GAZETA REDACŢIUNEA $1 ADMI9TISTRAŢIUNEA s BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe un fi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Komânia şi străinătate: Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. se PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUBILE: 0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorl nafranoate nu aa prlmaaou. — Manuaorlpte nu se retrămltfi. Ni 193 Sâmbătă 31 Augustă (12 Septemvre). 1885. BraşovA, 30 Augusta (11 Sept.) 1885- Spiritele ce le-a deşteptată d-lu Tisza cu câta teroriştilor^, cari îlu slugărescu, se mişcă puternică în t6te porţile ţărei şi totu mai multu tre-bue să se convingă primulu ministru ungurescă că puterea lui este prea neînsemnată spre a le pută supune poruncitorii sale. In timpulă celu mai nou oposiţiunea începe aşi redica fruntea cu multă cutezare şi nu numai oposiţiunea naţionalităţiloru nemaghiare, ci şi o-posiţiunea maghiară se pregâtesce pentru reînceperea campaniei în contra actualului cabinetu. înainte cu câteva Liberalismului* ungurescă nu mai are nici o trecere aNu ne trece prio minte a ţinea demna de una espusă a<}î poporaţiunea din partea celorii dela rgspunsti acdstă mişeliâ, dorimfl îns€ a constata, că din putere, a arătată că argaţii puterii se folosescă totă pressa europână tocmai cea din Germania este a- ceea. în care se cultivă ura în contra Maghiariloră la flecare ocasiune. Nu suntemă în stare a înţelege cum se pote uni acestă purtare cu multă lăudatele relaţiunî amicabile ce esistă între noi şi Germania. Foile guvernamentale ni-ar deobligâ deeă ni-ară lămuri în privinţe acesta.u După noi atitudinea foiloră germane nu este greu de înţelesă, der e greu de înţelesă cum potă pretinde foile unguresc!, ca Germanii să aprobe tote imbecilităţile politicei şovinistice unguresc! şi să cânte osanale d-lui Tisza, pentru că d. Bismarck se are bine cu d. Kalnoky. de o armă „modernă,44 care s’ar putea numi chiară populară: arma suspiţionărei. Dâcă cineva cutâză de a critica poruncile ce sosescă din cuartirulă generală ală fişpaniloră, atunci — Ună membru ală »României irredente* din Bucurescî a adresată cătră preşedintele tribunalului din Caransebeşă o scrisore, în care se provocă acesta d’a nu căuta în zadară pe autorulă placateloră afişate, deorece acesta se află în Bucurescî deplină sânătosă. Serisorea se în-cheiă cu cuvintele ,Trăiască ţâra Româniloră mare şi tare dela Tisza şi păn’ la litoralulă mării.* Adresa sen-sorei era în limba germană, serisorea însăşi era scrisă în limba română.* —0— .AUgemeine Zeitung* din Mlinchen dice, că procla-maţiunea «irredentei* ar fi opera unui mică steguleţă de emigranţi din Austro Ungaria şi că partea cea mai mare a ediţiunii manifestului este secvestrată de guver-nulă română din Bucurescî, care se feresce de conflicte. —0— Studenţii universitari români din Gluşiu au adresată o rugare secretarului reuniunei de «cultură* Iosef Sandor, ca să li se permită a-şî ţine colloquiele în limba română. Altă dovadă de »n patriotismă" pentru amârîtnlă «Ellen zek,« care din nou are se fiă apucată de nevricale din causa atâtei cutezanţe valahe. —0- Primimă de lângă Urişulă inferioră următbrele rânduri: «Râu ne merge în privinţa scbleloră, nu avemă docenţi de domne-ajută, aşa că suntemă în periculă d’a se face în mijloculă nostru seu scole de stată seu scole comunale, precum se vorbesce. Ar fi bine ca autorităţile nosţre competente sb se îngrijască de scole mai seriosă şi dacă n’avemă docenţi cualificaţî sb impună încâtva preoţiloră sarcina acesta, pănă când se voră afla destui docenţi apţi.* —• X. —0— Fraţii Hirsch tipografi în Deva, ne comunică, că denşii n’au fostă arestaţi, precum ne informase unu co respondentă, ci numai ascultaţi ca martori la tribunalulă din Deva prin judele investigatoră Gerendi, şi că pănă ce a durată ascultarea, au trebuită se stea la disposi-ţiunea numitului jude în curtea seu în ambitulă tribunalului, dar liberi şi nepăd<ţî de nimenea. După ascultare au fostă liberaţi dela tribunală. — 0— Ni se scrie, că în Varmezău au forte mulţi bmeni fenaţe, pe care în mare parte le a cuprinsă tufişulft, căci nici unuia nu-i este ertată sb taiă nici uir^ firă măcară, pentru că se pedepsesce fbrte aspru, dar cu tote astea stăpânirea trage darea îndoită. Apoi mai e de trăită sub atâta terore? —0— Pentru două stipendii vacante la fundaţiunea Gojdu se dice că au concurată aprode opt4ecî de tineri. —0— Cu vreme totă e speranţă se ne viziteze fbrble sălbatice şi prin case. Ni se comunică, că în Damboviţa (din Dosă) doi porci sălbatici au nimicită de totă cucu-ruzulă preotului Simeonă Crainică; de asemenea mare pagubă i-au făcută trei urşi în Varmezău, (hotarulă Chi-heriului superioră). Se totă vorbesce că pagubele pricinuite de ferele sbîbatice se voră rebonifica, dar pănă acum nici o mişcare nu se vede. —0— Adunarea generală a «Reuniunei învbţătoriloră români gr. or. din districtulă X. (Braşovă) se va ţine în Breţcu la 23, 24 şi 25 Septemvre stilii vechin, er nu stilă nou, ceea ce se aduce la cunoscinţa celoră interesat!. —0— Tergulă de vite din Cohalmă s’a închisă, spune ună corespondentă ală (Ţarului »Sieb. Deutsch. Tagbtt.,* din causa bolei de gură şi de unghii ce bântue de mai multă timpă în acelă ţinută. —Clin unele părţi mănose din comit. Aradului o furtună îngrozitore împreunată cu grindină ne mai pomenită a nimicită aprope de totă viile, cucuruzde, grădinile, în scurtă totă cultura. Paguba se preţuesce la mai multe de mii fl. —Clin nbptea de 29 spre 30 Augustă n. făptuitori necunoscuţi au pătrunsă în cancelaria comunală din Ger-teşulă de susă, au spartă casa comunală !mpră;tiândă hârtiile ce se aflau acolo. Soţia păzitorului de nopte lonă Vinţauă, ce se afla acolo, a fostă omorâtă. —0— Se vorbesce multă acum de venirea prinţului de corona Rudolfă la Gurghiu, aşteptându-se pe la finele lui Septemvre, pentru că mai târziu va fi fr igă şi neplăcuţii bspeţî urşi voră lua drumulă spre munte. —0- In săptămâna acbsta a murită în instiiutulă de nebuni din Sibiiu fostulă advocată Rudolfă Marlin, tatâlă şi complicele esecutatului ucigaşă Robertă Marlin. —0— Episcopulă croată Strossmayer va fi sărbătorită la 8 Septemvre, când împlinesce ală 70-lea ană ală vieţii şi ală 20-lea ală episcopatului. Cu acbstă ocasiune se va serba şi amintirea desrobirii de sub Turci şi renas- cerea literaturei croate. Din tote părţile se aşteptă de-putaţiuni. —0— Cetimă în «România:* Tinerii noştri ofiţeri facă onore ţării prin străinătate pe unde îi atragă studiile. In privinţa d-loră sublocotenenţi Prezan, Aronovicî şi Istrate, o scrisore adresată de unulă din cei mai savanţi profesori de la Fontainebleau, se exprimă astfelă: «Sfirşcscă aci cu aluziune la distinşii (brillants) oficeri ce ne-a trimisă anulă acesta ţera d-vbstră. Dd. Prez; n, Aronovicî şi Istrate , cari suntă în fruntea cursului meu de fortifieaţiunî, facă admiraţi unea tuturoră camaratŢloră loră din Francia. —0— «România Liberă« spune, că statua lui Lazără, care este gata, se va aşetja în curândă în grădina botanică din faţa universităţii la stânga statuei lui Mihaiu Viteazu, cam pe loculă unde a începută neuiiatulă dascălă scola românescă în Bucurescî. —0— »România« află, că o comisiune militară va pleca la Tiflis pentru a cumpcra 700 de caiîrî destinaţi în trebuinţele artileriei de munte a Românie». —0— Regele Svediei a fundată unu premiu, (Ţce »L’In-dep. roumaine,* de 2500 fr. care se va da la 21 Ianuarie 1889 autorului celei mai frutnose descoperiri în matematice, împreună c’o medaliâ de aură în valore de 1000 fr. —0— Despre ună conflictă diplomatică ruso-prusiană se scrie din Varşovia, că consululă prusiană, br. Rechen-berg, eşindă într’o (Ţ dela maestrală supremă poliţienescu, îş! puse pălăria pe capă imediată în camera laterală. Observândă acesta şefulă cancelariei Miller. care se vede că nu cunoscea personală pe con^u'nlu, îi strigă sb-şî ia pălăria de pe capă. «Ce intnbâ consultau m limba germană. Funcţionarulă rusă luâ consulului pălăria de pe capă, er acesta insulta faptice pe funcţionară. S’a încheiată procesă verbală despre acestă casă, în care se constată espresă, că în camera, unde s’au petrecută acestea, atârnă ună portretă ală Ţarului. Nu se scie ce sfârşită va lua aoestă incidenţă, dar unii credă că coc-sululă va fi revocată. TERRORISĂRÎ CONSTITUŢIONALE Sub acestu titlu cetimîi în „Luminătorulu“ : Onorab. nostră stăpânire se laudă totdeuna că e puternică şi energică, dar nouă te tuşi ni se pare că «pro-clamaţiunile irredenliste* au cam scos’o din fire! încă nu e constatată : cine a compusă şi răspândită „proclamaţiile*, der din ţinuta unoră puternici ai (|ilei observămă, c-ă pare se că din adinsă umblă unii să provdee ună pică de revoiuţiune, cam aşa cum se (Jme * ou pumnulă contra tunului. Daca e aşa, atunci scopulă acestei dorinţe nu pote fi decâtă o meschină dorinţă : d*a ne procuia ura din partea tronului. Insă noi totuşi eredemă că nu e bine a se juca cu lucru dracului. Etă ce raporte ni se trimită de prin provinciă : .Tinerimea din Totvaradia s’a decisă, ca în 6 Septemvre să arangeze o petri cere de jocă, eră între pausă să joce Bătuta şi Căluşarulă; au insinuată pretorelui diua balului. Dară ce să ve<Ţ? prelorele a oprită ţine-rea balului pe motivulă, că în programă sunt ii puse si jocurile „ Bătuta« si „Căluşarulu*, cari jocuri numai cu concediu ministerială se potă esecuta (? Red.) «Sărmanii tineri ajunseră Sâmbătă la rnâ^ă-cŢ în A radă şi rugară pe d. advocată Stănescu ca să aibă bunătate a interveni la vicc-comitele pentru anularea ordi-naţiunei pretorelui, în care se mai dice şi aceea, că ,decă tinerimea totuşi va cuteza a ţine petrecerea sa, atunci gendarmii voră inlrevem şi voră deţine pe arangiatorî.* Advocatulă Stănescu numai decâtă căută să convină cu vr’ună membru ală consistoriului, deorece balulă era să se arangeze în favorulă seminariului rom. din Aradă. Conveni cu părintele ases. ref. H., ’lă ruga ca se-lă însoţesc#, pleca la vice-eomite, dar numitulă asesoru îi de-negâ serviciulă, 4'c‘ândă că — — — Totă acestă răspunsă ’lă primi domnulă Stănescu şi dela domnulă secretară I. P. * Din Covasinţi ni se scrie : «Ca noutate îţi descoperă că pre not. din Covasinţi (cuibulă intrigeloră ţăsute prin Dessean) l’au împuşcată ; cercetarea curge de 4 săptămâni, şi nu s’au putută adeveri pănă acuma nimica ; deră pe lângă tote astea judele investigat oră care se află în faţa locului a deţinută aseră pe preotulu locală, pe învetăto-rulă si pe mai mulţi fruntaşi comunali, şi la totăcasulă numai pentru că astăcfî e alegerea de notară, pentru care postă au recursă 16 Români şi ună Slovacă renegată; cine va eşi învingătoră vomă vede. Poporulă însă e te-roiisată, dară şi consternată pănă în adânculă inimei*. Din Vinga ni se scrie : «Noutatea cea mai prospălă la noi e, că în săra Sâmbetei trecute preţ orele din Vinga cu ant.istea oraşului au făcută la preotulă gr. or. rom. din Vinga I. E. „hâzmotozâs* (incălcarej, sub pr âestulă Nr. 193 GAZETA TRANSILVANIEI 1885. că la densulă ca la ună «daco-romană* trebue să se afle broşura »Ună cuvântă* de M. Agripa. La numitulă preot ă înse nu au aflaţii nimica, dară d. preotă a recunoscută că a cetită acea broşură înainte de asta cu 15 (Jile şi că a c-ăpetat’o dela d. advocată din tocă G. La-zară. Acu inchisiţiunea spaniolicâ se prepară ca să onoreze pe neaşteptate şi pe numitulă d-nă advocată, eră ună altă advocată voinicosă română, cu numele Dara-bantă, ar fi decbiarată şi propusă întru înalta înţelepciune ; că din totă comitatulâ ară trebui spânduraţl 20 de Români inteligenţi, însă atunci când e târgă de ţerâ, şi apoi tote agitările daco-romane ară înceta. (Şi d-nia lui e „inteligentă românii*% grijescâ — Red.) Ei bine, întrebămă noi pre lumea nepreocupată şi neeşifă din fire: cine agiteză ? cine provocă atâtă popo-rulă câtă şi inteliginţa ? Videant consules. —---- de aci Nicolae Reşnoveanu s’a dărîmată la cariera de petră o bucată de stâncă. Elă, cu tote că câţiva lucrători ocupaţi acolo i-an atrasă băgarea de sărnâ, a aruncată în continuu cu petre pe o stâncă ce aferna, pănâ când acesta se desprinse şi îmormenlâ sub ea pe sbur-dalniculă tînără. Fără vieţă şi într’o stare aprope d’a nu’lă cundsce fu transportată la spitală. Neculae Tampa alias Giurcu, care a dispărută la 29 Iuliu a. c. din secţia smintiţflorQ a casei de sănătate orăşenesc!, s’a aliată. Se dusese la Sibiiu şi !a 11 Au-gustă apăru în direcţia poliţiei d’acolo, vesti c-ă a fugită din casa de sănătate de aci şi se rugă să tiă primită în institutulă de nebuni din Sibi u. In noptea de 7 spre 8 Augustă, locuitorii de aci Carolina Miiseherling cu fii săi Carolina şi losef plecândă la Cârstiană au fostă atacaţi pe drumă din Uliţa negră până la locuinţa cumnatului ei Baier ce se află în Bra-DIN CAMBIA. şovulu vechiu, de doi servitori şi considerândă ora târ- Resultatulu petrecerei din Budatelecu a junimei diâ din nopte şi împrejurarea că birjarulă a fostă târâtă române din Câmpiâ, ţinută m 26 Iuliu s. n. a. c.\ Ijosă din cară, a trebuită să se admită, că ataculă s’a Cu ocasiunea acestei petreceri s’au încasată 103 fl. | comisă cu intenţiune criminală. Numai după ce apăru 90 cr v. a. şi anume dela următorii ou. domul: Lazară j numitulQ Baier şi patrula poliţienescă, fură prinşi făp-Stupineanu din FiscutO, 2 fl.; lonă Bighianu, Tothoza, tuitorjj şi predaţl tribunalului penală. 2 fl.; lonă Mocianu. Jucu sup. 2 fl.; lonă Balintă Fizeşiu 2 fl; j Totă asemenea, la arătarea făcută de cismarulă de Vasiliu Gheresteşiu, Bungard, 2 fl.; Emiiă Al. Cormoşiu, j acj Michael Peter la câpitanaluJă oraşului, că cismarulă Luduşă, 1 fl. ; Vasiliu Chezană, Santejude 1 fl.; Davidă ' Leopold Auer — ună frate ală Emiliei Auer care a fostă CI. Deacă, Scalaia, 1 fl. 50 er.; lonă Rusu, fuda, 2 fl.; serviciulă aceluia şi care s’a predată tribunalului pe-Emilă F. Negruţă, Sueurtală, 1 fl.; Ludovica Zavoianu, | na}fl penfru ună furtă comisă în prăvălia lui, — ca com-leaca, 2 fl.; lonă Busbaum, S. Miclauşă, 2 fl.; Vasiliu ■ plice la acestă furtă şi făinuiforă a vândută ghetele fu-Fuşcariu, Santejude, 3 fl.; Parafîliu Podobă, Zau, 2 fl.; rate bele ce se află în spitală cu altele nouă. Ună că-Podobă, Gluşiu, 3 fl.; Mariu Eiecheşiu, Velcheriu, 1 fl.;1 prara (corporală^) nebănuindu nimică, din causa atitu- Victoră Stoica, Oarm, 2 fl.; lonă Gheresteşiu, S. lona, I t-,jgUre a potlogarului, îi şi predete în adevără 7! acestă sfată îlă putemă recomanda şi noi ambiloră tineri 3 fl.; Nicolau Solomonă, Luduşiu, 2 11.; lonă Uilacanu. 1 gobe olane'(urneţe) cu totă pe lângă o adeverinţă de ‘ S. Petru, 1 fl.; Grigoriu Maiorii, Ormenisiu, 1 fl.; Dionisiu ’i primire, m care Franz Sedlacsek figureză subscrisă ca Simonă, S. Giorsă, 1 11.; lonă Mureşenii, Jimboru, 2 fb;ij0hann Barabas, maestru lăcătuşă aiă oraşului. Acelaşi leofilă Popă, Hadarau, 2 fl.; Laura Boeriu, Lechintia, | esperimentCI l’a făcută poflogarulă şi în casarma husari-3 fl ; lonă Eiecheşiu, Velcheriu, 1 fl.; Vasiliu Vlassa, Zau,’]orQ din Ghimbavă, precum şi în casarma dela cariera de 3 fl.; lonă Germană, Simboteleeu, 5 fl.; Nteolau Hossu.! p^fPg de aci şj jsbufi să ia prin înşelătoriă 14 sobe şi! a documenta însă maghiarismulu loră, aceşti »patrioţi* vorbeu limba germană câtă se pole de rău, fără ca — lucru ciudată — să le vină vre unuia în minte a continua conversaţiunea loră în limba ungurescă. Unulă dinirînşii, ,de* Szerdaheiyi, istorisea de moşiile, vitele şi tote găsdăşagurile sâle ; celălaltă, »de« Szekely, vorbea de viţa nobilă a strămoşiloră săi, cari trăiau în Transilvania încă pe când în pădurile acestei ţ|r! veţuiau elefanţii. Amândoi gentilomii se simţâu câtă se pote de fericiţi de cu-noscinţa făcută reciprocă, şi când «de* Szekely mai povesti că unchiulă său ar fi episcopă, d. „de" Szerdaheiyi nu se mai putu opri a nu’i strînge mâna în modă cordială şi a’i face întru câtva observaţia antisemitică: că fiecare omă trebue să se simtă bine, când vede pe cineva, care în Ungaria are ună unchiă chiar episcopă, Acâstâ observaţiune fu d’ajunsă ca să stârnescă şi mai multă patrioticele simţăminte ale tovarăşului său, încâtă „de* Szekely şi începu a mânca vre-o câţiva israeliţî, la care muncă plăcută îi ajută şi «de* Szardahelyi într’ună modă demnă. Se înţelege dela sine, că în acestă torentă de simţăminte ală »nobililoră patrioţi«, bieţiloră israeliţî nu le rămase nici ună pără nescărmată. In fine, trenulă ajunse în Pesta. Amândoi gentilomii deveniseră intimi şi sinceri amici şi pe peronă îşî strînseră mânile câldu-rosă, asigurândă fiecare că se simte prea fericită,, că a putută face cunoscinţa unui aşa nobilă omă. In acestă momentă solemnă se apropia de denşii ună domnă mai înaintată în vârstă şi le întinse mâna la amândoi. Gentilomii surprinşi se priviră unulă pe altulă, er bătrânulă indignata le curmă perplecsitatea strigândă : «Cum, d-ta nu mă mai cunosc!, d-le «Mandle* ? Şi pe când »de« Szekely tăcea, bătrânulă se adresă şi d-lui «de* Szerdaheiyi răstindu-i-se: Şi d-ta, d-le Pollak, trebue să fii bu-curosă că ’ţî vorbescă!* — Aceste ^icendă, bătrânulă îi părăsi. înfocaţii «patrioţi" şi fericiţii «gentilomi* de adi-neorî, „de* Szekely şi »de» Szerdaheiyi, îşi aruncară o privire sdrobîtore şi se despărţiră în ruptulO capului. Erau —jidovi. »Du-te tu spre drâpta şi lasă-mă pe mine spre siânga«, fiice unulă din sfaturile poetului Schiller şi în cestiune; iar pe ceilalţi şi încă mulţi .patrioţi» de o-casiune îi îndemnâmă a’şl lua exemplu din acestă amarnică păţaniă a semeniloră loră! * * * 0 statistică euriosa. — Găsimă într’ună 0 statistică euriosă asupra fericirei în căsătoriă. La 782,564 căsătorii s’au găsită: 510,132 perechi trăindă înt’o mare Zau, 2 fl.; Georgiu Prunaşiu, Hedesfalău, 1 fl. : I6nă|sg je Vgn^â comerciantului de aci losef Zeidner. înşelă Sopoaescu, BudatelecO, 2 fl.; IosifO Macaveiu, Nasală, \ torja jnsg descoperită şi Franz Sedlacsek predată tri-! indiferenţă ; 162,320 urându-se din totă inima, darascun- 2 fl.; Vasiliu Badu. S. Mihaiu, 1 fl. ; Vasiliu Hodoşiu, bunaiuiui penală Iclandu, 2 fl.; Miklos Jozsef, 1 fl.; Aîecsandru Lupană, Silvaşiu, 2 fl. ; Dumbravă, Teaca, 2 fl. Suma 103 fl. 90 cr. Din acestă sumă substrăgându-se spesele de 83 fl. 90 cr, au rămasă venită curată pe sema S-tei Biserici 20 fl. v. a. îmânuindu se Sp. D Curatoră primară Vasiliu Dumbrava. In numele com. aranjatorii totă odată se aduce mulţămită So. familii, cari au binevoită a sprijini petrecerea nostrâ, presentându-se într’ună numără atâtă de frumosă. Budatelecă, 5 Augustă 1888. Cassarulu SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. aiă «Gaz. Trans.«) cjendă ura loră sub o prefăcută politeţă; 101,023 părechî trăindă la cuţită sub acelaşi acoperământă ; 4,120 pă-rechî trăindă separaţi de bună voiă; 2,361 bărbaţi cari au fugită din casa conjugală spre a evita pe nevestele loră; 1,362 femei care au părăsită bărbaţii fugindă la PESTA, 10 Septemvre. — Unu membru amanţii loră ; 1,102 păreehi crezute fericite în lume, dar alu „României irredente“ a adresată din Bucu-!care nu au in cas& o -realA fericire; 135 căsătorii feri- Irîandezii şi regina Victoria. .United Ireland,* vorbindă despre celădm urmă banchetă electoral din Dublin, dice: »Cu ocasiunea acestui banchet s’au făcută mai multe mici reforme. Mai ântâiu toastul in onorea reginei s’a suprimată şi sperămă că nu va mai fi înscrisă pe lista toasteloră Regina Engliterei e râs-pnnijâtore de totă ce legile şi soldaţii ne-au putută răpi prin forţă. N’aveină însă nici o obligaţiune faţă. de densa. Şi fiindcă nici armatele, nid flotele, nici regimentele sele de voluntari nu potă să sileseâ pe Irlandezi S& ridice ună toastă, care le e nesuferită, credemă că a sosită timpului se suprimâmă toastulă precum şi iniţialele reginei ,V. R.,« cari figurau pănă acj! pe blasonulă pusă în fruntea baneheteloră irlandeze şi cari şi-ară găsi ioculfl loră adevărată în camera mobilelorO, cari nu se mai potă folosi. Acestă înoire s’a inaugurată totă la nchetuîă de Marţi. «Discursurile cari s’au pronunţată, adauge «United îre'.and,« suntă de cea mai mare importanţă şi dove-iescfi, că timpurile s’au schimbată: suprimarea toastului i onorea reginei, înlocuirea in'ţialeloră regale cu harpa încoronată, stegulă verde în locO de »Union-Jank« şi Werulfl irlandeză aşedată în fotoliulă vice-regelui: t6te tcestea ne dau fericita asigurare, că acestă teră este în evără a nostrâ.* RAPORTU POLIŢIENESCtJ. Braşovă, Septemvre n. 1885. Luna Augustă a fostă şi pentru autoritatea poliţie-ce privesce întâmplările mai însemnate, sa ison orte. Cu tote astea vomă raporta fidelă pe cele mai ortante din acestea. La 11 Augustă, peste fiulă de 18 ani ală (ferului cite în comparaţiune cu multe altele mai nenorocite; 9 căsătorii adevărată fericite. * * * rescl c&tră preşedintele tribunalului din Caran-sebeşu o scrisdre, în care acesta din urmă e provocată să nu caute înzadaru pe autorii pla-cateloru afişate, deărece toţi se află în Bucuresci Averea Parisului. — Creditorii oraşului Paris n’au în deplină sănătate. jsS se temă de val6rea garanţiei loră. După raportulă CLUŞIU, 10 Septemvre. — Preotulu greco- j d~iui Lamouroux a supra bugetului pe 1885, averea mobiliară catolică din Oarda d~e susu, comit. Albei infe-js' imobiliară a oraşului Paris se-ridică la 1,616,000,608 ridre, a fostă arestată erl, după ee s’au găsită franci, astfel împărţită: Domeniu permanent, 1,138,086,361 la elă exemplare din scrisdrea incendiară a „irre-dentei.“ Preotulu greco-catolică din Valeău mare, comită Coşiocnei, a predată proclamaţiunea ce i-a venită oficiului pretorială din Uedînă. fr,; domeniu temporară 55,561,488 fr.; domeniu mobi-hară 423,247,758 fr. în acâstă sumă nu suntă cuprinse partea din suprafaţa de 1499 hectare ocupate de calea publică, evaluată la 3 miliarde, nici nuda proprietate a MADRID, 10 Septemvre. — In Spania dom- jumătăţii uzineloră Companiei de gază, 119 milidne, şi nesee linişte, cu tdte acestea garnisdnele suntă ^a totalităţii canalizărei 34 milione aprope, cari voră de-consemnate, ca sâ împedece tumultele plănuite- veni în 1906 proprietatea oraşului. Datoria oraşului PRACHATITZ, 10 Septemvre. — Studenţii de naţionalitate germană din Budweis, la întor-cerea loră din Pracliatitz la Budweis, au fostă insultaţi în sătulă Dischowitz, aruncându-se cu petre asupra loră. BERLIN, 10 Septemvre. — Impăratulă Vil-helm şi membrii familiei regale au plecată la Carîsruhe, ca să asiste la cununia nepotului împăratului germană, a ducelui moştenitoră deBaden cu Hilda, prineesa de Nassau. pentru cele şepte împrumuturi emise nu atingă 2 miliarde, aclivulă disponibila trece peste 2 miliarde şi jumătate. Să mai adăogămă că domeniulă departamentului atinge cifra de 102 milione şi că valorea proprietăţii funciare a Franciei e calculată la 133 miliarde. * * * DIVERSE. Daţi de golii. — Deună^ile călătoreu doi tineri dela Oradea mare la Pesta în acelaşi cupeu ală vagonului. Urându li-se de drumă începură a conversa. Unulă dintre ei, mică de statură, tânără şi cu barba roşiă, părea a fi studentă, dar pe câtă se pote de îndrăsneţâ. Celălaltă purta uniforma de sub-locotenentă şi, după vârfurile mustâţiloră sele, părea a fi ună neaoşă Maghiară. Ei se recomandară unulă altuia: celă mică se numea «Mihail de Szerdaheiyi* proprietară, âr celălaltă «Alexius de Szekely*. începură conversaţia în limba germană din eausă că, lucru de mirare, nici unulă nici altulă dintre amândoi Maghiarii nu voirâ a vorbi unguresce. Pentru Ceva umoristică dela manevrele din Pritzwalk. — Descriindă petrecute de împăratulă germană în Pritzwalk,* ună corespondentă ală unei foi berlineze a-junse la ună gradă aşa mare de entusiasmă, încâtă în raportulă său nu se putu stăpâni a dice: „totă ce avea două, patru sSu mai multe pici6re“ eşi afară la manevre, să veifă spectacolulă imposantă.“ Incântatulă corespondentă uită însă a spune, în care din aceste clase ar trebui numărată densală. Gursuiu pieţei Braşovu din 8 Septemvre st. n. 1885. Bancnote românescl . . . . Cump. 8.83 Vând. 8.85 Argint românesc .... . . » 8.75 # 8.80 Napoleon-d’ori . . » 9.86 * 9.89 Lire turcesc! . . » 11.12 > 11.20 Imperiali ....... . . « 10.10 » 10.20 Galbeni . . » 5.82 » 5.86 Scrisurile fonc. «Albina* . . » 100.50 i 101.— Ruble Rusesc! . . » 123.— » 124.— Discontulă . . . » 7—10 % pe ană. MMffsianir GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 192. O or* alb ia bursa de Vlexia, din 9 Septemvre st. n. 1885. Rentă de aură 4°/0 . . . 99 25 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 91.40 fmprumutulil căiloră ferate ungare................148 40 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostd ung. (1-ma em isiune) . . . 98 20 Amortisarea datoriei căâ-lord ferate de ostd ung. (2-a emisiune) . . . .124.— Amortisarea datoriei câi-lorfi ferate de ostd ung. (3-a emisiune) .... 109.25 Bonuri rurale ungare . . 103. -Bonuri cu cl. de sortare 1C2.— Bonuri rurale Banat-Ti-mişâ ........ 103. - Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.50 Bonuri croato-slavone . . 102.~ Despăgubire p. dijma de vmă ung. ....... 97 75 ImprumutulQ cu premiu ung....................118 60 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 70 Renta de hărtiă austriacă 82.85 Renta de arg. austr. . . 83.40 Renta de aurb austr. . . 109 65 Losurile din 1860 . . . 139 25 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 869 — Act. băncel de credită ung. 287.— Act. băncel de credită austr. 287.40 Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5.87 Napoleon-d’orI........... 9.91 Mărci 100 împ. germ. . . 61.25 Londra 10 Livres sterlinge 124.85 Bursa de Bnenresei. Cota oficială dela 12 Augusto st. v. 1885. Cump. v£nd. Renta română (5°0). . . . 88 89 Renta rom. amort (5°/0) . . 93 937a * convert. (6°/0) . . 88 89 împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 30 32 Credit fonc. rural (7%) . . 1007a 1017a * 51 » (b%) * 85»/, 861/a » » urban (7°/0) . . 987* 997* . (6%) . . 91 92 * . » CB»/.) • • 827* 837a Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. * « » » Naţională Aură 107* ll1/* Bancnote austriace contra aură 2.02 2.04 1885. Publicaţiune. Târgul ă de ţâră celă mai aprâpe a „Sf. Măriei mici“ în comuna B. Lipova, comitatulu Timişiârii se va ţină în 20 Septemvrie a. c. st. n. Târgulă de vite însă se va începe cu 2 că > '-r-1 O a> r* 05 15 a >c« u O O a > P 'u B a ăi *05 o O O o> o o o a e6 Si yr< O O P ’oă O CC O a xn •O >P B c5 ’*o ♦a* «f-. a p c5 p r—1 -3 fl O rQ CC o 4>- I' M O O >c5 rO *c5 >0 ac >fl o p-< Jh CC s fl *E P* to 00 00 p p c p P, tai O a P P a -5 m 23 < Eh O <1 rvi r-^ 23 P < 23 o <5 TRÎÎT -m !■ ~ i i-o 1! (9 u n 0 o s >83 s»asl o ,A OS.- o A;; id OSI* ; DL >•: <• " Isdiiid 1 ; ic ta' , :iv ; l; dit- ' i : - mi I nî ,, Oi 1 iiViJiV: > 0bl ; •> li'JO'U» IUL imn O t e 1 u nou 1 n B r a ş o v u. 0TELDLU „E U R 0 P A“ in BraşovQ, cetate, strada Vămii Nr. 11. Am onore a faee cunoscută onor. publică, că am deschisă otelulă meu cela nou „Europa* aranjată cu celă mai mare comfărtă modernă în 6 Septemvre st. n. 1885. Prin deschiderea acestui otel!! credti că am satisfăcutu unei trebuinţe de multă simţite, dându-se oca-siune onor. călători de a visitâ ună otelu situată numai şepte-(leci paşi departe de piaţa mare, în mijloculă oraşului în strada cea mai de frunte şi aranjată în modulă celă mai comfortabilă şi bine îngrijită. ST §dâi eftine. Salonulu de mâncare spre grădină. In legătură cu otelulă „ Europa “ am deschisă şi BESTAUBAŢIUNEA situată în parterre unde pe lângă alte beuturi se servesce şi Bere bună de Dreher dela Steinbruch. Pentru mâncări bune şi vinuri alese am îngrijit* cu deosebire. sms.vxcmi.tir promptu, preţurile forte eftinei De vreme ce am încredinţată conducerea afaceriloră curente ale otelului unoră puteri probate şi eu însumi mi-am dată t6tă silinţa a satisface tuturoră dorinţelor^ onoratului publică speră că mă va onoră cu cercetarea în numără câtă mai mare a otelului şi a Restauraţiunei mele, ce i le recomandă cu distinsă stimă STEFAIHT J3ARTHA, proprietară. 0 a s 9 V 11.