,GAZETA4' IESE ÎN FIECARE DI. Pe unâ anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. România şi străinătate: Pe anii 40 fr.. pe şâse Iun! 20 fr.. pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERĂ: ANULO XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUBILE: O seriă garmondtî 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nsfrancate nu ae prtaiosoă. — SBanusorlpto cu »o ratrsmltii. NI 190 Luni, Marţi 27 Augustă (8 Septemvre). 1885. Braşovâ., 26 Augusta. (7 Sept.) 1885. Conflictulă între Germania şi Spania pentru insulele Caroline s’a înăsprită îu modă neaşteptată aşa de mulţii, încâtă anevoiă se va mai pu-aplana pe cale pacinică. 0 nespusă iritaţiune a cuprinsă pe toţi Spaniolii când au aflată de brusca şi necruţătdrea purtare a Germaniei, care s’a grăbită a procdamâ ocupaţiunea formală a insulei Yap, dinaintea nasului comandantului corăbiei de răsboiu spaniole, care sosise mai înainte acolo. In urma acestei faime poporulă din Madridă O telegramă dela 5 Septemvre, me4ulă nopţii, diee: Agitaţiunea cresce. Vr’o 6000 de persăne cutrieră cu stindardulă spaniolă stradele. înaintea casei reuniunei militare şi a ateneului se audă strigăte: »Morte Germa-niloru! Trăiască Spania! “ Se asigură că are să se înfiinţeze unii ministeră ală apărări naţionale. O altă telegramă totO dela 5 Septemvre, înainte de amedb comunică: Mulţimea poporului arse în publică înaintea Puertei del Sol însemnele germane rupte de pe palatulă ambasadei germane şi prăjina bandierei între strigătele: , Joşii cu Germania!» Manifes- festanţii voiră apoi să felicite pe generalulă Salamanca, dar era absentă. Mai mulţi generali an conferită cu mi-nistrulă-preşedinte Ganovas. Pentru strigăte revoltătdre .. , . .s’au arestată 60 de persone. Puterea armată a primită a bombardată cu petru palatulă ambasadei ger- opdinft suprime tumuitulQ. După ee trupele au ocu_ pată Puerta del Sol şi stradele învecinate, mulţimea se împrăştia puţină câte puţină strigândă : »Trăiască ar mane şi a sferticată stindardulă germană strigândă : „Morte Germaniloră!“ „Trăiască Spania !“ însemnele germane au fost arse în publică înaintea Purtei del Sol. Asemeni manifes-taţiuni anti-germane se mai făcură în aceeaşi 41 în 26 de oraşe spaniole. mata !« Tolă cu dsta de 5 Septemvre se telegrafiază : Mi niştrii au comunicată regelui, care se află în La Granja, prin telefonă, telegrama sosită din insulele Filipine. Regele va presida mâne ună consiliu de cabinetă. Amba- Căcî în adevără, situaţiunea a devenită aşa Londra şi numai mai tftrc^iu prin telegrame directe, de acută încâtă regele Alfonso numai printr’o energică acţiune în contra planuriloră de cucerire ale Germaniei p6te să-şi salveze tronulă. Celă d’ântâiu pasă s’a şi făcută, fiindă destituiţi comandanţii corăbiei spaniole, care a suferită ca corabia germană să ocupe insula „Yapw înălţândă bandiera germană, în sensulă stipula-ţiuniloră conferenţei Congulul, şi primindă alte trei fregate de răsboiu spaniole ordinulă de a goni pe Germani de pe acea insulă. P6te că pre când scriemă aceste a şi fostă rechemată ambasadorulă spaniolă dela Berlină. Ni se pare că principele Bismarck n’a calculată că Spaniolii îşi voră perde răbdarea aşa curândă şi că voră da cursă liberă urei celei mai fanatice în contra Germaniloră. Nu scimă, cum va eşi cancelarulă germană din acestă încurcătură. Importantă este în aceste momente atitudinea Francesiloră. Ei observă o prudentă reservă şi se mărgiriescă numai a declară prin foi, că sim-patiele loră suntă pentru causa spaniolă. Scimă că răsbolulă dela 1870—1 a isvorîtă totu dintr’o cârtă spaniălă. Ore să fiă scrisă în stele ca o causă spaniolă să pricinuescă şi de astă-dată ună mare răsboiu, tocmai când asigurările de pace îşi ajunseră culmea loră? Perchisiţiuni domiciliare şi arestări. Primimă scirea, că din incidentulă proclamaţiei pretinse „irredentiste“, ce se (Jice, că s’a trimisă şi la adresa mai multoră persdne române din diferite localităţi cu poşta, închisă în plică, se facă, mai alesă în comitatulă Albei inferiore şi în ală TJniăddrei, perchisiţiuni dornici-1 a r e şi aceia la cari se află esemplare din acâstă proclamaţia se arestâză. Deorece s’a constatată, că faimdsa proclamaţia anonimă a fostă adresată la o mulţime de Unguri, în frunte cu d-lă ministru-preşedinte, ar urmă logică, ca şi la aceştia să se facă cercetări şi aceia la cari se află câte ună esemplară să fiă arestaţi. Căci cine ne pdte garantă, că nu este chiar ună Ungură acela, care a răspândită proclamaţia ? Fiă însă acelă nesocotită şi temerară omă Ungură ori Română, în ori şi ce casă este o absurditate din cele mai mari, ca, după ce se scie, că proclamaţia a fostă espedată cu poşta la cele mai diferite persdne dintr’ună oraşă orecare esiernă, aceste persdne să fiă trase la răspundere. emă că se caută din partea autorităţii e-semplarele răspândite ca să se nimicăscâ, nu în-ţelegemă însă cum se potă urmări adresaţii fără de nici ună temeiu, numai pentru că au primită o hârtia cu poşta. Negreşită că celă ce a espedată proclamaţia s’a folosită de vr’o carte de adrese său de vr’ună şematismă. De când, pentru Dumneclău, pacinicii locuitori suntă culpabili pentru că fără scirea şi concursulă loră au primită în plică prin poştă ună apelă anonimă revoluţiunară ? Dăr să lăsămă să vorbăscă faptele: Din Albalulia ni se scrie cu data 5 Septemvre: »Judele dela Tribunalulti Szentmiklosi, acompaniată de procurorulă Henter cu ună scriitoră şi cu asistentă poliţiană, mergă din casă în casă pe la protopopii şi preoţii români şi pe la advocaţii români, făcendă perchisiţiuni domicilare şi căutândă proclamaţia cu pricină. Cercetarea loră pănă acum n’a avută nici ună resultată, pe câtă sciu eu. Vomă vede ce va mai fi!« Din acelaşă oraşă primimă următărea în-cunosciinţare cu data 6 Septemvrie s. n.: »A4i năpte fu ridicată Avramă Stoica, parochă gr. cat. din Oarda de susO, prin gendarmii conduşi de o ~ . comisiune iudecăforescă din locuinţa sa şi a4î, Duminecă, cestiunea Carolineloră pote de mai multă decată numai 7 u * _ 7. . , 7 . T f w ’ . t „ 7 , „ ,. w xifu adusu m Alba luha mtre doi qendarmi, ca celă din de acestea, şi că de aceea nar fi bine se svercolescă J .. w 0 foculă. »Kreuzzeitung» publică o corespondenţă din Cine ar fi crecjută, că amiciţia gei mano- j $adorulu germană, contele Solms, a fostă condusă ac^i di spaniolă de curendă legată prin visita regelui | mineţă, venindfi dela La Granja, cu puternică escortă la J *j!S,*irilu Alfonso la Berlin şi prin contra-visita prinţului ambasadă ; nu s’a făcută nici o demonstraţiune. Oficerii j de corână germană la Madrid, se va sfârşi aşa | celorft trei vapore spaniole, cari au părăsita insula Yap, de curândă? Cine ar fi credită că „Ulanulă iau to^° desîltL,,U . . 0 telegramă din Berlm dela 5 Septemvre co- DVU8iană,u care a fostă fluerată in Paris, se nă . « e , . , _ , - r ’ ^ ’ i mumcă : bcinie despre ruperea şi arderea msemneloră constrînsă a alege a(ji între tronulă său spaniolă j germane dela ambasada germană din Madrid de şi între declararea de răsboiu Germaniei? cătră poporulă revoltata au ajunsO în Berlin prin 1 Ocuparea insulei Carolinice Yap s’a făcuta astfela, că pe Jcând corabia de răsboiu spaniolă «Manila» voia să ocupe 1 insula, îi preveni corabia germană ocupândâ insula în numele Germaniei şi înăltândâ bandiera germană. — In 26 de oraşe ale Spaniei s’au făcută manifestaţium anti-germane. O altă telegramă din Berlin totă dela 5 Septemvre comunică: Scirile din Madrid despre marea iritaţiune ce domnesce acolo şi despre insultarea bandierei germane a schimbata cu totulâ situaţiunea. Aci încă se consideră ca neputinciosă resolvarea cestiunei insulelorO Caroline printr’ună tribunală de arbitri, abstragenda de aceea că Spania a respinsa cu totula aşa ceva cu motivarea, că acâsta ar involva o afirmare că e îndoiosâ dreptul Spaniei asupra insulei oră. Totodată aci bate fdrte tare la ochi reserva pressei din Paris şi se esplică prin aceea, că Francesii presimtă, că pentru cancelarulă e vorba în CONB’LICTULO DINTRE GERMANIA Şl SPANIA. Iritaţiunea Spanioliloră în contra Germaniei cresce mereu şi ameninţă a deveni forte seriOsă situaţiunea. Demonsiraţiunile în contra Germaniei pentru ocuparea insulelorO Caroline nu numai că nu iau sfârşită, der devină tota mai vehemente. 0 telegramă din Madrid dela 4 Septemvre, miedula nopţii, spune: Poporaţiunea este în mare fierbere. O mare mulţime de poportt năvăli sera asupra palatului ambasadei germane, sparse ferestrile şi rupse bandiera germană în bucăţi. După aceea mulţimea se duse înaintea palatului ministrului-preşedinte şi ceru ca imediată se se declare resboiu Germaniei. Madrid, care cuprinde resultatele consiliului de miniştri spanioli de erî in următorele: Spania trebue sS considere ocupaţiunea germană ca casus belii; guvernul nu pote ceda, de6reee s’ar pnne în joc interesele mo-narchiei şi o cedare ar pregăti o conjuraţiune, care ar periclita monarchia. Ambasadorulâ germană Solms să se fi exprimata, că dacă oficerii spanioli în adevârâ îşi trimită îndărătă ordinele germane, fără a atribui afa-cerei o importanţă esagerată, elă va cere esplicări dela guvernulâ spaniolă. ,Republique Frangaise* 4*oe > diferinţele ger-mano-spaniole nu atingâ nicidecum interesele Franciei. Opiniunea publică a Franciei şi-a dovedită simpatiele ei pentru simţibilitatea Spaniei, dar a evitata totă ce putea îngreuia o cârtă internaţională. In conglasuire cu Europa, Francia doresce o grabnică şi pacinică resolvare a conflictului. >Paris» 4ice> Francia n’are nici unâ motivă de a se amesteca în conflictă şi că trebue să-şi aducă aminte de anula 1870. Celelalte 4iare se esprimă în acelaşi sensă. Fostulă ministru-preşedinte spaniolă Salmeron 4>se cătră unu redactoră dela ,Ligue:« «Drepturile nostre asupra Carolinelorâ suntd de necontestată. Regele e perdută, decâ acceptezâ ună tribunală de arbitri. Nici ună Spaniolă nu-i va urma pe acestă terenâ.* urmă betyar şi jăfuitora Şi ce a fostă causa? Se căuta la densulă nenorocita proclamaţia dela Ploescî şi la elă s’a aflată ună esemplară dintr’însa. Bietulă preotă este acum arestată la tribunalulă de aici. La nopte, se 4^®? se voră face aici în locă perchisiţiuni domiciliare la mai mulţi Români.» Din Deva ni se anunţă următorele cu data 5 Septemvrie: ,Judele învestigătoră, însoţită de procuroră şi de doi haiduci, a făcută a(|î perchisiţiune domiciliară şi de personă (?) în cancelaria advocatului Franciscu Hossu Longină şi în localităţile casinei române, căutândă după proclamaţiunea «Irredentei române», dăr făr’ de nici ună resultată. Parturiunt montes!* Condamnarea advocatului Patiţa. Amu aşteptată sS vedemu sentinţa, prin care a fostă condamnată advocatulă Patiţa la şâse săptămâni arestă. Astăcji primi râmă sentinţa împreună cu motivarea ei în traducere românâscă. O publicămă aşa cum amă pri-mit’o reservându - ne a reveni asupra acestei afaceri: Nr. 2805 pen. 1885. In numele Maiestăţii sale Regelui 1 Judecătoria cercuală regescă din Aiba-Iulia în causa de abatere de pressă a adusă în contra advocatului Ru- Nr. 190 GAZETA TRANSILVANIEI bină Patiţa din Alba-Iulia după pertractarea ţinută în 2 Septemvre 1885 următârea Sentinţă 9 Rubinii Patiţa, născută în Câmpeni, locuitorii în A.-Iulia, de religiune gr. or., în etate de 44 de anî, însurată, tată a 4 prunci, advocată jurată, are avere, scie scrie şi ceti, pedepsită nu a fostă, se dechiară de vinovată d’a fi comisă abaterea (contravenţiunea) de pressă normată in § 24 a legei de pressă şi pentru adăsta, conformă §-lui 32 si cu privire la §. 16a legei, pentru abateri se condamnă la arestă de 6 săptămâni avendă a-şî procura din ală său întreţinerea (viptulă) şi a suporta spesele de arestă şi ale procedurei. Corpus delicti, adecă cărţile secuestrale, se voră nimici, eră sentinţa după ce va ajunge la valăre de dreptă se va împărtăşi camerei advocaţiale. Dela judecătoria regescă. Alba-Iulia în 2 Septemvre 1885. Vaina m. p. subjude. Motive. Făcându-se perchisiţiune domiciliară în urma ară-tărei de sub Nr. 27781885, s’au aflată în posesiunea ad- SOIRILE PILEI. Consistoriulă metropolitană din Sibiu şi-a terminată lucrările. Preasfinţiile loră Episcopulă Caransebeşului Idnă Popasu şi Episcopulă Aradului I6nă Meţiânu au părăsită Sibiulă. -0— < ,Budapester Tagblatt» spune, că şi ministrulă-pre-dinte Tisza a primită o proclamaţia «irredentă,» ce s’a tradusă în limba maghiară în bîuroulă de pressă. Mini-strulă a dată ordină telegrafică tuturorfl fişpaniloră din Ardălă şi din Ungaria de sudă să ia măsuri d’a împe deca orî-ce turburărî şi să-’i raporteze despre eventualele efecte ale proclamaţiei. O telegramă din Cluşiu cătră ,Pester Lloyd» comunică, că asemenea proclamaţiă a primită şi »Kullur-egylet»-ulă. —0— Fişpanii din comitatele Timişiu şi Caraşă-Severină au trimisă ministrului de interne rapdrte amărunţite des- fiinţa banca de jocă din Monaco pre afacerea proclamaţiei comitetului de iniţiativă ală ,irredentei« române. După cum spune raportulă procurorului din Caransebeşă, o asemenea proclamaţiă s’a __________________________1885. usca, l’au cosită pentru a’lă avea măcară ca hrană pen-^ tru vite. —0— Se anunţă, că trei districte din Serbia s’au răsculaţii gonindă autorităţile şi respingendă trupele. Cuvernuld sărbescă a luată măsuri să trimăţă oştire pentru a înăbuşi revolta. —0— »Przeglond« a primită din Petersburg o telegramă, în care se dice că, după raportele oficiale, s’au isgonită pănă acum din Prusia 987 industriaş* polouî, 216 emigranţi precum şi desertorl din armata austro-ungară şi rusescă, şi 9300 jidovi. —0— „La France* aduce scirea, că din incidentulă sinuciderii prinţului rusă Gagarin, care şi-a perdută tdtă a-verea în joculă de cărţi din Monn< o, guvernulă rusă a luată iniţiativa pentru o acţiune diplomatică d’a se des- .. , . lipită şi pe părta tribunalului. Procurorulă a dată ordină vocatului Rubină Patiţa trei esemplare din romanulă ori- x x . x ...... .. c , , w tt ^ __ x x j . ) s6 se urmărescă făptuitorii şi tipografia in care s a ti- părită. —0— Proclamaţia «irredentistă», scrie ,Ellenzek«, a produsă şi în sînulă junimei patriotice universitare din Cluşiu mare turburare, care se mai măresce şi prin acea împrejurare, că colegii loră valahi nemulţămiţi se adună tocmai în localitatea bibiiotecei universitare spre a poli ginală «Horia,> care opă conformă traducerei în estrasă alăturată la arătarea este nu numai de cuprinsă vrăşmaşă pâtriei, dăr preste acesta este acomodată a aţîţa ura naţională. Rub nă Patiţa a recunoscută atâtă cu ocasiunea perchisiţiei domiciliare, câtă şi în decursulă pertractărei cumcă primindă 20 de esemplare din opulă menţionată prin poştă a vândută 17 esemplare, şi cele trei esem-. Precum i se spune foiei din Cluşiu, universitarii plare rămase i-s au seeuestrată. Negă însă cumcă prin l e vorQ duce fQ massă la direcţiunea bibiiotecei spre a vinderea acelui opă elă ar fi comisă abatere, deoreceQaze[a< şi ^Tribuna» să fiâ date afară din bi- SCHIŢÂ DELA ASOCIAŢIUNE. Banchetulu, concertulu, balulu etc. Primirea cu care au întâmpinată atâtă publiculă gherlană fără deosebire de naţionalitate câtă şi Românii locuitori acolo şi în deosebi comifetulă de primire pe membrii «Asociaţiunei» nostre în mijloculă loră, a fostă dintre cele mai căldurose. Cu trenulă de Vineri 28 Augustă au sosită în Gherla: vice-preşedintele Asociaţiu-nei D10 Iacobă Rologa, decanulă publicisticei române ş secretarulă George Bariţă, cassarulă Brote, Dr. Barcianfl, Parteniu Cosma din comitetă şi mulţi membri şi iubitori de cultura naţională. La gară au fostă bineventaţî din partea comitetului de primire, şi petrecuţi pănă în oraşă cu musica orăşenâscă. Ore fii naţiunei nostre române împlinescu-şî toţi datorinţele loră morale şi materiale întru promovarea după sciinţa lui acestă opă nu se ţine de opurile oprite.; blioteeă. Mare actă «patriotică!» După cuprinsulă protocoleloră de ascultare a lui Nicolauj __q___ Ungureanu şcolar în Blaşiă a judelui din Cut Nicolae Vasilca şi j Ni ge scrj{i ^in Năsăudă cu data de 5 Septemvre ajuratului mare iotă de acolo Vasile Bratu aceştia aucâ-!n următorele despre o scenă oribilă ce s’a întâmplată i sc0Pu^ui Asociaţiunei năstre? Pentrucă naţiunea nostră pătată esemplarele, dela ei secuesîrate, dela acusatulăJ în aceij* ţinută - »In o comună curată jidovescă de lângă!e mama tuturoră, literatura e averea comună a naţiunei, der că celelalte exemplare unde se află, nu s’a putută jNăsăudQ în fintradamă, locuia renumitulă jidană Iantel'*r P°P°rultt talPa^ fundamentală naţiunei. Inteliginţei constata. j Kahan, care a fostă mâna dreptă a partidei guvernamen- Acestă faptă cuprinde în sine abaterea cuprinsă în flageIulă şi vampirulă fostului districtă Năsăudeană, § 24 ală piocedurei de pressă susţinută încă. în părţile _ arendatorulO drepturiloră de cârcîmăritil din acărorăve române, în prima liniă, fîă bisericeseă fiă mirână, înce-pândă dela treptele cele mai înalte pănă Ia cea din urmă, carea vine în atingere cu poporulă, îi incumbă datorinţa ardelene, şi pentru acesta se aflăconvisă în acestă aba-jn-lta se susţinQ gimnasiulă şi scolele confesionale. Acestă 1 sacrâ de a sPriiini a cultiva literatura naţională şi a tere pe basa recunoscerei proprie. Circumstanţe uşură- j bărbată a închisă pentru totdâuna ochii fundă astă nople tore suntă. familiă numerosă, viaţă nepătată şi recunos-< asasînată. Omoruiă s’a îndeplinită după me4u!ă nopţii cerea, din contra agravantă e că a comisă mai de jn modută următoră: Din prima dulcâţă a somnului multe ori fapta din care causă pedeapsa a trebuită a se trecjindu-se domna lui la sgoraotulă visitatoriioră, a stri-măsura după § 32. a proc. de pressă cu aplicarea § 16 gaj^ pre bărbată tjîccudu-i că a intrată cineva în casă. a legei de abateri conformă greutăţii vinei. Nimicirea j Kahan a sări(ii din pato, îns6 îndată a fost0 apuCatăde esemplareloră secuestrate a opului se baseză pe § 32 a ^ cej necunoscuţi pretinijândă dela elă bani. Elă s a ru-proc. de presă âr condamnarea la purtarea speseloră ga^a să-i cruţe viâţa că le va da totă ce posed?. Intre-procedurei şi a arestului semotivâză cu § 107 ală ordi- fundă că unde suntă cheile dela casa Weriheimiană, naţiunei de procedură de sub Nr. 22651880. D. u. s. Vaina. Parastasîi întru memoria împăratului losifft II. Ciobănea inferiâră Augustă 1885. Fiindă 4aia de 19 (22) Augustă a. c. de lucru, la 11 (23) s’a serbată aici cu cultă divină memorabila di de 10 (22) Augusto 1775, înălţându-se rugăciuni fer- a răspunsă că suntă la dâmna lui, care se află. legată în pată şi acoperită cu perini. Când s’a îndreptată unuia spre patulă jidăveei, Iantel a făcută o săritură în chilia laterală cu intenţiunea să fugă şi să strige ajutoră, , însă o lovitură de secure în osulă frontală, partea s'ângă, Jcam de 5 centimetri, alte două în osulă parietală drept, Jo lovitură p6te de cuţită între ochi i-au curmată firulă | vieţii. Elă zace şi acum la 11 ore a. pr. întinsă pre pa-dimentă cu ochii închişi, gura căscată şi încunjurată de ,. „ X1 y 1XW „ . . . w . y ° baltă de sânge mchiegată. Omontoru au deslegată pi- bmţi cătră Tatălă cerescă pentru glonosulă împărată j ., , ,, . ..... . . , . yJ , „ , , . ? ciârele domnei, au silit o ca cu manile legate să deschidă losifă II; după ţinerea parastasului a urmată o cuventare | prin care s’a arătată însemnătatea t^ilei.^ Cumcă gloriosulă împărată fn inimile poporului şi acum trăesce, m’am convinsă amjindă pe unii dintre poporenî vorbindă, că părinţii loră l’au vădiută în personă, căci a venită pe aici pe acelă timpă incognito, numai în tovărăşia unuia; — fiindă ambii călări lăsau drumulă şi treceau la lucrători pe câmpă, îi întreba cum i tractâză domnii? grea şlujbă au? nu îi mână tare la brasda domnâscă? Acum după trecerea de prin aceste părţi se răspândise faima, că primulă întrebătoră dintre aceşti doi domni îmbrăcaţi în vestminte de surugiu a fostă îm~ păratulă losifă; în legătură cu acestea se mai vorbea pe acelă timpă că va eşi urbariuîă, după a cărui eşire ar dori Românuîă să totă trăâscă, mai încheia că a şi eşită urbariuîă, dar pănă a ajunsă în sate (după mărturisirea părinţiîoră) multă a scăzută. Ţinerea parastasului şi amintirea memorabilei patente din 10 (22) Augustă 1775 a redeş'eptaiă în inimile poporeniloră memoria gloriosului împărată, prin care multă s’a contribuită la înfăţişarea şi mai sărbătorească a acestei cjile, serbarea însă a culminată în aceea, că pe lăngă rugăciunile rostite pentru neuitatulă împărată, fap-tele-i măreţe totă 4'ua au fostă obiectulă vorbirei. Deci dacă în inimile poporului română, a cărui des-voltare culturală era pe acelă timpă în faşă, memoria unui monarehă care s’a interesată de sdrtea lui s’a păstrată ună seculă întregă, cu câtă mai multă acum, când cu ună bună pasă înaintată fiind în cultură, va păstra memoria a aceloră monarehi, cari se voră interesa de sortea lui. G. x. casa de păstrare şi au luată cu ei suma de 10,100 fl. v. a., unele giuvaere şi ună orologiu. După ce visitatorii au părăsită locuinţa, svârcolindu-se biata muiere, i-a suc-cesă să se deslege şi să alarmeze. Judele, pretorulă, primarulă, câţiva gendarmî şi finanţî, toţi din Năsăudă, au fostă în scurtă timpă Ia faţa locului. Omorîtorii vor-beu tote 3 limbile patriei şi se vorbeşce că erau robuştî; ei au dispărută suindu-se într’o calescă. Consternaţiu-nea e generală. Firulă telegrafică zîrăesce mereu de multele depeşe cari s’au trămisă la baronulă BanfTy şi în alte locuri înalte. Deşi s’a şi jăfuită, e mai probabilă, că omoruiă să fiă ună actă de răsbunare seu ună omoră politică. Vomă vedea urmările.« —0— Catedra pentru dreptulă ungară dela universitatea din Viena s’a desfiinţată, din eausă că de 4ece anî nic* ună aseultătoră n’a fostă înscrisă. —0— ,Voinţa Naţională» află, că t6te turburările dela Brusturdsa suntă datorite numai evreiloră, cari după ce au provocată nemulţumirile locuitoriloră şi ’i-au adusă la sapă de lemnă, totă ei au începută a striga şi a reclama prin 4iara şi pe la autorităţi că ară fi bătuţi, jă-fuiţî etc. —0— »România« spune, că consiliulă miniştriloră ar fi luată hotărîrea a se convoca Camerile în sesiune extraordinară pe 4iua de 1 Octomvrie. —0— »România liberă» spune, că în unele părţi ale Moldovei nu s’a făcută porumbă, din causa lipsei de ploiă. Omenii vâ4endă că porumbulă nu creşte şi începe a se provoca cultura poporului, pentrucă inteliginţa, crescută din sudorea naţiunei şi parte mare nutrită cu prescura românescă, prin sprijinirea scopului Asociaţiunei, a acestui foculară ală naţiunei, nu face altă ceva decâtă pres-teză tributulă capitalului primită dela mama naţiune. Insă dâeă vomă privi preste inteliginţa naţiunei nostre române, cu durere vomă afla bărbaţi inteliginţî cu po-siţiune însemnată, precum între bisericanl aşi şi între mireni, cari dela întemeiarea AsocJaţiunei năstre încă nici câtă ună grăunte de nisipă succursă spirituală sâu materială n’au dată. »Dar îi întrebă eu pe aceştia, nu li este şi loră mamă naţiunea română? Nu i-au sbătută şi dânşii pieptulă ei celă apăsata de suferinţele şi greutăţile seculare? Nu i-a crescută şi pe ei naţiunea? Sâu nu le-a fostă ea mamă dulce, care i-a trecută înnotândă cu dânşii strînşî la pieptulă ei printre valurile năcazuriloră ? «Aceştia sâ scie că se voră vârsa preste dânşii lacrimile mamei naţiuni!! — Unii s’au lăcută membrii ai Associaţiunei, dar seu din nepăsare, seu din interese condemnavere au încetată cu plâtirea taxeloră, seu au repăşită faptică; aceştia merită dispreţuia soldatului, care calcă în piciore drapelulă căruia a jurată credinţă; dar pe aceştia îi voră ajunge nu numai lacrimile, cî şi blâs-temulă marnei loră, de care s’au lăpădată. «Pre lângă zelulă şi întinderea succursului moralii şi materială prestată pănă acuma da cătră o parte a in-teliginţii române, ajungerea scopului măreţă ală Asocia-ţiunei nu este în destulă asigurată, pentru că preten-siunile juste ale naţiunei — între împrejurările timpului presinte ■— faţă cu Associaţiunea s’au înmulţiţi!: pentru-că s’au sporită indiginţele şi postulatele timpului faţă cu naţiunea nostră, carea pe cariera culturei voesce şi doresce a cuprinde locă între naţiunile Europei civi-lisate; prin urmare, decă fii naţiunei şi mai vârtosă inteliginţa naţiunei române, căreia i-a încredinţată prove-dinţa conducerea destineloră naţiunei, voescă să ocupe mama loră — fica gloriosei Rome străbune — locă în concertulă poporoloră Europei civilisate să-şî recunoscă de datorinţă sacră a desfăşura ună deosebită zelă întru îmbrăţişarea eausei sublime a Associaţiunei, să-şî recunoscă de datorinţă fie-eare Română inteligentă a se face mein-brulă Associaţiunei, pentru că pe ună individă sâu familiă română sacrificiulQ anuală de 5 fl. şi încă şi în 4 rate primiţi şi daţi pe altarulă naţinnei, adecă sie şi, nu-lă pâte sărăci, âr capitalulă naţiunei celă materială şi culturală, se va mări şi naţiunea va înflori. Asocia-ţiunea nostră îmbrăţişâză şi cultura poporului ţărână; este datorinta inteliginţii dară a deştepta pre bunulă nostru podoră, pentru ca să price nă şi elă idea şi sco-pulă Asociaţiunei şi să-lă primâscă de ală său aducân-du-lă în legătura aceleia prin întemeiarea agenturiloră Nr. 190. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. Leybach esecutată pre piano de d-ş6ra Maria C. Popă. Acestfl puncta a tosta esecutată cu destulă preoisiune, ce documenteză că H şora Maria C. Popa cu timpula şi pre lângă dorula, zelula şi aplecarea ce arată de a se perfecţiona în arta musicală, va ajunge acâstă dorinţă. 3. a) »Inimiora răpită,* romanţa, poesiă de Răşcan, musică de A. Flechlenmacher, b) II baccio de L. Arditi, cântate de d-şâra Ana C. Popa, acompaniată pe piana de d. E. Gocs. D-ş<5ra Ana posede o voce de frumosa sopran. Intonarea corală şi agilitatea vocei s3le au fosta întâmpinate cu vii aplause ale publicului. De altcum d-şora Ana e cunoscută publicului din succesele secerate pre scena teatrului din Deşiu. 4. ,Eremituia din Carpaţî,» poesiă de Andreiu Mureşianu declamată de d-la Greorge Simu.* D-la Simu a declamata cu tactQ şi cu una simţământa adevărata românesca, representândă întru tâte pre aceia Eremita. 5. »Ernani« de G. Verdi, esecutată pre violină de d-şora Ana C. Popa. D-ş6ra Ana a fosta ascultată de publica cu atenţiune. 6. »Copila română,« poesiă de Iosifa Vulcana, declamată de Valeria Pavelea. Esecutarea acestui puncta din programă a fosta perfecta. Frumosa d-şâră Pavelea, în costuma naţionala de Muntenia, cu tipu’i atrăgătoră şi cu figura-i graţiosă, a declamata escelenta şi cu multa sentimenta poesiă naţională memorată. Acâstă teneră fică a Romei a mulţămita şi animata peste aşteptare întrega publicuia, care a salutat’o cu aplausele frenetice şi cu strigătele de »să trăescâ* urmate după fie-care strofă. Teneră mlădită, care acum primadată a debutată înaintea unui publica aşa numerosa şi alesa, promite încă multa în viitora. 7. a) »Unde esc!?...» romanţă, poesiă de Th. Şer-bănescu, musică de George D. Cavadia. b) »Regina mea,« vals de Robert Planguette cuvinte române de Raşcan, cântate cu multa succesă |de d-şâra A. C. Popa. 8. »Cornevalde Buearest,* de Francois Lorenz, ese-cutata cu eleganţă pre piana de d-şora Maria C. Popa. comunale, mijlocinda astfela ca lumina culturei naţio nale să se reverse şi în sînula lui, pentrucă numai decă inteliginţa şi poporuia ţârana cu paşî egali vora progresa pe calea culturei, amăsurată indingenţelora sale spirituale şi materiale şi corespunijătoră cercului său de activitate, şi numai una neama a căruia înteliginţă şi po porii este îndulcită de cultură, este în stare de a corăs-punde cu scumpătate obligămintelora sale sacre faţă cu religiunea străbună, cu naţiunea sa şi patria sa mamă, pentru a cărora înflorire trebue să trăiască şi să asude neîntrerupta.» ADUNAREA DIN BĂSESCÎ. Adunarea despărţământului XI ala »Associaţiunei transilvane,' ţinută la 11 Augusta n., s’a deschisa prin-tr’unti discursa rostita de d. Alimpiu Barboloviciu, vi-carula for. aia Silvaniei şi directorula despărţământului XI. D-sa (Jise, că naţiunea română trebue să desvâlte o activitate culturală înzecită, ca să înlocuiască perderea ce a suferit’o în urma atâtora nenorociri. Constată cu bucuriă, că şi până acum „Asociaţiunea» a făcuta paşi gigantici spre scopula ce şi l’a propusa: cultura poporului româna. Amintesce pe aceipoărbaţl mari, ca Şagana şi Şuluţu, cari au pusa piatra unghiulară a acestei insti-tuţiunî culturale a neamului românesca, şi cărora le da-torăma recunoscinţă, precum şi pe acei bărbaţi, cari a-aflându-se încă în viâţa lucrâză mereu la edificiului culturei române. „Asociaţiunea,» continuă d. Alimpiu Barbolovicu, corespunde deplina misiunei sale. A produsa şi produce fructe literare, a încuragiaia şi încuragiază industria şi meseriile, a îngrijită să dea o direcţiune raţională economiei, prin ajutârele create din fonduia ei, care e proprietatea naţiunei, a înlesnită perfecţionarea tinerilora pe t6te carierile vieţii sociale, a contribuita la cultivarea poporului ajutândii scâlele poporale, în timpula mai recenta a făcută sacrificii însemnate pentru ră-pândirea industriei şi mesenilora în sînula naţiunei române. Resultatula lucrărilor^ „Asomţiunei» este şi de aci înainte condiţionată de zelulă, înţelepciunea şi tactula conducâtorilora pe de o parte, pe de alta de zelula, ce întrega naţiune va desfăşura şi de mijlâcele ce’i va pune Associa- , , , . ^ y ...... ... . - . . . ..c de d-şorele Ana si Mana C. Popu. Publicuia s’a depăr- ţiunei la disposiţiune, pentru ca se înainteze edificarea v r tata cu suvenir! plăcute dela acesta concerta. Onâre SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ala »Gaz. Trans.») CLUŞIU, 7 Septemvre. — Junimea maghiară universitară ţinu afară din orasu unu me-etingu. Aici arse mai multe exemplare ale României „irredenteu şi deciseră de a se înscrie în inassă între membrii Kulturegyîetului; totodată cerură ca „ Gazeta “ şi „ Tribuna “ să fiă isgonite din biblioteca universităţii şi esprimară necesitatea de a-şî însuşi limba română*) ca să p6tă lumină poporulu rnmână sedusă asupra intenţiuniloră reuniunei de cultură din Cluşiu. BUDAPESTA, 7 Septemvre. — Două sute de membri ai reuniunei industrale din Sechshaus (Viena) au sosită eri diminăţa, ăr aseră cinci sute de dspeţi poloni, spre a visitâ esposiţiunea. Primirea Poloniloră luă forma unei ovaţiuni sgo-motdse. Deputaţiunea ce i-a întâmpinată s’a dusă înaintea Poloniloră pănâ la Hatvan. Primirea la gara centrală din Budapesta a fostă fdrte simpatică. Primarulă Rath a salutată pe Poloni ca <5speţî ai capitalei ungare. Intre aclamaţiunile unei mulţimi imense Polonii merseră prin strada Andrassy în piaţa Gissella, unde conductulă să împrăştia, dspeţii fiindă conduşi la cuartirele loră. Ordine esemplară. Astăzi Polonii voră visitâ în corpore esposiţiunea. MADRID, 7 Septemvre. — Palatulă ambasadei germane este păzită de cindecî gendarmi. Cercurile militare şi politice precum şi întregă poporulă spaniolă ceră răsbunare: să se declare r&sboiu Germaniei. Trei fregate spaniole au primită deja ordinulă de a recuceri insula Yap şi de-a gonî pe Germani de acolo. Este mai multă ca verisimilă, că ambasadorulă spaniolă din Berlin va fi rechiămată. Generalulă Martinez Campos plâcă a 11.20 Imperial! » 10.10 » 10.20 Galbeni > 5.82 » 5.86 Scrisurile fonc. »Albina» » 100.50 » 101.- Ruble Rusesc! t # » 123.— » 124.- Discontulă ... * 7—10 °/o pe ană. WJt* Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei“ se pottt cumpăra în tutungeria lui I. Gross. Magazinu de haine bărbătesci Totu feliulă de haine bârbâtesci elegantă şi solidă lucrate conlecţionâmu în magasinulti nostru după comandă şi după jurnalele cele mai nou6. Totodată recomandăm marele nostru depositu de stofe indigene şi streine pentru rocuri, pantaloni şi giletcî cu preţurile cele mai eftine şi rugămu onor. publică a ne onorâ cu comande câtă mai numerdse. Cu distinsă stimă A. Schwarze & Bartha. Uliţa Vămei Nr. 11. ¥ H» £ £ * * £ * £ * * £ * Jt Nr. 9813 — 1885. (3 3) Concursu. Pentru ocuparea postului vacantă de sublocotenent^ orăşenescă de poliţie, împreunată cu unu salară anuală de 700 fl. şi 100 fl. ca bani de cuartiră, se escrie prin acesta concursă. Competenţii pentru acestă postă au ca să-şi aşcernă 40cumen^e asupra cunoscinţeloru sedare, asupra cunoscerei celoră 3 limbi ale patriei. ăsupra cunbscerei referinţeloră locale, şi totdeodată se documenteze, cumcă n’au trecută etatea de 40 de arii şi că simtă corporalminte perfectă sănătoşi. Se preferă acei competenţi, cari posedă educaţiune militară si voră documenta, cumcă au servită la gendarmeriă reg. ung. seu ca ofiţeri seu subofiţeri la armata c. r. seu la armata pentru apărarea ţerei r. ung. — Petiţiunile astfelă instruate au ca se se aşternă celă multă până în 16 Septemvre a. c. după prârujă la 5 bre subscrisului magistrată.s Bras o vă, în 29 Augustă 1885. Magistratul^ orăşănescă. Mersultl trenurilorti pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teiuşil-Aradd-Biidapesta a lei ferate orientale de stată rog. nng. Predealti-Budapesta BucurescI Predealu Timişfi Braşovă Feldiâra Apatia Agostonfalva Homoroda Haşfaleu Sighişora Elisabetopolf-MediaşB Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunela Teiuşfv Aiuda Vinţuia de sus a Uiora Cnccrdea Ghirisă Apahida Claşiu Nedeşdu GhirbSu Aghirişii Stana Huiedinfi Ciucia Bucla Bratca Râv Mezd-Telegd F ugyi-V âsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Bnda-pesta Viena Trenă de ersone Trenă ] Trenă accelerat i omnibus Trenă omnibus 500 6.22 7.01 7.33 8.01 8.45 10.1G 10 29 10.39 11.19 11.54 12 12 12.56 1.30 1.45 2.11 2.55 3.17 3.24 3.31 4.09 5.36 5.5o 6.08 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9.26 10 01 10.20 10.30 10.37 10.51 12.37 2 58 9 45 9.47 10.11 10.44 10.51 J11.18 11.36 11.51 12.23 1.19 1.30 1.37 2.05 2.25 2.36 3.13 3.40 4.01 4.24 4.49 5.5h 6 09 6.35 ( 3.00 Nota: Orele de udpte 6.08 7.14 7.43 8 22 8.48 9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 09 7.45 12.50 1.09 1.40 2.27 2.55 3.38 4.17 4.47 5.42 7.37 8.0 8.21 9 0* 9.43 10.02 6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 9 12 10 23 12.32 12.59 10.37 12 hi 4.45 10.05 10.50 8.00 8.3* 8.59 9.34 10.1.6 11.04 12 17 12.4 1.21 2.05' 3.081 3.39 3.55 4.0 j 8.22 10.30 Budapesta—Predeald Trenă Trenă omnibus accelerat Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Veleneze F ugyi-V âsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu Cluşiu Apahida Ghiriş Cncerdea j Uiora Vinţuîă de susd Âiudd Teiaşfi Crăciunsifl Blaşâ Micăsasa Copsa mică Mediaşd E'isabetopoîe Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra ( Braşovă ^ Timişâ Predealu ^ BucurescI 6.47 10.37 1.44 5.33 7.15 1.45 3.4 i 5.21 12.05 12.31 2.16 3.12 332 3.41 3.50 4.2-f 4.50 5.41 6.0? 6.40 7.00 —fl* 6.051 - suntfl cele dintre liniile gr6se. 6.41 7.14 7.42 8.31 9.01 100 10.16 11.24 11.43 1145 12.08 12.22 12.57 i.27 1.45 2.06 2.31 2,50 3.48 4.19 4.34 4.53 5.2G 5 3 6.07 6.32 7.30 11.35 Trenă omnibus Trenă de persone Trenă omnibus 3.15 7.2t 8.27 9.45 9.59 10.18 11.36 12.K 12.43 1.31 2.56 3.29 4.0 4.18 4.3 ’ 5.05 6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 2 11 2.31 3.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 6.02 6.24 6.43 7.03 7.26 8.51 9.31 9.43 9.51 9.58 10.24 10.44 1128 11.44 12.18 12.36 1.22 1.56 2,34 3.02 4.41 5 30 6.03 6.35 7.14 8.0 J 11.41 2.31 6.01 6.4( 7.20 8.01 10.05 11.02 11.3 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56 9.4( TînnfM-oflo AT/EXT. Brasovă. TeiuşA- adA-Budapesta Budapesta- Iradâ-Teiuşă. Trenă Trenă Trenă de Trenă de ' Trenă Trenă omnibus omnibus persone persone accelerată omnibus TeiuşA 11.09 — 8.56 Viena 11.00 7.15 — Âlba-lulia 11.46 — 4 2 ’ Budapesta 8 On 1A 5 8-0 Vmţulă de josă 12.20 — 4.53 Szolnok 1 U 02 3.44 ; ii.40 Şibotă Orăştia 12.52 — 5.19 11.12 4.02 12 00 1.19 — 5.41 Ar &d A 3 37 7.58 1 *-**1 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 | Gtogovaţă 4.13 — i y 19!i Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4 38 — 6.4tj Branicîca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00 Ilia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23.' Gurasada 3 50 — 7.41 Gonopă 5.38 — 7.51 Zam 4.25 — *U2 Berzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58' BSrzova 5.56 — 9,29 Zam 7 14 — 9.?8| Gonopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.58 Radna-Lipova 6.57 6 14 10 21 Ilia 8 01 — 10.17, Paulişă 7.12 6.30 1 \37 Branicîca 8.21 — ; 0.381 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11 18 Siineria (Pt.ski) 9.05 — 11.231 Arad A 8 10 7,32 1.1.32 Orăştiă 10.10 — 12.‘M| Szolnok ţ ( 2.39 12.00 4 A Şi botă 10.43 — 12.53 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 i 2,10 8.16 j Alba-Iulia 11.19 — ud Viena - 8.0) 6.05 | TefiuşA 12 05 — 2.'-4[ Arad A-TimişAra 1 i| WaaeHa (Piski) Pefroşeul Trenă Trenă de Trenă de Trenă de Tre-.ă Tienft | omiubu.- persone persone persone omăt bus oînnibui Arad A 6.00 12.55 8.25 'Maueria 63) 11.50 2.d Aradul5 nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7 0» 12.27 3 m Nămeţii Săgh 6.50 1,46 8.54 Ha legă 7 53 1.19 3.49 Vir.ga 7.19 2.18 9,13 Pui 8 46 2.10 4.4' Orczifalva 7.38 2.36 9.25 Gri v adia 9.33 2.57 5.^8 MercziMva 7.58 2.53 9 36 Baniţa 10 11 3 35 6.07 TîBsafşArm 8.42 3.40 10 06 S* etrofteul 10.4 < 4 f 4 P.’-9| Tinaiş Ar a- A rad A Petroşeui— Siimerla (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă 1 Trenă Trenă persone persone ■ omnibus omnibus omnibus de pers. Timişdra 6.0» 12.25 5 00 Petroşenl 6.49 9 33 5 !T8 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.0 Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Grivadia 8.06 10 54 6 45 | Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11 3'- 7.35 Nâmeth-Sâgh 7.23 2.25 6 53 Haţegă 9.31 12.17 8 0.' Aradulă nou 7 40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8.44 AradA 7 50 3 10 7.40 Simeria 10.53 1.35 9.15