REDACŢIUJTEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA s
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Ptanâ and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anii 40 fr., pe şăse luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci.
Hi 197.
TRANSILVANIEI.
ANULU XLVIII.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
0-seţiă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
~ 'r*	\;	• *
Scrisori nefranoate nu ae primesou. — Banutorlpte nu se retrămltu.
-J—SfcV;..' . _____________________________
Joi 5 (17) Septemvre.
1885.
Braşovll, 4 (16) Septemvre 1885.
Manevrele militare în Slavonia s’au terminaţi Maiestatea Sa a părăsiţii deja oraşulu Poz-ie(Ţâ, a căruia 6spe a fostu pentru câte-va <Jile. Patrii ânteia 6ră monarchulu a visitatu aceste ţinuturi slavone dela fruntaria Bosniei şi bucuria poporaţiunei de a’lu ved6 în mijloculu său n’a fostu mică.
Autorităţile nu mai puţinii ca şi poporaţiu-nea au pregătita Maiestăţii Sale cea mai strălucită primire. Numerdse deputaţiuni din tdte păr-jle Croato-Slavoniei au alergată la Pozsega spre i aduce tronului omagiele lorii.
Intre aceste deputaţiuni a jucată de astă-ilatâ ună rolă deosebită marea deputaţiune de patru sute de inşi, ce au venită din Bosnia şi Herţegovina sub conducerea generalului de cavaleria br. Appel spre a depune asigurările loră ie fidelitate la picidrele tronului.
Se vorbea în ajunulă manevreloră, că acesta grandidsă deputaţi une va aşterne Maiestăţii sale o petiţiune pentru anecsiunea Bosniei şi a Her-ţegovinei la Austro-Ungaria. Scirea acesta nu sa adeverită, cu tdte asteâ însă este generală părerea, că manifestarea dela Pozsega este a se considera ca o introducere a acţiunei diplomatice, ce va avă de scopă anecsiunea.
In sensulă acesta se esplică şi promisiunea Cadat’o monarchulă numitei deputaţiuni, că în anulă viitoru va visita ţările ocupate şi se crede d înaltei visite va trebui să premărgă definitiva mecsiune.
Nu mai puţină importanţă este de a i se atribui şi primirei celorlalte numerdse deputa-ţiuni din Croato-Slavonia. Maiestatea Sa a fostă salutată pretutindeni cu strigări entusiastice de ,Zsivio“ şi t6te deputaţiunile croate i s’au adre-uîu în limba croată, ăr Maiestatea Sa nu le-a tăspunsu, cum au aşteptată şoviniştii din Pesta, in limba maghiară, ci în limba germană.
In suita Maiestăţii Sale se aflau şi minis-tmlu-preşedinte Tisza cu ministrulă croată Bede-covich şi fiind-că aceştia au fostă de faţă la primirea deputaţiuniloră foile unguresc! şi-au dată silinţă de a interpretă răspunsurile date de ca-pulu statului deputaţiuniloră croate în favărea politicei guvernului ungurescu.
De astădată însă munca oficioşiloră unguri la sc6te din cuvintele maiestatice o dăscălire a Croaţiloru pentru atitudinea loră politică făţă cu Ungaria a rămasă fără vr’ună resultată satisfăcătorii. De pildă, ce se pdte deduce în favdrea ^iniştiloră din cuvintele ce le-a adresată mo-iurchulu cardinalului Mihalovici, care a con-dusă clerulă catolică, ca „clerulă să considere le a sa problemă cultivarea religiosităţii, a adevăratei morale şi a pacinicei concordie ?“
Este în adeveră ridiculă a ceti in articulii foiloră din Pesta că cuvintele din urmă ii’au fostă adresate cardinalului, care e ună bună ,patriotă“, ci episcopului agitatoră Strossmayer, care stâ la spatele lui.
Asemenea este ciudată a vede cu ce bucuria copilârdscă se cităză de aceleaşi foi răspun-lulu dată deputaţiunei comitateloră şi districteloră conduse de Banulă, în care Maiestatea Sa a (Jisă ,că fosta graniţă s’a unită cu ţările coronei un-
Amă vrea să scimă cum putea să vorbăscă altfelă Domnitorulă constituţională? Este straniă încercarea de-a interpreta cuvintele acestea ca o condamnare din partea corănei a nisuinţeloră de autonomiă şi de independenţă croate.
In orice casă trebue ca popularitatea guvernului ungurescă în Croaţia să fiă cu desăvârşire sdruncinată, dăcă cei din Peşta voră să ’şi susţină autoritatea faţă cu Croaţii cu ajutorulă interpretării forţate a cuvinteloră rostite de Maiestatea Sa la priimirea deputaţiuniloră în Pozsega.
Suntemă siguri, că Domnitorulă n’a fostă niciodată în dubiu despre sentimentele de fidelitate ale Croaţiloră; altă şi multă mai gravă este însă cestiunea, dacă declararea ce a şoptit’o d-lă Tisza cordnei, că guvernulă ungurescă îngrijeşce cu bunăvoinţă pentru binele Croaţiei, va află său nu crecjământă la poporaţiunea croato-slavonă.
Oue e nepatrlotft şi ciue agiteză?
Deva, Septemvre 1885.
fiarele maghiare, fără eseepţiune, te nisviescft din răsputeri, a crea o opiniune publică separată maghiară, după care acjl în patria nostră, numai acela pote fi considerată de bună patriotă, care profesâză necondiţionată principiile politice, ce le profeseză ele, — ca şi cum conceptulă şi principiile patriotismului s’arăfi inventată numai de cătră Maghiari şi ca şi cum patriot ismulă ar fi monopolu esclusiv numai ală Maghiariloră.
De aici apoi suspiţionările cele mai mârşave şi ridicole totodată, contra tuturoră acelora, cari au alte păreri despre adevăratulfi înţelesă ală patriotismului, de aici aerulă ridiculă, ce şi’lă dau foile maghiare, faţă cu tâtă lumea, pe care îşi înehipuescă a o fi cucerită de< multă, de aici presiunea, ce se esercită cu-o uşurinţă condamnabilă asupra tuturoră Maghiariloră, fire-ară aceia chiar cei mai moderaţi seu concilianţi.
Ună felă de deliriu a cuprinsă a<ji pe cei ce ară fi chiămaţi a lumina şi a feri de urmări rele pe Maghiari, înoată esaltarea şi orbia i*au împinsă pănă la cele mai estreme propuneri nejuste şi pretensiunî absurde, ba chiar criminale.
Ei bine, şi pentru ce tâte aceste? A ajunsă 6re patria nâstră deja în aşa mare periculă, încâtă numai Maghiarii şi (Juriştii maghiari o mai potă mântui?
Sârmană ţâră! Pănă când falşii şi nesocotiţii patrioţi voră mai lua numele tău, nepedepsiţî, îndeşertă? Ce 6re amă păcătuită noi cei ce de secuii amă vărsată sângele nostru pentru mărirea şi gloria ta?!
Puterea de stată, viaţa şi averea nâstră este totă în mâna rassei maghiare, şi ce ironiă a sorţii, totă ei suntă aceia, cari strigă ca din gura şerpelui, că ţâra e în periculă şi trebue să se recurgă la represalii.
S’au adusă o mulţime de legi, cari de cari mai aspre, pentru a sugruma la momentă ori-ce mişcare ne-ertată, şi de când s’au adusă nu s’au putută aplica în contra nimărui cu dreptă. Şi cu Iote aceste, 4*arist‘ca maghiară (ji de (ji strigă, că ţâra e plină de nepatrioţi, cari nu facă alta decâtă, că mereu agitâză.
Şi cine suntă acei păcătoşi necunoscuţi? piarele maghiare i-au descoperită în 6menii cu carte ai naţiona-lităţiloră, în specială în inteliginţa independentă a Ro-maniloră şi a Saşiloră din Transilvania. Şi care este păcatulă loră? Că nu voru a profesa]politica diariştiloru maghiari şi nu vreu să se facă Maghiari, după cum do-rescă aceşti <Jiarişfi — opinunea infalibilă a marelui stată maghiară!
Se pâte că acestă păcată grozavă este neiertată — dar în fine este o întrebare forte mare, că ore au Maghiarii puterea, ca să ne potă deslega de acelă teribilă păcată? Pănă a afla cu sigură acâsta, să trecemă din faţa scenei şi să ne vârîmă niţelă printre culise, da dâcă vomă afla pe acolo cine suntă nei3atrioţî şi cine suntă cei ce agitâză.
Străbătândă printre câte-va stânce de hârtiă, apoi
dândă la o parte câteva perdele, mai tragândă şi masca de pe faţa unuia şi altuia dintre actorii mai guraticl, ne eonvingemă, că cele de pe scenă suntă numai pentru „ochii lumiia, pe când starea adevărată a lucrului si pu-rulă adevără suntă cele de după culise şi de sub masca cea pocită.
Acâsta fâcendă, trebue să ne convigemă că nu aceia suntă patrioţii cei adevăraţi, cari se laudă pe sine, pănă facă spume la gură, şi pretindă că numai ei suntă patrioţi adevăraţi, ci cari se potă constata de patrioţi după faptele loră; mai departe, că nu aceia agitâză, cari nu adoptă principiile şi politica (j^ftŞfdoră maghiari, ci însăşi diarele maghiare, cari de ună timpă pară a fi uitată ori şi ce principiu de dreptă, de echitate, de prudenţă şi de bună cuviinţă.
Nu omenii cu carte ai naţionalităţiloră şi în specială nu ai Româniloră şi ai Saşiloră din Transilvania, ci alţii suntă nepatrioţi şi alţii cari în adevără agitâză.
Nepal rioţî şi agitatori prin faptele loră suntă: Acei miniştri constituţionali, cari dau capului statului informaţiunî mincinâse şi cari consiliâză rău tronulă, făcând u-lă se nu vâ<fă legiânele de nenorociri în ţâră.
Nepatriotă şi agitatoră este acelă ministru, care prin totă telulă de pressiunî despâiă pe mulţi alegătqrî de libertatea de a-şî da votulă după placă şi prin urmare pe asemenea căli şi cu asemenea mij!6ce îşi crează majoritate în parlamentă, unde deşi afectâză liberalis-mulă; nu pâte stârce aplause, decâtă numai cănd ameninţă naţionalităţile.
Nepatrioţi suntă toţi acei miniştri, cari în resor-tulă loră nu facă decâtă că pe conta naţionalităţiloră vârsă averea ţării totă numai spre scopuri de desnaţio-nalisare sâu în folosulă esclusivă ală rassei loră; cari ruinâză comerciulă si industria ; cari în locă de a cultiva şi a sprigini adevărata instrucţiune publică, nutrescă vrajba între naţionalităţile şi confesiunile din ţâră, şi le des-tragă ajutârele şi pună pedeci desvoltărei şi înmulţirei scâleloră nemaghiare; cari pe tărâmulă justiţiei suntă (jîlnîcă plesniţi în faţă, cu esemple vii despre starea tristă şi ruinătâre administraţiunei şi justiţiei, şi n’au cu-ragiulă a da o directivă şi a vindeca relele la timpă, ci lasă ca justiţia se fie destrăbălată ca locuitorii ţărei să se potă plânge cu dreptă că justiţia in ţâră e mai rea, ca în cele mai inapoiate state; cari la interpelări bine voitâre răspundă cu sofisme şi neadevăruri şi cari prin ordinaţiunile loră calcă în piciâre legile esistente; cari ordonă persecutarea unora rele închipuite, pe când de altă parte se facă a nu au<Ji şi a nu vedâ abusurile şi fărădelegile ce li se aducă la cunoscinţă, ba prote-gâză şi ’naintâză de aceia pe cari ar trebui să-i persecute şi persecută pe aceia, de cari ţâra intru adeveră are trebuinţă.
Nepatrioţî şi agitatori suntă acei miniştri constituţionali, cari fără să aibă date positive, au obrazulu a infera în parlamentă, şi astfelă in faţa lumii, de nepatrioţî şi agitatori pe toţi câţi nu aderă la politica loră.
Nepatrioţi şi agitatori suntă acei miniştri mari de gură, cari lasă nepedepsite publicaţiuni contra dinastiei, în ală cărei serviciu stau şi de care îi lâgă onârea şi jurămentulă, şi cari nu urmărescă demonstraţiunî anti-dinastice şi cântece de rebeliune, cari în fine nu au cu-ragiulă a regularisi pe cei de ună sânge cu ei, ci numai în alţii nevinovăţî sciu să arunce cu petri.
Nepatrioţi şi agitatori suntă acei deputaţi, cari şi-au câştigată mandatulă prin corupţiunî de bani, prin presiuni şi prin programe de cari nu s’au ţinută, cari nu au curagiulă a spune adevărulă şi totă fericirea li e banulă şi luxulă, cari n’au tăria de sufletă a-şî ridica vocea în parlamentă şi a (fice guvernului şi connaţiona-liloră săi, că au mersă prea departe, că nu facă bine şi că ceea ce facă nu se unesce mcî cu principiile parlamentarismului şi ale liberalismului nici cu adevăratele interese ale esistenţii sfatului, ci tacă la nedreptăţi şi ca să nu fiă huiduiţi, aplaudă pe şovinişti, ca apoi eşindă afară, să 4>că câtră prietini: „aşa e lumea," e rău şi ţâra merge spre ruină, dâr ei n’o potă ţinea în locă!
Nepatriotice suntă acele representanţe comitatense cari votâză adrese de aderinţă esilaţiloră şi rebeliloră, cari sugrumă libertatea cuvântului şi în mânia dreptului
Nr. 197.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
celui mai necontestabilă eschidă din sînulii lorii sub pretexte de nimicii pe membrii nemaghiarî cari, suntă incomod!.
Nepatrioţî suntii acei fişpanî, cari teroriseză municipii întregi şi a cărorti activitate constă din denunţări şi raporturi mincindse, cari promită tote şi nu împlinescă nimică şi cari suntii surcjl şi orbi, când li se descoperă abusurî şi fără-de-legî.
Nepatrioţi şi agitatori suntă toţi acei vicespanî, cari nu lucrâză mai nimică şi astfelă sub jurisdicţiunea loră solgăbirăii, ajutorii loră, notarii şi ju<}ii comunali facă ce voiescă şi suntă de capulă loră, până ajunge comita-tulă la sapă de lemnă.
Nepatrioţi şi agitatori suntă toţi acei inspectori şcolari, cari prin aplicarea unoră învăţători anume dresaţi, facă vrajbă prin comunele mestecate, facă gheşefturî cu ridicarea scâleloră şi seducă opiniunea publică prin relatări false şi mincinose, cari persecută pe învăţătorii şi scdlele de altă limbă şi nu sciu alta decâtă a de-nuncia.
Nepatrioţi suntă toţi acei archierei, profesori de universitate şi de scole, preoţi, literaţi şi academici, cari în locă de a propaga toleranţă, iubire reciprocă, studiu seriosă, morala adevărată, — facă politică de rassă, se mestecă în luptele politice militante şi cu patriotismulă şi liberalismulă pe buze, înveninâză inimi june ale tine-rimei, sprijinescu şi propagă idei fanatice şi conducă cete de desnaţionalisătorl.
Nepatrioţi şi agitatori suntă acei preşedinţi şi ju4î de tribunale, cari în locă să se ocupe de ju-j risprudenţă şi se aducă sentenţe imparţiale, se facă cor- ( teşi la alegeri de deputată, corumpă pe alegători cu bani. facă geşefturî cu cele ale justiţiei, se pună în frunte la 1 t6te mişcămintele politice, falsifică do cuminte istorice, se J ocupă cu arangiări de teatre şi concerte, — er actele şi procesele zacă în prafă cu anii, seu ajungă a fi resol-; vite de mâni şi capete înapabile; cari în locă de jude-j cătoră imparţiali, suntă poMtieî fanatici; cari în locă se studieze limba acelora, cărora ua a le face dreptate se ocupă cu poesii revoluţiunare şi cetescă cărţi an ti- | dinastice.	(
Nepatrioţî suntă acei procurori, cari ascunşi la , spatele altora facă pe cămătarii ; cari sciu să bage în j închisore ună sată întregă în capă de ărnă, pentru că ună surugiu nemeşescă a mâncată o lecâ de bătaiă meritată; cari sciu să acuse teribilă pe hoţulă, care a furată o gâscă seu ună purcelă, dăr găsescă o mulţime de motive uşurătâre pentru cei ce au delapidată mii; cari îşi lucră moşia cu robii; cari ordoneză cassarea praporiloră sânţite din biserici; cari în cărturarii români şi saşi vădă numai nepatrioţî şi agitatori, fără ca să fi putută dovedi pe vr’unulă de când au ajunsă la pita de procuroră; cari a<Jl te acusă cu cele mai teribile crime şi mâne îţi vină la casă, ca să-ţi poftescă mulţi ani. j
Nepatrioţî şi agitatori suntă acei diariştl, cari in- 1 formeză falsă publiculă şi ale căroră comunicate nu suntă ' pentru a lumina şi a combate obiectivă relele, ci a stârni ură şi dispreţă contra contra riloră opiniunii loră.	!
Nepatrioţî şi agitatori suntă acei funcţionari, cari şi astăzi stau în legături cu revoluţionarii şi cari potă ’ nepedepsiţî trimite adrese şi daruri lui Kossuth.	j
Aceştia şi alţi nenumăraţi suntă nepatrioţii şi agitatorii, er nu aceia, cari în tote timpurile, între tote îm- ţ prejurările au fostă şi suntă fideli ţărei şi tronului, cari | cu munca şi cu talentulă loră, cu averea şi cu sângele loră au stăruită şi stâruescă, ca dreptate şi numai dreptate să se facă fiecărui poporă din ţeră; cari nu voescă să asuprăscă pe nimeni, nici se răpescă limba nimănui, der nici nu voră suferi ca alţii să le ia ceea ce le este' mai scumpă pe astă lume, aceia cari protesUză in * contra tuturoră nedreptăţiloră şi fărădelegiloră, re^a-1 mândă egala îndreptăţire naţională!
Cassiu. |
i
SOIRILE ţ)ILEI.	|
'	j
Preasfinţia Sa Episcopulă Lugoşului Dr. Victoră j
Mihaly de Apşa a luată decisiunea d’a întreprinde! cătră finele lunei curente o visitaţiă canonică în distric- \ lulă protopopescă ală Jiului.	j
-o-	i
Cetimă în «Ko’ozs. Kozl.« de Marţi. ,Cu oca-l siunea introducerii noului rectoră ală universităţii din Cluşiu, fostulă rectorii a dăscălită în discursulă său şi pe junimea universitară română, carea — 4’se —: a fostă condusă pe cărări «rătăcite.* Rectorulă n’a^ uitată nici de «agitaţiunile* conducâtoriloră, cart «seducă* J acăstă junime. Societatea «lulia,* cuibulă loră, fu spartă! şi unulă din preşedinţii ei, Dr. Silaşi, a fostă suspendată din postulă său. La cuvintele mustrătore ale rectorului, tinerii universitari români au răspunsă prin aceea, că sub conducerea şi sub presidiulă fostului ei preşedinte Dr. Silaşi şi a vice-preşedintelui Dr Aurelă Isacă au aranjată o cină lărmuitdre într’una din şalele hotelului «Ungaria*. Fost’a acesta o demonstraţiune în contra cuvinteloră pronunţate de pe scaunulă rectorului uni-
versitară? Au cântată acolo, în coră şi solo, cântări valahe, au toastată nencetată acompaniândă cu strigări sgomotose pe fiecare vorbitoră. Importanţa acestei du-rerdse demonstraţiunî stă în împrejurarea, că Dr. Silaşi, fostă preşedinte ală societăţii «lulia* şi profesoră universitară, a vorbită şi despre societatea «lulia* fiindă acompaniată de strigătile entusiastice ale junimei. Ne scandaliseză acestă faptă. Asemeni apariţiunî potă să răspundă la întrebarea, că de ce nu trăescă în amiciţia şi în frâţescă înţelegere studenţii români cu cei unguri, precum cu toţii dorimă.* •—Noi 4*cemă lui «Kol. Kozl.«, că ar face bine dacă ar începe elă să facă drumă bunei înţelegeri ce 4*ce c& 0 doresce aşa de multă, în-cetândă d’a mai aduce astfelă de notiţe tendenţiose despre tinerimea română şi conducătorii ei şi dândă sfată fostului şi presentului rectoră ală universităţii, să nu torne uleiu în focă dăscâlindă pe studenţii români nevinovaţi, ci să dăscălăscă mai bine pe studenţii unguri cari au provocată şi provocă t<5te scandalele.
—0—
Notarulă de cercă fuliu Gămană din pretoriatulă de josă ală Mureşului a fostă destituită din postulă său, înlocuindu-se cu ună «patriotă.« Ge-o fi greşită slăpâ-niloră bietulă notară ?
—0—
Representanţa oraşului Sebeşă a respinsă propunerea inspectorului şcolară, făcută la însărcinarea ministrului, de-a contribui oraşulă la înfiinţarea unei scole de stată. Representanţa a motivată respingerea cu aceea, că starea financiară a oraşului e rea şi că nu e necesitate de seolă de stată, deorece suntă acolo destule şcăle bune şi încă una, în care limba de instrucţiune e cea nemaghiară.
—0—
Mâne Joi, elevii scoleloră centrale române de aci voră face îndatinata escursiune în Poiană.
—0—
Comiîetulă reuniunei de maghiaeisare ardelene a escrisă concursă pentru ocuparea postulă! de casieră ală reuniunei. Toţi câţi şi-au făcută nume prin . . . puiu de golă, au cea mai bună ocasiune d’a se distinge din nou.
—0—
Dr. Popoviciu, mediculă băiloră Mahadia, a adresată 4iarului «Pester Lloyd* dela 12 Septemvre n. Nr. 150 o scrisăre, în care afirmă că «Românii se află for-e bine în Ungaria, că se miră de plângerile loră, că libertate ca în Ungaria nici nu s’a mai pomenită* ş a. La acestea răspunde «L’Indepândance roumaine* 4'c®nc^: «Uşoră se pote înţelege purtarea d-rului PopovicI, când se va sci, că şi-a măritată feta sa după ună bogntă br. un-gurescă. Cine se va mai îndoi, că elă nu se află bine în Unguraria? Dr. PopovicI ar face cu tote astea mai bine se se mârginescă a îngriji de bolnavii săi, decâtă să facă politică. Ar mai merge, când s’ar putea resolva cestiunea naţionaliiăţiloră în Ungaria prin mijloculă câtorva pilule (hapuri) homeopatice.* «Răsboiulă,* ocupân-du-se într’ună articulă de fondă de acestă scrisore, 4'ce: că «Ea caracterisăză şi pe scriitoră şi efectele mijloceloră ce întrebuinţeză Ungurii contr nemului românescă. Dacă fraţii noştri de dincolo voră ave în sînulă loră mulţi patrioţi de soiulă d-rului PopovicI, atunci să nu se mai plângă contra Unguriloră.*
—0—
Evreulă Jantei Cahan din Entradam se crede că a fostă omorîtă de evreii din aceea localitate, cărora uci-sulă le luase totă geşeftulă crâşmăritului dm mână.
—0—
«Telegrafulă română* comunică, că d-lă Dr. Kâllai Adolf, medică la băile din Karlsbad, a deschisă 4 locuri j pentru învăţătorii bolnavi, cari au lipsă de folosirea | acestoră băi. Pacienţiloră li se dă cuertiră gretuită, fi! se pună la disposiţiă băile şi medicamentele necesare. J Se va îngriji mai departe, ca ei să capete şi provisiă mai eftină. învăţătorii voră avea a-şî aşterne cererile prin consistoriulă nostru archidiecesană la ministrulă de culte cu recomandarea inspectorului respectivă de scole. Se înţelege de sine, că testimoniulă dela medică, încă e o condiţiă principală. Cererile la consistoriu se voră trimite în luna lui Iuniu cu espresa observare, că pacien-tulă în Augustă său Septemvre voiesce să facă cură. Atragemă atenţiunea învăţâtoriloră noştri asupra acestui favoră.
—0—
Din Cernăuţi se telegrafeză unei foi vieneze: ,La 10 c. năvăliră 25 de Unguri din Ardeală pe teritorulă de graniţă dela Poiana-Stampl şi puseră mână pe o moşiă de 500 metri pătraţi, ce aparţine fondului relio-mară ală Bucovinei. Guvernulă ţării, precum şi minis-terulă suntă încunosciinţaţî despre acestă incidenţă. Gendarmeria a primită întărire spre a împedeca alte năvălir.
—0—
«L’Indăpendance roumaine* primnsce din Timişora (Banată) scirea, că ună transportă de porci care venea din România a fostă refusată la fruntaria. Ună casă analogă s’a întâmplată la Aradă.
Necazurile nostre. Jaf u ir ea poporului/
Din Câmpiă, 12 Septemvre 1885 II.
Să trecemă mai departe.
Totă în comitatulă Murăşă-Turda ună nu sciu ce controloră de dare cu numele Boeră, care cu «gura^ se mărturisesce a fi română şi ca atare se vîră între poporă, se împretinesce, mâncă, bea, se veselesce de pe spinarea lui cu lunile întregi, âr la fine-lă binecuvânlă cu fulgeră şi puciosă. Aşa s’a încuibată acestă Boert d. e. în comuna românâscă Băla unde, după cum informată, a petrecută mai bine de trei luuî şi încă pre lângă o diurnă pare-mi-se de 2 fl. 50 cr. pe 4-controlată mai ânteiu pe colectorulă de dare care en română, l’a încurcată câtă a puţi tă mai bine, dar reuşită a-lă pută învinovăţi decâtă pentru nescarl neco rectităţl cu totulă bagatele. Cu t<5te acestea d. Boerl a petrecută în Băla ună pătrară de ană, mânca, bea, juca şi se veselea, căci diurna lui era grasă, 6r milă k poporă nu avea. Şi ce a făcută la fine? Pentru ca sta-tulă să nu rămână păgubită — precum însuşi s’ar primată — sub diverse preteste a esoperaiă asupra comunei românesc î Băla o pedepsă în masă cam de fiM fl. v. a. Cunoscendă acum câtă este de mare la erisa de bani şi câte greutăţi legale şi ilegale a umerii bietului poporă, nu putemă rămâne nemişcaţi fa| de prigonirile acestei comune, în care sub conducerea A neobosita stăruinţă a bunului .şi ze’osului său preotă dj Dănilă Rusu tocmai acum se edifică şi o biserică posă românescă totă numai pe conta şi din bună-voin|i bietului poporă.
Apoi acestea se continuă neîncetată. Din B trecută neînduratulă controloră în altă comună romi nâscă, anume în Sânmărtină, unde a s^o-<ă din casă ? moşiă pre colectorulă română cu f'emeea şi patru prunci i-a licitată totă averea mobilă, er inmobilulă i l’a sub secvestru. Acasă s’ar fi urcată preţulă unui cari de fenă chiară şi prin licitaţiune la celă mai puţinii I ori 10 fl. v. a., dar d-lă Boeră nu s’a îndurată a tare acâsta, ci — pentru a mai mări spesele cu vecturatulil-a dispusă ca fânulă nefericitului colectoră română sS ducă în Oşorheiu, unde i s’a licitată carulă numai ii 1 fl. 50 cr., din cari d-lă Boeră substrăgându-şî spesele, resultă o batjocură, care face să le crescă inima sti-pâniloră săi. Prin acâsta d. Boeră îşî face două merite căci de o parte despoie şi calicesce pre bietulă popoii română, er de alta elă face ună bună câştigă Săcuilorl din Oşorheiu.
După ce d. Boeră îşi va fi terminată durerosul! rolă în comuna Sânmărtină, se va arunca asupra comune românesc!, dar totu numai românesci, pentru ci sciu*ă ne este, că comunele unguresc! din acele păr(! suntă puternică înzestrate cu o speciă de infalibilitatei-gurescă. Sărmani de noi!
Intrebămă pre cei dela «Magyar Polgar* : nu cum şi d. Boeră, care se mărturisesce pre sine a fi imrt românii este unulă dintre cei «mulţi, cari mănâncă pana statului, agiteză în contra statului, şi cu t6te acestea i lasă să umble în drepta şi stânga?*
Dar 4ău ce să faci? Astă4i cam aşa se câştigi pre la noi «meritele* pentru stată.
Câmpfauli
O NOUĂ PACOSTE.
In adunarea generală ce a ţinut’o societatea ,Sze-chenyi* în Gareii mari, comit. Sătmarului, contele Pista Karolyi a propusă impunerea unei dări de l°l0 asupri tuturoră impositeloră directe ale comitatului pentru scopuri «culturale.* Numitulă «patriotă,* care a găsită cu cale să dispună de punga bieţiloră contribuabili, şi a întemeiată propunerea astfelă:
,A sosită momentulâ, când nisuinţele naţionale d« cultură trebuescă promovate cu tote puterile. Dar es-perienţa ne învaţă, că numai puterile societăţii nu suntii în stare a învinge greutăţile ce se ivescă şi că nesuficienta mijloceloră nu permite a se ajunge o ţintă mai mare. Dar nici chiar statuia singură de sine nu are puterea d’a ajunge acâsta ţintă; de aceea stabilă şi societatea trebue să se sprijinâscă reciprocă. Procurarea mijloceloră materiale nu se mai pote basa pe abnegaţiunea singuraticiloră. Cu totă participarea generală, reuniunea de «cultură* atdaleană nu pote dispune anuală de mai multă ca 10,000—15,000 fl., ceea ce considerândă ma rele ei scopă şi întinderea cercului ei de acţiune part ca o picătură în mare. Reuniunile de «cultură* din Şaroşă şi Sătmară nu potă dispune de mai multă ca 1200 fl. respective 1500 fl., şi de aceea nu-şî potă ajunge în măsura dorită ţinta propusă. Dar art. de lege IX: 1883 In § 3 dă comitateloră dreptulă d’a impune chiar şi o dare de 5°/0 pentru scopuri administrative, de co municaţiă, cultură şi binefaceri, de aceea comitatele potă cu totă dreptulă să impună o dare de l°/0. Propunerea sună:
,1. Dori mă crearea unei reuniuni a ţării pentru
Nr. 197
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
scopuri «culturale* şi bucuroşii amă conlucra la formarea ei, dar vremii să realisămă acesta astfelii, ca puterile societăţii în singuraticile jurisdicţiunî se s’adueă într’o legătură organică cu activitatea respectivă a puterii statului, ca prin sprijinulii lorii reciprocii se dispară pede-cile ce ni le pune în cale, cu o cutezanţă fără esemplu, confesionalismulu şi ca prin controlulii pretutindenea activă alo puteriloră societăţii se se facă imposibilă subminarea ideii de stată în patria ndstră şi lăţirea sistematică a urei de rasă.
,2. Să ne adresâmă la publiculă însufleţită ală comitatului nostru, ca se se servescâ de dreptulă său legală cu privire la promovarea «culturei* ca cea mai vitală ţîntă a patriei şi să hotărască impunerea unei dări de 1% pe cale «legală.* Totodată să stabilescă şi condiţiunile unei legături mai strinse «ale supravegherii şi controlului, ce resultă din acestă raportă.*
Va să 4‘că care e .cultura* pentru care se impune noua pacoste? Lăţirea «ideii de stată maghiară,* înlăturarea «pedeciloră* ce le pune confesionatismulă în cale. Cu alte cuvinte, îmulţirea «Maghiariloră* şi lăţirea calvinismului. Altă durere n’au «patrioţii?*
Braşovu, 1 (13) Septemvre 1885.
Dle Redactoră! Vineri în 16 (28) 1. c. s’a ţinută aici adunarea generală a cultivatoriloră albinâritului conformă programului publicat în Nr. de Lunl-Marţl 13 (25) Aug. al «Gaz. Trans.“ Am aşteptat a se face un raport despre acestă adunare din partea unuia dintre cei mai competenţi, neîntâmplându-se aceasta pănă acuma, vă rogă a primi din parte-mi câteva reflesiunî, întru câtă adecă îmî ajută memoria. Şedinţei pentru desbaterile sta-torite prin programă a premersă esposiţia unelteloră tre-buinciose la cultura albineloră şi a producteloră a-cesteia.
Viulă interesă arătată din partea publicului eătră această întreprindere — pănă acum prea negligeată, s’a putuiă dovedi prin numeroşii participanţi, cari se aflau de faţă încă înainte de ora fixată pentru deschidere. Amă putută număra pănă la 49 de individ!, între cari şi câteva femei, unii au venită din depărtări: Breţcu, ţînu-tulă Făgăraşului ş. a.
Precisă la ora 9 a. m. s’a desthisă esposiţia so-lemnelă prin demnulă preşedinte ală Reuniunei d-lă loh. Hubes, parochă la biserica ev. lut. a sftului Bartolomeiu din Braşovulă vechiu. Câteva cuvinte bine alese, rostite cu tătă căldura, au însufleţită pe ascultători faţă de nobila şi indispensabila întreprindere, ce şi-a luat-o asu-prâ-şî Reuniunea economică a comitatului Braşovului. A urmată apoi trecerea în revistă a tuturoră obiecteloră espuse, între care merită cousiderere mai de aprope următărele: a) coşniţa cuadruplă, construită după sis-temulă lui Dzirzonă; acăsta are mai multe meniri precum e d. e. reunirea stupiloră, provederea loră cu regină, înmulţirea măiestrită a stupiloră; b) coşniţa simplă mobilă sistemă Dzirzon, construită deinstitutulă corecţională din Braşov; acesta s’a aflată de cea mai corăspun4ătore împrejurăriloră ndstre de aici cu atâtă mai vertosă, căci institutulă amintită construesce astfelă de coşnite în aceeaşi măsură şi cu ună preţă bagatelă (1 fl. 50 cr., pe când la măsarî costă 4—5 fl.;) c) coşniţa de paie cu capacă de lemnă; cu acâstă coşniţă se manipulâză pe deasupra, er nu pre din dosă ca la cele de sislemulă lui Dz rzon; d) maşina de împletită coşniţele memorate sub punctulO precedentă; acesta e tărte simplă şi după modulă, cum s’a arătată împletirea şi construirea coş-niţeloră, este în stare fiecare stupară a-şl înmulţi coşniţele trebuinciose cu cea mai mare înlesnire; e) coşniţa de observare; acăsta merită totă atenţiunea mai alesă din partea învăţătoriloră, cari au îndatorirea a observa singuri şi a învăţa din propria loră observare, er pe lângă aceea a face şi pe elevii loră să observe tote acţiunile albineloră pentru întipârirea în memoriă a celoră ce au a le învăţa, şi pentru deprinderea la observare cu interesă a totă ce se află în jurulă loră.
Pentru însemnătatea lucrului îmî permită a da aici pe scurtă descrierea acestui aparată. O masă de mărime mijlociă, mai multă lungă decâtă lată la mijloculă mesii în direcţiune longitudinală se ridică ună stelagiu cu două despărţăminte, unulă de adrâpta, iar altuia de a stânga, de o astfelă de înălţime şi lăţime ca să potă în căpea în fiecare despărţământă câte trei rame pentru faguri; acestă stelagiu este închisă de ambele laturi cu câte o uşă de sticlă, carea să aibă atâtea geamuri (ochiuri) câţi faguri suntă, pentru înlesnirea observăriloră ; în afară de aceste uşi de sticlă se mai află câte o uşă de scândură, care se deschide numai în timpulă obser-vaţiiloră; de asupra stelagiului, la mijlocă, sn mai află ună departamentă închisă şi plin de rame pentru faguri, care despărţămentă se deschide pentru albine numai atunci, când nu voră mai ave albinele de lucru la fagurii de dinjos; intrarea albineloră se află la o parte, /) R6ta de seosfi mierea din faguri, — ună instrumentă pe câtă de necesară, pe atâtă şi de simplu şi uşoră de construit, cu .ajutorulă căruia prin puterea centrifugală să p6te scăte mierea forte curată şi frum6să lipsită de polenulă, ce se află în fundulă celulelor fagurului; g) Două maşini de fumată pentru manipularea mai uşoră cu albinele, h) O presă pentru facerea faguriloră, prin mijlocirea cărora să se înlesnescă înmulţirea mierei. i) Trei feluri de miere: miere de flori de teiu, miere de flori de mără şi miere de diferite flori. Despre tote obiectele espuse s’au dată esplicaţiunl şi descrieri.
A urmată apoi disertaţiunea despre plantele nutri-t6re ale albineloră, ţinută de însuşi conducătorulă albi-năritului. S’au înşirat fdrte multe plante după timpulă înfloririi loră, arătendu-se la fie-care valorea sa în privinţa nutrirei albineloră şi în privinţa foloseloră de alte categorii. Reuniunea se va îngriji de a-şî procura
seminţe de diferite soiuri de plante folositdre albineloră, — membrii Reuniunei cari îşi potă oferi sorviţiile loră culturii acelora, să se angajeze a cultiva fie-care câte 20 — 30 de esemplare din diferite soiuri de plante. S’a adoptat măsura germană pentru construirea coşniţeloră în raionulă Reuniunei, adecă de 231/3 cm. S’a mai adoptată sistemulă coşniţeloră mobile. S’a decisă a se procura o presă pentru construirea de faguri măiestriţi, cari apoi să se vărnjlă la siguraticii membrii pre lângă ună preţă neînsemnată.
Prântjulă comună, arangeată conformă programului a fostă pecâtă să pote de colegială şi amusaiită.
După masă s’a continuată şedinţa într’una din şalele hotelului, conformă decisiunei luate înainte de prâmjă, aci s’a desbătută despre modulă întrebuinţării subsem-ţiunei ministeriale: Reuniunea îşi va întemeia o stupină, pentru a cărei supraveghere şi îngrijire va forma ună specialistă în albinărită astfelă, ca preste iarnă să înveţe ceva din măsărită pentru de a putea construi coşniţe er preste veră să manipuleze în stupină cu stupii şi să că-lătorescă din comună în comună pentru a ţinea prelegeri teoretice şi practice din cultura albineloră. D-lă Schmidt, învăţătoră în Prejmeră, a cetită elaboratulă său despre ameţirea albineloră prin ajutorulă unei soluţiunî de salpetru. D-lă Zink a vorbită despre reunirea de tomnă a albineloră şi despre gratia de despărţire a reginei din o parte a coşniţei. D lă condueăforă G. Horvath a vorbită apoi despre reunirea albineloră prinf ameţire, care se pdte întâmpla numai după ce ne eonvingemă, că nu mai suntă ouă. In fine s’a hotărîtă a se tipări în broşuri separate tote disertaţiunile ţinute la Reuniune şi apoi a se împărţi membriloră. Din partea conducătorului s’a comunicată, cumcă secţiunea albinâritului ţine în totă luna (Vineri după prima la 2 ore p. m.) câte o şedinţă, la care pote lua parte ori cine voiesce. Şedinţele se ţină într’una din odăile prăvăliei ,Mu!ler« dela cocoşulă albă, din uliţa teatrului.
Precum s’a putută vede din cele premerse, instituţia Reuniunei din cestiune este una dintre cele mai bine-făc:ătore şi ar fi de dorită a se încorpora la densa toţi învăţătorii cu atâtă mai verlosă, căci s’a vorbită, că în viitoră se voră da tuturoră învăţătoriloră, membri ai reuniunei, câte 2—5 stupi pentru cultivarea loră în interesulă promovării albinăritului în şcola loră; şi nici nu mă îndoescă despre căldurdsa îmbrăţişare a acestei instituţii din partea învăţătoriloră. Numai 3 reuniuni esistă de felulă acesta în tdtă Ungaria (B.-Pesta, Ciuşiu şi Braşovă); amândouă cele dintâiu suntă forte bine întocmite şi împopulate, să ne silimă deci a da şi noi semne de emulaţiă!!!
Unu nimenea.
SCffil TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.*)
PESTA, 16 Septemvre. — Trenulu de perene dela Zimony s’a loviţii eri aprdpe de staţiunea Halas cu trenulu de marfă. O persdnă, funcţionarulti de cale ferată Reichl, e mortu, ăr patru suntă răniţi de mdrte. Şepte vagdne de jpersdne şi patru de marfă s’au sfărâmată, vago-nulu de poştă s’a ruptă în patru părţi.
VIENA, 16 Septemvre. — Pictorulti Canon a fostu înmormântată în asistenţa unui publică fdrte numerosu. Reuniunea artistică din Peşta încă a fostu representată.
VARŞOVIA, 16 Septemvre. — Poliţia ru-săscă espulsâ numeroşi streini, între cari 19 Pru-sieni, 16 Austriac! şi 5 Turci.
LONDRA, 16 Septemvre. — Cu privire la cestiunea Carolineloru, intervenţiunea Angliei se mărgini în a propune, ca oficiulu tribunalului de arbitri se se predea Italiei.
POZSEGA, 16 Septemvre. —Maiestatea Sa plăcă după amădi la Brood, unde va rămână două 6ve, şi apoi va pleca la Pesta.
zorulă trenului făcu revisiă, se constată că nu cumpărase biletă. Prin urmare revizorulă dădu ordină d’a reclama de la dânsulă după sosirea la Londra, conformă regulamentului, preţulă încincită ală locului. Doctorală refuză să plăteseă şi directorulă căii ferate îi intentâ ună procesă. In faţa judecătorului, doctorulă se scusâ cu lipsa timpului, arătândă că ar fi fostă chemată telegraficesce la ună bolnavă la Londra, că ar fi^ ajunsă la gară tocmai in momentulă plecării trenului şi că prin urmare ’i-ar fi lipsită timpulă să cumpere biletă. Pe când judecă-torulă vorbia cu alte persone, prevenitulă scose ună numără ală Gazetei dela Colchester cu data plecării sale. — Domnule doctoră, îl întrebă îndată judecătorulă, ai disă că ai eşită d’acasă la şese ore diminâţa, cum dar ’ţi-ai procurată aşa de dimineţă acestă 4iarti? — Eă l’am cupărată la gară. — Prea bine; dâcă e aşa, trebue să plătesc! amenda, fiind-că nu ’ţi-ar fi trebuită mai multă timpă să cumperi ună biletă decâtă ună t^iarii.
* * *
Din obiceiurile Carolinenilorti. — Dintr’o monogra-fiă asupra insuleloră Caroline, de cari se vorbesce atâtă de multă de ună timpă încoce, extragemă următdrele privitore la obiceiurile locuitoriloră loră : Poligamia este permisă, şi tamolulă seu şefulă unei insule e cu atâtă mai bine văzută, cu câtă are mai multe neveste. Acela din Yap, unulă din cele mai populate teritorii, are noă. Carolinenii de amândouă sexurile se potă divorţa. Dacă o femeiă măritată e necredincidsă, amantulă trebue se dea ca reparaţiune bărbatului ună dară de valdre. Dacă darulă nu e plăcută, femeia părăsesce domiciliu conjugală. 0 văduvă cu copii se pote mărita cu fratele bărbatului. Morţii sântă aruncaţi în mare, unde acesta e mai furiosă. Suntă însă şi cadavre, cari se păstreză pentru a fi onorale. Atunci ele suntă puse în sicriurî cari rămână în casă. Se facă şi bolţi de piatră, în cari se depună morţii, în aceste bolţi se pună şi (Vale mâncărei pentru hrana morţiloră. înainte de despărţirea cea vecî-nică, se acopere cadavrulă cu ună prafă galbenă: strigăte, plânsele; suntă omeni cari în semnă de doliu îşi taiă părulă şi barba, ceea ce la ei e ună semnă de nobleţă. 0 femeiă a bărbatului pronunţă cu voce tare dis-cursulă funebru; ea înşiră virtuţile şi calităţile răposatului ; ea laudă frumseţea corpului său, nobleţă rasei sele, agerimea sa la danţă, noroculă său la pescuită şi valorea sa în lupte. Trista ceremoniă se sfîrşesce print’ună ospăţă îmbelşugată, ba încă aşa de îmbelşugată, încâtă este oprită conmeseniloră a mai mânca două 4ile- Jocurile şi plăcerile loră se mărginescă în danţă, în înotată, mânuirea lancei şi a praştiei. Indigenii se îmbăiază de trei ori pe dd : la răsăritulă sorelui, la amâ^î şi la sfinţită. Bărbaţii şi femeile îşi facă separată băile şi nu suntă niciodată cu totulă goi. Ei n’au instrumente de musică. Când dănţuescă bărbaţii, ceea ce ei facă în modă poetică Ja lumina lunei, voci de femei le servă de orchestră. Ei îşi agită în cadenţă capetele, braţele, mânile şi piciorele, dar nici odată nu trecă măcară cu o linie de loculă în care s’au aşetjetă la începutulă balului. Mişcările loră suntă graţiose; ei îşi împodobescă capetele cu flori, cu pene, cu plante mirositore; urechile, braţele, degetile cele mari dela piciore, pănă şi gambele suntă împodobite cu inele frumosă împletite. Şefulă satului are obiceiulă de a recompensa pe dănţuitorulă celă mai uşoră, dându-i câte o bucată de stofă seujj alte obiecte. In timpă ce bărbaţii însuraţi jocă, femeile, aşezate pe pământă, îşi balansâză corpulă însoţundu-şî mişcările cu ună cântecă dulce şi monotonă.
BIBLIOGRAFII.
DIVERSE.
0 pipă sosită la destiuaţiă după 20 de ani. — Ună librară din Berlin primi acum câteva 4'le o frumosă pipă de spumă de mare, pe care i-o trimisese fratele sâu. De odată cu acestă pipă primi şi o scrisore espli-cativă, în acestă scrisore celă ce ’i trămisese pipa se scusa, că a întărâtă atâta timpă penlru a’i satisface cererea esprimată de fratele sâu. Librarulă din Berlin, ne-înţelegândă nimică din tote acestea şi neaducându’şî a-minte să fi comandată o pipă de spumă de mare, ceru esplicaţiunl, care îi şi fură date. Acum 20 de anî, fiind la Londra, librarulă scrisese fratelui cu ocasiunea sărbă-toriloră Crăciunului, cerându-i să-i trimită o pipă de spumă de mare. Scrisorea, plecată din Londra, se rătăci într’ună pachetă de cărţi privitdre la sciinţa nautică, destinate pentru principele Adalbert, şi se duse cu cărţile pentru a rămâne uitată în raftulă unei biblioteci. Ea i ar fi rămasă încă acolo, dacă principele n’ar fi murită, dacă biblioteca s’a n’ar fi fostă vândută la licitaţiă şi dacă ună ofiţeră de marină, în mânile căruia că4use cărţile de sciinţa nautică, n’ar fi dată peste scrisore şi n’ar fi trămis’o librarului.
*
* *
Dibăcia unui judecător. — Sunt câte-va 4^e de când dr. William Smith se duse cu calea ferată de la Colchester la Londra. Când, pe la calea jumătate, revi-
»Istoria Limbei şi a Literaturei Române* de Ar.
Densuşianu a apărută de sub ţipară, în Tipografia Naţională din Iaşi, strada Vasile Alexadri, în broşură 8-ă 280 pag. — In prefaţa acestei interesante scrieri auto-rulă 4ice între altele: «Lipsa totală a unei istorii nu numai a literaturei der şi a limbei române astfelă cum o reclamă timpulă, marile încoveniente ce provină de aici atâtă pentru instrucţiune în specială, câtă şi pentru cu-noscinţa literaturei în generală, atâtă la noi câtă şi în afara, ne-au îndemnată seu, mai bine, ne au forţată
să publ’cămă acâstă scriere.... înainte de tote ne-amă
mărginită la cele trei peridde dântâiu, adecă până la anulă 1860, de o parte pentru că pericdulă dela acestă ană încăce, trăindă noi în elă, este celă mai bine cunoscută, de altă parte, fiindă elă mai avută ar reclama spaţiu şi mijloee mai mari... Avemă consciinţa, că de ună lucru ne amă ţinută strînsă păte, chiar prea strînsă, şi mai alesă în partea generală unde cu deosebire făcea trebuinţă, adecă de a nu vorbi decâtă pe basa probeloră seriosă alese şi cumpănite, delăturân4ă prin acăsta o sumă de păreri mai multă sâu mai puţină rătăcite, der susţinute
mereu fiindcă plăcâu unora, atlora le conveniau........*
Preţulă unui esemplară pentru Austro-Ungaria 1 fl. 70 cr., pentru România 4 lei noi.
Editoră ; Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 197.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Oursulă la bursa de Vieaa
Bursa de Bucuresd.
din 15 Septemvre st. n. 1885.
Cota oficială dela 12 Augustă st. v. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 99,70 Rentă de hârtiă 5°/# . . 92.65 Imprumutulu căiloră ferate
ungare................14.8.75
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 9840 Amortisarea datoriei căi- • lorii ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) . . . .124.— Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(8-a emisiune) .... 109.25 Bonuri rurale ungare . . 108. — Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................103.—
Bonuri cu cl. de sortarel01.501 Bonuri rurale transilvane 101.75 |
Bonuri croato-slavone . . 102 — Despăgubire p. dijma de
vină ung..................97.75
Imprumutultt cu premiu
ung.....................119. -
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122.— Renta de hărtiă austriacă 82.20 Renta de arg. austr. . .	83.70
Renta de aură austr. . . 109 90 ( Losurile din 1860	. . . 139 40
Acţiunile băncel austro-
ungare.................. 870.—
Act. băncel de credită ung. 290. — Act. băncel de credită austr. 289.40 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............... 5.87
Napoleon-d’ori.............. 9.90
| Mărci 100 împ. germ. . . 61.30 | Londra 10 Livres sterlinge 125.—
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
» convert. (6°/o)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7 °/0)	.	.
*	>5	»	(5°/o)	•
»	»	urban	(7 °/0)	.	.
*	•	»	(6°/o)	•	.
»	(5°/o)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură.........................
Bancnote austria ce contra aură
Cump.	vend.
88	89
93	937,
88	89
30	32
1007a	1017,
857a	867,
9874	997,
91	92
8274	837,
co o Y-t	H1/,
2.02	2.04
Oursulu pieţei Braşovu
din 16 Septemvre st. n. 1885.
Bancnote românesc] . .	. . Cump. 8 84	Vend,	. 8.85
Argint românesc . . . .	. . » 8.75	*	8.80
Napoleon-d’ori		. . - 9.86		9.89
Lire turcescl 		. . » 11.12		11.20
Imperiali		. . » 10.10	»	10.20
Galbeni		. . » 5.82	»	5.86
Scrisurile fonc. »Albina»	. . » 100.50	*	101.-
Ruble Rusesci		. . » 123.—		124.—
Discontulă . . .	» 7—10 % pe	ană.	
MBt** Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei“ se potti cumpăra în tutungeria Ini I. Qruss.
$
#
#
•
m
m
m
m
•
m
m
m
•
#
•
m
m
#
#
Iosifn
ceasornicarii, optici-
Both,
m
anu şi mecamcianu
#
IN BRAŞOV O, strada poştei Nr. 661. recomandă depositulă său bine asortată de
ceasornice de Helveţia, pendule, ceasorniceîn provas
şi de Schwarzwald,
apoi tote productele optice,
mai cn semă OCHELARI şlifuiţî optic-periscopic de aură, argint, uicfil, oţel ş. a. Se recomandă şi la furnisare de
orologie pentru biserici
de construcţiune escelentă, în fine spre aşedarea de telegrafurî de odăi şi
de legături telefonice
TOTE REPARATURILE DE RESORTtJ se efectueză iute şi eftină cu garanţi ă.
#
#
#
*
m
#
i
m
#
#
Concursu.
Pentru ocuparea postului de învăţătorii la şc61a confesională gr. cat. din comuna Ilva-mare pe „Luncă“ afară de comună se escrie con-cursu pănă la 20 Septemvre 1885 st. nou cu emolumintele următdre:
a) salaru anualii plătită din cassa alodială a comunei Ilva-mare în rate lunare 180 fl.
b)	4 orgii de lemne.
c)	cuartiru liberă
Doritorii de a ocupă acestă postă au a-şî aşterne rugarea cu t6te documentele de cualificaţiune recerute prin lege. Suplicele intrate mai târziu nu se voră primi la acestă senată.
Din şedinţa senatului ţinută în Ilva-mare♦
Ilva-mare, în 30 Augustă 1885.
Preşedintele
I. Baiu.
(3 3)
Secret arulă
Constantin,
înveţătoru primarii.
Mersulu trenurilor!!
pe linia JPredealii-Biidapesta şi pe linia Teltişă-Aradă-Budapesta a ' lei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealil-Budapesta
		Trenii	Trenii	Trenă	Trenă
		de ers6ne	accelerat	omnibus	omnibus
BucurescI	( (	—	5-00	7.45	—
Predealu			9 45 9.47	12.50 1.09		
Timişii		—	10.11	1.40		
	( (		10.44	2.27		
Braşovă		6.22	10.51	2.55	
Feldidra		7.01	111.18	3.38	—
Apatia		7.33	11.36	4.17	—
Agostonfalva		8.01	11.51	4.47	—
Homorodă		8.45	12.23	5.42	—
Haşfaleu		10.10	1.19	7.37	—
	( (	10.29	1.30	8.0 î	—
Sighişora		10.39	1.37	8.21	—
Elisabetopole		11.19	2.05	9 0c	—
Mediaşft		11.54	2.25	9,4c	—
Copsa mică Micăsasa		12 12	2.36	10.02	—
		12.56	—	6.20	—
Blaştu Crăciuneltt		1.30 1.45	3.13	6.59 7.15	- -
Teiusfi Aiudfi		2.11	3.40	7.43	—
		2.55	4.01	8.29	—
Vinţulă de susă Uidra		3.17 3.24		8.55 9.04	_
Cucerdea		3.31	4.24	912	—
fihirisă		4.09	4.49	10 23	■	
Apahida Cluşiu	( (	5.36 5.58	5.58	Î2.32 12.59	8.00
		6.08	6.08	—	
Nedeşdu		6.29	—	—	8.31
Ghirbfiu		6.45	—	—	8.59
Aghirişă		7.00	—	—	9.34
Stana		7.26	—	—	10.16
Hoiedind		7.48	7.14	—	11.04
Ciuda		8.28	7.43	—	12 17
Buda		8.47	—	—	12.47
Bratca		9.06	—	—	1.21
R6v		9.26	8 22	—	2.05
Mezd-Telegd		10 01	8.48	—	3.08
Fugyi-Vâsârhely		10.20	—	—	3.39
Vdrad-Velinţe		10.30	—	—	3.55
	( (	10.37	9.13	—	4.03
Oradia-mare		10.51	9.18	10.37	—
F. Ladâny		12.37	10.31	12.59	—
Szolnok		2.58	1207	4.45	8.22
Buda-peata		6.00	2.10	10.05	10.30
Viena	(	6.35	2.45	10.50	—
	(	3.00	8 0 J|	6.05	—
Nota: Orele de nâpte sunttt cele dintre liniile grOse.
Budapesta—Predealfi					
	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
3	omnibus	accelerat	omnibus de		omnibus
				| persone	
Viena	—	7.15	—	1	—
Budapesta	6.47	1.45	3.15	6.20	8.0 J
Szolnok	10.37	3.4;	7.aP	9.11	11.46
P. Ladâny	1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
Oradea mare	5.83	6.4i	—	1.28	—
Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-Vâsârhely		—	9.59	211	—
Mezo-Telegd	—	7.14	310.28	2.34	—
Râv	—	7.42	,11.36	3.18	—
Bratca	—	—	12.10	3.41	—
Buda	—	—	§12.43	4.01	—
Ciucia	—	8.31	1.31	4.26	—
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana	—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.0	5.50	
GhirbSu	—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.36	6.24	—
Clnşiu |	—	10.0 i	5.05	6.43	—
	12.05	10.16	—	7.03	—
Apahida	12.31	—	—	7.26	—
fihiriş	2.16	11.24	—	8.51	—
Cucerdea |	3.12 3.32	11.43 11.45		'	9.31 9.43	z
Uidra	3.41	—	—	9.51	—
VinţulQ de susS	3.50	—	—	9.58	—
Âiudtt	4.25	12.08	—	10.24	—
Teinşă	4.50	12.22	—	10.44	—
Crăciunelă	5.41	—	—	11.28	—
Blaşă	6.0?	12.57	—	11.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
Copşa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
MediaşO	-fii	1.45	—	1.22	6.01
Elisabetopole	—	2.06		1.56	6.40
âigişdra	—	2.31	—	2,34	7.20
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
Homorod	—	3,43	—	4.41	10.05
Agostonfalva	—	4.19	—	5 30	11.02
Apatia	—	4.34	—	6.03	11.31
Feldiora	—	4,53	—	6.35	12.14
Braşovă |	—	5.20 5.30	—	7.14	1.09 1.50
	—		—	—	
Timişii	—	6.07	—	—	2.48
Predo&lu ^ BucurescI 1	—	6.32	—			3.23
	—	7.30	—	—	4.56
		11.35			9.44.
Tipografia ALEXI, Braşovă.
TeiuşA-' *	[tdâ-Bndapesta			Budapesta- ftradA-TeluşA.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persone		persone	accelerată	omnibus
TeiuşA	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-Iulia	11.46	—	4.27	Budapesta	8.0n	1.45	8 • ăl
Vinţulă de josă	12.20	—	4,53		11.02	3.44	11 40,
Şibotă	12.52	—	5.19	ufiOillOlk ^	11.12	4.02	]12 00
Orăştia	1.19	—	5.41	AradA	3 37	7.53	fi.95
Simcria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	b 19
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46
Branicica	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00;
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23'
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4 25	—	«.12	Berzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56;
Radna-Lipova	6.57	6 14	10 23	Ilia	801	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicica	8.21	—	10.38
Gyorok	7.2 7	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
AradA	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
	2.39	12.00	4 5"	Şibotă	10.43	—	12.58
i	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-Iulia	11.19	—	1.40
Viena	—	8.0D	6.05	TeiuşA	12 05	—	2.-?4
Arad A-Timiş Ar.»				Simeria (Piski) Petroşeni			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Treaă	Trenă
	omnibus	pertiona	'persone		persdne	omnibaa	omnibus
AradA	6.00	12.55	8.25	Simeria	6 31	î 1.50	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7 05	12.27	3.00
		1 46	8 54		7 53	1.19	3 49
Vmga	7.19	2.18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Orczifalva	7.38	2.36	9.25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merezifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
TimişAra	8.42	3.40	10.06	P etroşenfi	10.43	4.04	6.89
TimişAra-AradA				Petroşeni—Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persăne	persone	omnibus		omnibns	omnibus	de pers.
Timişdra	6.07	12.25	5 00	Petroşeni	6.49	9 33	5 28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.0«
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	6 45
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	118'	7.35
Nămeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12.17	80
- Aradulă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
AradA	7.50	3.10	7.40	Simeria	10.53	1.35	9.15