r
HODACriUNEA NI ADMlNISTHA'ţlUMEA :
BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE iN FIECARE ţ>I.
l’e unâ anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Român'a şl străinătate:
Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci.
TRANSILVANIEI.
St PRENUMERÂ:
ANULU XLVIII.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCXURILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Scrisori nefranoate nu se prlmesou. — Sanusoripto nu se retrămltu.
N- 188.
Sâmbătă 24 Augustă (5 Septemvre).
1885.
Braşovă, 23 Auguste. (4 Sept.) 1885.
Politicii nedumeriţi din Pesta o ducu de unii timpă încdce totu într’o iritaţiune. Las’ că Me lucru puţină esposiţiunea, cu t6te strapaţele, ce suntu legate de ea, fraternisările diferite aci cu Cehii, aci cu Francesii, aci cu Nemţii din Austria şi de dincolo de graniţele monarchiei, aci cu Polonii cari s’aşteptă acum în Pesta şi pentru cari se adresâză apeluri junimei, ca să fia la înălţime, dar pe lângă acestea mai vină ţi cestiunile importante politice: mişcarea fede-ralisticâ în Austria, întrevederea dela Kremsier, ffravaminele croate, radicalismulă Sârbilojă, ro-mânofilismulu Saşiloră şi în fine încăpaţinarea Româniloră, cari nu voră să înţelăgă nicidecum «binele“ ce le p6te veni dela „Kulturegylet“-uln din Cluşiu.
Nu e dar lucru puţinii în 4iua de a(}î să fi politică maghiară şi să aspiri la unitatea de stată ţi de cultură maghiară.
Nu scimă dacă foile cehice suntă bine informate când susţinu, că întâlnirea dela Kremsier a sguduită posiţiunea cabinetului Tisza. Ceea ce vedemă este puerila temere ce pătrunde colanele foiloră unguresc!, ca nu cumva îmbrăţişările împăraţiloră la Kremsier să fi fostă mai multă decâtă o formalitate, să fi fostă mai iicere decâtă le practică, de esemplu, Ungurii la ocasiuni de fraternisare cu cutare său cutare poporu. Este într’adevără caracteristică şi naivă modulă cu care ună corespondentă ungură ală ţarului „Egyetărtăs“ se silesce a demonstra, ca anulă ce a asistată la solemnităţile din Krem-îier, că monarchulă nostru nu a arătată o cordialitate mai mare faţă cu Ţarulă, şi de unde - se înţelege — deduce, că urmările întrevederii nu voră altera întru nimică posiţiunea ministerului ungurescă.
Astfelă ministru-preşedinte Tisza, care acum sa reîntorsu, cum se tjice, bine recreată dela băile de mare din Ostenda, p6te să s’apuce ârăşi ca nouă puteri de opera dificilă a centralisării ţi a distrugerii tuturoră individualităţiloră din nâîntru, cari nicidecum nu voră să’nţelegă, că prin esistenţa loră ameninţă pacea europănă, pentru care s’a făcută atâta paradă la Gastein şi la Kremsier.
Privindă la activitatea febrilă, ce o desvdltă pernulu âr acum şi societatea maghiară pentru de a delăturâ cu o (|i mai curendă orice deosebire de rassă şi de cultură dintre popdrele acestui tatu şi de a le fasona t6te pe calapodulă maghiară, trebue să ne gândi mă la una din două: ori câdiplomaţia ungurâscă vede apropiându-se o mare catastrofă şi de aceea politicii mici şi mari unguri se folosescu încă de timpulă de pace spre a lua ce mai este de luată dela naţionalităţi pentru întărirea elementului loru, orl-că d. Tisza este în adevără omulă de stată, fără de care nimică nu se p6te întâmpla în Europa, şi de aceea slugile lui din ţâră au ajunsă a crede, că t<5te li suntu ertate şi t6te le potă cuteza pe câtă timpă să bucură de ocrotirea lui.
Suntemă curioşi să vedemă pănă unde are ifi meargă destrăbălarea celoră dela putere, cari lovescă în fiecare <Ji lege, dreptate, echitate, cu mă cuvântă totă ce pdte să facă naţionalităţi-
loră câtă de puţină suportabilă viaţa în acestă stată.
In curândă va trebui să se alâgă la ună felă şi cu politica mare ungurescă. Situaţiunea generală s’a schimbată, acâsta nimeni nu o mai pdte nega. Cestiunea autonomiei Croaţiei, afacerea înoirii pactului cu Austria, nemulţămirea naţionalităţiloră din Transilvania şi Ungaria, cu-rentulă federalistă din Austria, tdte acestea în-greuâză posiţiunea cabinetului Tisza destulă de multă, încâtă şi fără alianţa încheiată la Kremsier este aprdpe cu neputinţă să admitemă, că ea nu ar fi nicîdecumă alterată.
Stagiunea mdrtă s’a sfârşită şi viâţa şi luptele politice voră reîncepe cu nouă vigdre în tdtă monarchia. Naţionalităţile slave, încuragiate prin politica comitelui Kalnoky şi a lui Taaffe, se mişcă şi’şi reclamă cu multă energiâ egala îndreptăţire. Este acum la rândulă nostru, ală Româniloră, ca să chibsuimă, dacă în mijloculă a-cestei mari mişcări este bine , ca să stămă cu mânile încrucişate, sâu că trebue să ne cla-rificămă şi noi posiţiunea, să ne formulămă din nou postulatele şi să fimu gata d’a ne pune în cumpănă tdte puterile pentru recăştigarea egalei ndstre îndreptăţiri naţionale.
„Autocefalii din România.“
Cetimă în „Naţiunea" :
»Sub acestă titlu »Moniteur de Rome* publică ună articula pe care-lă găsimă reprodusă în »Turquie* dela 26 Augustă.
„ După ce aminteşte silinţele făcute de Români pentru a recuceri independenţa bisericei loră şi actulă prin care, anulă trecută, patriarchulă Ioachim IV a recunoscută acestă independenţă, autorulă articulului afirmă, că guvernulâ română şi Mitropolia din România voră să creeze ună patriarchată autonomă cu reşedinţa în Bucu-rescî. Elă mai adaugă chiar, că noulă patriarehă va fi proclamată în cea mai apropiată sesiune a Cameriloră române.
Apoi »Moniteur de Rome* conchide:
„Nu ştimă ce impresiune va produce acâstă iniţiativă în Turcia, în Austria şi în Rusia, cari au pe terito-riulă loră respectivă câteva mfiione de Români schismatici. Cât despre cei din Phanar, ei nu potă decâtă să se tema de acestă proclamaţiune, de orece ea e de natură a provoca conflicte analoge cu acelea provocate prin crearea Exarchatului bulgară. Românii , în adevără, suntă numeroşi în Rumelia, în Macedonia, în Epiră şi chiar în Tesalia, unde suntă cunoscuţi sub numele de Vlahi.
»Din punctă de vedere politică, instituirea patriar-chatului română va pute fi bănuită a nu fi în realitate decâtă ună mijlocă de înfluinţare şi de propagandă printre Românii din alte ţări, pentru a’i lipi moralmente de regatulă României. E deci ună evenimentă de mare importanţă pentru guvernele cari au supuşi români, şi voiamă să constatămă acesta pentru desvoltarea ce ar putea lua cestiunea irredentismului română.
»Din parte-ne atragemă atenţiunea bărbaţiloră noştri de stată asupra acestoră consideraţiuni ale cliarului romană, fiindă încredinţaţi că nimică nu ’i va opri a lucra aşa după cum datoria loră de patrioţi şi naţionalişti le dictâză."
SOIRILE DILEI.
Representanţa comunităţii israelite ortodoxe din Oradea mare a hotărîtă ca comuna să se facă membră fundatore a reuniunei de maghiarisare ardelene cu 100 fl. şi a reuniunei pentru educaţiunea poporului din comitatulă Biharei cu 200 fl. Se vede că jidovii gră-bescă între membrii actulă la care s’a supusă Sze-chenyi-paşa.
—0—
In comitetulă reuniunei de maghiarisare ardelene
figurăză şi . . . Moldovân Gergely. Păcală de laptele care l’a suptă.
—0—
O telegramă din Caransebeşă cătră »Pester Lloyd* şi »Neue freie Presse* cu data 2 Septemvre comunică : »In ndptea de 31 Augustă spre 1 Septemvre s’au afişată aci placate tipărite roşu pe albă, care suntă subscrise de »comitetulă de iniţiativă a Irredentei Române în Bucu-rescî" şi care într’ună limbagiu fără măsură aţîţă în modulă celă mai cutezătoră în contra statului ungurescă. Procurorulă de aci a şi raportată deja locuriloră mai înalte întrăga afacere împreună cu resultatele surprin4ă-tore ale cercetării ce s’a făcută imediată."
—0—
Duminecă la 6 Septemvre n.sosescă la esposiţiadin Pesta ospeţii poloni. După cum spune programulă, va fi mare tămbălău. Ungurii voră toasta unguresce, er Polonii în limba polonă seu francesă, deârece cu nici ună preţă nu vreau să vorbescă nemţesce.
—0—
Din Timişora se anunţă, că în adunarea viitdre a representanţei oraşului comisiunea pentru instrucţiune publică va propune, ca în loculă aceloră învăţători din clasele mai de josă ale scoleloră comunale, cari nu cu-noscă limba maghiară, să se institue învăţători cari vor-bescă curată unguresce. — Csak bâtran înainte!
Şi-au vândută sufletele ispititorului Trefort următorii preoţi gr. or.: George Căpriţa, George Olară, Petru Gabor, pentru 50 fl. Neculau Eucină, P. Gaboră sen., Aronă Cosma, Ştefană Comşa, Ioană Grecu, Dumitru Puica, Neculau Pandrea şi iOnă Radă pentru câte 100 fl. din ajutorulă de stată.
—o—
La 20 Septemvre n. va fi în Viştea de josă ună concursă de întrecere cu pluguri, o esposiţiă de instrumente agricole şi de vite. Ori ce agricultoră din comit. Făgăraşă pote lua parte şi se voră da premii atâtă in bani, câtă şi în maşine âgricole şi diplome de onâre. Anunţările se facă pănă la 15 Septemvre n. săra, la co-mitetulă esposiţiunei în Viştea de josă.
—0—
Solgăbirăulă din Şercaia Laurenţiu Negrea a fostă destituită din postă.
—o—
In săptămâna trecută s’a împuşcată în Alba-Iulia ună caporală dela reg. 50 de infanteriă din causa unei lungi pedepse ce i se dase.
—o—
„Telegrafului* i se scrie din Chişineu, că lângă Olviopolă nori groşi de lăcuste au trecută Nistru aduşi de ventă din guvernamentulă Herson. Lăcustele s’au a-şe4ată pe câmpiele de lângă Akerman. Porumbulă semănată de coloniile germâne este rău vătămată. Insecta aparţine speciei cunoscute sub numele de »Pachytylos migratorius.* Să sciă că acâstă lăcustă nu este decâtă avangarda unoră nori de insecte, care s’a năpustită asupra Crimeei. In Basarabia şi în generală în Rusia dela sudă îngrijirea e forte mare.
—0—
Biroulă Atheneului română din Bucurescî exprimă mulţumirile sale publicului, pentru participarea ce a luat şi continuă a lua la loteria organisată în vederea clădirii edificiului ce a proiectată, participare ce’i asigură un a-propiată şi deplină succesă. Reservându’şî d’a publica, la timpă, împreună cu socotelile şi starea financiară a loteriei, numele tutuloră acelora ce au binevoită a’lă ajuta în întreprinderea sa, Biroulă Atheneului a luată, pentru astă dată, următdrele decisiunî: 1. Se voră inscrie cu litere de aură pe o placă de marmoră, ce se va păstra în zidă în marea sală a edificiului Atheneului, numele persoaneloră ce au luată seu voră lua ună numără de 5,000 bilete, vârsândă imediată preţulă loră la Banca naţională. 2. Numele personeloră ce au luată seu voră lua 500 bilete, plătindu-le imediată la Bancă, precum şi ală aceloru ce voră lua dela 1000 bilete în susă pentru a le distribui şi a le vinde, depunândă în urmă la Bancă preţulă vân4ărei loră, voră fi înscrise pe pergamentfi în-tr’o mare carte ce se va păstra în sala bibliotecii Ate-
Nr. 188.
GAZETA TRANSI1VANIEI
neului. 3. Publicaţiunea ce va conţine numele tuturoră personeloră ce au luaţii seu vorii lua de la 100 bilete în susti, seu au dată concursulii lorii Atheneului, luândii parte la organisarea festivităliloră avândă de scopă desfacerea bileteloră de lotariă, se va păstra asemenea — într’o splendită ediţiune — în sala bibliotecei Atheneului.
—0—
»Novoia Vremja" spune că în filele acestea a sosita la Petersburg eălătorulă francesă d-la I. Martina, reîntorcându-se din o călătoriă de exploraţiune în Siberia orientală, Plecânda în Petersburg în anula 1882, exploratorul francesh a făcuta de atunci mai multe călătorii importante şi între altele o expediţiune prin munţii Stanovoi de la Lena pănă la rîula Amur. D-la Martin aduce din aceste călătorii una materiala scientifica considerabila. Regiunea munţilora Stanovoi e atâta de puţina cunoscută, încâta călătoria exploratorulni francesa e una fapta forte importanta în analele sciinţei geografice.
Adunarea generală. şi Constituirea »Kultur egylet <-ului din Cluşiu.
Clusiu 1 Septemvre 1885.
»Parturiunt montes.«
După atâta larmă, ce s’a făcuta în totă pressa maghiară şi în speciala din partea 4iarel°rh Cluşene, cre-deamă, că astfela va năvăli asupra nostră Ungaria unită cu Transilvania, de noi Românii voma fi necesitaţi a merge la Monastura, să p6tă încăpâ Maghiarii în oraşa.
Dâr pe lângă tote, că adunarea generală a fosta fixată p6te calculuia pe timpulă acela când se adună studenţii la scoli, magnaţii la fuga de cai, unitarii la sobora, reformaţii la conventula colegiala, reserviştii şi honvezii la eserciţii, âr poporula la târgulă de ţâră de astădiî. totuşi abia s’a putută observa orecare mişcare mai însemnată ca la alte asemeni ocasiunî asemenea din trecutu.
In 30 Augusta diminâţa piaţa şi strada podului erau pline de * cască guri!* — Oraşula în partea acesta era împodobita cu flamuri tricolore maghiare, pe unele vechituri era încă inscripîiunea »1848.« In alte părţi ale oraşului abia la a 15—20 casă se vede câte o flămu-rică fluturânda.
Cam cătră 10 ore se făcu sgomota în publica, care privea spre gară, şi se aucjia: »j5nek, jonek« adecă: ,sosescă.« Şi întru adevăru sosiră âmenii cu musica şi cu banderium în mare triumfa în paşi lini a tempo. Conducătorulft banderului a fostă totă acelă renumită Carol Sipos, care nu de multă a scăpată din prinsore învinovăţită fundă că elă a condusă şi bombardarea cu petri a conductului deputatului Hegedus, în 4’iua de Rusalii anulă trecută. »Cine e de una, e şi de alta* 4ice Român ulă.
Acesta mergea dâr călare în fruntea banderului în mijloculă stradei, sucindă şi resucindu-şî calulă, ca ţiganii în tergă, după elă venea musicânţii pedeştri cân-tândă »Rakoczi«, după aceştia pompierii în grupă, şi de două laturi mai erau câte 6 călăreţi, parte ţărani, parte copilaşi, în costumulă lora de tote dilele, pălării csârdâs (rotunde) împodobite cu betele tricolore, căputurî scurte de flanelă albastră, cisme, apoi ismene largi, mare parte nespălate şi mânjite, cu câte ună steguleţă în mână pe nisce cai neţăsălaţî, şi călărindă făr’ de şea. Cu totulă au fostă 13, numără nenorocosă.
După pompieri veneau trăsurile cam 10 Ia numără, în care cea mai mare parte erau aranjatorii locali şi
vr’o câţiva streini. In fine omnibusele hoteleloră, — t6te gole. — Intre trăsurile private, cea mai pompâsă a fostă a unui întreprin^ătoră de înmormântări, folosită de regulă la ocasiunî funebrale. — Malum omen! —
Ospeţii au fostă conduşi la casa oraşului (magistrată), unde fură primiţi din partea primarului, apoi în-cuartiraţî. In 4iua acesta la 11 ore a fostă conferinţa pregătitore de Constituire. Apoi banchetă, săra în teatru representaţiune de gală, după teatru întrunire de cunos-ciinţă în >lumea nouă,* unde apoi au fostă ploaţî bine, în totă privinţa.
Spre îndemnare, la împodobirea caseloră cu flamuri, an umblată servitorii oraşului din casă în casă, dintre care unii a comandată şi luminaţiă pre sera acâsta, era alţii nu au pomenită de luminări. — Acâsta a provocată mare grije şi fierbere, unii erau prâ gătiţi la luminaţiă, alţii ba, şi toţi aşteptau numai semnalulă din careva parte. Insă luminaţiă nu s’a făcută, şi aşa amă rămasă în întunerecă, şi amă durmită în pace.
In (Jiua următore (31/8) a fostă constituirea, precum urmâză: Preşedinte: Gabrielă Betlen fişpană. Vicepreşedinţi : Dr. Ludovic Felmeri, Br. Adam Banffy, Ca-rolă Haller şi Nicolau Bartha. Secretară: Iosefă Sândor. Notari: Dr. Zoltan Ferenczi şi Emeric Riemer. Comitet0: Br. Zoltan Bânffy comite supr., Daniel Gabor comite supr., Ludovic Felmeri prof. de univ., Carol Fejervari posesoră, B’rancisc Ioszef episcopă unitară, Iuliu Gaâl posesoră, H. Dominic Gâl vice^pană, Nicolau Gyarmaty viceşpană, Ladislau Horvat inspectoră scol., Dr. Ştefană Hegedus profesoră ret., Br. Ludovic Josika posesoră, Dr. Odon Kovats profesoră academică, Francisc Kovacs canonică, Samuel Benigni măcelară, Francisc Kozrna direc-toră-profesoră, Carol Kis advocată, Francisc Koos insp. şcolară, Francisc Lonhardt episcopă rom. cath., Bela Nagy directoră financiară, Rezso Polcz advocată, Ludo-vică Rethi insp. scol., Dominic Szâsz episcopă ref., Georg Szarvassi insp. de calea ferată, Carol Szaboszlai viceşpană, Sigismund Decs6 posesoră, conte August Teleki, Gabriel Ugron posesoră, Br. Nicolau Weseleny, Dr. Ignatz Weisz adv., Bertalan Torok protonotară şi Iosef Zeyk posesoră. Ergo cea mai mare parte totă amploiaţi superiori, cari dispună de puteri publice.
In adunarea generală s’au vorbită multe de tote cu privire la modulă de procedere. Nicolau Barta re-dactorulă »Ellenzek«-ului a produsă şi ună manuală germană geografică, care, precum dise, l’a cumpărată dela ună studentă sasă care mergea cătră casă. — Acesta l’a arătată ca minune, că ar cuprinde mai multe sute de feţe, între cari pe sâma Ungariei abia suntă vr’o câteva reservate, cealaltă parte totă numai cu străinătatea şi în cea mai mare parte cu Germania se ocupă.
Acesta a produsă o iritaţiune generală, şi s’a ho-tărîtă, ca »Kultur-egylet«-ulă să aibă în |vederey studiile ce se propună în şcolile străine. Da 6re „Kultur-egy-let*-ulă va da şi regimului şi inspectoriloră şcolari instrucţiuni separate pre lângă legile deja destulă de aspre? Şi dacă e aşa, atunci defensiva, în care 4*°^ ei c& s’ar aflaţi despre care asigură tdtă lumea, ce însemnătate mai pote avea? In fine, ce de sine se pricepe, a urmată banchetulă, plătită cu 2 fl. de personă, şi din partea oraşului încă câte 1 fl., şi s’a tăcută ună magnum aldomas, după datina vechiă. Apoi aici şi încă numai aici, s’au eliberată limbile omeniloră, aşa câtă totă claiă preste grămadă erau toastele, din cari, afară de 2—3, nu s’a înţelesă nimica. — Intre toaste celă mai populară şi mai aplaudată a fostă ală unui fostă Română faimosă, cu numele: Gregoriu Moldovan, inspectoră şcolastică la
__________________________________________________1885. |
Turda. Acesta a asemănată Ungaria în genere şi T/slP silvania în specială cu o familiă, la care se află o m*f aşternută cu tote bunătăţile şi în jurulă mesei snnliif grămadă mare de prunci, der cu gusturi deosebite, $ toţi totă altfelă pofteseă să li se dea de gustare. Re gimulă de faţă, adause elă, se nisuesce ca toţi pruncii, numai să potă avea numai unulă şi acelaşi apetită j gustă, şi aşa golesce pocalulă întru sănătatea părinte^ cului regimă actuală: elyen!
Nisce oposiţionalî magh'ari, între sine, nu se pătură reţine a nu observa: ,ba renegată eşti dău te-aşă vedea se nu fii inspectoră de şcâlă, că ore cihi ai vorbi?*
Cu acestea s’au finită tote mişcările. Semănatului gata, acuma ploia decurge, vomă vedea ce va răsări s secerişulă de vomă trăi.
Flămânditulă pe la banchete.
De lângă Făgăraşu, în Augustă 1885.
Stimate Dle Redactoră! O viuă sat.isfacţiune sufli tâscâ sâmţimă, când cetimă în 4,aristica năstră desţs îndeplinirea unoră fapte, cari suntă spre binele şi fo^ sulă poporului română. 0 astfelă de faptă, se opintea ună corespondentă anonimă în Nr. ... ală preţuitei »(ii zete,« sub rubrica „Ştirile 4ilei“ a ne vesti vorbindd fl: esarăndarea dreptului regală de cârciumărită din comui \ Buciumă, întâmplată în 28 Iuniu a. c. care se 4ice,îi luată în arândă dlă parochă Ioană Dobrină — şi im pre lângă mari jertfe.
.....E dreptă , că în 4,ua atinsă s’a arândaf
dreptulă regală de cârciumărită în comuna Buciumi!n conducerea zelosului pretoră Lauriană Negrea. Se <|k în acea corespondinţă, că luândă dlă parocă I. Dotai în arândă dreptulă regală de cârciumărită ală comuna i-a făcută ună mare bine, căci prin aceea va fi scăpau comuna de lipitorile evreeseî. Ce ar fi mai frumoşi a acesta ? ?
O scie insâ prea bine fiăcare locuitoră din comuni, că numai înainte de acesta cu 6 ani, înoată ’mî adod bine aminte, a fostă silită să părăsească comuna Buciumi ună altă evreu, carele a vă4ută, că aci nu-i prea meţ f gheşeftulă.
Atunci ca prin minune rămăsese comuna fără evm şi era uşoră a ne scăpa de evreu pentru vecii vecilor!!! i Dâr atunci altă felă cerea interesulă d-lui parochă loai Dobrină. Şi ce să-i fad omului dâcă are interesul — ,Ardă m6ra, piară şorecii* — 4‘cea dînsi atunci.	J
Dânsulă era proprietară de casă, care era la wl tare potrivită de cârciumă — căci spre bucuria beţi* F loră fiă 4isă — stă faţă în faţă cu sântulă lăcasfl!..,,. Atunci 4ichj dlă parochă I. Dobrină avea interesă, i fiă evreu în comună, ca să-i plătâscă chiriă să ni-stea casa golă! Cine a adusă der pe jidană în comuni! Cine l’a luată sub scutulă său ? ? Eu Ia acâsta nu i răspundă. Dâr tempora mutantur! Şi astădî dlă parodii ne mai avândă ne-plăcuta sarcină de a fi proprietarii acelei case — cârciumă — spre nenorocirea comunei -are însă altă interesă.
Jupânulă evreu, era la începută slugă plecaţii dlui parochă, căci era bietulă subţirelă, treburile mergeau bine, armonia cea mai perfecta domnea între deuşt astă4î însă, după-ce s’a luciită lipitdrea d-lui parodii lucrurile s’au schimbată şi evreulă nu-lă mai crestezi de locă, ba nici femeile nu se mai potă vedea cu oct buni, astă4î 4^» jidanulă caută preste umără la dlă pa-rochă, deci este lesne de pricepută şi acestă luptă de
FOILETONLT.
O călătoria în Bucovina.
II.
Mănăstirea Putna.
Cine nu cunosce frumâsa poesiă de V. Alexandri „Ataculă mănăstirii Futnei.* — Ştefană domnulfi, română, şi-a scrisă istoria vieţii sale nu pe pergamentă, ci pe zidurile bisericiloră şi ale mânăstiriloră. Pul na, acâstă podobă a Bucovinei, se fălesce a-lă ave pe dânsulă de întemeetoră. Elă o zidi, elă o şi dotă cu averi, precum ne spună micele ce le posedemă. — Ce să vă spună despre frumseţea şi istorkulă ei, când fiecare Română trebue să cunoscă acestă mănăstire chiar ca şi casa sa, căci aicea zace în mormentă fala nostră naţională Ştefană celă mare. Călătorule! în a ta cale de-i veni în Bucovina să nu uiţi a merge la Putna, căci două locuri suntă scumpe pentru totă Românulă: Putna şi Mircescii. Acolo zace fala trecutului, aci fala presentă. Eu în calitatea mea de călătoră prin Bucovina am de scopă de a da publicităţii totă răulă ce s’a încuibată în inimile aceloră ce pretindă a fi Români de nume, dar străini de fapte. De
aceea precum v’am promisă vă voiu spune astă4î numai unele din cele multe şi anume:
Mănăstirea din 4i în 4i devine aşa 4ifi6ndă ună a-silă pentru estravaganţe. Cele ce se facă pe acesta locă sfântă de-ară pătrunde în mormântulă lui Ştefană ară face, că acestă mare Domnă ar cere potopfi dela D-4eu asupra acestui locă, şi âtă de ce: Egumenulă actuală, ună RuUuă fanatică, fostă protopresbiteră preste Prută, s’a călugărită înadinsă ca să ’şi bată jocă de acestă st. locaşă. Elă nu s'ar fi călugărită, dacă n’ar fi sciutfi că va ajunge ceea ce doreşce, adecă bani şi deriderea mo-numenteloră naţionale române. De când e d sa în mănăstire ţine pentru economiă numai 2 părechî de boi — pământulă mănăstirii se ară, âr fruct.ulă îiă vinde pe la evrei — fânulă de pe fânaţe totă aşa. Ba a desrădă-dăcinată şi pomii din grădină, că astfelă să se ştârgă memoria aceloră călugări român*, cari ’i-au plântată. Elă ar merge încă şi mai departe, ar vrâ să stârpescă şi inscrip-ţiunile de pe petrele, cari astupă mormântulă lui Ştefană şi ale altora.
Dacă egumenulă din Dragomirna este paşă în mănăstirea sa, acesta îlă întrece. Elă e mai puternică chiară şi decâtă Consistoriulă. Dreptă probă să aducă ună casă. Vicarulă mănăstirii şi totodată şi economă este Arseniu Sevesculă. — Acestă ieromonachă, fostă
. preotă în Sântu Ilie, a căutată să se opună nedrepţi-ţiloră ce le făcea părintele egumenă. Egumenul»! ins! îlă închide în casă şi dă economia mănăstirii la toi âmeni de-ai săi, cari se uită Ia cele ce face egumenul!!, însă nu îndrăsnescă a 4ice nici o vorbă. Şi sciţi pentru ce ? pentru că fie-eare din compania acestoră trei se ci-pătuiescă câtă potă mai bine din economia mănăstirii. D-sa păr. egumenă trage din cei 3V2 stânjeni de lemne ce are ună călugeră pe an şi din lemnele ce nu le dă tace cărbuni, trimiţându-i la depositulă din Rădăuţi, care e în curtea fiului său. Lemne de bradă, şindilă şi scânduri, cărbuni, fână şi alte lucruri ce le câştigă păr egumenă de pe moşia mănăstirei le trimite cu servitorii şi cu vitele mănăstirii la Rădăuţi, unde face bani buni. Chiară beţişore pentru chibrituri (aprinjore) face la Putna şi le trimite la Rădăuţi la fabrica de chibrituri aşa numite gr. or.
Dacă cunoscemă acuma economia mănăstirii, nu ne mirămfi pe ce bani face păr. egumenă case în Rădăuţi sub cuvântă că suntă ale fiului său, care din salarulă său nu pote să facă. Cum că tdte a-ceste suntă adevărate, am date sigure şi dacă vorii pofti cei mari, le potă arăta, ca să se convingă ce egumenă au.
Aş întreba însă pre păr. inspectoră ală mănăsti*
Nr. 188
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
' interesă. Nu cumva ar crede cineva, câ acestă luptă provine din .prea marele interesă1* ală d-lui parochă I. Dohrinfl faţă de binele comună ? ? Aşa vădă, că a voită să o încerce corespondentul inspirată. Der destulă atâta...
Ce se ţine de curăţirea comunei de lipitorile ovre-escî, aceea încă nu-i adevără, de vreme ce jidanulă Licht mai are încă pe 2 ani arenda erarială; afară de aceea d. parochă-arândătoră, dimpreună cu consorţulă de 5 din care face parte, vă<Jendă că gheşeftulă în lupta cu evre-ulă nu va merge, sigură va ruga şi îmbia er pe evreu şi cu arenda comunei. Aceea-i altă ceva — va <^ice d. parochă — nu trebue s’o pricepă toţi muritorii. Decă interesulu binelui comunii *) va pretinde acesta ce să faci ? Omulă gheşettului trebue să se întdrcă din cătrău bate ventulQ. Şi cum să nu-o facă, când totă lumea o scie de multă, că prieteni buni ca aceşti doi dmenl : d. pa-rochă şi evreulă Licht, n’au mai fostă în întrăgă comună ; deărece numai cu ceva mai înainte, n’avea d. parochă vorbe de ajunsă, prin cari să potă lăuda onestitatea şi caracterulă solidă ală favoritului său — evreă ! Dreptă are poporulă când (Jice: .Fă ce 4i°e popa, însă nu face ce face elă !"
Se p6tă însă, ca d. parochă să nutrescă bune şi salutare idei pentru binele comună.—Nu i-o tragă la îndoială — dar întregă activitate a sa de pân’acum, precum şi faptele sale, cari. nu se potă acoperi — dove-descă tocmai contrariulă.
Acestă întâmpinare n’a avută altă scopă, ci numai pură şi simplu, de a arăta adevărata iconă a lucruriloră, prin care să se vedă, că comuna Buciumă nu se află în vr’o stare fericită, ci din contră nemulţămirea şi neîncrederea locuitoriloră faţă cu d. parochă e mare.
Ve4ă şi d-sa de oficiulă său, lase încurcăturile comunei la o parte, căci în locă de a le împuţina le totă mai inmulţeşce, şi apoi pote fi sigură şi d-sa că mai multă va câştiga înaintea poporului, decâtă astăcjî, când în tote e amestecată, dar nicăiri pentru multă sbuciumatulă bine comună !
Unu mai adeveratu română
CONVOCARE.
In înţelesulă § 18 din statute, se convocă prin acesta adunarea generală anuală a „Reuniunei femeiloră române din Abrudă, Abrud-sată şi jură,» pe Duminecă 8 (20) Septemvre după ame^î la 3 ore, în localitatea subscrisei preşedinte, la care suntă invitaţi cu totă onorea a se presenta onorabilele membre şi membrii ai reuniu-nei, precum şi alţi doritori de înaintarea poporului română în cultură şi învăţătură.
Abrudă, în 2 Septemvre 1883.
Anna Gallu,	Alexandru Ciura.
preşedintă.
A VIStT
Adunarea generală a »Reuniunei Invăţătoriloră Români Selăgieni* se va ţine ăstă timpă la 15 Septemvre st. n. a. c. în comuna Ciseriu.
A se înfăţişa suntă rugaţi toţi membrii şi binevoitorii acestei reuniuni.
Zelău 1 Septembre 1885.
Din încredinţarea preşedintelui
Gavrilu Trifu. v.-preşedinte.
*) Binele consorţiului, 6r nicidecum alti comnnei. Vede-
jemo !
DIVERSE.
Esemplu de politeţă în Pesta. — ,Noi amă arătată FrancesilorO« — scrie Pulszki într’ună numără mai recentă ală .Posti Hirlap«-ului,— »că cu ocasiunea multă renumitei nostre ospitalităţi amă uitată fărte adeseori tote regulele bunei cuviinţe, cari ceră mai ânteiă să ne în-grijimă pentru comfortulă dameloră şi ală dspeţiloră. S’a întâmplată nu arareori, că noi ne-amă îmbulzită la mesele aşternute, pe când Francesii nu mai aflau locă şi trebuia să ’i facemă pe compatrioţii noştrii atenţi, că Francesii stau în picidre. In fiecare casă ca şi acesta, respectivulă c-ompatriotă află de cuviinţă să se scole ve-cinulă său, iară nu elă însuşi. Amă arătată dspeţiloră noştri, că aristocraţia năstră cu puţină escepţiune e departe de arte şi literatură, chiar şi atunci, când acesta e representată prin Francesî excelenţi, cum a fostă în ca-sulă presentă. Pentru ca ospeţii să se convingă şi despre aceea, că în vinele nostre nu curge sângele evlaviosă fino-ugrică, ci sânge sălbatică turcomană, s’au aflată şi de aceia cari înferbintaţî de vină au trântită de pământă şi au spartă în antişambrulă museului după datina străbună nu numai paharele ci şi sticlele. Spre norocirea ndstră, pe timpulă acela mai era de faţă numai ună Fran-cesă, care fiind întunecată şi elă de capă, pdte că nu a observată acestă turbare. Aşă fi depusă bucurosă ună asttelă de hîrbă în museu, de cumva m’aşă fi convinsă că elă va fi ultimulă suveniră ală vechiului betyarismă ; de orece însă spre îndestularea mea ştiu, că astfelă de scene cari nu potă să se întâmple în o societate cultă nici când, ce e dreptă au deveuită şi la noi mai rari, dar încă totă nu suntă pe deplină stigmatisate de opi-niunea publică, de aceea amă dispusă simplu să se măture. «
*
* *
Unde se trăesee mai multă? — Statistica pote răspunde la acestă întrebare, câ durata vieţii individuale e mai mare în Grecia. In Atena au murită în 1876 şapte persdne în vîrstă de 80 şi 112 ani. Medicu şefă ală oştiri grece a avută ocazia să înregistreze din Februarie pănă în Octomvre 1878 nouă caşuri de morte, dintre care două persone erau în vîrstă de 75 ani, er celelalte aveau 80, 85, 95, 110, 112, 120 anî. Acestă medică a tratată pe ună preotd, născută la 1758, hirotonisită la 1797, care a fostă preotă într’o comună 81 anî. Elă n’a fostă bolnavă în viaţa sa şi la vîrstă de 121 anî işî lucra pământă. Văduva admiralului Miaulis, cunoscută din răsboiu grecă pentru libertate, care se căsătorise cu dânsu în a treia căsătoriă, a murită la etatea de 96 anî. Acelaşi medică povestesce despre o călugăriţă care tră-esce în comuna Akrata, la coasta Ahaiei, în vîrstă de 102 ani, că visiteză biserica în fie ce 4* şi lucrează în grădină. Statistica constată, că în genere âmenii ajungă la o vârstă mai înaintată în Orientă, decâtă în cele mai multe ţări europene.
* *
*
Şârpele cu clopoţei. — Se telegrafeză din Narrows-burg (statulă New-York) că Patrick Conner din Callicon, auî^indă nisce ţipete de disperare într’ună locă plină de tufişă de lângă locuinţa sa, se duse să va4ă ce s’a întâmplată şi găsi trei femei urcate pe o stâncă, în jurulă căreia se svârcolâu cinci şerpi cu clopoţei. Patrick îşi chemă cânele; patru şerpi fugiră, der ală cincelea primi lupta. Atacată fără veste de omă şi de câne, fu ucisă. Mai multe inele din coda lui fură sdrobite în timpulă luptei, şi mai rămaseră incă nouă. Numărulă loră totală era probabilă de 18. Patrick spintecă şerpele pentru a estrage untura din ficatulă şi inima lui, şi găsi în
jîntrulă reptilei optă ouă mari ca ouăle de găină şi con-ţinândă fie-care câte ună şârpe. Acestă descoperire de-monstră, că şerpii cu clopoţei suntă ovipari er nu vivipari cum credeu multe persdne. D-na Cot, din Hancock, a găsit un şerpa cu clopoţei încolăcit pe ună scaun din bucătării şi i-a sdrobită şira spinării cu coda unei măture. C6da acestei reptile avea şese inele. Dela începutulă lui Iuliu d. Thomas Romssy, din Pine Creck, Pensilvania, a ucisă două-decî şi patru de şerpi cu clopoţei în ferma sa, şi în stomaculă unuia din ei s’a găsită doi pui de găină.
* *
*
0 telegramă curiosă. — Precum istorisesce (Jiarulă »Dresdener Nachricten,* ună comerciantă de vite din Magdeburg primi o telegramă de următorulă cuprinsă: »Mâne toţi porcii la gară, te aşteptă şi pe d-ta, eu abia mâne potă veni, deorece trenulă de persone nu ia cu elă nici unu bou. Afacerile la târgă rele, preţulă viteloră urcată, îngrijesce-te, dacă ai trebuinţă de boi, gândesce-te la mine.
* *
*
Ună a imn cin ciudată. — £că ună anunciu pe care ’lă găsimă într’ună diară din Geneva :
»Pentru orbi: mâncare bună, viâţă de familiă, îngrijire deosebită ; vederea cea mai plăcută pe laculu Genevei. «
»A se adresa la librăria losef*.
*
* *
0 manifestaţiune originală. — Cu ocasiunea călătoriei din urmă a suveraniloră Rusiei în Finlanda s’a făcută o manifestaţiune originală. In momentulă când Ţarulă şi Ţarina se întorceu de pe laculă Salma pe la stăvilarele dela Laurizala, ună vasă elegantă veni înaintea actului loră. Luptătorii acestui vasă erau domnişâre din cele d’ântâiu familii din Finlanda. Aceste june fete, cari manevrau în tocmai ca nisce bătrâni marinari, ridicară lopeţile în semnă de salutare şi strigară »Vi vată 1* Impărătâsa opri iachtulă în care se afla, se coborî în vasă şi fu condusă pănă la portă de junele fete. Este de prisosă a mai adăoga că vasulă era ună darO făcută împărătesei de domnele finlande4e. Elă este construită de mesteacănă din Carelia, şi tote cuiele lui suntă de aură. Lanţulă de care este legată vasulă precum şi lopeţile suntă asemenea de aură. £că în adevără ună lucsă care întrece pe acela ală Cleopatrei!
BIBLIOGRAFIA.
Noulti, Călindarit de casă pe anulă 1886. Anulă
VI.	Preţulă 30 cr. v. a. Braşovă, Tipografia Alexi 1885. Cuprinde, afară de călindară: *Schitulă Ialomiţa«, naraţiune de ThJ&char Alexi. — ,Ilustraţiunî« din »Beiu, Vodă, Domnă* de Theochar Alexi. — »Reguli higienice asupra mâncării şi băuturii* de I. Dariu. — ,împăcată», comediă într’ună actă de Theochar Alexi. — Poesii. — Glume. — Călindarulă alfabetică. — Localităţile din Ungaria, care în limba maghiară au altă nume decâtă în ceă română. — însemnarea târguriloră din Transilvania. — Târgurile din Ungaria. — Târgurile din Bucovina. — Serbătorile catolice cu referinţă la Târguri. — Târgurile din România. — Posta ungară. — Tarifa telegrafului ungară. — Posta română. — Tele-grafulă română. — Timbrurile ungare. — Timbrurile române. — Căile ferate ungare. — Despre sănătate. — Lexicografiă. — Ună faptă însemnată. — Anunţuri. — Ună mică tablou. — Uustraţiunî.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
riloră, care a fostă causa că reclama economului Ar. Sevesculă nu s’a luată în considerare? Sub cuventă că nu era subscrisă de toţi călugării credă că nu-i cu dreptate, deorece economulă reclamase contra egumenului că nu-lă lasă să economisescă d-lui, ci dase economia în mâna lui 11. Serota şi Th. leşană.
Păr. inspectoră ar fi făcută bine, în locă să ceră subscrierea dela totă conventulă, să fi întrebată pe călugări pentru ce nu subscriu, şi ar fi aflată că egumenulă le dă voiă să facă ori şi ce, câştigându-i aşa pentru densulă. Aşa întâlnesc! ndptea călugări prin sată, pe la porţile omeniloră, comiţândă fapte cari necinstescă tagma călugărâscă. Serota şi Iliuţă se bată eu ţăranii prin crâşme, 6r când îi prindă ţăranii pre aceşti Don Juanî prin casele loră, îi desbracă, lăsându-i în costumulă lui Adarn. O ancheta rigurdsă, neademenită de păr. egumenă, va constata că aşa este. Mănăstirea e totă 4>ua plină de femei din sată, căci sătulă se întinde pănă la porta mănăstirii. Tote 4ică că suntă nemuri de-ale călugăriloră. 6re n’ar fi bine să se cam oprescă intrarea acestoră fiinţe seducătore în acestă locaşă, cari intră pe la călugări ca la ele acasă şi petrecă? Cântecele acestoră sirene se audă adese, er de chramulă bisericei adecă de Sânta Măriă (Adormirea Maicei Domnului) dacă te-ai face pe la mănăstire, apoi ve4î şi au4î atâtea, încâtă te scârbesc! şi nu-ţî mai vine poftă să mai visitezî acest
st. locaşă. Unii din călugări, fiindu-le vieţa din mănăstire cu tote plăcerile ei prea monotonă, se ducă cu săptămânile şi facă gheşefturî. Aşa Eus. Popoviciu, iero-monachulă acestei mănăstiri, se duce când vrea şi vine când vrea. S’a întâmplată câ chiară când i-a venită rândulă să servescă, adecă după cinci săptămâni părintele nu venise de pe ia poenile şi casele ce le are prin împrejurime. — Egumenulă tace, căci dacă l’ar apuca, acesta la rîndulă său ar fi în stare să denunţe lucruri de totă prea neplăcute. Şi aşa trăescă şi trăiescă de minune. Vichentie, care a fostă Ia Sucăva, umblă la Cernăuţi şi pe la Turturică din Sueevă şi-i promite bani şi brânză sburată, numai de va încăpea înapoi la Suceva, de unde îlă transferase Mitropolitulă, căci bietulă omă picase de Sâmzeene preste omeni, din causă că odorulă de basamacă îlă parfumase prea tare.
Am vorbită mai susă despre chramulă bisericei; bine voiţi a asculta cum era chramulă înainte şi cum este elă sub egumenulă actuală. înainte de egumenulă actuală era egumenă Ar. Ciupercovici, actualulă vicară Metropolitană. Sub D-sa se tăiau vite şi se da o masă avută; fie-care omă era bine primită, aşa că cei 800 fi. se întrebuinţau în adevâră pentru primirea âspeţiloră. — Cum se schimbă însă lucrările! Astă4î nici să te gândesc! la aşa ceva. Bieţii călugări vină cu nisce hârburi la bucătăriă şi capătă nisce borşă ca vai de elă! Asta-i
totă. Nici odată călugării nu mănâncă la ună locă cu toţii. — Mi-aducă aminte când am fostă în Cernăuţi, că teologii mănâncă la ună locă şi ună teologă care ţine săptămână cetesce can6nele sinddeloră. De ce ore nu se face totă aşa şi prin mănăstiri ? Tăcere ! 0 reformă grabnică este de dorită şi nu disperămă, că Eminenţa Sa va îmbunătăţi starea lucruriloră.
După aceea nu potă pricepe cine a încuviinţată, cu’n mănăstirea Putna să se cânte rusesce. N’are nici o legătură cântarea cu părintele egumenă. Asta-i însă opi-niunea mea, a D-sale însă nu-i aşa D-sa crede că pă-mentulă acesta a fostă ore-când rusescă şi de aceea a promisă să vândă antiquariloră Şrager din Iaşi unele petre monumentale cu inscripţiunî, ca astfelă să stîrpescă ori-ce amintire de ună trecută gloriosă ală Româniloră. La casă dacă egumentulă se crede ofensată, să bine vo-escă a-mî răspunde şi eu voiu proba prin argumente palpabile, cari l’ară nimici totală. O 4ich acâsta, ca să cunoscă consistorulă şi să caute tote mijlocele de-a ridica prestigiulă acestei mănăstiri. Vomă vede de vomă fi ascultaţi. — Pană la o nouă întâlnire, mă închină.
Căletorescu.
Nr. 188.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Outsmln Ia bum de Viena
din 3 Septemvre st. n 1885
Rentă de aură 4°/0 . . . 99 25 Rentă de hârtiă 5% . . 91.45 Imprumutulă câilorQ ferate
ungare...............148.40
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(i-ma emisiune) . . . 98.25 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) . . . .124.— Amortisarea datoriei căilor fi ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 109.25 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi . . •...........102.~
Bonuri cu cl. de sortarel01.5Q Bonuri rurale transilvane 102.—
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vmii ung.................97.75
Împrumutul Q cu premiu
ung....................118.80
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.30 Renta de hărtiă austriacă 83.— Renta de arg. austr. . .	83.30
Renta de aură austr. . . 109 20 Losurile din 1860	. . . 139 25
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 868.
Act. băncel de credită ung. 288.25 Act. băncel de credită austr. 288.60 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei.............. 5.85
Napoleon-d’orI............. 9.88
Mărci 100 împ. germ. . . 61.10 Londra 10 Livres sterlinge 124.45
Bursa de Bucuresci.
Cota oliutaiă dela 12 Augustă st. v. 1885.
	Cump.	vând.
Renta română (5°/,). . . .	88	89
Renta rom. amort. (5°/0) . .	93	937
» convert. (6%) . .	88	89
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	30	32
Credit fonc. rural (7°/0) . .	lOOVa	101V
„ „ (5»/0) . .	857,	86V
» » urban (7%) . .	98V*	99 V
* » . (6%) - .	91	92
* » * (5°/0) •	827.	831/
Banca naţională a României		
Ac. de asig. Dacia-Rom.		
« » » Naţională		
Aură		10s/4	Îl1/
Bancnote austria ce contra aură	2.02	2.04
Cursul;* pieţei Sraşdvd diu 4 Septemvre st. n. IHS5
Bancnote românesc! . .	. . Comp. H 82 '		, 8 81
Argint românesc . . . .	. . » 8.75	*	8.80
Naooieon-d’orî		. . » 9.87	*	9.91
Lire turcesc!		. . » 11.12	*	11.20
Imperiali		. . * 10.10	»	10.20
Galben!		. . » 5.82	*	5.86
Scrisurile fonc. »Albina*	. . » 100.50	*	101.-
Ruble Rusesc!		. . » 123.—	#	124.—
Discontulă . . .	* 7—10 % Pe	ană.	
Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei“ se potti cumpăra în tutungeria lui I. Gross.
(întinde norocului mânaI
Şi cumpără promesse pe losuri pentru regularea Tisei (Theisthal-loose) cu câştigurile principale de 100,000 fl., 1 â 4500, 4 â 1000, 1094 â 114 fl. Tragerea la sorţi deja în 15 Septemvre n- Preţulu unei promese numai 2 fi, 50 cr.
Promesse pe losurile comunei Viena (Wiener-Comunalloos) cu câştigurile principale de 200,000 fl., 20.000, 5000, 5 ă 1000, i2 â 250, 1280 câştiguri ă 140 fl. Preţulfi unei promesse numai 3 fl. Tragerea la sorţi la 15 Octomvrie n.
Losurile espositinnei dela Budapesta cu câştigurile principale de 100.000, 20,000, 10,000, 5000, 4000, 3000, 2500, etc., în totală 4000 câştiguri. Tragerea deja la 31 Octomvre n. Preţulă unui losu 1 fl., 11 bucăţi costă numai 10 fl.
Cupdnele rentei rum. amortisabile 5% plătescu în monetă efectivă, asemenea şi titlurile de rentă rom. trase la sorţi.
Me recomandă pentru cumpărarea şi vânzarea cea mai culantă a moneteloră de aură şi argintă, a bileteloru de bancă interne şi esterne şi de losuri, — spre incasulă de cupdne şi escomptarea de câştiguri, a-semenea lombardezu t6te hârtiile cotate cu dobândă moderată.
Comandele din afară se esecută promptă trimiţendu-se contra va-ldrea anticipativă, seu cu rambursă.	Cu distinsă stimă
Jacobu Adler,
(1 3)	Zar afla, Piaţă, Târgulii floriloru.
..ARDELEANA-
institutu de economii, societate pe acţii în Orăştie (Szâszvâros.)
face următdrele operaţiuni:
a)	acordă împrumuturi	pe cambii,
b)	„	„	„	liipotecă,
c)	„	„	„	effecte,
d)	„	„	„	obligaţiunicucavenţî.
Primesce depuneri de bani spre fructificare pe lângă denunţare în termine scurte cu 51U°lo — şi fără denunţare, replâtibile îndată la cerere cu 5°/o interese la ană; — plătindă tot deodată institutulă întrâga contribuţiue dela interese.
Depunerile trimise prin postă, pelângă comunicarea adressei deponentului, se resolvă totdeuna cu rentdreerea poştei, asemenea să potu e-feptuf prin postă denunţări şi ridicări de capitale.
Oră ştie, în Augustă 1885.
Direcţiunea.
Mersul!! trenurilor!!
pe linia 'Predealâ-Budapesta şi pe linia Tei uşii-Aradâ-Budapesta a lei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealii-Badapesta
BucurescI
Fredealu
Timişfi
Braşovfi
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodfi
Haşfaleu
Sighişora J
Iîlisabetopole
Mediaşfi
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelfi
Teiuşfi
Aiudfi
Vinţulâ de susfi
Uiora
Cucerdea
Bhirisfi
Apahida
Cluşrc
Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişfi Stăm Huiedinfi Ciucia Bucla Bretea R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny .Szolnok Buda-pesta
Viena
Trenă
de
er-sone
Trend
accelerat
500
Trenii
omnibus
6.22
7.01 7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45 2.11
2.55 3.17 3.24
3.31 4.09 5.36
5.56
6.08
6.29
8.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2.58
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 |11.18
11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5.58
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
Trenă
omnibus
7.37
8.01
8.21
905
9,43
10.02
6.00
6.35
3.00
6.08
7.14
7.43
8 22 8.48
9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 09
6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 9 12 1023 12.32 12,58
10.37
12.59
4.45
10.05
10.50
6.05
.00
.31
59
.34
.16
.04
17
,47
21
05
08
39
55
03
8.
10.
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhel} Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Âghiriş GhirbSu Nedeşdu
Unşi a
Apahida Ghiriş
Cucerdea |
Ui6ra
Vinţulă do susfi Âiudfi Teiuşfi Crăciunelfi Blaşfi Micăsasa Copsa mică Mediaşfi S’isabetopolc Sigişfira Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldidra
Braşovfi
Timişfi
Predeală
BucurescI
apesta—Fredeală				
Trenă	Trenă	Trenii	Trenă	Trenă
omnibus accelera		omnibi	is de pers6n<	omnibus j
—	IM	—	1	—
6.4i	1.451 S.H		6.2C	8.0 J
10.3'i	3.4 ij 7.2t		9.11	11.40
1.4^	5.21	8.2r,	11.26	2.31
5.8£	6.41		1.28	
—	—	9.45	2.00	—
	—	9.59	2.11	—
—	7.14	JiO.28	2.31	
—	7.42	11.36	3.18	
—	—	12. IC	3.41	—
—	—	12.43	4.01	—
—	8.31	1.31	4.26	—
—	9.01	2.56	5.08	—
—	—	3.29	5.27	—
—	—	4.0o	5.50	—
—	—	4.18	6.02	—
—	—	4.36	6.24	—
—	10.0?	5.05	6.43	—
12.05	10.16	—	7.03	—
12.31	—	—	7.26	—
2.16	11.24	—	8.51	—
3.12	11.43	—	9.31	—
3 32	11.45	—	9.43	—
3.41	—	—	9.51	—
3,50	—	—	9.58	—
4.25	12.08	—	10.24	—
4.50	12.22	—	10.41	—
5.41	—	—	11,28	—
6.0?	12.57	—	11.44	—
6.40	—	—	12.18	—
7.00	1.27	—	12.36	—
—.1	1.45	—	1.22	6.01
	2.06	_ -	1.56	6.40
—	2.31	—	2.34	7.20
—	2.50	—	3.02	8.01
—	3.48	—	4.41	10.05
—	4.19	—	5,30	11.05
—	4.34	—	6.03	11.37
—	4.53	—	6.35	12.14
—	5.20	—	7.14	1.09
—	5.30	—	—	1.50
—	6.07	—	—	2.48
—	6 32	—	—	3.23
	7.30	—	—	4.56
	11.35			9.4C
Nota: Orele de n6pte suntfi cele dintre liniile grdse.
Tipografia ALEXI, Braşovă.
Teluşft- iradâ-Bndapesta				Budapesta- A radft-Teiuşft.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persdne		persdne	accelerată	omnibus
Teiuşfi	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alha-Iulia	11.46	—	4.2 7	Budapesta	1 8.0b	1.45	8P0,
Vinţulă de jost	12.20	—	4.53		11.02	3.44	11.40
Şibotă	12.52	—	5.19	mZOIUOK	11.12	4.02	il2 00
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradfi	337	7.53	5.25
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	6 19*
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46!
Branicîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23!
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	8.12	Bârzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
BSrzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56,
Radna-Lipova	6.57	6.14	10 23	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicica	8.21	—	10.38
Gyorok	7.21	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9,05	—	11.23
Aradfi	8.10	7.32	11.32	Orăştiâ	10.10	—	12.24
fianlnnî? (	2.39	12.00	4 5'*	Şibotă	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Âlba-înlia	11.19	—	1.40
Viena	- 1	8.00	6.05	Teiuşăi	1205	—	2.24
Arad iuiş6r a				Sliuerla (Piski) ÎPetroşenS			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	pers6ne	[persone		persâne	omnibus	omnibus
Aradfi	8.00	12.55	8.25	^iinerSa	633	11.50	2.23
Araduiă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7 05	12.27	3.00
Nămeth-Săgh	6.50	1.46	8.54	Haţagă	7 53	1.19	3 49
Vinga	7.19	2 18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
QrezIMva	7.38	2.36	9.25	Oivadia	9.33	2.57	5.28
Merczitalva	7.58	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3 35	6.07
TSuaişdra	8.42	3.40	10.C6	jp etroşeul	10.43	4.04	6.39
Timişfira-Âradfi				Petroşeuft—Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persdne	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.
Tfmişdra	6.07	12.25	5.00	Petroşeul	6.49	9.33	5.28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.06
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Oivadia	8.06	1054	6.45
i Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.37	7.35
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12.17	8 02
Araduiă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
Aradfi	7 50	3.10	7.40	Slmeri»	10.53	1.35	9.15