,GAZETA" IESE IN FIECARE ţ)l.
Pe unâ anfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bomânia şi străinătate:
Pe anâ 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ILVANIEl
SE PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULO XLVIII.	ANUNCIUBILE:
Oseriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorisorI nefranoate nu ae prlmeaou. — Hanusorlpta nu sa retrămltS.
W 195.
Luni, Marţi 3 (15) Septemvre.
1885.
Braşovti, 2 (14) Septemvre 1885.
După Kulturegyletulă din Cluşiu a ţinutu mare adunare şi reuniunea „Szeehenyi44, înfiinţată pentru maghiarisarea comitatului Sătmară. ţ)iua de 12 Septemvre a fostu o di de sărbăt6re în Careii mari, căci în acostă <ji preşedintele onorariu ală numitei reuniuni, unulu din cei mai de frunte apostoli ai şovinismului maghiarii, episco-pulu romano-catolică din Sătmarii Sclilanch Lo-rincz a declaraţii solemnelii, că numai prin consolidarea naţională Ungaria p6te să trăâscă ca stătu, de sine stătătoru şi că ea numai atunci pdte fi tare când dela Adria pănă ’n Carpaţi toţi cei 15 milidne de locuitori ai ei se vor O mărturisi ca Maghiari.
Credemu a fi de interesă pentru publiculu română, ca în nisce momente ca aceste să audă şi vocea unui demnii şi inteligentă Română din acele părţi; să audimă ce crede acestă frate despre politica d-loră Schlauch şi soţi cari se mun-cescu în zadară a înstrăina pe Români dela sî-nulu naţiunei loră. De aceea dâmă locă articlu-lui următoră ce ni-lă trimite:
Care e politica uugurcscă ?
E lucru cunoscută că alta scriu şi vorbescă şi alta facă politicii noştri unguri. Ei vorbescă de libertate, dâr numai Ungurului ’i este iertată a î nemulţămită cu o lege său ordonanţă ; ei vo-iescă ca ţâra să înainteze în cultură, dar numai loră îşi rădică sc61e, âr scdlele celorlalte popdre le persecută; ei facă legea de naţionalitate, dâr te declară de anti-patriotică dâcă te provoci la ea; ei strigă în gura mare că sunt toleranţi şi te insultă pe stradă dâcă vorbesci românesce ; ei cerii administraţiune bună, justiţiă promptă şi ef-tină şi aplică în funcţiuni 6menî de aceia cari nu se potă înţelege cu poporulă ; ei vorbescă de idea
cestei sărmane ţări, ca să fiă mulţumită, avută cultă şi tare?
Trebue 6re să trecemă noi prin t6te nebuniile ciangăiescî şi kulturegyleteşti şi încă cine scie prin câte altele — ce ne voră paralisâ puterile atâtă de trebuincidse spre a ajunge pe alţii multă mai înaintaţi ca noi în cultură — ca să câpătămă odată minte şi să ne apucămă odată cu puteri unite a clădi casa părintâscă, care ni se urnesce adi mâne pe capă ?
Se vede că compatrioţi noştri trebue să trâcă încă o mare întrâgă de ilusiuni, de espe-rimente şi de nebunii patriotice pănă ce voră ajunge a cundsce adevăratele interese ale ţării, basele solide pe cari trebue să stea statulă nostru poliglotă, căci bărbaţi cari să vâdă şi să sâm-ţâscă, ce-i lipsesce în realitate acestui stată, a(Ji între politicii unguri nu suntă.
Şi nici că voră fi în aprâpele viitoră. De aceea, ca noi, Nemaghiarii, să nu putemă răsbi cu ideile ndstre s’au îngrijită prea bine politicii unguri atâtă prin legi şi ordonanţe câtă şi prin Zilnice calumnii şi suspiţionări; âr naţiunea maghiară, care de multă şi-a perdută pămentulă de sub picidre sburându după „ideale,u nu pdte să producă ună astfelă de bărbată.
Ce se pdte aştepta dela acei omeni, cari eri alaltăeri condamnau în terminii cei mai aspri „centralisarea44 lui Schmerling şi adi află de lu-crulă celă mai dreptă a fi ştersă chiar şi numele „Transilvania4* din vocabulariulă loră politică şi stau în luptă continuă cu Croaţii pentru a-i ferici şi pe aceştia ca pe transilvăneni; cari ţipau ca din gura şerpelui eri alaltăeri din cansă că li s’a introdusă limba germană în gimnasii şi acji — facă ce condamnă ori-ce paedagogia raţională — silescă pe copii de 6 ani a înveţa o limbă lor străină; cari batjocuriau pe Nemţi ddcă nu sciau bine vre-ună nume ungurescă, şi a(ji dau în modă arbitrară ex ofîcio nume maghiare dmeniloră aşa încât nici maica loră nu-i mai cundsce; cari mai dăunădl strigau „asuprire*4
dela o rassă şi nu dela oligarchiă şi ddcă dânsulă se nedreptăţesce şi se asupresce „sub titula“ naţionalitate şi nu iobagiu.
Ddr în cele din urmă Polonii au fostă proşti îi învinovăţimă, îi deplângem, îi ameninţămă, le strigămă „eljen44 şi apoi sănătate bună. Potă merge acasă. înainte de „finis Poloniae,44 să fi putută învăţa Polonii dela noi cum se face ună Eldorado ală libertăţii, dreptăţii, egalităţii şi frăţietăţii tuturoră popdreloră statului. Aici ne iubimă cu toţii, de stămă să ne mâncămă, şi să ve(Jî cum şi lucrămă toţi pentru binele comună care constă din aceea, că celă mai tare şi care e mai aprdpe de focă, trage totă jarulă la 61a sa, dr ceilalţi aştdptă până se ferbe mămăliga în 61a lui, ca să aibă şi ei focă pentru 61ele loră. „ Ochi au şi nu vedic, urechi au şi nu audti, “ acesta e politica ungurdscă.
de stată ungară şi voiescă a realisâ ună ideală ] Penlru întrebuinţarea limbei germane în oficie k statU maghiara.	j 9» *4' te insultă pe stradă, ddcă vorbesci româ
Nu ne mirămă. Celă ce procede dintr’ună ■	’
principiu falsă la conşecinţe false trebue sd ajungă.
un^ nesce; cari se plângdu de germanisare şi a<}i facă reuniuni de maghiarisare; cari declarau de
Politicii unguri ţină, că ddcă acdstă ţdră se nu mesce în limba loră „Magyarorszâg44 tdte petrile dintr’ânsa trebue să fiă maghiare, şi aceia cari nu-să încă Maghiari, pănă nu voră fi, n’au nici ună dreptă, ba trebue sS fiă buni bucuroşi că nu sunt alungaţi peste graniţă. E lucru constataţii din istoriă, că Ungurii niciodată n’au făcută politică basată pe fapte şi împrejurări reale ; ei
cea mai mare nedreptate, că Nemţii nu se îngri-jescă de cultura poporului şi atji ’ţi dică : „uită românesce şi învdţă unguresce, dacă vrdi să aibi parte de carte44 cari denunţau Europei, că Ndm-
ROMANII ŞI MAGHIARII.
Sub titlu „Irredenta română44, (Jiarulfi vie-nezu „Morgen-Post44 dela 11 Septemvre n. conţine următorulă articulă de fondă:
De câtva timpă se vorbesce forte multă în foile unguresc!* despre o irredantă română, care ca şi irredenta italiană ar urmări planuri de înaltă trădare în contra integrităţii monarchiei nostre. Se vorbesce de proclama-ţiunî revoluţionare, ce s’au împrăştiată în Caransebeşă şi în alte părţi române ale ţării şi despre care să se aflată, că au fostă strecurate ca contrabandă din Ploes în Austria. Nu vremă se cernemă aceste fapte şi nici să le înfăţişămă ca esagerate. Se pătc că astfelă de pro-clamaţiunî, cum raportăză foile ungurescl, s’au găsită în adevără. Dară pentru aceea nu este ertată se ne în-doimu de credinţa şi patriotismulă concetăţeniloră noştri români, şi comită înalta trădare cea mai demnă de dis-preţă aceia, cari pe unu pop oră, ce şi-a stropită sângele seu în sute de lupte pentru gloria şi mărirea Austriei, îlă înfăiişeză ca pe o cită de înalţî-trădători.
Românii din Ungaria şi Ardâlă nu suntă mulţămiţl cu posiţiunea ce li s’a asemnată din partea Maghiariloră în cadrulă regatului ungară. Ei se consideră vătămaţi în drepturile politice şi naţionale. Credemă că ar fi tim-pulă a cugeta la unu modus cum s’ar pute ajuta drep-teloru reclamări ale Romaniloră. A fostă şi dincOce de Leitha ună timpă, în care Cehii totdeuna erau loviţi în capă numai cu imputarea de înaltă trădare şi la tdte plângerile loră asupra scurtării loră naţionale se răspundea, că suntă socotiţi de peregrini la Moscva şi de panslavişti
identifică statulu cu rassa maghiară şi totu ce
iacă pentru acdstă rassă şi în contra celorlalte jicu că facă pentru stată şi declară de lucru ţdriotică.
Te prinde mila, când veZi cum guvernamentalii caută a discredita pe Apponyi şi consoţi naintea ţârei (recte: a „patrioţiloră unguri44) îm-putându-le că vreau să stea de vorbă cu naţionalităţile şi cum acestă Apponyi cu partisanii sei cu totu se spală de acestă păcatu uriciosă, de a-cesta trădare de patriă !
Şi ’ntr’adevără, în ochii acestoră politici nefericiţi ai unei ţări şi mai nefericite e păcată, e trădare de patriă a şi cugeta la aceea, ca să se ^tescă 10 mili6ne de cetăţeni din 16 mili6ne, dânduli-ae ceea ce pretinde raţiunea de stată şi dreptatea dumnetjeăscă şi omenâscă. Şi aceste vederi le profesâză toţi Ungurii, încependă dela Tisza*Apponyi şi păn’ la celă mai din urmă cis-maru, care ceteşce foi politice „patriotice44.
Iţi stă mintea în locă şi te întrebi cu uimire: să nu*fiă 6re între aţâţi „falnici bărbaţi de «tatu44, fericitorl de ţdră, dătători de sfaturi şi învăţături pentru alte ţări şi pop6re, ună singură aâcarO, care să veZâ şi sămţescă ce-i trebue a-
ţulă pune dirigători de aceia, cari nu se potă seu rusofili. Dar cu aceea nu s’a resolvată cestiunea înţelege cu poporulă şi a(}i află a fi „raţiune de*cehă. Numai după ce li s’a dată Cehiloră deplina egală stată44 a pune deregătorl la administraţia şi! îndreptăţire şi au fostă puşi într’o liniă cu Germanii, justiţiă, cari pertracteză cu ajutorulă haiduciloru deveni din poporulă cehă oposiţională şi totdăuna îndâr-carî le facă servicii de translatori.	|jitO ună factoră credincioşi statului şi guvernului,
Dela unii ca aceştia nu poţi aştepta o po- care se dovedesce ca celă mai tare sprijină ală guver-
litică sânâtosă de stată, ci numai svârcolire de rassă N’ai crede pănă unde merge orbia politi-ciloră unguri! Acum, cu visitarea esposiţiunii din Pesta de Poloni, foile unguresc! suntă pline de meditaţi uni asupra causeloră nimicirei Poloniei. Causa principală a fostă după foile unguresc! Jşi după adevără, apăsarea şi nedreptăţirea ţăranului prin oligarchia neînfrânată, care apoi în timpă de nevoi a fostă părăsită de poporă ce spera mai multă bine dela străină decâtă dela ea. Cu vii color! suntă zugrăvite desfrâulă, uşurinţa, egoismulă şi trădarea oligarchiei, suferinţele şi amârîciunea ţăranului apăsată, nisuinţa unoră mai bun! şi mai departe vădăorl (Kosciusco etc.) de a da poporului drepturi şi ală trage astfelă în sfera intereseloră patriei, nerăuşirea şi întârzierea acestoră reforme şi catastrofa finală ca urmare naturală a altoră păcate.
Cugetaţi 6recă acestoră politic! genial! le vine în minte a trage o paralelă între atunci şi acum între acolo şi aicî? Nici pomană. Ungurii noştri suntă dedaţi a nu vedâ de pom! pădurea, cugetă că pe celă apăsată şi nedreptăţită îlă d6re mai puţină apăsarea şi nedreptăţirea dâcă ea vine
nului. Nu se pote aplica şi în Ungaria acelaşi receptu faţă cu Românii? Se se dea poporului română ceea ce e bunulă seu dreptă, şi de sigură nu va fi nici celă mai mică motivă d’a vorbi despre o irredentă română.
Românii austriac! într’o lungă istoriă de sute de ani au dovedită, că stau în neclintită credinţă cătră tronă şe imperiu şi că în ora periculului în orice timpă au fostă gata a-şi jărtfi avere şi sânge pe altarulu patriei. Regimenteloră nostre românesce nici odată nu le-au lipsită vitejia şi bună-voinţa d’a se jărtfi, şi dacă acu-satorii maghiari, cari voescu a înegri poporulă română cu calumniele loră, au trebuinţă de unu testimoniu, atunci îi îndrumămă la împeratulă ca supremulă comandantă de resboiu şi la celă dinteiu demnitaru alu armatei nâstre, la mareşalulu de câmpă archiducele Albrecht, cari de repeţite ori au dată celă mai strălucită testimoniu virtuţiloră militare ale Româniloră austriacî.
Şi chiară şi regatulă română, care totdăuna ne-a fostă ună credinciosă vecină, merită încrederea năstră şi simpatiele nostre sincere, şi nici odată nu ne a dată pricină de o drâptă neîncredere. Regatulă română este aliatulă nostru naturală şi când într’o ar venî din nou la ordinea 4deî cestiunea orientală, se va arăta că între noi ^i re|.ynjţ [|o;n^niai aninift interase	„
Nr. 195
GAZETA TRANSILVANIEI
1885. I
care pretindă o apărare comună. Elementulă română atâtă în Austria, câtă şi în afară de graniţele Austriei, este în puterea naturei şi posiţiunei sale ună elementă amicală Austriei şi de aceea ca atare trebue tractată. Dacă i se refusă dreptulă său, este lucru naturală, că prin acesta se provocă resistenţa sa. In momentulă când nu i se va mai opri ce de dreptă i se cuvine, nimenea nu va mai ave să se plângă de oposiţiunea sa Românii din Ungaria şi Ardelă se plângă de decenii, că suntă despreţuiţî şi apăsaţi, şi că suntă ameninţaţi în esistenţa loră naţională. Stă în mâna Unguriloră d’a pune capătă acestoră plângeri. Chiaru şi vermele se svărcoleşce când e călcată şi nici ună poporă nu suportă cu indiferenţă să i se oprescă dreptulă său ţională.
Sub titlulu „Din Transilvania/4 publică „Leipziger Tageblatt44 dela 9 Septemvre urmă-torulu articulu de fondu:
Se scie, că presiunea produce eontrapresiune. De această lege naturală voră trebui să ţină contă şi Maghiarii, cari exercită de mulţii timpii cea mai neaudită presiune asupra naţionalităţi loru străine din Ungaria, ce suntu în preponderanţă, asupra Germaniloru, Slaviloru şi Româniloru, spre a-’i face cu puterea Maghiari.
Intre aceste mijloce teroristice se numără şi „reuniunile de cultură* maghiare întemeiate de curândă. Cu deosebire «reuniunea de cultură* întemeiată în oraşulă Cluşiu din Transilvania a provocată 0 mare iritaţiune între Saşii şi Românii din Transilvania, pentru că reuniunea a declarată îndată după constituirea ei, că in-tenţioneză înainte de tote maghiarisarea Transilvaniei »pe cale pacînică." Saşii şi Românii din Transilvania sciu fdrte bine, ce întelegă Maghiarii sub cuvăntulă „paeî-nică," şi de aceea caută să scape cu orice preţă de a-stfelă de »pace.« Intr’o şedinţă a reuniunii de cultură din Cluşiu s’a 4Lă între altele, că Maghiarii trebue să-’şi recucerească pe Maghiarii românisaţî, ba s’a afirmată chiar, că mai jumătate din Românii transilvăneni, cu deosebire în comitatulă Huniădărei, suntă Maghiari ro-mânisaţî. Românii nu au rămasă datori cu răspunsuîă. Nu numai în foile românesc! din Transilvania şi Ungaria de Sudă suntă condamnate cu cea mai mare asprime tendenţele de maghiarisare ale reuniuniloră de cultură, ci şi în organele ultranaţionale din regatulă României ’şi-au aflată iritaţiunea şi cearta ecoulă loră şi au aprinsă în flăcări vii ura contra maghiarismului. Intre astfelă de împrejurări nu trebue să ne mirămă, dacă în Transilvania învecinată cu România a eşită la iveală deodată o proclamaţiune a «Irredentei române, “ care provocă pe Români la revoluţiune şi la stîrpirea Maghiariloră.
O astfelă de proclamaţiune s’a găsită lipită acum câteva 4*le pe păreţii localului reuniunii de cultură din Cluşiu, pe casa prefectului şi pe la multe colţuri de strade. In acelaşi timpă s’a răspândită aceiaşi proclamaţiune ş. în Sibiiu, Braşovă şi în tote părţile locuite de Românii Subscrierea acestei proclamaţiunî este în traducere verbală: «Comitetulă de acţiune ală irredentei române." Bu-curescî, 18 (31) Augustă 1885.
Introducerea acestei proclamaţiunî începe cu o enumerare chronologică a tuturoră violenţeloră, cari le-a comisă maghiarismulă şi cu deosebire guvernulă unguresc-actuală asupra naţiunii române. La fine se provoacă la reuniunile maghiare de cultură întemeiate de curendă în Transilvania şi Ungaria. Aceste reuniuni, se 4>ce în proclamaţiune, suntă o declarare pe fată de răsboiu contra Româniloră, cari trebue să răspundă cu o revoluţiune generală. In acestă tonă se continuă mai departe.
Mai în acelaşă timpă a apărută şi în Sibiiu o broşură românească, care portă titlulă: «Ună cuvântă" de Meneniu Agrippa. Şi acestă broşură scrie aspru contra Maghiariloră, evită însă a provoca la acţiuni brutale. Se 4ice numai că lăcomia de domniră «a Maghiariloră seă duşi de Jidovi e nesuportabilă.* Rasa maghiară de totă neproductivă, — nu se 4i°e ceva nedreptă, — ar fi murită de multă, dacă nu s’ar afla în continuu Germani, Slavi şi Români trădători şi renegaţi, cari jură pe ma-ghiarismă pentru avantagle materiale, ba cu trădarea naţionalităţii loră inergă aşa de departe, că adoptă nume maghiare de familiă. Intre ,celebrităţile* unguresc!, se 4ice, că nu se află mai nici ună singură Maghiară neaoşă, der Germanii, Jidovii, Slavii şi Românii suntă cu grămada. Chiar şi »renumitulă« politică maghiară Dealc, cum s’a dovedită, a fostă ună Română renegată.
Luândă acum tate aceste ameninţări şi acuse în considerare, atunci trebue în totă easulă să mărturisimu, că întrega politică internă a Ungariei se mişcă pe căi forte periculâse. Tendinţele violente de maghiarisare au trebuită, lucru naturală, să producă o reacţiune puternică care, precum vedemă, din 4> în 41 devine şi mai puternică.
Maiestatea Sa monaclmlâ în Slavonia.
Se scie că Maiestatea Sa asistă în <Şiiele acestea la manevrele dela Pozsega. La 1.2 Septemvre n. a şi so-
sită în acestă oiaşă fiindă primită la porta de triumfă în modă strălucită. Intre strigăte de «Zsivio*, între cari se au4iau pe icî colea şi câte ună «Eljen*, monarchulă fu întâmpinată de demnitari, de arehiducele Iosifă , de Banulă Khuen-Hedervary, de archepiscopulă Mihalo-vics, de patriarchulă Angyelics şi episcopală Dulanssky, de episcopulă Hranilovics, de ministrulă Bedekovich, de ministrulă de honve4î br. Fejervâry, de episcopulă Strossmeyer, şi de mulţi înalţi militari şi civili. Ministrulă Tisza încă n’a lipsită.
După ame4î, Maiestatea Sa a primită deputaţiunea din Bosnia şiErţegovina. condusă de guvernatorulăşigeneralulă Appel şi de demnitarii diferiteloră naţionalităţi şi confesiuni. Deputaţiunea consta din 467 persone, între care 245 mohamedanî, er ceialalţl ortodox! mosaicî, protestanţi, şi catolici. Deputaţiunea a mulţămită pentru buna îngrijire a M. Sale de provinciile ocupate şi l’a rugată să le visiteze. Maiestatea Sa a răspunsă deputaţiunii, că voinţa sa este ca fiecare confsiune să ’şî potă exercita liberă credinţa ei şi se nu fiă împedecate din nici o parte în drepturile loră. A promisă că câtă mai curândă va visita provinciile. Cuvintele M. Sale au fostă primite cu stigârî de nenumărate , Zsivio". Seră a fostă iluminaţiă şi ună conductă de 400 Lele.
Polonii între „Ungurii44 din Turocz.
„Narodnie Noviny44 ce apare în Turocz-Szent-Marton scrie în Nr. 105 urraătdtele:
Viceşpanulă comitatului Turocz, Ludwig Lechoczky, a pusă de s’a împodobită serbătoresce gara Rutka, în nnorea Poloniloră ce veneau din Crecovia, şi cu nerăbdare putu aştepta sosirea ospeţiloră. Trenulă din Cracovia întră în gară aducândă cu sine 120 de ospeţî poloni. Viceşpanulă Lehoczky păşi înainte şi ţinu o lungă vorbire ungurescâ salutându-i. La începută Polonii ascultau linisciţl şi în urmă strigară: «Nu înţelegemă nici o vorbă.* Har potă fi liniştiţi, că din metafisica vorbire n’au înţelesă nimică nici aceia, cari cunoscă deplină limba ungurescă. La vorbirea de salutare răspunse pri-marulă din Cracovia, Szlachtovsski, în limba polonă, ceea ce — neescepţionândă nici pe Ungurii din comitatulă Turocz — toţi au înţelesă. Ospeţii intrară în sală şi conversaţiunea ar fi putută începe acum, dar în ce limbă? Polonii nu voiau să vorbescă nemţesce, Ungurii nu voiau slovâcesce; amândouă partidele se mulţumiră deci la începută cu strigăte de «Eljen.* Comedia se termină repede şi în curendă răsună sala de strigăte slave.
«Noi suntemă Slovaci!* strigă cineva şi de aci încolo nu se mai au4i nici o vorbă ungurescă. Icî şi colo se au4>a ună »Niech zsiju Slovani.« «Trăiască Slavii, susă toţi Slavii.* Cine scie cum s’a întâmplată, dar aceste strigăte se înmulţeu ne’ntreruptă. Polonii se însufleţiră atâtă de multă, încâtă începură a răspunde Ia strigăte şi unii — dar ca Slovaci şi nu ca Unguri — se îmbrăţişară. Arangiatorii porunciră ţiganiloră să cânte im-nulă polonă >Jeszcze Polska nie zginela* şi aceştia cântară cântulă slovacă „Hej Slovaci.“ Acum se născu mare mişcare şi strigăte de «Slava» se au4irâ. Din acestă momentă salutarea avu cu totulă altă colorită. Când trenulă polonă părăsi staţiunea, Polonii din ferestrele vagoneloră strigau: „Niech zsiju Slovaceu. „Trăiască Slovacii.«
DIN BUCURESCI.
Cetimfl în „Naţiunea11 de Duminecă:
«Poliţia ndstră n’a voită să rămână mai pre josă decâtă cea ungurăscă. Vâ4ândă că Ungurii facă ne capete perchisitiunî domiciliare pentru de a descoperi pe cei ce ară fi în legături cu autorii proclamaţiunei irreden-tiste ce s’a distribuită în România ca şi în ţările române de sub corona ungurescâ. poliţia din BucurescI — de sigură nu din propria-i inspiraţiune — se porni şi ea pe perchisiţiunî.
Erî de dimineţă, când d’abia se făcuse 4iuă, d. inspectară poliţienescu Iepureanu, însoţită de d. comisară Vuculescu şi de alţi agenţi poliţienesc! se duse la domi-ciliulă d-lui G. Secăşanu, directoră ală 4iarului „Unitatea Naţională* pe care, în numele legei, îlă soma să le arete tote hârtiile, scrisorile, cărţile etc. ce are. Jhn nenorocire însă, cu tote cercetările mtnuţiose ce făcură, nu găsiră ia confratele nostru decâtă o carte, şi aceeaşi nem-ţescă. Nemulţămită, ceata poliţienâscă, însoţită şi de d. Secâşenu, merse în strada Rosetti, la d. G. Ocăşanu, colaboratoră ală >Unitătei Naţionale.* I). Ocăşanu dor-mia când poliţia intra la dânsulă. — Erau 7 6re. — Sculată din somnă, d-sa pune la disposiţie d-loră per-chisitori tate hârtiile ce avea. Din nenorocire însă, nici aci nu găsescă nimică — afară de o proclamaţiune — de şi nici haine, nici ghete, nici rufăriă, nici perne, nici saltele, nici cărţi, nici ună colţişoră de casă, în fine, nu rămase necercetată. Dresară şi aci procesă-verbală, şi porniră 4isPeraţî că se întorcă fără nici o ispravă.
Pe când d-nii Iepureanu şi Vuculescu călcau casele
d-loră Secăşanu şi Ocăşană ună altă comisară. d. Var-i lamă, însoţită de d. căpitană Stănciulescu, comandantul[ vardiştiloră şi alţi agenţi poliţienesc!, erau porn’ţî să facL lovitura cea mare, să atace casa d-lui Ioană Droc-Ban-ciulescu, secretarulă societăţii „Carpaţii.* Aci credea > poliţia că va pune mâna pe tată oorespondeuţa dintre! irredentiştî. Ajunşi la 8 6re dimineţă, numiţii agenţi so-i mară pe d. Droc-Baneiuleseu să le presinte tote actele | societăţii, precum şi orice alte hârtii ar avea. Li se pre \ sintă registrulă de membrii; când vă4ură aci câteva nume, agenţii înlemniră; voiră să ia cu dânşii acelă registru, d. Droc înse refusă a li-lă da. ProcedândO mai departe la perchisiţiune, deteră peste câteva numere din ; «L’Independance roumaine," le luară; găsiră ună nu i mără din «Lupta» cu ună articolă privitoră la Români de peste Carpaţ*, îlă luară şi pe acesta; le mai cădii sub mână o scrisore a secţiunei din Brăila a societăţei : «Carpaţii* privitare la afaceri curente, o luară; găsiră în fine, şi o proclamaţiune irredentistă, şi o strînseră şi pe acesta cu multă îngrijire. încolo, nimică şi iar nimică
Iacă fotă resultatulă cercetăriloră făcute erî dimi-mineţă de poliţiâ. Nu scimă dacă d-nii per< hisiţionarî or fi avută seu nu autorisaţiunea procurorului, pentru că nici unulă din cei trei ală căroră domiciliu a fostă călcată nu au avută curiositatea a întreba.
După câte aflămă, poliţia a mai pusă ochii pe câţiva irredentiştî, pe cari vrea să-i calce. Aşteptămfl.
SOIRILE PILEI.
Aflămă, că la comitatulă de aici ar fi sosită o ori donanţă ministerială, ca să se dea ordină directorulu-şcdleloră române din Braşovă, ca portretulă regelui Carolă, ca ală unui suverană străină, să se depărteze din sala liceului ; în acelaşă timpă să interzică studen-ţiloră d’a mai purta chipiurî cu tricolorulă roşu-galbenâ-vânâtă, nefiindă colorile statului ungurescă. Scirea acesta o dă şi «Bomânulă,* cu deosebirea că ordonanţa] arii din partea ministrului «evreu* de culte şi instrucţiune cătră mitropolitulă din Sibiiu. Aşteptâmă amărunte în . acestă privinţă.
—0—
Preoţii din Limba şi din Ciugudă au fostă citaţi la tribunalulă din Alba-Iulia în afacerea proclamaţiunei.
-0—
Sâmbăta trecută s’au întrunită delegaţiunile şcole-loră române de aici. Eforia a raportată despre resultatulă concursului la catedrele vacante dela liceu şi şcola primară. Nefiindă nici ună concurentă specială penfrn f literatura clasică, s’a recomandată la acestă catedră d, profesoră Făgărăşanu cu titlu provisoriu, ţinându-se semă de zelulă ce desfăşură d. Făgărăşenu, care promite a deveni ună profesoră eminentă. Celelalte catedre se voră suplini ca şi pănă acum, fiindă numită între aceştia ca nou profesoră d. Silvestru Moldovană. La şcola primară s’a numită institutoră d. Dai iu din Săcelo. IVnlru musica vocală s’a numită d. Tănăseseu, absolventă ală conservatorului din BucurescI. Profesdră de lucru, nefiindU oncurente, a râmasă totă d-na Russu. Ce privesce banii de ■ cvartiră s’au stabilită două classe: 170 fl. ‘pentru profesorii cei mai vechi dela gimnasiu, şcola comercială şi reală, 130 fl. pentru cei mai tineri; la şc6la primară: 100 fl. pentru institutorii cei mai vechi şi 80 fl. pentru , cei mai noui.
Nise scrie din jurulă Gurghiului: «Vreme frumosă, sănătate deplină atâtă între omeni câtă şi între vite, pome în abundenţă. Omenii ajungendă la mămăligă nouă, începă a face şi căsătorii cu ospeţe.*
—O-
Totă de acolo ni se scrie, că la balulă din Reghi-nulă săsescă ţinută în 22 Augustă n. în folosulă «Kul-tur-egyletului* din Cluşiu, dupa-ce Ungurii adevăraţi s’au temută de ruşine — precum o şi păţiau — au aflată cu cale a pune ca conducători şi totodată ca patroni ai balului pre Hugel Leopold — ună neamţă care mai ^ nainte scie Dumne4eă ce a fostă, destulă că a4î este pro- 1 prietarulă unei mori de făină — ca preşedinte; pro-haczka Albert, ală cărui tată a fostă «bohemu* eră mu-mă-sa română din Beca română — acum vice-căpitană la magistratulă Reghinului săsescă, — ca vicepreşedinte, şi Urmanczy Kristof din Topliţa, armână, casieră, Aceştia fiind-că balulă a fostă cercetată numai de cis-marî şi croitori, nu au potută încassa şi arăta ceva profită pentru «Kultur-egylet* şi aşa, ca să nu rămână de ruşine înainta lumii, după cum se vorbesce din punga loră proprie — şi a altora cari s’au îndurat a face pomană, au trimisă «Kultur-egyletului* 157 fl. v. a. ca bani încassaţî cu ocasiunea «balului* atc.
—0—
Din Cluşiu se scrie, că în presăra sărbătorilorQ evreescl, sinagoga de acolo a fostă bătută cu petri pe timpulă când credincioşii evrei tocmai îşi făcâu rugăciunile îndatinate de sără.
—0—
Nr. 195.
GAZETAfi TRANSILVANIEI
1885.
.Ellenzâk* de Sâmbătă, publicândă rectificarea tra-ţilorO Hirsoh din Deva, că ei n’au fost arestaţi din causa
proclamaţiei irredentiste, ci numai ascultaţi de tribunală, precum şi asigurarea acestora că suntă cei »mai buni paroli*, dice: »se ’nveţe Românii dela jidoviMul-ţămimă de sfată, dar pănă acum încă nimenea nu şi-a luate pe jidovi ca modelă de patrioţi afară de cei dela .Ellenzek4. Dacă ar ave staiulă ungară totă patrioţi ca jidovii, atunci, (Jeu, nu l’ar pute invidia nimenea. Câtă pentru patriotismulă Româniloră, trasă la îndoală, ee-tecă cei dela »Ellenzâk« articululă din ,Morgen-Post" ce ’ld reproducemă în numărulă de adî, după care articulă nu patronii fraţilor Hirsch din Deva, ci Maiestatea Sa şi archiducele Albrecht suntă singuri competenţi a aprecia patriot:smulă Româniloră.
—Clin acelaşi numără din »Ellenzek* găsimă urmă-torea bâtjocoritdre notiţă asupra preoţimei: »Bunele paseri*. (A jo madarok) Cu trenulă de persdne de erl s’au şdusă la Teuşiu 14 popi români suspiţionaţl, spre a
acu înainte protooolele luate cu ocasiunea petractăriloră de rămasă să se redigeze numai în limba statului. Ori în cele din urmă l’a făcută să cămţâ nemărginita putere a mai mariloră, pentru-că de! ca omă cu studii mai înalte decâtă mulţi superiori de ai săi nu s’a arătată destulă de slugarnică.
Şi pentru ca lucrulă se mergâ potenţată, mai di-lele acestea ne surprinse comitatulă cu-o noutate adevărată sensaţională, menită a întuneca celă puţin pentru noi Oltenii întrevederile potentaţiloru dela Kremsier. Nu glumescă: doi funcţionari români au fostă suspendaţi deodată: pretorulă cercului Şercăiei dl Laurean Negrea, dimpreună cu cancelistulă său Ioan Silagi, ambii români neaoşi fii de grăniţerî.
Nu voiam să credă acâstă scire, cu atâtă mai puţină, căci totă lumea scia, că dl Negrea afară de aceea, că implinesce tote condiţiuniie de cualificaţiune, fiind ju-
după cum cjiseiu irai susă, avemă să mulţămimă bunului simţă; ală poporului alegătoră, dar mai pre susă de tote bravului nortru subpretore Ionii V2assa, care deşi la aparinţă lucra pentru Stary Robert, totuşi nu şi-a renegată inima de română, ci la timpulă său a avisată pe cei chemaţi despre modulă de procedere, şi cu sfatulă său i-a înbărbătată pe alegători a sta unulă pe lângă altulă şi voră învinge. Aşa s’a şi întâmplată. Primâscă mulţămita năstră pe astă cale şi urmeze şi în viitoră şâptei boldului său internă şi fiă sigură că va fi tare.
Am scrisă acestea ca să urmeze şi în alte părţi asemenea, şi cei slabi de ângeră să se întăresă.
Cetii cu pricia.
INSCIINŢARE.
Poporulă română greco-catolică din parochia Ilva-mare, vicariatulă Rodnei, şi-a ridicată o biserică nouă de
nstă absolută şi scund bine limba statului, — nu numai . y	,y .	. .	,
y . .	petră, corăspundătore timpului modernă,
că e bine văijută la centră, dar încă se bucură de,	Ă
multă protecţiune. Dar nu preste multă mă convinseiu
trimişi la tribunalulă din Tergu-Mureşului. Precum în personă că scirea era adevărată, căc* avendă o afa-
Acestu monumentu glorioşii ală pietăţii poporului
română de aici, — neputândă participa Ilustritatea Sa
1H o .	.	U .	,,	i	,	. o	x, .	e d-lă Episcopă ală diecesei Gherlei, din causa morbului,
audimd, pnm-procurorulă Sebestven Mihaly desvoltă cea1 cere pe la pretura Şercau, vădui cu multă regretă tune-.	,.	„ ,	„	~ ,	,
\	’	.	.	..... w	. j .	,	„	,r T7-,	i— se va bmecuventa m 20 Septemvre a. c. st. n. prm
mai mare energiă in urmărirea cnminaliloră cu procla- ţionândă ca pretoră pe negustorulă dl Adojf Klooss.	.. . w ,	„ «	. .w	w .	. , .
w	,.	.	.	m w	... reverendisimulă domnă Gr. Moisilă, vicarulă tractului a-
maţia română. Gendarmena r. ung. precum şi tâte au-, Totă lumea se mtrâbă, că ce a putută greşi dl |
torităţile ţină de a loră datoriă d’a urmări energică pe Negrea dimpreună cu cancelistulă său? La trei scon-'
cei ce turbură pacea ţării.*	jtrări s’a constatată chiar prin dl comite supremă în per-
—O—	Isână, că agendele cancelariale se portă cu tdtă acurateţa, g^^tuită
-! Anni afară arâst» rtl Nfiarca a fost si unii funcţionară. ^ra U1
Doritorii de a participa la acestă actă religiosă prin acâsta se însciinţâză şi invită. Provisiunea ăspeţiloră va
Comitetulu bisericescăi
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.*)
PESTA, 14 Septemvre. — Consiliarulă
Aflămă, că comitetulă »Kultur-egylet'-ului din Bu-jApoi afară de acâsta dl Negrea a fost şi ună funcţionară curescî se compune din: Vandory Lajos, ună birjară şi | politică demnă de totă încrederea. Au doră acesta să-ij unii cismară. Şi apoi mai dică cineva că ^cultura* fiă răsplata pentru nepreţuitele servicii, ce le-a adusă maghiară nu are temelii tari.	j comitatului şi guvernului in vâra anului trecută la ale-
—O—	I gerile de deputată, când tomai la momentulă celă mai
Ni se jcomunică, că preoţimea gr. cat. din	Valea	critică, apără deodată ca ună Deus	exmachina în frunte
Agrigiului aparfinătore tractului Dergei, precumă	şi alţi	a preste 700 de alegători neaoşi	români, încâtă ai fi
preoţi din învecinată diecesă a Gherlei, văqfendă că Es* crezută că este un beliduce în fruntea legiuniloră sale. ministerială Bodoky a murită, celenţa Sa Metropolitulă din Blaşiu a înfiinţată ună nou Grave trebue să fiă motivele pentru suspendarea! PESTA, 14^ Septemvre. Regele Milană seminală pentru junimea română gr. cat. studiosă în	dlui Negrea şi a cancelistului său.	Multe vorbesce lu- r a plecată	la	Gleichenberg.
Blaşiu, ca să dea dovadă, că şcie aprecia ce este	bună,	mea, şi tocmai pentru-că vorbesce	multe, din care nu.	^	HATZFELD,	14	Septemvre. - Apponyi
frumosă şi nobilă, în semnă de recunoseinţă şi mulţă- poţi scote adevăratulă motivă, mă mărginescO şi eu de ţ\nu	0 adunare numerosă visitată vor-
mită celebrară în asistenţa poporului în biserica din ast.ădată numai la relatarea faptului.	\ bireî în care desfăşură, programa oposiţiunei,
Borza la 21 Augustă o liturgiă pentru îndelunga sănă- Orî-şi-care ară fi motivele, una îase nu se pote provocandă naţionalităţile să se alipdscă strinsă tate a acestui generosă Archereu, care terminată fiind cu contesta. Dovedimă prea puţină interesă pentru am- poporulă maghiară, o vorbire ocas’onală rostită de preotulă Lad. B. Popă ploaţii aleşi de noi, credemă că dacă odată i-amă alesă,! POZSEGA, 14 Septemvre. cu testulă
' Maiestatea
Păstorulă bună îşi pune sufletulă pentru ne-amă făcută datoria; la susţinerea loră mai departe Sa primi erl 28 de deputaţiunî. La vorbirea pa-
triarcbului Angyelics răspunse Maiestatea Sa cs-
oile sele,« după ce poporulă cu lacrămi în ochi părăsi nu cugetă nimenea.	,
sacrulQ locă, preoţimea urmă învitaţiunei preotului locală De vomă urma iotă astfelă, şi nu vomă scutura pnmandu-şi speranţa, că congresulă^ serbescă va
odată acestă fatalismă turcescă nu ne prindă mirare, desvoltă o^ activitate^ folositdre şi binecuventată. dâcă într’o bună diminâţă ne vomă pomeni administaţi . Depuţa-ţiuniloră comitatelorii şi cercuriloră. din
de a lua parte la ună dejună comună la mesa sa. —0—
Piarele din România aducă scirea, că ministrulă de negustori falimentnţi, de dresâiori de cai, etc. şi chiar de finanţe G. Leca a încetată din viaţă.	şi aceştia ne-Româniî.
—0-
RSsboiulă scrie: »D-nii sub-locotenenţi Socecă şi Savopolu terminândă cu multă succesă cursurile şcălei înalte de eavaleriă din Viena, s’au întorsă aserâ în Bu-cnreşci. Fel citămă pe aceşti d-ni ofiţeri, cari prin con-duih loră şi prin silinţa ce şi-au dată, au făcută onore ţârei, care i-a trimisă să înveţe acestă artă.*	!
—0—
»L’Independance roumaine* spune, că ună puter-nică transportă de tunuri Krupp au sosită în Bucurescî. pentru armata română.	i
Videant consules!
Unit membru alîi consiliului municipalii.
ALEGERE DE NOTARtJ IN BISTRA-CERTEGE.
Câmpeni, în 8 Septemvrie a. c.
Domnule Redactorii! In 7 a lnnei curente a fostă alegerea de notară în notariatulă Câmpeni, Bistra-Certege. La acestă postă au concurată 2 Români şi ună jidană boemo-română.
înainte de alegere cu vr’o câteva <^e se răspândise faima, că preţ orele pre unulă dintre cei doi Români,
jcare avea trecere la alegători, şi anume pe Cristea din De pe lângă Oltu în l-a Septemvre 1885.	jSăcuielă, nu-lă va candida, şi fiind că contracandidatulă
Onorate Domnule Redactor! In lipsa altor eveni-f jidană boemo-română Robert Stary adăpase în 6/9 a. c.
mente mai însămnate centrulă administraţiei nâstre din! pre alegătorii din Bistra cu vină, şi fiind-că mai ademe-Fâgăraşă îngrijesce pentru câte o mică surprindere, prin j nise şi pre vr’o câţi-va din Câmpeni, se da cu soeotela, care mai deşteptă când şi când spiritele amorţite ale Ro-!că acesta va răuşi de notară negreşită; altă cum nu mâniloră Olteni, cari pănă acuma mai au celă puţină; cumpăra elă 3 purcei pentru banchetulă ce plănuise dreptulâ a-şî ridica cuvăntulă la masa verde în adună- !a-lă da.
rile comitatului.
Acuşi au<h de anularea din partea viceşpanului a catârii lioitaţiunî publice, în carea i-a succes unui Ro
In <hua alegerei pretorele Zudor Akos, de nascere din Vinţiulă de josă, de profesiune plutaşă de sare (presupună de acolo, că documentele despre cualificaţiunea
mână seu în genere unui nejidană a câştiga după tote sa Şi le*ar fi perdută în Murăşă cu ună transportă de
formele legale arenda băuturiloră spirituose în vre-o co- sare) Pe competentulă Cristea nici nu la candidată, er mună mai de frunte vis-â-vis de cutare jidană. Nu(în favorulă lui Stary a comisă iregularităţi şi ilegali-preste multă afli de suspendarea din oficiu a cutărui no
tarii de cercă, să ’lă numimă de astădată George Coma-niciu din Veneţia înferioră, sub câte ună pretextă, care în cele din urmă, după câte o investigaţiune secă, său mai bine (hsă secantă, ce dureză cu lunile, dâcă nu chiar cu anii întregi — dovedindu-se de prea slabă de-a se pute folosi ca motivă de destituire, seu de neaptitu-dine, — respecţivulă e rehabilitată, după-ce numai elă
scie câte alergături, şi câte.....îl va fi costată. Sâu
p6te că acâsta neînsemnată pedepsă (\) să’i fiă ca ună .memento*, pentrucă mai acum 3 ani a cutezată a susţine şi a pretinde într’o şedinţă a reuniunei notariloră ca contrapropunere faţă de preşedintele română — ună funcţionară de frunte dela centru, — ca limba protocolară, şi limba agendeloră reuniunei să fiă eslusivă cea
tăţî, şi anume fără a fi cerută cineva votisare după cum cere legea, a ordonată votisare nominală, apoi a scosă pe toţi alegătorii afară şi numai unulă câte unulă i-a lăsată la votă, abună semă ca să-i teroriseze, altă cum nu înţelegeamă ce sta haiduculă oficiului cu puşca la uşă şi ce căuta stragiameşterulă gendarmeriei între alegători.
Cu tăt e aceste, mulţă mită bunului simţă ală poporului, alegerea a reuşită în favorea celuilaltă candidată de română şi s’a alesă cu maioritate absolută de 31 voturi Pamfiliu Podobă din M. Zah, er Stary a primită 10 voturi, după cura am înţelesă mai numai dela nisce omeni intimidaţi şi cu inima de iepure.
Se vorbea că pe partea lui Stary ară fi tostă angajaţi şi advocaţii din locă, la alegere însă au votată
română sâu pentru-că în adunarea generală de astă pri-
măvară a avută orbă cutezanţă a protesta în scrisă singură, între toţi notarii români din comitată, basată pe lege cnntra ucasului marelui preşedinte ală oficiului or-Nagy Sândor, ucasă, prin care poruncea, ca de
pentru candidatulă de română, şi aşa de astădată nu s’a
adeverită faima, deşi unulă dintre denşii mai alesă dela alegerile de deputaţi se pare a merge mână în mână cu pretorele.
Cumcă de astădată a reuşită candidatulă română,
Croaţia-Slavonia le recomandă să lucreze serioşii şi să nisuiascâ numai la ceea ce se p6te obţină în cadrele legii. Maiestatea Sa mulţămi episco-oului Mibalovics, punăndă la inimă clerului ca să îngrijască conscienţiosft pentru concordia poporului. După primirea deputaţiunilorti oraşelor croate-slavone, a reuniuuei crucei roşie, audienţele s’au terminată. A<Ji Maiestatea Sa trecu în revistă corpulă de vestă, după care începă manevra.
VASHINGTON, 14 Septemvre. — Amba-sadorulă Americei de nordă Kelley, refusată de oficiulă de esterne austro-ungară, renunţă definitivă la acestă postă.
DIVERSE.
Animositătî naţionale în armată. — Cu tote că s’a
9	9
desminţită despre bătaia întâmplată între soldaţii din tabăra din Pilsen în urma frecăriloră naţionale, totuşi o corespondenţă locală din Viena pretinde a fi informată din >sorginte sigură,* că ministrulă de resbelă contele Bylandt Rheidt a dată o circulară confidenţială în care reamintesce gradeloră interiore, că soldaţii, că fii ai armatei comune, trebue să evite orice certuri naţionale şi să nu uite niciodată că ei stau în serviciulă M. S. împăratului şi Regelui, care tratâză pe Jtote poporele cu aceeaşi iubire. Mai alesă corpului oficerescă îi recomandă ministrulă a da soldaţiloră cele mai bune exemple prin abţinerea sa de a se amesteca în certurile politice de orice natură. Ministrulă de răsboiu mai accentuăză că nu va întărea a pedepsi cu totă asprimea pe acele persone, cari n’ar respecta acâstă admoniţiune şi termină circulara sa prin observaţiunea pe atâtă de însemnată, că limba oficială în armată a fostă totdâuna şi va fi cea germană, faptă pe care armata să nu-lă scape din vedere,
*
* *
Necrologtt. — Georgiu Frigătoru, absolventă ală scălei comerciale din Braşovă, după ună morbă plină de suferinţe şî-a dată nobilulă său sufletă în mânie Creatorului în diua de 30 Septemvre, în etate de 21 de ani Remăşiţele pământescl ale defunctului s’au depusă spre odichna eternă în 31 Septemvre 1885, în cimiteriulă orăşenescă din Aradă.
Fiă-i ţărina uşoră şi memoria bienecuventată!
Editoră : Iacobfl Mureşiann.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiann.
J
Nr. 195.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cftu-stiiâ Im bursa de Viea&
ESu i*sîi de Bm'iiresci.
clin 12 Septemvre st. n. i885
Cota oficiala dela 12 Augustă st v.
Rentă de aură 4% • • ■ 99.45 Rentă de hârtiâ 5°/0 . . 92,40 împrumutul^ căi lorii ferate
ungare............... 148 60
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) ... 9840 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostil ung.
(2-a emisiune) . . . .124.— Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 109.25 Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare 1C2.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişâ..................103.—
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.75 j
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vină ung...............97.75
Imprumu tulii cu premiu
ung....................118.50
Dosurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 — Renta de hărtiă austriacă 82.20 Renta de arg.	austr.	.	.	83	60
Renta de aură austr. . . 109 70 Losurile din 1860	. . . 139 50
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 869	—
Act. băncel de credită ung.	288 25
Act. băncel de credită austr. 287.50 Argintulă —. — Galbin!
împărătesei........... 5	88
Napoleen-d’orî.........9.91	V2
Mărci 100 împ. germ. . . 61,20 Londra 10 Livres sterlinge 125.—
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta *roin. amort. (5°/0) .	.
» convert. (6%)	.	.
împr.	oraş.	Buc. (20 fr.)	.	.
Credit	tone.	rural	(7°/0)	.	.
•	„	(5%)	■	•
»	»	urban	(7°/0)	.	.
•	•	.	(6°/0)	•	•
»	•	»	(5°/0)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură.........................
Bancnote austria ce contra aură
Curnp.
88
93
88
30
1007a
857a
9874
91
827*
103/4
2.02
1385.
vând. 89
937a
89
32
1017a
867,
9974
92
837a
IIV4
2.04
Wt* Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei4* se pot ti cumpăra în tutungeria lui I. Gros*.
(2-3)	Publicaţiune.
Târgulă de ţără celă mai aprdpe a „Sf, Măriei miciu în comuna B. Lipova, comitatulâ Timişidrii se va ţină în 20 Septemvrie a. c. st.n, Tergulă de vite însă se va începe cu 2 <Jile mai înainte.
B. Lipova în 9 Septemvre 1885.
Antistia comunală.
**************************
IIJI	'	-	!	/	/	-	/	- /_^ f»
ti
1
1
Magazinu de haine bărbăteseî
Totă feliulă de
haine bărbâtesci elegantei şi solidul lucrate
confecţionăm fl în magasinalU nostra după comandă şi după jurnalele cele mai nouă.
Totodată recomandăm marele nostrn
depositu de stofe indigene şi streine
pentru rocuri, pantaloni şi giletcî cu preţurile cele mai eftine şi rugâmu onor. publică a ne onoră cu comande câtă mai
l
w
£ » W * Jf
* H-* *
„____________________________»
seeeeoeeeeeoooeooooeoeoafşeooees
numerdse.
Cu distinsă stimă A. Scliwarze & Bartha. Uliţa Vămei Nr. 11.
| se potă face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă.
PREŢULtJ ABONAMENTULUI ESTE:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni.......................3	fi. —
„ şăse luni.....................  6	fi. —
„ ună ană........................12	fi. —
Pentru România şi străinătate.
pe trei luni .....................10	franci
„ şăse luni.......................20	,,
„ ună ană.........................40	„
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei."
>s
>
o
c3
fa
n
3
O
a
>3
O
*9
O
O t e 1 n
nou
î n
B r a s o v u.
0TELULU „EUR0PA“
in BraşovQ,
cetate, strada Vămii Nr. 11.
Am onore a faee cunoscuta onor. publicu, că am deschisă oteluîti meu celu nou „Europa^ aranjaţii cu celu mai mare comfdrtu modernu
în 6 Septemvre st. n. 1835.
Prin deschiderea acestui otelii eredu că am satisfăcută unei trebuinţe de multă simţite, dându-se oca-siune onor. eăletorî de a visitâ ună otelă situată numai şepte-decl paşi departe de piaţa mare, în mijloculă oraşului în strada cea mai de frunte şi aranjată în modulă celă mai comfortabilă şi bine îngrijită.
§dâi eftine. (Salonulă de mâncare spre giădină. ™
In legătură cu otelulă „ Europa“ am deschisă şi
BESTA.tr BAŢI VMS A.
situată în parterre unde pe lângă alte beuturî se servesce şi
Bere benă de Dreher dela Steinbruch.
Pentru mâncări bune şi vinuri alese am îngrijită cu deosebire.
SERVICIULU PROMPTĂ, PRETURILE FORTE EFTINE!
De vreme ce am încredinţată conducerea afaceriloră curente ale otelului unoră puteri probate şi eu însumi mi-am dată t6tă silinţa a satisface tuturoru dorinţeloră onoratului publică speră că me va onoră cu cercetarea în numără câtă mai mare a otelului si a Restauraţiunei mele, ce i le recomandă cu distinsă stimă	w
STEFANU BARTHA,
proprietară.
>3
>
O
W-
ci
fa
n
(N
3
O
a
>3
■4
O
O t e 1 u
nou
î n
r a s o v u.
Tipografia ALEXI, Braşovă.