată. Patru şedinţe consecutive au fostă Nr. 198. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. (Masacrate proiectului complet0 alţi unei legi uniforme asupra poliţelor u. Acesta proiecta a fosta făcuta de o cotnisiune, ala cărei raportora este d. Norsa, advocata la Milan. Ela s’a votata cu modificări importante propuse de mai mulţi membri şi mai cu semă de d-nii Asser (Amsterdam) şi Lyon-Caen (Parisa). Modificările introduse au sancţionată mai multe principiurî nouă, intre altele acela că purtătorula unei poliţe protestate din causa neacceptărei ar avea dreptulfi să reclame plata ei imediata dela acela ce o trage, precum şi dela indosanţî. Sub-comisiunea conflictelora legilora civile a propuşii, prin organuia d-lui Koenig, profesora la Universitatea din Berna, conclusiunî privitore la validitatea că-sâtorieloră celebrate în străinătate. Proiectuia se ocupă de forma, capacitatea soţiloră, de obstaculele, de efectele căsătoriei asupra stărei civile şi efectele căsătoriei între soţi, de imutabilitatea regimului bunurilora şi a divorţului. Una contra-proiecta a fosta formulata de d-nii Bar şi Brusa. Proiectuia a fosta discutata în parte, iar urmarea discuţiunei şi votarea definitivă au fosta Liânate pentru sesiunea viitore. Institutuia a şi presentata una proiecta de regu-lamentO organica pentru navigarea pe fluviele internaţionale. D. de Martens (Petersburg) a făcuta una raporta asupra proiectului, reamintinda principiele formulate de congresulfl din Viena şi de cela din Parisa, şi a insistată asupra importanţei cestiunei. Acăsta a fosta pusă în ordinea de lucrări a sesiunei viitâre. D. de Stein (Viena) a făcută de asemenea una raporta asupra dreptului căilorQ ferate în timpa de răsboiu. Materia asigurărilora a făcuta obiectuia unui proiectă dedrepta uniforma, datorită d-lui Sacerdoţi (Padua). ProiectulO cuprinde şese articule, caiî s’au primita. Conflictele legilora în materiă de dreptă maritima au lostă tratate de d. Lyon-Caen, ale cărui propuneri au .ostii votate. D. de Martitz (Tubingn) a presentata ună raporta asupra cestiunei de a se sci, cari sunta cele mai bune mijloce prin cari s’ar puie obţine o publicaţia mai universală, mai promptă şi mai uniformă a tratatelora şi convenţiuniloră între diferite State. D. Norsa a presen-tatfl ună raporta asupra cereetărei mijloceloră ce tre-propuse guvernelora în vedere de a se favorisâ cunoscinţa legilora străine şi în particulara de a asigura proba acestora legi dinaintea tribunalelora. D. Geffeken a făcuta o comunicare asupra răsboiu-liii franco chineza D. Asser a făcuta de asemenea o comunicare asupra lucrărilora conferinţei întrunite la Paris ; 1885, în privinţa canalului de Suez. D. Holland ^Oxford) şi d. Brusa (Turin) au data semă de recentele publicaţiuni englese şi italiene asupra dreptului internaţională. La 9 Septemvre, institutuia a fosta primita de regele Belgiiora pentru a ’i presenta o adresă votată pentru Maiestatea Sa cu ocasia fundărei noului stata Congo. Sesiunea s’a închisa la 12 Septemvre. Viitorea sesiune ie va ţinea în 1886. Printre Gestiunile înscrise la ordinea (jilei figurăză şi cestiunea de a se şei, dacă există în dreptula internaţionala limite la dreptula fiecărui stată ie a isgoni pe străini; cestiunea ocupărei teritorieloră şi dreptulă blocului în timpă de pace. de V. Alexandri. «Catechismulă sănătăţii* de P. Vasiciu, j dance roumaine,“ a fostă isgonitu din România «Răsboiulă Eranco-Teutonică* de Bujoră, »Poesii popo- împreun& cu tatâlă său. Ciurcu este Româna rale* de A. G. Mavrus, »Fata Stolerului* de M. C. Poni, «Ce n’a fost. şi nu va fi’ pov. de I. T. Mera, „Misterele vrâjitoriiloră* magice* de Chr. loanide. 3) Nicoiau Mo hană : »Veterinarulă de casă* de B. Gornea, »Din Mu-seulă literară Raphael* trad. de Maria Jorană. 4) Dlă Sitn. Zehană: ,0 nopte de grâzâ pe unu tară,* „Calea perdută." 5) Dlă Drd. Ales. Popă: „Belizarie" de Mar-montel trad. de Alexandrina Machieru, »lstoria Câmpulungului" part. I. de C. D. Arieeseu, „Prediceşioraţiunifune-brale" de C.Nieolescu, „Iaceicăii in literatură" de Al. Lăpă-dată »Consiliu de sănătate* deDr. Thevrnet «Piperuş Petru* pov. de I. T. Mera 2 esempl., „Păcală şi Tândală* anecdotă de S. Moldovană. 6) Dl Octaviană Popă: „Tractată istorică* de N. Popescu, ,Călindarulă lui Păcală" de I. Vulcană, «Da pe tronă la eşafodă* de W. Frey, »Gorbea Haiduculă* de Ştefană Stoenescu, > Măsurile metrice* de St. Popă, , Corona Sicriului* de Georgiu Maioră, »Gramatica română partea sintactică* de T. Cipariu, , Lupta politică a unui libertă cu conserv.* vo-devilă în 6 acte de N. Ulmeană, «Spicuire în istor. biser. a Româniioră* de I. M. Moldovană, „Prepararea trupu-riloră morţiloră* de Iustină Popfiu, «Conspectă gener. de statistică* de B. B. Alessandre, „Coşulă cu flori* de D. I. Mainescu, «Câteva norme didactice de Irimie Circa. 7) Dl St. Iozonă învăţătoră: „Ştefană celă tînără Vodă* de Bolintineanu, «Tabera dela Furcenî*, «Testamentulă lui Petru celă Mare*, «Tudoră Vladimirescu* de Papa-zolă, «Buchetulă de simţăminte naţionale* de E. B. Stoenescu, «Femeia virtuOsă* de Sergescu, „O călătoriă la Neapolă* de Mery. 8) Dl Toma Simu învăţătoră: .Istoria Românilor* de Xenopolă, «Numa Pompilu* trad. de M. Vălceană, «Apologie* de Dr. Gr. Silaşi, «Cursă elementară de gramatică română* de Manliu, .Povesti« de E. B. Stănescu, „Bălăcirile lui Odyseu« de Sim. P. Simonă, «Vieţa şi Pildele lui Esopă*, »Arionă« de I. ardeleană. SAN-SEBASTIAN , 17 Septemvre. —Unii ordinu adresată comandantului militarii îlti provocă să grăbescă fortificarea litoralului portului. VIENA, 17 Septemvre. — Căpitanulu br. Notier a fostă condamnată de tribunalulă supremă militară la ună ană carceră şi destituirea din gradulă de oficeră şi din armată pentru crima că a nesocotită regulameutulă de serviciu comunicândă la persone nechemate măsuri ce trebuiau să se ţină secrete. DIVERSE. Vacă cu picioră de lemnă. — In marea curte de arendă a reginei Angliei, acum câteva săptămâni se întâmplă, că o vacă din cele mai frumose că4u într’o pră-paştiă şi ’şi rupse ună picioră dinainte. Mr. Smarry, unulă din cei dintâiu veterinari, declară că e absolută necesară să’i amputeze vacei piciorulă şi după propunerea sa i se făcu ună frumosă picioră de lemnă, cu care acum umblă la păşune alături cu viţelulă. * * * La cafenea. — Scena represintă terasa unei cafenele. Doi domni, cari par a eşi din stabilimentă, îna-inteză spre pragulă uşei. — Primulă domnă: După dumneata, domnule. — Ală doilea domnă: Nu se pote. — Primulă domnă: Te rogă. — Alu doilea domnă: Ba nu, nici nu esă chiar acuma. Aşteptă pe cineva. — Pri- Dariu, «Botanica* de Naniană, «Poesii* de Alconă, «Teo-, , _ . logia Dograaiicâ. de I. Boba 2 voi, .Fascielii de Filo-!mula domnfl: Şi eu. — Aid doilea domnS: Atunci, e sofiă. 8 fascl. de V. Lucaciu, .Cristomatia. de T. Ci-[alta ceva. Credeama, v«c}«ndu-v6 că deschideţi uşa, că pariu, .Bostană haiducă naţională* de P. Macri, .Ghiţâ(voiţi să plecaţi. — Primulă domnă: Şi eu credeamă că Catănuţă căpitană de haiduci* de P. Macri. 9j Dl Spi-: voiţî eşiţî când v’am vădută, pornindă spre uşă. — ndon Calboreana: .Colecţiune de Wte tSsboitle purtate |AW doilea domn#. Voiama ’să v«da dacă nu vine per-de Napoleană Bonaparte* de Caloiescu, «Begulamentu ! pentru organisarea institut, libertăţii.* Tohanulu vechiu, în 10 Septemvre n. 1885. Pentru comitetă : Dr. Al. Popu Octavianu Popă. preş. secretarii. jsona pe care o aşteptă. — Primulă domnă: Şi eu totă ; aşa. — Ală doilea domnă: Dar ea nu mai vine. — Pri-i mula domnă: Nici a mea. — Ală doilea domnă (în I parte:) — P16ia asta e de nesuferită; Adela o să-şi ude : piciorele. — Primulă domnă (în parte): Ce vreme urîtă ; I Adela o să-şî strice ghetele. — Ală doilea domnă: Mi Associaţiunea Generală a Studenţilor Universitari Români tse pare, domnule, spuneaţi ceva. —Primulă domnă: Nu, Programulu Congresului ală Vl lea ce se va ţine în Brăila în c)ilele de 6, 7, 8 şi 9 Sept. 1885. I. (domnule; din contră mi se pare că d-vostră îmi vor-biaţî... — Ală doilea domnă: Nicidecum. '(In parte) Nu j cumva s’o fi înecată Adela în laculă din strada Clemenţei? — Primulă domnă: Fără indiscreţiune, domnule, Mfllţămită publică. — Gomitetulă aranjatoră ală petrecerei din 2 Augustă a. c., dată de tinerimea studioşi din Tohanulă vechiu, îşi esprimă cea mai mare mulţumire, atâtă faţă cu stimatulă publică, care ne-a onoraţii cu presenţa, câtă şi faţă cu acei amici ai poporului, cari din ţinuturi depărtate ne-au trimisă di-oaruiă d-loră. 1. Suprasolviri: Ilustritatea Sa d-lă Episcopă ală Aradului lână Meţiană 5 fl.; D. Dr. I. Meţiană 1 fl. ; 5, M. Copony 8 fi.; D. Al. Belle, pretore 1 fl.; Reverend, domnă Tr. Meţiană 1 fl.; D. Nicoiau Popă sen. 5 fl.; 3 Val. Comşia 1 fl.; M. P. 1 fl. 2. Din cele 9 colecte trimise în diverse părţi au fostă retrămise 3 şi anume: Colect. prin d-lă Drd. med. Pompeiu Germană dela st. domni: I. Germană, preotă 2fl.; Nic. Cosma, preotă 1 fl. Ifj. Simai Gergely, proprietară mare 1 fl.; Basiliu Justiană, preotă 1 fl ; Dio-ciu Simonă 1 fl.; J. Albou 1 fl.; Teodoră Moga 1 fl.; ird. Pompeiu Germană 1 fl.—Colect. prin d. T. Onişoră îqBlaşiu dela st. domni: Abs. Şiarlea protop. 1 fl.; Wiu Oltenă 1 fl.; Dem. Turcu jun. 50 cr.; Vasilin 50 cr.; Ana Cadară 50 cr.; Basiliu Turcu 50 cr.; Oemetriu Antonă 50 cr.; Ştefană Oltână 50 cr.; Teodoră OnişorăVl fl.—Colect. prin d-lă stud. med. Iosifă Turcu 10 cr. La olaltă, computândă şi venitulă petre-terei, facă 102 fl. 60 cr. Din aceştia substrăgendă spe-de 68 fl. 60 cr., rămâne venită curată de 34 fl. 3. Oferte mărinimose în cărţi dela stimaţii domni: 4 Ştefană Nae: «Biserica ortodoxă română* rev. per. tei. an. VIII 12 fasc. şi 1 fasc. din anulă IX lea în Bu-nresci. 2) Dlă Nicoiau Popă învăţătoră : «Georgiu Lazară română de Poenar, «Ifigenia în Aulida" trad. de , ,Istoriore pentru copii* de Riurân, ,Vino la Bon-Ton' de C. P. Păcurară, «Nouă istoriore feotru copii* de Riureauă, «Cursă de practica grădină-ntolui şi Economia casei* de Vintilă, »Poesii* de Ia Vulcană, «Viâţa lui Cuza Vodă" de Bolintinânu, „Voi-■culă înflorită* de L. Wolfî, „Epistolă deschisă* de L. Ifajda, «Filerotă şi Antuza* de Ec. Janti, „Ostaşii noştri» nu-i aşa că aştepţi o femeă ? — Ală doilea domnă: Asta J Joi T? Septemvre Plecarea StudtnfUoră din Iaşi: nu le prive5Ce d.ta. _ Primul6 domn0; Nu vd su. Studenţii Umversiiaţn din laşi voră pleca Joi 5 Sept. ora * _ . A „ A 4.33m p. m. ca trenulfl accelerata, vorO ajunge la Bazgu P6raV Dar eu laă a«tePt6 amanta’ care m,-a dattt la orele 1.46m. nâptea. Aci voră fi întâmpinaţi de au întâlnire aici, şi am cam începută să mă plictisescă torităţile locale şi conduşi în oraşă unde voră fi încuar- aşteptândă. — Ală doilea domnă: Aşa e când aştepţi, tiraţî, aşteptândă pănă a doua 4<> Vineri 6 Sept. ora ([q parte) Ce plicticosă e omulă ăsta. Şi Adela numai I2.25m. <}iua, sosirea studenţiloriS Universitari din Bu-'ine _ Primuli. domnfl; E 0 fală forte drăguţă amanta Vineri 6 Septemvre. La ora 12.25tn. domnule? — Ală denţii Universităţii din laşi voră aştepta pe peronulă gă- doilea domnă: Multă (In parte.) Par’că numai elă are rii sosirea studenţiloră din Bucuresci, de unde întruniţi1 amantă blondă. — Primulă domnă: O chiamă Adela; voră plet a la ora 12 45m. 4*ua la Brăila. Sosirea în vă place numele acesta ? — Ală eoilea domnă: Multţţ Brăila-, La orele 3.31m. p. m sludenţii întruniţi voră'(|n te} ciudată coineidenţâ. _ Primula domnS: Dar, sosi in gara Brăila unde voră ti primiţi, conformă pro- . ^ ’ , , .. gramei întocmită ad hoc, de consiliulă comunală ală ora-! iat‘°* ^1U ^01*ea domnă: Cum, domnule, ce spui.... şului. Dela gară studenţii voră îutra în corpore în (— Adela; retrăgându-se, speriată (în parte): Drace, ce oraşă mergendă în piaţa S ţii Archangelî, de unde li se. nerodă! Le-oiu fi dată întâlnire la amândoi d’odată. — voră desemna Cartierile. II. Prima şedinţă a Congresului. La orele 572 P< m. se va deschide congresulă în sala Armelly. in prima şedinţă studenţii se voră ocupa cu următorele: a) Comi-siunile organisâtore voră da cetire raportului lucrăriloră efectuate, b) Se voră comunica adresele şi telegramele primite, c) Se va procede la formarea biroului, d) Se j Unii omă turbată. — Acum trei luni, ună negn va alege prin sorţi comisiunea verificălore. Sera stu- ţgtoră de vinuri din strada Meaux din Paris fusese muş denţii se voră întâlni în grădina publică unde se va serba jcată de cânele seu în momentul când el voia să ’1 spele. Primulă domnă: Domnule, o să-mi dai socotâlă. — Ală doilea domnă: Dumneata, domnule, o să-mi explici... — Frimulă domnă : Pif! Paf! — Ală doilea domnă: Paf 1 Pif \ —Ceartă, păruială, bastone pe spinare. Judecătoriă de pace. Două-cJecI şi cinci de lei amendă pentru amândoi. * * * venirea loră Sâmbătă 7 Septemvre. La orele 8 dimineţa stu- Elă nu dete atenţiune la acest.ă rană, şi cânele său dispăru câteva <|ile după aceea. Deunăzi, numitulă negu- denţii se voră întâlni în grădina centrală dn unde înso-jţgt0ră fu cuprinşă de un acces de idrofobie şi fu con ţiţî de comiteţulă de recepţiune voră face escursiune în- ja Spitalulă Lariboisiâre, unde i se puse cămaşe năuntru şi prin împrejurimile oraşului A doua şedinţă a congresului. La orele 1 p. m. se va ţine a doua şedi ţă a congresului în care studenţii se voră ocupa: a) Cu cetirea comunicăriloră. b) Cu dis cutarea diferiteloră propuneri făcute de membrii congresului. c) Se va ţine o disertaţiune. Săra studenţii voră asista în corpore la concertulă întocmită de comună şi ală cărui venită va fi destinată pentru cumpărarea de cărţi eleviloră lipsiţi de mijloce. SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part. ală «Gaz. Trans.*) BROOD, 17 Septemvre. — Maiestatea Sa sosindu eri aci, se duse prin stradele împodobite sârbâtoresce la podulu Savei pe ţărmulu bosniacă, unde era aşezată o compania de ondre bosniacă. După visitarea capului podului, Maiestatea Sa se ÎDtdrse la gară, de unde a ple catu sosindu a convert. (6°/0) . . împr. oraş. Buc. (20 fr.) . Credit fonc. rural (7 °/0) . . » „ » (B°/«) • • » » urban (7°/0) . . , (6°/o) • • * » * (5%) • • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Bom. « > » Naţională Aură......................... Bancnote austria ce contra aură Cump. vând. 88 89 93 93 Va 88 89 30 32 100Va IOU/2 85Va 86Va 98V* 99V4 91 92 82 3/4 83Va IOV4 m, 2.02 2.04 Cursulu pieţei Braşovu din 17 Septemvre st. n. 1885, Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.84 Vând. 8.1 Argint românesc .... . . » 8.75 a 8,1 Napoleon-d’orT . . > 9.80 * 9,1 Lire turcescl . . » 11.12 A 11,1 Imperiali V O O 10,! Galbeni ....... . . » 5.84 > 5,1! Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 A 101,' Ruble Rusesc! . . ** 123.— A 121,- Discontulă . . . * 7—10 % pe ană. Numere singuratice â 5 cr. din „Gazel Transilvaniei14 se pottt cumpăra în ii tungeria lui I. Oross. Nr. 979—1885. (1-3) Publicatiune. * Din partea primăriei comunale Voila se publică, cumcă dreptulă de vamă dela podulă. de preste Oltă între comunile Voila şi Ciucuşoră pa anii 1886, 1887 şi 1888 se va esarenda în 6 Octomvre 1885 a. a. la 10 6re la cancelaria comunală din Ciucuşoră în licitaţiune publică. Preţulă estimăreî este 2000 fl. v. a. şi voitorii de a licita au să depună ună vadiuin de 10°/0 ; celelalte condiţiuni de esarendare se potă vedea la cancelariile comunale din Voila şi Ciucuşoră. Voila în 15 Septemvre 1885. Primăria comunală. se potă face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoi prin mandate poştale. Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându-şi posta ultimă. PREŢULU ABONAMENTULUI ESTE: Pentru Austro- Ungaria: pe trei luni....................3 fl. — „ şdse luni . . . . . . . . 6 fl. — ,, ună ană.....................12 fl. — Samoilu Soborii. primară. Daniilu Şerbanu, notară cercualu. Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la f6ia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea întrăgă. Administratiunea »Gaz. Trans.» Pentru România şi străinătate. pe trei luni ... . ... 10 franci „ ş£se luni .... .... 20 51 ,, ună ană .... .... 40 55 Administratiunea „Gazetei Transilvaniei1 Mersul!! trenurilor!! pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Tei uşii- Aradrt-Biidapesta a lei ferate orientale de stată reg. ung. Predealft-Budapesta BucurescI Predealtt Timiştt Braşovft Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodfi Haşfaleu Sighişdra ^ Elisabetopole Mediaştt Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăci unelti Teiuşfi Aiudtt Vinţultt de sustt Uidra Cucerdea Ghirisă Apahida ( Musiu ( Nedeşdu Ghirbfiu Aghiriştt Stana Huiedintt Ciuda Bucia Bratca R6v Mezd-Telegd Fugyi-Vâsărhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Bnda-pesta Viena Trenă de ersoue Trenă i Trenil j Trenă accelerat I omnibus omnibus 500 7.45 — ' 9 45 12.50 — — 9.47 1.09 — — 10.11 1.40 — — 10.44 2.27 — 6.22 10.51 2.55 — 7.01 111.18 3.38 — 7.33 11.36 4,17 — 8.01 11.51 4.47 — 8.45 12.23 5.42 — 10.10 1.19 7.37 — 10.29 1.30 8.01 — 10.39 1.37 8.21 — 11.19 2.05 9.05 — 11.54 2.25 9„4h — 12.12 2.36 10.02 — 12.56 — 6.20 — 1.30 3.13 6.59 — 1.45 — 7.15 — 2.11 3.40 7.43 — 2.55 4.01 8.28 — 3.17 — 8.55 — 3.24 — 9.04 — 3.31 4.24 9 12 — 4.09 4.49 10,23 — 5.36 — 12.32 — 5.56 5.58 12.59 — 6.08 6.08 — 8.00 6.29 — — 8.34 6.45 — — 8.59 7.00 — — 9.34 7.26 — — 10.16 7.48 7.14 — 11.04 8.28 7.43 — 12 17 8.47 — — 12.47 9.06 — — 1.21 9.26 8 22 — 2.05 10 01 8.48 — 3.08 10.20 ..— — 3.39 10.30 — — 3.55 10.37 9.13 — 4.06 10.51 9.18 10.37 — 12.37 10.31 12,59 — 2.58 12.07 4.45 8.22 6 00 2.10 10.05 10.30 6.35 2.45 10.50 — 3.00 8 09 6.05 j — Budapesta—Predeald Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă omnibus accelerat omnibus de omnibus persbne Viena — 7.15 3.15 — Budapesta 6.47 1.45 6.20 8.0 J Szolnok 10.37 3.4. 7.29 9.11 11. ¥ P. Ladâny 1.44 5.21 8.27 11.26 2.31 Oradea mare 5.33 6.4i — 1.28 — Vârad-Velencze — — 9.45 2.00 — F ugyi-V âsârhely — — 9.59 211 — Mezo-Telegd — 7.14 j 10.28 2.31 — Râv — 7.42 ,11.36 3.18 — Bratca — — 12.10 3.41 — Bucia — — J12.43 4.01 — Ciucia — 8.31 1.3 S 4.28 — Huiedin — 9.01 2.56 5.08 — Stana __ — 3.29 5.27 — Aghiriş — — 4.0 5.50 — Ghirbeu — — 4.18 6.02 — Nedeşdu — — 4.3 . 6.24 — Cluşin | — 10.01 5.05 6.43 — 12.05 10.16 — 7.03 — Apahida 12.31 — — 7.26 — Ghiriş 2.16 11.24 — 8.51 — ’ ( Cucerdea ^ 3.12 3.32 11.43 11.45 — 9.31 9.43 — Ui6ra 3.41 — — 9.51 — Vinţulfi de sustt 3.50 — — 9.58 — Aiudtt 4.25 12.08 — 10.24 — Aeraşi. Crăciuneltt 4.50 5.41 12.22 10.44 11.28 — Blaştt 6,03 12.57 — 11.44 — Micăsasa 6.40 — — 12.18 — Gopşa mică 7.00 1.27 — 12.36 — Mediaştt - JJa 1.45 — 1.22 6.01 Elisabetopole — 2.06 -- 1.56 6.40 Sigişâra — 2.31 — 2.34 7.20 Haşfaleu — 2.50 — 3.02 8.01 Homorod — 3.48 — 4.41 10.05 Agostonfalva — 4.19 — 5 30 11.02 Apatia — 4.34 — 6.03 ill.3‘ Feldidra — 4.53 — 6.35 12.14 Braşovă | — 5.20 5 3 — 7.14 1.09 1.50 — •— — Timiştt — 6.07 — — 2.48 Predealu ^ BucurescI — 6.32 — — 3.23 — 7.30 — — 4.56 11.35 9.4i Nota: Orele de nâpte sunttt cele dintre liniile gr6se. Teiuşft- r adâ-Budapesta Budapesta- Iradft-TeiuşA. Trenă Trenă Trenă de Trenă de Trenă Trai omnibus omnibus persbne persbne Accelerată omnSa Teiuşft 11.09 - 3.56 Viena 11.00 7.15 — Alba-lulia 11.46 — 42? Budapesta aoh 1.45 Vinţulă de josă 12.20 — 4.53 11.02 3.44 iii Şibotă 12.52 — 5.19 KZQ1UOK. 11.12 4.02 il200 Orăştia 1.19 — 5.41 Ar&dft 3 37 7.53 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 — «a Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — m Braniclca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.0c Ilia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7,23 Gurasada 3 50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7,51 Zam 4.25 — «.12 Bârzova 5.57 — 8.1( Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.51 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.21 Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.5fi Radna-Lipova 6.57 6.14 10 23 Ilia 8 01 — 10.11 Paulişă 7.12 6.30 1G.37 Braniclca 8.21 — *0Jf Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8,47 — 11,05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.Si Aradft 810 7.32 11.3*2 Orăştiă 10.10 — 12.21 Szftlnnk ( 2.39 12.00 4 5' Şibotă 10.43 — 12.53 3 16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.9 Budapesta 7.10 2.10 8.16 Alba-Inlia 11.19 — 1.4C Viena — 8.00 6.05 Teiuşil 12 05 — 2M AradA-Tiinişdra Simeria (Piski) Petroşenl | Trenă Trenă de Trenă de Trenă de TreniS Treni omnibus persbne persone persone omnibus onmibsi J Aradft 6.00 12.55 8.25 Simeria 6 30 11.50 2,21 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7.05 12.27 3.003 Nâraeih-Sâgb 6.50 1.46 8.54 Haţegă 7 53 1.19 3.49: Viaga 7.19 2 18 9.13 Pui 8.46 2.10 4.4f! OreziMva 7.38 2.36 9 25 Crivadia 9.33 2.57 5,28 Merczifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 TJ Ttmişftra 8.42 3.40 10.06 P etroşenl 10.43 404 6.1-9 Timişftra-Aradft Petroşenl— Simeria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Treni persbne persbne omnibus omnibus oomibus depen. Timişdra 6.0" 12.25 5 00 Petroşenl 6.49 9 33 5 28j Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.0* Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 1054 0.45 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11.37 7.35 Nâmeth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12.17 80 - Aradulă nou 7 40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8.q