RED ACŢIUNEA ŞI AOMIMSTRAŢIIIKEA t
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA*' IESE ÎN FIECARE DI.
Pe una ană 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anii 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANUNCXURI LE:
O seriă garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorleorT nefranoate nu «e prlmesofi. — Banuaoripte nu se retrâmttu.
HS 187
Vineri 23 Augustu (4 Septemvre).
1885.
Braşovtl, 22 Augusta (3 Sept.) 1885. ;
Alaltăieri s’a serbaţi! la universitatea din Budapesta instalarea noului rectorâ. şi a noului senatului. Cu ocasiunea acesta i s’au prelată nou alesului rectorii magnificus ală universităţii cu solemnitatea obicinuită insigniele ce suntă simbolulu oficiului şi ală. demnităţii săle. Mulţii min dă pentru alegerea sa şi pentru aprobarea ei din partea guvernului, rectorulă Dr. Augustă Lechner trecu la desvoltarea unei teme interesante asupra cestiunei unei „culturi de sine stătătdre naţionale maghiare^ şi mai alesă asupra problemei ce o are universitatea la crearea şi nutrirea acestei culturi naţionale.
Cercetândă înainte de tdte, încâtă este admisibilă şi îndreptăţită noţiunea unei culturi speciale naţionale de sine stătătdre, Dr. Lechner dă următdrea definiţiune culturei speciale a unui po-poră: Ea este suma tuturoră bunuriloră şi cu-noscinţeloră spirituale, ce se află în posesiunea unei anumite naţiuni, representândă totalitatea intelectuală a naţiunei.
Acostă cultură specială, adaugă rectorulă, este neapărată de lipsă fiecărui poporă, pentru ca să potă prospera în t6te privinţele. Mână ’n mână cu cultura specială a fiecărui poporă, tre-bue să mai mărgă şi o anumită cultură generală, ună şiră de noţiuni, idei, păreri şi convicţiuni recunoscute de toţi, o sumă de moravuri, înclinări şi simţăminte nobilitate prin acele idei şi convincţiuni şi o disciplină spirituală, ce resultă din toţi aceşti factori. Acăstă cultură este, care nobilităză caracterulă unui poporă şi nisuinţele sale naţionale, şi care ne dă aceea ce numimă noi geniulă naţională. Cultura naţională specială o vedemă înflorindă şi strălucindă la t6te popdrele culte; aceste culturi speciale suntă ca diferitele colori ale unei racfe condusă prin o prismă, t6te la olaltă împreunate dau coldrea albă — ci-vilisaţiunea comună întregei omeniri.
Pănă aicea rectorulă a desvoltată câtă se p6te de logică noţiunea culturei naţionale. Acnm trece la a doua cestiune, despre partea ce trebue să o aibă universităţile la crearea şi promovarea culturei naţionale. Basa ori-cărei înaintări spirituale şi morale este sciinţa, care tinde la cu-n6scerea adevărului. Pământulă, în care cresce şi se desvdltă sciinţa, e scdla şi în specială universitatea.
Mai departe se întrăbă dăcă nu cumva in-v61vă noţiunea sciinţei naţionale o contradicţîune, dedrece adevărulă numai unulă este şi sciinţa numai cundscerea adevărului. Dr. Lechner găsesce, că în adevără p6te să esiste la fiecare poporă cultivată o sciinţă specială naţională, ce se p6te deosebi de a altoră popdre, pentru câ căile, ce ducă la cundscerea adevărului suntă în multe privinţe deosebite. Fie-care naţiune va nisui după acăstă cunoscinţă în proporţiune cu mijldcele sale spirituale şi cu însuşirile individuale ale geniului său naţională. Acăstă paralelă lucrare a naţiuniloră va duce totdăuna la o ţintă comună a întregei omeniri, la cultura ei comună.
După acăstă introducere vorbitorulă trece la o detailată esplicare a sciinţei specifice naţionale şi aicea vrendă a concretisa abstractele sale teorii, cu referire la relaţiunile din acestă stată, dă de nisce dificultăţi însemnate, cari după propria
sa mărturisire îlă facă ca în parte sc-şi schimbe în parte să-şi întregiască teoriile. T6te acestea dificultăţi se cuprindă în întrebarea ce şi-o pune, ca şi cum s’ar fi deşteptată dintr’ună plăcută visă în mijloculă unei neplăcute realităţi: Der 6re, se întrăbă elă, nu vâtămămă noi prin acăstă ni-suinţă spre o cultură unitară naţională pe celelalte naţionalităţi ?
Noulă rectoră ală uuiversitaţii din Budapesta se vede silită a’şi răsturna întrăga "teoria de mai susă ca să ajungă la resultatulă, că fiecare poporă din acestă stată să’şi contopească cultura sa specială cu cultura specială maghiară şi că din acâstă contopire se iasă o cultură naţională comună şi ună geniu naţională comună, âr acestă teribilă procesă de contopire să se pe-trăeă totuşi fără ca naţionalităţile să’şi părăsăscă propria loră cultură, care după cum însuşi re-cundsce, p6te fi menită pentru ceva mai înaltă său p6te şi este mai înaltă.
Paradoxulă întregei argumentări, prin care vrea Dr. Lechner să îmbrace în forme logice ni-! suinţa de magliiarisare, culminăză in ciudata mângâiere, ce ne-o dă, că nu e aici vorbă de o ab-sorbere, ci numai de o contopire. A rămasă însă să ne mai dovedăscă, cum se p6te săvârşi o contopire a culturei naţionalităţiloră cu cultura maghiară fără ca să se întemple nici cea mai mică absdrbere? Pecatu, câ sciinţa dela universitatea din Peşta se muncesce înzadară, să întdrcă adevărulă cu capulă în josă.
Noi scimă unn şi bună: ori că esistă culturi naţionale speciale, cum (Jice Dr. Lechner, şi atunci p6te fi vorba numai de o paralelă desvoltare a loră, 6r nu de o contopire; ori că nu esistă şi atunci o cultură maghiară de sine stătătore nu mai are nici ună înţelesă, ci în con-secenţâ ca ar trebui să se contopescă cu cultura nemţâscă ori muscălâscă.
Afacerea dela Koniginhof.
De când au fostă atacaţi gimnasticii germani de mulţimea cehă înfuriată la Koniginhof o iritaţiune estra-ordinară a cuprinsă poporaţiunea cehă şi germană din acele ţinuturi şi mai pe fie-care (fi se întâmplă escese şi certe regretabile între Cehi şi Germani. Lucrătorii chiară când esă din fabrice se insultă unii pe alţii după cum adecă aparţină uneia său alteia naţionalităţi. In 31 Augustă mai mulţi ţărani cehi, cari vindeau lemne, au fostă atacaţi în Lauzenbruck lângă Praga de ţărani nemţi şi s’a născută mare bătaiă fiindă şi mai mulţi vulneraţi. Totă aşa li se întâmplă şi Germaniloră când se întâlnescă cu cete de Cehi.
fiarele cehice condamnă tote escesele dăr unele dintre ele se silescă a-le acusâ cu atitudinea provoeătore a Germaniloră. Tote însă, fără escepţiune, s’au supărată focă pe (fiarele unguresc!, pentru că aceste au luată în apărare pe Nemţi vorbindă de »brutalităţile plebei* cehice. Mai alesă le-a supărată, că foile unguresc! au criticată cu aeâstă ocasiune şi politica de împăcare a naţionalităţiloră, cari «după şese ani n’a putută să producă resultate mai bune.*
«Narodni Listy« din Praga în specială răspunde în tonă fărte răstită la articululă lui ,Pester Lloyd* privi-toră la afacerea din Koniginhof.
,Cabinetulă Tisza — (fice «Narodni Listy« — Începe să simtă că-şl pierde teremulu de sub piciâre acum după întrevederea dela Kremsier şi de aceea ,Pesler Lloyd* sprijinesce agitările pressei germane-libeiale contra Cehiloră, pentru ca acestă cabinetă să scăpe de sortea ce-lă aştâptă Ataculă înverşunată ală lui «Pester Lloyd* dovedesce frica rău ascunsă ce-o are ministeriulă
Tisza, că după (filele dela Kremsier suntă numerale şi dilele sale. Acum s’a clasificată situaţiunea între Cehi şi partida guvernamentală maghiară şi şi celă mai naivă arang'oră de trenuri de plăcere la Budapesta pote acum să se deştepte din ilusiunile sale.
,Pester L!yoyd“ răspunde fdiei cehice dăr în modă mai multă evasivă neîntrândă în discusiunea urmăriloră posibile, ce le pote avea întrevederea dela Kremsier pentru cabinetulă Tisza şi declarândă numai cu îngâmfare, că posiţiunea acestui cabinetă nu ppte fi alterată de 6menii dela „Narodni."
Starea justiţiei îu Ungaria.
O ilustraţiune a stării în care se găsesce justiţia în Ungaria şi de care s’au scandalisată chiar şi foile plătite ca să laude şi să susţină guvernulă, ne-o dă ra-portulă vicepreşedintelui dela Tabla regescă (Curtea de apelă) din Pesta, ce Ta cetită în şedinţa plenară cu care s’a deschisă acestă tribunală, espirândă vacanţa,
Vicepreşedintele constată, că restanţele Tablei re-gesci din Pesta s’au îmulţită în timpulă lerieloră cu 9546de lucrări. Socotindu-se la acestea şi cele 16,485 de lucrări rămase la finele lunei luniu, resultă enormulă numără de 26,027 afaceri de dreptă, care aşteptă să fiă resolvate. La înceoutulă anului curentă restanţele erau în numără de 13,617 şi acestea s’au înmulţită în ântâia jumătate a anului cu 2864. Acum considerândă, că se ducă în concediu judecătorii, cari în timpulă vacanţeloră au lucrată, şi că lucrările mereu se grămădescâ, vicepreşedintele ajunge la conclusiunea, fără să fie pesimistă, că Tabla regescă din Pesta cu cea mai cumplită discreditare a justiţiei ungurescl, cu cea mai simţitore vătămare a intereseloră economice poporale celoră mai vitale, în scurtă timpă va cade într’o mocirlă de restanţe, din care nu se va mântui fără unu ajutoră radicală. Cu actualulă sistemă de ocupare a posturiloră şi de avansare nici nu pâte fi altfelă. 0 parte din judecătorii instanţei a doua se întrebuinţâză ca să ajute la tribu-bunalulă supremă, o altă parte forte însemnată nu p6te lucra din causa vârstei şi bălei, adeseori pricinuită de prâ multele lucrări. Pănă să se ocupe ună postă de judecătoră trecă luni de (file. Afară de asta, şi de ar lucra ună judecătoră cu puteri îndoite, nu e băgată în sâmă, seu e prâ târcfiu, de locurile competente.
In astfelă de împrejurări nu-i mirare că împricinaţii adeseori se sărăcescă, pănă să li se resolve procesele şi alte afaceri de dreptă.
Cine e Ţarulă?
Cu acdsta cestiune se ocupă în modă caracteristică f6ia ungurăscă multă cetită în poporă „Budapest“ dela 23 Augustă, scriindă urmă-tdrele sub titlulă „Ţarulă4* (a Câr):
Mai păcătosă decâtă cerşitorulă celă din urmă de pe marginile drumului, dar pentru aceea totuşi se ţine mai înţeleptă, mai cu minte, decâtă toţi ceilalţi omeni. Acesta este Ţarulă.
Gând din âmenî a dispărută sâmţulă, demnitatea, când au tăgăduită pe bunulă Dumnezeu, ei şi-au creată aici pe acestă pămentă ună idolă, de care să se temă şi să-lă adoreze. Acesta e Ţarulă.
Şi acum domnesce cu putere neţărmurită preste milidne. Care înjură pe Dumnedeu nu păţesce nimieă, dar care-i pronunţă numele|lui cu dispreţă, acela îşi dă sufletulă în furci. E mai sântă decâtă însuşi Dum-ned.eu. Acesta e Ţarulă.
Unde păşesce, pe unde se întârce acolo se stinge libertatea. Inainte-i stă oribilulă, în urma lui zuruitulă cateneloră de robi. Acesta e Ţarulu.
De pe câmpurile de zăpadă ale Siberiei din minele uralice, se audă mii de suspine triste. De blestemulă esilaţiloră răsună totă imperiulă lui. Insă pnntru elă suntă o musică plăcută gemetele morţii. Acesta e Ţarulu.
Dela Varşovia pănă la Tobolsk, drumulă semănă cu ală Calvariei, nu e (fi lăsată de Dumnedeu în care Polonii îneatenaţl să nu calce pe acestă hotară. Găzacii cu cnutele îi mână în minele de plumbă. Decă unulă
T5T
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
TVTT
piere sub lovituri, cu atâtă e mai bine, căcî e mai puţind cu o fiinţă sâmţitâre, cu ună omd cugetătoră. Dâcă de sângele inimei sclavului zăpada se roşesce, atunci eld saltă de bucuriă. Curgerea sângelui îi causâză plăcere fermecătore. Acesta e Ţarulă.
Decă und popord trăesce undeva liberă, neaternatd şi activă, îndată îi pismuesce fericirea. Decă se pâte, pe ascunsă, decă e de lipsă cu forţa brutală se aruncă asupra lui ca să-i nimicâseă libertatea. Acesta e Ţarulu.
A fostd und timpd când şi noi am fostă siliţi să prindemd arma pentru apărarea drepturiloră nâstre. Gloria numelui de honved a strălucită în întrâga lume. Şi când eramd apropejde praguld neatârnării, a venită ciurda de căzacî şi ne-a scăldată în sânge patria nâstră. Acesta e Ţarulu.
Avuserămd viteji, generali glorişl ajunseră în furci. Amd avută ună cântătord de doine (Petoffy), la a cărui statuă şi acum pelerinâză popârele. Aspra lance a că-zacului i-a stinsa viaţa şi aceluia. Şi când mai plângemă în căderea sântei nostre cause, plângerea nâstră era însoţită de rîsete sălbatice, de hohotele învingătorului. Acesta e Ţarulu.
Vecîniculd inimicd ald libertăţii, celd ce ţine lumea în sclăviă, representantulă tirăniei, care se ridică totă-dâuna pe trupurile omorîte ale naţiunilord ca hiena.
Acesta e Ţarulu.
Şi acestd omd, urmaşulă aceluia care a strivită Ungaria, causatorulă imediată ală morţii celord 13 martiri aradanî, a vieţii lui Petofi; acestd omd, care şi acum întinde pe crucea torturelord pe îmbucăţita Poloniă, care nu de multă şi-a înfiptă cuţit uld în inima Osma-nilord. care e representantulă şi personificatoruld arbi-triului şi ală tirăniei: mâne păşesce pe pămentulă austriacă, ca să cerceteze pe iubituld nostru Rege.
Ce caută aici in vecinătatea Ungariei? Chiard atunci când poporuld maghiard serbâză (Jiua numelui lui Ludovicd Kossuth, ală apostolului libertăţii: în Kremsier voră suna clopotele, voră bubui tunurile, voră runa trîmbiţele în onorea Ţarului.
Sărbătorescă ei numai. Noi Maghiarii nu avemd cuvinte de salutare pentru tiranulă osândiţilord din minele Siberiei. Noi privimd cu grijă, cu o târnă presăm-ţitâre spre miculd oraşd ald Moraviei. Ore ce vord hotărî acolo? Pentru subjugarea cărei naţiuni îşi va cere Ţaruld ârăşî voiă ?
SOIRILE PILEI.
Ni se scrie din Selagiu, că venerabilulă preotă Simeonă Bocşia din Căţeluld română, care a ajunsă frumâsa vârstă de 87 de anî, s’a distinsă totdâuna prin o deosebită activitate şi fapte bune: prin dânsulă s’a îndeplinită edificarea nouei case parochiale, s’au reînoită superedificatele, s’a reparată biserica care era aprope de ruină şi cu altaruld rădimatd cu părdinî; la stăruinţa dânsului s’a edificată şi şcâla cea nouă, care pote servi de modelă în tractuld Crasnei; la 7 Iuniu s’a sfinţită noulă cimitird, luândd parte la actulă solemnă şi Vicarulă Silvaniei, d. Alimpiu Barbolovicî. Zelosuld preotd Simeonă Bocşia a făcută adeseori sacrificii materiale, numai să vaijă poporulă progresândă. — Despre ună altă bine-făcătoră ni se impărtăsesce din Betleand: este d. Ionii Morzocă proprietară, care la tote esamenele de vâră ale şcolei din Betleană premiază pe şcolarii silitori; a cumpărată und rândd de vestminte bisericesc! pe sâma bi-sericei în preţo de 75 ffl., a dăruită totd bisericei o acţiune d’ale căii ferate în preţd de 500 fl. şi alte multe
binefaceri. Bine ar fi, ca binefăcătorii să-şî afle câtă mai mulţi imitatori.
—0—
Guvernulă germană a încunosciinţată oficială mi-nisterulă de esterne din Viena, că importulă de porci din Austro-Ungaria e permisă în Germania dela 1 Septemvrie fără nici o restricţiune.
—0—
Cu 1 Septemvrie n. s’a deschisă în Mediaşă o şcâlă elementară de statd pentru băeţî şi una deosebită pentru fete. După cum se aude se va deschide şi o grădină maghiară de copii. Cine va cerceta şcâla şi grădina, căcî în Mediaşă nu suntă Unguri?
—0—
Comunitatea jidovâscă din Alba-Iulia s’a făcută membră fundatore a reuniunei de maghiarisare cu suma de 100 fl. Acum e asigurată şi cultura circumcisiunea membriloră »Kulturegylet«-ului.
—0—
Ni se scrie din Betleană, că şcâla de acolo a fostă frecuentată în anulă şcolară espirată de 60 prunci, dintre 86 obligaţi a o frecuenta. Prunciloră cari au escelată la esamenă li s’au împărţită premie, contribuindă: d. Ionă Merzocu 2 fl., d. Gregoriu Puşcariu 1 fl., d. Fjoth Ferencz Adolf jude procesuală 1 fl. ş. a. Resultatulă esa-menului care a indestulită pe toţi este a se mulţumi meritatului docente Simeonă Moldovană, care acum de 25 anî de când funcţionâză în acestă oficiu, în totă anulă a dată probe, că îşi pricepe forte bine misiunea şi co-râspunde pe deplină chemărei sâle. Una însă află cu cale a recomanda, celă ce ne scrie acestea, fraţiloră Be-tlenescî, respective inteliginţei române, ca să pună umără a umără şi să lucre pentru binele, prosperarea şi înaintarea culturală a poporului română din Betleană. Să lase certele, să dea uitărei vătămările, căcî vai de casa în care este cârlă.
—0-
Ministrulă de comunicaţiune br. Gabriel Kemeny a sosită la 1 Septemvrie în Simeria şi de acolo a plecată la Petroşenî ca să inspecteze şosâua Surducului.
—0—
ţfiarele din Pesta comunică o listă lungă şi lată de torturi ce a trebuită să sufere ună bărbieră in închisore dela poliţiştii capitalei, pentru ca să stârcă dela elă promisiunea, că nu va denunţa nedreptăţile ce a suferită Semnă de civilisaţiă.
—J—
ţfiarele din BucurescI spună, că o casă din Braşovă a cerută ministerului industriei din România autorisaiea ca să deschidă în BucurescI o fabrică de ţăsătoriă de lână. Consiliulă superioră de pe lângă ministerulă do-menieloră se va ocupa cu acâstă cestiune în săptămâna acâsta.
—0—
Cetimă în »Voinţa Naţională:* .Necesitatea de o carte de lectură, în dialectulă Româniloră din Macedonia, era viu simţită în şcâlele române din peninsula Balcanică. D. Taşcu Iliescu, profesoră la şcâla română din Constan-tinopolă, elevulă distinsului şi regretatului dr. Obende-naru, ajutată de câţiva buni Români macedoneni din Capitală, a dată la lumină de curândă o Carte de Lectura în dialectulă din Cruşova (Macedonia). Lucrarea sa este meritoria prin faptulă că umple una din lacunele cele mai simţite în învăţămentulă nostru primară din peninsulă. Fiă ca esemplulă său să găsâscă imitatori printre Macedonenii ce şi-au făcută studiele în ţâră la noi, şi carî prin acâsta suntă puşî în posiţiune a ne da dialectulă macedonână aşa cum se vorbesce şi astfelă cum trebue scrisă.*
Libertatea reimiunilorti în'Ungaria .^1
„Budapester Tagblatt“ dela 31 Augustă i| scrie:	j
O uriaşă deputaţiune, constătătore din patru site de ţărani onorabili şi cu stare bună din diferite comunii ale Ungariei sudice, care venise dreptă în capitală, va/ să fiă primită în audienţa atji (30 Augustă) la ministrul nostru de comerţă. Bravii omeni simtâu forte tare unde' strîngâu ghâta şi veniră să câră ajutorulă Escelenţei sale] Ei se încumetaseră să întemeeze în libera Ungariâ o reuniunii cu scopă d’a se ajuta reciprocă în nevoile economice,» reuniune cu ţinta d’a procura împrumuturi eftine, apb rarea legală în contra atacuriloră sâu esploatării neespe-rienţei sale în afaceri de dreptă în contra arbitriului ş înşelătoriei, o reuniune cu scopă d’a pune pe ţăranul ungară pe nivelulă neatârnării, cum au făcută şi celelalte clase. Ună viceşpană, care pune servilismulă cătrâ w puternici mai presusă de cele mai importante dreptui fundamentale ale constituţiunei nostre, trece peste libertatea reuniuniloră şi pressei, suprimă reuniunea şi inter-<jice ună (Jiară ce apărea sub scutulă libertăţii pressei ungare. In contra acestora atacuri credea, în mintea ţărănâscă, deputaţiunea celoră patru sute de ţărani s$$-sâscă adiî sculă şi ajutoră la ministrulă nostru de comerţ! şi agricultură.
Veniseră de departe bravii omeni, îşi cheltuiseră banii loră scumpi cu drumulă, obosindu-se şi asudând!, şi trimiseră deci pe conducătorulă loră la ministru, cj să ’lă întrebe, dacă Escelenţa sa doreşce să ’i primesc! dar acela le aduse sguduitârea veste, că Escelenţa sa re-fusă d’a primi deputaţiunea. Aşa ceva nu li se istorisise loră nici în nopţile cele lungi de ârnă, când femeile sî află la furca de torsă. Ună ministru constituţională re-fusă a primi o deputaţiune de patru sute de cetăţeni contribuabili, carî au venită să ’i spună plângerile lo:!! Ei audiseră totdâuna, că în Ungaria constituţională chiar şi celă mai ne’nsemnată din poporă pote ajunge până la urechea regelui, când îi apasă ceva inima, şi d. conte Paul Szechenyi, care posede puterea sa numai ca o slab! strălucire din acelea ale regelui încoronată, îşi astupă urechea plângeriloră a patru sute de cetăţeni! Da, adecă de ce e aci acestă conte Paul Szechenyi ? Dar ralio-narea pe stradă n’ajutâ nimică. Ministrulă chemă înaintea feţii sale numai pe conducătorulă deputaţiunei, ună renumită advocată din acea regiune a ţării, şi-lă învrednici de următorea convorbire:
Conducătorulă deputaţiunii: Escelenţa a poruncită?
Ministrulă : Vrâu să ’ţî spună câteva cuvinte spre orientarea d-vâstră. Vreţi să ’ntemeiaţi o reuniune ţări-nâscă; vă potă împărtăşi, că tendinţele aceleia din loc! mai înalta suntă forte rău marcate.
Conducetorulă : Dar, Escelenţă, reuniunea este cu totulă inofensivă ; scopulă îi este numai ajutorulă reciprocă economică, precum suntă şi alte reuniuni în ţâră. Membrii suntă âmenî inofensivi, cari nu facă nimurui nimică, ci vrâu numai să se apere de esptoatare.
Ministrulă : Reuniunea d-vâstră este cu totul! netrebuinciosă ; vă puteţi alipi la reuniunea economică a Torontalului.
Conducetorulă : Mă rogă de ertare, Escelenţă, reuniunea economică constă din mari proprietari, a nostră din ţărani; interesele acestoră două clase nu suntă identice ; ţăranulă trăesce, lucreză, vinde şi împrumută altfelă decâtă proprietarulă. Alipirea la reuniunea economică nu ne-ar putâ folosi nimică. ’MI permită a ’mî esprima părerea, că o reuniune, ale cărei statute n’au nici o tendinţă îndreptată contra statului, are să se încuviinţeze
FOILETONUL
O eâlStoriâ, în Bucovina.
I.
Mănăstirea Dragomirna.
De 7 anî de cjile visiteză mănăstirea Dragomirna, acestă st. locaşă, de mai multe ori în ană, cu scopă de a cunâsce activitatea călugăriloră şi progresulă ce-lă facă. Nevoindă a rămână în urma altora, acestă soiu de âmenî retraşi de valurile lumii se luptă contra ispiteloră, îne-cându-şî amarulă în vină arsă.
Dragomirna e cale de 2 6re spre N.-Vestă dela Sucâva, situată în o regiune de totă pitorâscă. Odiniâră era încunjurafă de ună codru de bra^i, care atrăgea la serbarea hramului bisericei adecă la Rusalii (Dumineca mare) tâte satele de prin prejură. Biserica avea folosulă ei, dar şi jupânulă Iţică cu rachiulă şi vinulă său nu rămânea înapoi, căcî firea Românului e deprinsă a fi veselă, âr rachiulă şi sunetulă viârei îlă face să uite de amarulă vieţei, faţa lui se înveselesce şi hora mândră se întinde. Moşulă Grigorie din Sucâva cu tarafulă său a storsă adese lacrimi din ochii lumii ce-lă încunjura. Elă avea şi are încă darulă vechiloră lăutari români şi se trage din nâmulă lui Barbu lăutarulă, imortalisată de d.
V.	Alexandri, regele poeţiloră noştri.
Tote suntă însă trecătâre. Codrulă astădl nu mai1
este, s’a dusă şi elă unde toţi muritorii mergă, cântân-du-i la rădăcină săcurea nemilâsă ună cântecă duiosă şi jalnică, bocindu-lă în cădere. Evreulă Helmann a fost îngrijitorulă îmormântării, âr cioclii au fostă Mazurii Ga-liţieni, cari acp ceră episcopiă unită în Cernăuţi sâu Sucâva şi în contra cărora Eminenţa Sa Mitropolitulă Silvestru a tipărită o apologiă în limba germană. Apologia numai atunci va avâ succesulă dorită, când tinerii cu speranţă voră fi puşî la loculă loră. Inţelegemă sub acâsta acele sate unde suntă şi Ruteni uniaţi şi unde pănă aqji preoţii ortodoxî n’au sciută cum să se porte contra propagandei catolicismului şi-a panslavismului. Vorbescă despre acâsta de-aceea aici, căci mănăstirile din Bucovina suntă mai pline de Ruteni, cari pledâză siguri causa loră naţională precum vomă vedea mai la vale.
Astfelă despoiată mănăstirea de frumseţa ei naturală, apare ea ca o fortărăţă cu turnurile ei, dintre cari turnulă Baranoschi e celă nai vestită. Blăstămulă! ce-lă aude turnulă din partea călugăriloră nu sciu cum: de nu l’a sguduită pănă în temeliă, căci fiecare călugără j care are onorea de a face cunoscinţă cu interiorulă tur- j nului celă întunecosă, îi face ca suveniră ună rândă de î blăstămurl cu limbă de focă numărate pe şirâgulă mă | taniiloră în locă de Domne miluesce, căcî elă servesce
7	i
dreptă penitenciară. Când din păcate vei visita mănăs-
tirea, să cercetezi şi acestă turnă, âr de va fi cineva în-! chisă, vei avea a audi la înjurături, cântece şi strigăte şi vei gândi că vre ună animală sălbatică adusă din pădurile vecine este închisă ca să fie domesticită.
Prin ună poitală de pâtră cuprinsă cu lanţuri grose se întră în curtea bisericei. Ferestele chilieloră suntti | spre curte ca să audă călugării când sună toca.
! Biserica este deschisă. Să rrergemă înlăuntru. In tinda bisericei şi în partea femeiloră suntă morminte de ale Domnitoriloră Moldovei, ale căroră inscripţiuni le-a decopiată în anulă acesta d. Gr. Tocilescu, cunoscutulfi epigrafistă şi archeologă română. Biserica este destulă de spaţiâsă, catapitâsma după modelulă vechiu. Intr’ună dulapă în partea femeiloră suntă nisce evangelii ferecate cu lânţuşele de sermă de bronză, cari se pară a fi aurite. Evangeliele suntă tipărite în limba slavă, alte suntă scrise cu mâna, nimică însă escepţională.
Să cercetămă acum atelierele de lucru ale călugăriloră, chiliele şi în urmă pivniţile ca să ne facemă o ieână viă despre viaţa din mănăstire cum este ea astăzi ca să putemă vedea cum ar trebui să fiă.
Ce cauţi călătorule, alergândă prin coridârele mă-năstirei? Caută atelierile! Ce lucru-i acela? îţi voră replica călugării. Şi au şi dreptă, căci nu găsescl nimică, şi la ce să lucre călugării, ei, cari de frica lucrului au fugită de lume. Unii din ei au fostă cantori pe la bi-
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Nr. 187
’în sensulă libertăţii, garantate prin lege, a reuniuniloră, mai cu sâtnă când mai multe mii de cetăţeni aşteptă dela ea o esenţială îmbunătăţire a posiţiunei loră.
Ministrulu: Libertate, nelibertate! Vă spună înainte, reuniunea d-vostră nu se va încuviinţa.
Conducetorulu: Dar, Escelenţă, conţină ceva nelegală statutele nostre?
Ministrulu : Chiar nimicii, dar tot nu se voru Încuviinţa ! Încuviinţarea reuniunei d-vdstră nu atârnă adecă de mine, ci de ministrulă de interne, dar vă potă împărtăşi, că eu l’am sfătuită să nu aprobe statutele d-vdstră. Reuniunea nu se va încuviinţa din motive politice şi sociale. Nu ne trebue caste în ţeră.
Conducetorulu : Castă, Ecelenţă, însemneză când se constitue o reuniune de omeni de aceaşl stare spre a promova ună scopă permisă ?
Ministrulu : Da, este castă !
Conducetorulu: Dar, Escelenţă, cum aţi putută a-tuncl încuviinţa casina gentry-loră 9
La acesta ministrulă n’a mai şciută să răspundă.— Acesta a fostă resultatulă deputaţiunei celoră patru sute de ţărani din Ungaria sudică; ea a holărîtă, să mergă şi la ministrulă de interne, deşi acăstă Escelenţă de co-merţă i-a spusă înainte că nu o va încuviinţa nici acela, dar ea îşi va face datoria. Pote că acestă domnă (ministru de interne) ’şi va aduce aminte, că e în ţără lege şi dreptă, ce stau mai susă deeâtă voinţa unui ministru, care mărturiseşce că într’o cerere nu găsesce nimică nelegală şi totuşi n’o încuviinţeză.
Unîl artiştii romântl în Paris.
„Naţiunea“ publică următbrea corespondenţă din Paris:
Perioda exposiţiei salonului de bele-arte în Paris a expirata deja; dar în memoria ndstră rămâne continuu gravată buna impresiă ce a produsă o statuă admirabilă, lucrată cu multă artă şi spirită, şi situată în aripa stângă a salonului, cătră care atenţiunea publicului era neîncetată dirigiată. Voirnă să vorbimă de o operă română admisă la exposiţia salonului din anulă acesta şi aşecjată printre cele mai însemnate opere de sculptură ale ar-tiştiloră francezi.
Subiectulă ce junele artistă D. S. Ionescu — Val-budea a concepută şi efectuată cu talentatulă unui adevărată artistă, represintă una din cele mai furtunose pa-gine ale nosolog ei umane, în care omulă se arată sub tristulă tablou ală terorei şi furiei necaptivate.
Mihaiu Nebunulă, după cum e intitulată opera d-lui Valbudea, este ună maniacă, care se află în pe-rioda unei furii supreme. Artistulă a căutată cu multă talentă a da subiectului său o expresiune pe care este imprimată o escitaţiune feroce şi lupta supra-umană ce se petrece în aceste momente în elă, punându-şl în acţiune t6te forţele musculare supraescitate prin adăogerea unei mari sguduirî a sistemului nervosă. Scopulă ce şi a propusă junele artistă a reuşită admirabilă, şi misterulă ce poseda scăla modernă de a da unei materii inerte tăte caracterele atâtă fisice, câtă şi psichice cu care mo-delulă este animată, este tractată de D. Valbudea cu o scrupulositate perfectă şi după tăte regulele sculpturei.
Ceea ce te iubesce la prima vedere este atitudinea fărte în armoniă cu idea ce artistulă a voită să reproducă. Mihaiu Nebunulă, escitată prin teribila maladii, comite diferite acte de violinţă, în mijloculă cărora d. Valbudea căuta a-i captura furia legându-i mânile de ramurile unui arbore. Dar acestă titană, c’o forţă erculană, forţă ce se desvoltă prin o sguduire energică
a întregului aparată locomotoră, rupe arborulă şi caută să scape de cb’dele cu care este legată. In acestă mo-mentă faţa lui ia o fi^onomiă de terore şi exprimă o luptă supremă
Meritulă principală a!ă sculptorului este că a reprodusă c’o precisiune perfectă nu numai corpulă umană în stare de mobilitate, ci şi mişcarea forţată trasândă cu exactitate anatomică tensiunea muşchiloeă, umflarea vi-neloră, tote fenomenele unei forţe active, iote sforţările luptei. Sub acestă raportă Michaiu Nebunulă păte brava observaţiile cele mai severe ale anatomistului, precum şi judecata criticii celei mai dificile atâtă în precisiunea desemnului câtă şi în eleganţa trăsăturiloră.
Ună punctă ce escită atenţiunea în acestă operă este capulă. Ună pără abondentă acopere o frunte deprimată, în armoniă cu cercetările savanţiloră craniologl asupra acestui subiectă. Ochii măriţi în volumă, pâră eşiţî din orbitele loră, exprimândă o terore invincibilă. Privirea e fixă şi feroce ca a unuia ce se gândesce la crimă. Gura întredeschisă exprimă suferinţa; de desubf o barbă abondentă se întinde în desordine. In t6te aceste puncte d. Valburdea a isbutită să dea o expre siune în acordă cu tabloulă ce şi-a propusă se repre-sinte, şi acestă reuşită este în mare parte datorită fru-mdseloră conferinţe ale savantului profesoră a lenistă d. Ball, pe care artistulă l’a urmată regulată în ospiciulă de Sainte-Anne unde a putută să culăgă aceste caractere sciinţifice şi să studieze pe diferite mcdele vii ceea ce reproducea în gyps.
Meritulă acestei opere a fostă pe deplină recunoscută prin comisiunea salonului şi recompensată prin o menţiune onorifică ce s’a oferită d-lui S. Ionescu-Valbudea. Exprimămă dorinţa, şi nu ne îndoimă că Mihaiu Nebunulă, care se găsesce actualmente în drumă pentru Bu-curescl. va avea o primire demnă de interesulă ce a inspirată ari in Paris, căci pe lângă meritulă iui ca artă se va mai adăoga şi mândria de ună productă naţională.
SERVICIILE DE ANALISĂ IN ROMANIA.
»Monitorulă oficială* din România publică decre-tulă pentru înfiinţarea serviciiloră de analisă a produsu-riloră străine. Mărfurile care urmeză să fie supuse la analisă, mai ’nainte d’a fi admise la importaţiâ în România, suntă :	1. Cărnuri sărate, afumate, uscate şi
cărnăţăriă ; 2. Untă şi alte grăsimi comestibile; 3. Făinuri de cereale şi paste făinose ; 4. Vinuri în genere ; 5.§|Oţeturî; 6. Bere ; 7. Spirtuose destilate: 8. Ciocolata;
9.	Medicamente compuse ; 10. SulimanurI şi vâpseli pentru pără ; 11. Uleiuri vegetale comestibile. Deocamdată se voră institui trei serviciurl de analisă: în Bucurescî, Craiova şi Iaşi
Iată unele din disposiţiile decretului în cestiune:
Produsurile acestea streine care suntă, mai cu osebire, susceptibile de alteraţiunl şi falsificaţiuni văfămătore sănătăţii nu voră putea fi admise la importaţiunea în România deeâtă pe temeiulă certificateloră liberate de ser-viciele de analisă funcţionândă pe lângă unele din biurou-rile de vamă. Avisele servicieloră de analisă, conchi<}ândfi la respingerea mărfuriloră de Ia importaţiune, voră pute fi supuse, după cererea proprietariloră, la examenulă consiliului sanitară superioră de pe lângă departamentulă de interne, care va decide definitivă, fără însă ca decisiunile sale, în cazurile când ar fi contrarii aceloră avise, să dea dreptă la vr’o cerere de despăgubire din partea proprietariloră mărfuriloră. Mărfurile respinse dela importaţiune, pentru motive de salubritate, voră trebu/ să fie reexpor-
tate în termenă de două luni dela notificarea cătră pre-zintatoră a aviseloră servicieloră de analisă. Pănă la efectuarea reexportaţiunei, mărfurile voră sta depuse în magazinele de vămi. Mărfurile încă neexportate, la expirarea termenului de două luni, se voră distruge seu răspândi.
DIVERSE.
0 nouă expediţiune a balonului dirigeabilti. — pilele trecute, căpitanii Renard, directorii atelierului de ae-rostaţiune din Meudon, au încercată o nouă maşină electrică pe care au imaginat’o pentru manevrarea helicei balonului dirigabilă de care s'a vorbită şi anulă trecută. De câte-va ună balonă captivă plana de asupra păduriloră de lângă Meudon; printr’ună aparată specială instalată în acestă balonă, ofiţerii din lagerulă din Châlis apreţiau iuţela vântului la diferite înălţimi. înainte de a face o experiinţă decisivă, ei au ţinută a’şî încerca maşina. Problema ce’şî propuseră a deslega era dublă: voia mai întâiu să mergă contra unui vântă destulă de puternică apoi să descindă pe pământă fără să fiă siliţi a des-chinde supapa şi, prin armare, fără a suferi vre-o per-dere de gază. Săptămâna trecută, Miercuri, la 6 6re săra, căpitanii Renard plecară din lagerulă dela Châlis. Ventulă, care d’abia se simţia la suprafaţa pământului, sufla dela nord-vest cu o intensitate puţină comună. Balonulă dirigeabilă s’a ridicată la o înălţime de 300 metri, helicea a fostă pusă în mişcare şi balonulă, după ce s’a manţinută contra vântului în timpă de o jumătate de oră, a esecutată diferite virimente de bord, sub impulsiunea unui vălă în formă de trapeză care e fixată îndărătulă şi d’asupra luntrei, şi care constitue una din cele mai recente îmbunătăţiri a sistemului de dirigere, imaginată de savanţii ofiţeri ai atelierului de aerostaţiune. In acestă timpă, mai mulţi lucrători din geniu se duseră pe moşia Villacouby, situată pe drumulă dela Versailes ia Montrouge. Incetă-încelă balonulă se îndreptă spre loculă arătată de m|ii nainte, înainte de a se coborî de totă, elă mai făcu câte-va mişcări cu o regularitate perfectă. Apoi, în momentulă când se afla de-asupra cârn-puriloră, unde soldaţii din Meudon se pregâtiau a’lă primi, elă se ţinu nemişcată câte-va momente, cu tote că puterea vântului se îndoise, în fine sub acţiunea greu-
tăţei fixate la luntre, balonulă descinse fără sgaduitură.
* *
*
Ună omti într’o cutia. — O cutiă mare şi de o formă straniă a fostă expediată cu mare vitesă, (Jice »Cu-rierulă Stateloră Unite,* dela Black River Talls la Chicago Pe drumă, împiegatulă hagajeloră fu mirată de forma ciudată a cutiei şi întră în bănuelî, telegrafiindă la Elroy, Visconsin, spre a încunoştiinţâ pe superiorii lui. La sosirea trenului în Elroy, faimăsa cutiă a fostă deschisă şi în ea s’a găsită ună omă armată cu ună pum-nală, cu ună briciu, cu ună flaconă de cloroformă şi cu ună pachetă de fringhii. Elă a refusată de a-şî spune numele şi de a explică presinţa sa în cutia adresată M. Sidney, L. Bernard, la Chicago, elă a fostă arestată împreună cu alţi doi indiviijî bănuiţi, pănă la descoperirea faptului. Se presnpune că aceşti trei indivizi aveau in-tenţiunea ca să jăfuiască vagonulă poştei şi ală expresului.
RECTIFICARE. In nr. 181 ală fdei năstre din 15 (27) Augustă a. c. citeşce pe pagina 3 în locă de Ale-csandru celă bună, Alecsandru Lăpuşneanulu.
Editoră : Iacobă Mureşianu.
Redgcioiă ie?j cnrabilă : Dr. Aurel Mureşianu.
serici, alţii însă nici acesta, ci irăindă o viaţă fără grije au slăbită cu timpulă şi în mănăstire şi-au aflată raiulă dorită. Casă au, haine au, lemne au, de partea gurei iacă nu lipsesce, er rachiulă, aghiasma călugăriloră se logodesce cu ei de când i se cetesce rugăciunea rassei în tinda bisericei. De o cultură nici nu pdte fi vorba, es-cepţiunl însă sunlă, dâr rari şi aceştia au multe de suferită şi în urmă trebue să prostescă şi ei. Iubirea fră-ţescă lipsesce între ei unulă vorbesce de rău pe altulă şi înjurăturile nu lipsescă şi apoi se auriţi înjurăturile călugăriloră. Ţi se redică părulfi vâlvoiu când ii au<ji şi te miri cum aceşti miri ai lui Christos potă să înjure astfelă.
Eacă lucrulă călugăriloră: timpulă liberă îlă pe-trecă în somnă căci capulă îngreuiată de basamacă cere repaosă şi linisce. Călugării ruteni primescă instrucţiuni dela Lobojevschi şi acesta dela ună nepotă ală său din Cernăuţi care-i membru ală societăţii „Rusca beseda.« Ei suntă propagandişti ai panslavismului şi caută cu orice preţă a delătura limba română din biserică. Eu unulă n’am aurită nici ună Domne miluesce. Omiletica, Critica verbală. Archeologia biblică le poţi cumpăra cu preţulă de 50 cr. pănă la 1 fl. şi t6te 5 netăiate — care vrea să dică că a le ceti ar fi păcată strigătoră la ceră. Cărţi din Rusia şi Galiţia cari le capătă gratis Lobojevschi la citesce Rute-
niloră şi le tâlcuesce şi-i face de-a fi Ruteni fanatici. Ei suntă gata a muri pentru causa rutenă naţională şi fa-vorisezâ trecerea la unire. Episcopulă Filinski are mulţi partisanî prin mănăstirile Bucovinei şi stabilirea lui în Suceva seu Cernăuţi nu va fi imposibilă, căci Rutenii se gândescă a . pune mâna pe mănăstiri şi fondul religionar, şi să se alieze cu cei din Galiţia. Consistorulă nostru însă primesce în seminară mai multă tineri ruteni precum şi prin mănăstiri şi totuşi foile iudaice din Cernăuţi strigă că se favorisâzâ Românii,
Chiliele lor suntăsimple, mirosulă rachiului parfumâză totă chilia. Pivniţele nu suntă bine aprovisionate din causa bunei economii căci cei 700 de fl. pentru susţinerea cailoră se întrebuinţeză de cătră egumenulă pentru vină âr pe pământulă mănăstirii, destinată pentru zarzavaturi, semână ovăs şi face pănă la 200 de coreţe. Vină îşi procură egumenulă dela OdobescI şi are mai multe feluri. Călugării dacă vreau vină trebue să cumpere dela egumenulă. Banii de economiă nu se împartă între călugări la fiecare pătrară de ană ci totă egumenulă le papă. Şi apoi D-sa nici nu se interesăză multă de mănăstire şi merge cu săptămânile pe la Ho rodnică şi Cernăuţi pe la rude, mănăstirea rămâne fără capă şi apoi sciţi când mâţa (pisica) nu-i acasă şorecii jocă pe masă. Călugării apucă fiecare drumulă care-i mai dragă ca să răsufle şi aeră mai dulce şi nu rară bieţii miri ai
lui Christosă uită că sunt îmbrăcaţi în reasă, inima li-e veselă şi fiind şi ei omeni, tragă la omenii de prin satele apropiate, unde găsescă ce dorescă.
Ore n’ar fi bine, ca părintele egumenă să nu lipsescă aşa de desă de pe la mănăstire pentru presligiulă acestui st. locaşă şi să se ţină în mănăstire cursuri de teologiă, ceva din istoria biserieescă, deosebirea dogmatică între biserica nostră şi cea apusană cu sectele ei ?— Tipiconulă să fiă mai bine esercitată şi nu aruncată în ezulă mănăstirii. — Călugării să nu fiă tractaţi ca vite şi trimeşî sub escortă de jandarmi la tribunaluîă din Suceava. Părţile litigante să nu fiă păruite cu bastonulă părintelui precum şi acei călugări, cari din nebăgare de semă n’au şciută că păr. egumenă are să vină pela orele 2 după miecţulâ nopţei din călătoriele sele nocturne.
Astfelă mergă trebile în mănăstirea Dragomirna, d-le inspectoră ală mânăstiriloră, şi Vă rugămă să aveţi bunătatea a lua măsuri de îndreptare ca să nu fimă forţaţi a destăinui încă şi ceva mai frumosă, căci răulă este forte mare şi aduce mari daune naţiunii şi religiunii române ortodoxe din Bucovina. — Totodată Vă rugămă a asculta şi ceea ce vomă scrie despre Putna şiSuceviţa şi-a îndrepta pănă ce încă se pote, ca să nu (Jiceţî la urmă: „eu n’am şciută nimică despre aceste*.
Căletorescu,
Nr. 187.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Awsulft la bursa de viena
diu 2 Septemvre st. n. 1886
Rentă de aură 4°/0 • • • 99.10 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 91.40 Imprumutulă cailoră ferate ungare ....... 148.40
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 98 30 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) . . . .124.— Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 109.26
Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă...................102.—
Bonuri cu cl. de sortarelOl.50 Bonuri rurale transilvane 101.50
Bonuri eroato-slavone . . 102,— Despăgubire p. dijma de
vină ung..............97.75
Imprumutulă cu premiu
ung....................118 50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.25 Renta de hărtiă austriacă 82.95 Renta de arg. austr. . .	83.50
Renta de aurii austr. . . 109 01 Losurile din 1860	. . . 139 25
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 871.
Act. băncel de credită ung. 288 25 Act. băncel de credită austr. 288.75 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............ 5.88
Napoleon-d’orI........... 9.88
Mărci 100 împ. germ. . . 61.05 Londra 10 Livres sterlinge 124.40
Bursa de	Buenresci.	
Cota oficiată dela 12	Augustă st. v.	1885.
	Cump.	vând.
Renta română (5°0). . .	88	89
Renta rom. amort. (5%) .	93	937a
» convert. (6°/0)	88	89
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	30	32
Credit fonc. rural (7°/0) .	1007a	1017a
* n » (5°/o) ■	85 V.	867a
» » urban (7%) .	987*	997*
» » , (6°/o) .	91	92
» » » (5°/o) •	823/.	837a
Banca naţională a României		
Ac. de asig. Dacia-Rom.		
« » > Naţională		
Aură		. . 107,	H1/*
Bancnote austriace contra aură 2.02	2.04
Cursulu pieţei Braşovs din 3 Septemvre st. n. 1885
Bancnote românesc! Argint românesc . Napoleon-d’ori . .
Lire turcesc! . . . Imperiali ....
Galbeni............
Scrisurile fonc. »Albina« Ruble Rusesc! .... Discontulă	. . .
lump. 8.82 \	' And.	, 8.84
> 8.75	*	8.80
» 9.87	A	9.91
» 11.12	*	11.20
* 10.10	»	10.20
» 5.84	»	5.91
» 100.50	M	101.-
» 123.— 7—10 °/o pe	» ană.	124.-
Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei “ se potft cumpâra în tutungeria lui I. Gross.
P. Z. 360—1885.
Publieaţiune de arendare.
Sâmbătă. în 19 Septemvre 1885 st. n. la 10 6re a. m. se pertractâză în sala capitlului (Kapitelszimmer) din curtea parochială evang. licitaţi unea prin oferte pentru arendarea livedei dela Predeală aparţină-t6re comunităţii parochiale evang. orăşenesci, ce se mărgineşte cu hota-rulu României, prin urmare în apropierea garei internaţionale din Pre-dealu, şi care prin şosâua ţârei a. u. se desparte în două parţele. Ofe-rentului cu suma cea mai mare i se va adjudecă arendarea pe şâse ani şi adică: dela 1 Ianuariu 1886 pănă la finea lui Decernvre 1891.
Doritorii au a depune ofertele sigilate prevăzute cu timbru de 50 cr., cu 50 fi. arvună şi cu declaraţiunea, că oferentulu cundsce atâtu obiectulu precum şi condiţiunile de arendare, celu mai târziu până Vineri în 18 Septemvre a. c. la 6 6re p. m. la protocolul^ Pres-byteriului evang. în curtea parochială din oraşă. Ofertele ce se voră presenta mai târziu na se voru luă în considerare.
Despre condiţiunile de licitaţiă detailate se p6te luă înformaţiune pănă în diua de licitaţie în ctuntoirulă tipografiei d-lui Gott, strada Vă-mei Nr. 10.
Braşovu, 17 Augustă 1885.
(3_5)	Presbiterulu evang. C. A.
se potă face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşori) prin mandate poştale.
Adresele ne rugămâ a ni se trimite esactu arătându - se şi posta ultimă.
PREŢULtJ ABONAMENTULUI ESTE:
Pentru Austro- Ungaria:
pe trei luni		... 3	fl. —
„ şâse luni		... 6	fi. —
„ ună ană 		... 12	fl. —
Pentru România ş	i străinătate.	
pe trei luni ....	... 10	franci
„ şâse luni		... 20	n
,, ună ană		... 40	ii
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.11
Mersulti trenurilortl
pe linia Predealti-Budapeata şi pe linia Teinşil-Aradîl-Budapesta a lei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealtt-Budapesta
iBucurescI
Prede&lu
Timişă
firaşovă
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişora ^
Elisabetopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelă
Teinşft
Aiudă
Vinţulă de susă
Ui6ra
Cucerdea
Ghirisă
Apahida
.	(
Clnşm	)
\
Nedeşdu
GhirbSu
Aghirişă
Stana
Huiedină
Ciucia
Bucia
Bratca
R6v
Mezfl-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok Buda-pesta
Viena
(I
Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se.
Trena de ers6ne	Trena accelerat	Trena omnibas	Trena omnibas
.	500	7.45	
—	9 45	12.50	—
—	9.47	1.09	—
—	10.11	1.40	—
—	10.44	2.27	—
6.22	10.5!	2.55	—
7.01	311.18	3.38	—
7.33	11.36	4.17	—
8.01	11.51	4.47	—
8.45	12.23	5.42	—
10.10	1.19	7.37	—
10.29	1.30	8.0 f	—
10.39	1.37	8.21	—
11.19	2.05	9 05	—
11.54	2.25	9.48	—
12.12	2.36	10.02	—
12.56	—	6.20	—
1.30	3.13	6.59	—
1.45	—	7.15	—
2.11	3.40	7.43	—
2.55	4.01	8,29	—
3.17	—	8.55	—
3.24	—	9.04	—
3.31	4.24	912	—
4.09	4.49	10.23	—
5.36	—	12.32	—
5.56	5.5S	12.59	—
6.08	6.08	—	8.00
6.29	—	—	8.34
6.45	—	—	8.59
7.00	—		9.34
7.26	—	—	10.16
7.48	7.14	—	11.04
8.28	7.43	—	1217
8.47	—	—	12.47
9.06	—	—	1.21
9.26	8 22	—	2.05!
10 01	8.48	—	3.08
10.20	—	—	3.39
10.30	—	—	3.55
10.37	9.13	—	4.06
10.51	9.18	10.37	—
12.37	10.31	12 59	—
2.58	12.07	4.45	8.22
6 00	2,10	10.05	10.30
6.35	2.45	10.50	—
3.00	8 03	6.05	—
Budapesta—Predealtt
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze
Fugyi-Vâsârhely
Mezo-Telegd
Râv
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
GhirbSu
Nedeşdu
Clnşiu	^
Apahida
Ghiriş
„ ,	(
Cucerdea	^
Uiora
Vinţulă de susă
Aiudă
Trenil
omnibas
Crăciunelă
Blaşă
Micăsasa
Copşa mici
Mediaşă
Elisabetopole
Sigişdra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldi6ra
6.47
10.37
1.44
5.33
Trena
«ocelerat
Trena
omnibas
Trena
de
persdne
7.15
1.45
3.41
5.21
3.15
Trena
omnibas
7.29
12 05 12.31 2.16 3.12 3.32
3.41
3.50 4.25
4.50
5.41
6.02
6.40
7.00
Timişă
Predeală
Bucurescî
02
6.41
7.14
7.42
8.31
9.01
10.01
10.16
11.24
11.43
11.45
12.08
12.22
12.57
1.27
1.45
2.06
2.31
2.50
3.48
4.19 4.34 4.53
5.20 5.30
6.07
6.32
7.30
11.85
8.27
9.45
9.59
gl0.28
11.36
12.10
12.43
1.31
2.56
8.29
4.0*
4.18
4.38
5.05
6.20
9.11 11.26
1.28
2.00
2.11 2.34 3.18 3.41 4.01 4.28 5.08 5.27 5.50
6.02
6.24
6.43 7.03 7.26
8.51 9.31
9.43
9.51 9.58
10.24
10.44 11.28
11.44 12.18 12.36
1.22
1.56
2.34
3.02
4.41
5.30
6.03
6.35
7.14
8.01
11.40{
2.31
6.01
6.40 7.20 8.01
10.05
11.02
11.37
12.14
1.09
1.50
2.48
3.23
4.56
9.40
Tipografia ALEXI, Braşovă.
TeiuşA- VradA-Budapesta				Budapesta- IradA-TeluşA.			
	Trena	Trentt	Trend de		Trentt de	Trentt	Tren#
	omnibus	omnibas	persdne		persdne	accelerattt	omnibai
TeiuşA				Viena	11.00	7.15	
	11.09	—	8.56				—
Alba-lulia	11.46	—	4.2?	Budapesta	8.05	1.45	8 OU
Vinţulă de josă	12.20	—	4.53	Szolnok )	ii.02	3.44	11.4Q
Şibotă	12.52	—	6.19		11.12	4.02	jl2O0
Orăştia	1.19	—	5.41	AradA	3.37	7.53	
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	619
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46
Branicica	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	8.12	Bârzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bârzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6.14	1023	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicica	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
AradA	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
	2.39	12.00	4 58	Şibotă	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă Âlba-lnlia	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16 |		11.19	—	1.40
Viena		8.09	6.05 1	TeluşA	12.05	—	2.24
AradA-TtmişAr»				Simeria (Piski) Petroşeni			
	Trena	Trend de	Trend de		Trend de	Trentt	Trenă
	omnlbu»	persone	[persone		persone	omnibas	omnibai
	6.00			simeria	6 30	11.50	2.23
AradA		12.55	8.25				
Araduiă nou	6,25	1.21	8.36	Streiu	7 05	12.27	3.001
Nâmeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7 53	1.19	3.49
Vinga	7.19	2.18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Orczifalva	7.38	2.36	9.25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
Tinaişăra	8.42	8.40	10.06	P etroşenft	10.43	4.04	6.39
Timiş6ra- AradA				Petroşeni—Simeria (Piski)			
	Trena de	Trend de	Trentt		Trentt	Trentt	Trenă
	persdne	persone	omnibas		omnibus	omnibus	de pers.
TimişAra	6.07	12.25	5.00	Petroşeni	6.49	9.33	5.28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6l
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10.54	6.45
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.37	7.35
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12.17	8 Oi
Araduiă nou	7 40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
AradA	7 50	310	7.40	Simeria	10.53	1.35	9.15