GAZETA TRANSILVA NI El.
REDACTinSIKA SI ADMINISTRATUTIIRA s ' v ' y.V ;	CC ODrUIIUCDÂ'
REDACţlVNEA ŞI ADMIBilSTRAŢHISEA s '
BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22 *l *
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
V ^

Pe unO anâ 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior.
Bomânia şi străinătate:
Pe anâ 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANUNCIURILE:
O seriă garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Scrisori nofranoate nu se prlmesou. — Manuscripte nu se retrămltu.
N& 186
Joi 22 Augustu (3 Septemvre).
1885.

Braşov*, 21 August* (2 Sept.) 1885.
Abia eri amil fostu puşi în posiţiune de-a înregistrâ după foile din Peşta scirea, că voini-cosulfl fişpanu Banffy a fostu numitu la propunerea ministrului de culte şi instrucţiune publică „comisarii regescii pentru controlarea fonduriloră şcolare şi de stipendii năsăudene, pănă ce se vorâ regulă definitivii afacerile acestorii fonduri.w j	încă noulu comisarii nici n’a avuţii timpii
de-a se presentâ în calitatea acesta înaintea or-ganeloru, ce în modă legală conducă administra-ţiunea fonduriloră grăniţăresci ale districtului Năsăudă şi eată-lă că şi debutăză c’ună ordină dictatorică, prin care împiedecă funcţiunea regulată a aparatului de administraţiune ală numite-loră fonduri, resturnândă pracsa basată pe usă şi lege şi causându astfelă mare mâhnire, încurcătură şi mari neajunsuri poporului română grani-ţărescă, pentru înaintarea căruia suntă destinate acele fonduri.
Faptulă, de care făcemă amintire se resumă în următdrele: Fişpanulă Banffy a împiedecată printr’unu ucasă telegrafică de a se întruni adunarea generală a comitetului administratoră de fondurile grăniţăresci năsăudene în timpulă obicinuită şi în diua în care a fostă conchiemată de cătră preşedintele ei legală.
In (Jilele ultime ale lunei lui Augustă membrii comitetului memorată primiră adecă din partea preşedintelui lui, a d-lui vicariu episcopescă Gfregoriu Moisilă, o invitaţiune d’a se presentâ la adunarea generală de următorulă cuprinsă :
„Onoratului Domnă................in____
Comisiunea administrătdre de fondurile scolastice grăniţăresci ale Districtului NăsSudă cu conclusulă său dto 17 Augustă 1885 la punc-tulu 2 ală protocolului mi-a propusă ca să con-chiemă comitetulă pe 12 Septemvre 1885.
Dedrece însă acâsta ară fi cea dintâia dată căndă şedinţele comitetului din Augustă să se amâne aşa târijiu şi prin acâsta s’ară face o ştirbătură în pracsa legală de pănă acum ce ar pută avă urmări în aceste timpuri de grea cercare, în cari şi esistinţa numelui nostru e ameninţată, de aceea aflu cu cale a te invita pe 31 Augusta 1885, Luni la 10 ore dimineţa se bine-voiesci nesmintită a Te presentâ la adunarea generală a Comitetului, la care pentru scur-ţimea timpului se pună	la ordinea	ijilei
pe lângă verificarea membriloră aleşi în locul ă ce-loră eşiţi prin lege 1. Votarea bugetului pe anulă scolastică 1885/6.	2. Resultatulă censu-
rei socoteleloră de pe 1883 şi 1884. 3. Votarea stipendieloră pe 1885/6.	4. împărtăşirea Ilustri-
tâţei Săle Domnului comite supremă baronă De-sideriu BâufFy despre denumirea Sa de comisară ministerială dimpreună cu corespondinţa purtată cu Ilustritatea Sa.
Deocamdată nu se pună alte obiecte în programă, ci se lasă în chibsuirea onoratului Comi-tetu a ordina şedinţa pe 12 Septembre a c. precum şi a otări că pentru şedinţa din 31 să se plătăscă diurne şi spese de călătoriă, ori nu.
Preşedintele Comitetului administratoră de fondurile scolastice grăniţăreşci ale districtului.
Năsăudă în 20 Augustă 1885.“
Nimeni nu va pută susţină, că acăstă scri-s6re de convocare ar fi redigiată în vr’ună tonă necuviinciosă său ofensătoră faţă cu nou numi-tulă comisară regescă. Cu tăte aceste baronulă Banffy a aflată de bine a-şi arăta arama oprindă prinrt’ună ordină telegrafică cu nr. 1071 întru-
nirea adunărei generale a comitetului de administraţia ală fonduriloră şi ameninţândă, că la casă când totuşi întrunirea s’ar ţină ea va fi spartă, cu putere armată.
Ce va să <Ş.ică acăstă procedere bruscă, ce ameninţarea cu puterea armată? Crede 6re d-lă Banffy, că astfelă trebue să-şi inaugureze activitatea sa de „ control ă“ ?
Ună numără mare de tineri români Nă-săudeni aştăptă cu nerăbdare să primăscă ună răspunsă la petiţiunile loră d’a li se da burse din memoratele fonduri, căci a sosită timpulă când se începă cursurile la diferitele institute de învăţământă. Este 6re scopulă „controlului“ cu care a fostă însărcinată br. Banffy, d’a face imposibilă acestoră tineri cercetarea cursuriloră, de cari mai au lipsă spre completarea studieloră lor?
Procederea lui Banffy-paşa mai are însă şi altă lăture multă mai periculăsă pentru Nă-săudeni şi pentru interesele materiale şi de cultură ale ţinutului locuită de foştii grăniţeri. Scrisdrea de mai susă esprimă presimţirea acestui periculă ameninţătoră.
Ce atitudine voră luă Năsăudenii în faţa de-butărei plină de violenţă a d-lui Banffy? Tăcă-voră ei 6re şi de aici încolo urmârindă pănă în ultimele sale consecenţe oportunismulă fatală de care au fostă conduşi pan acum, ori voră sări cu toţii în apărarea intereseloră loră materiale şi culturale atâtă de multă ameninţate, folosindu-se de tăie mijlocele legale, ce le mai stau la dispo-siţiune ?
întrevederea dela Kremsier.
Despre întălnirea monarchiloră Austro-Ungariei şi Rusiei la Kremsier parele au făcută puţine comentarii pănă acum, şi tote se mulţumeu a arăta, că acestă întrevedere e pe de o parte o contra-visită din partea Ţarului pentru întrevederea dela Skiernevice, pe de altă parte o nouă dovadă de pretiniă şi de pace. Mulţi cre-deu că altcum nu se pdte comenta întrevederea dela Kremsier.
A<Jî însă ne pomenimă cu pressa streină, că dau o deosebită importanţă întrevederei la care s’ar fi luată mari hotărîrî. Astfelă corespondentul din Viena ală farului englesă »Times* afirmă, că Rusia a obţinută în Kremsier promisiunea, că Austria, în casulă unui răsboiu între Rusia şi Anglia, va asigura neutralitatea Turciei.
O împărtăşire din Berlin, cum se pare oficiosă, ce o întălnimă în mai multe (j*are germane, asigură ceva şi mai misteriosă, că resultatele întâlnirii din Kremsier suntă multă mai însemnate, decum se astâptă. Bine în-ţelesă, că cei din Berlin au sciută mai dinainte totă ce avea să se hotărască şi contele Kalnoky tocmai despre acestea a tractată cu prinţnlă Bismarck la Varzin. împărtăşirea din Berlin însă nu menţioneză ce anume ces-tiunî s’au desbătută.
ţliarele rusesci încă dau mare însemnătate întrevederei. ,Nowoje Vremja,* cum amă mai comunicată, spune că e vorba de resolvarea cestiunei orientale câtă mai curândă, că nimenea nu crede în vecînica durare a stării actuale în peninsula Balcanică, creată prin trac-tatulă din Berlin, şi că Europa înţelege, că deciderea sorţii Orientului creştină va fi în curândă inevitabilă. ,Swet* declară că întrevederea garantâză Austriei în Iotă casulă câţiva ani de linişte; liniştea Austriei atârnă cu totulă de Rusia.
Ună artîculă bătătoră la ochi consacră întrevederei f6ia englesă »Standard.* Elă declară, că o amiciţiă durabilă între Germania şi Rusia e cu neputinţă, deorece poporulă germană nu pote avea nici o comunitate şi nici o simpatiă cu celă rusescă.
GRAVAMINELE BARONULUI ZSIVK0VICS.
La 31 Augustă s’a întrunită în Agram deputaţiunea regnicolară croată, ca să desbată elaboratele celoră doi membri ai deputaţiunii, br. Zsivkovics şi Miskatovics. Raportulă lui Miskatovics conţine numai materialulă din care deputaţiunea croata să’şi constituâscă gravaminele.
Raportulă lui Zsivcovics negă unitatea politică a ţăriloră coronei Sf. Ştefană, elă nu recunosce nici o unitate, ci numai o comunitate între Ungaria, Croaţia ş Slavonia. Elă negă, că Croaţia şi Slavonia ară fi regate învestite numai cu drepturi autonome, fiiind că elă e convinsă, că Croaţia este ună stată cu drepturile sale deosebite, care a încheiată cu Ungaria numai ună tractată încâtva internaţională. De aceea elă reclamă ună dreptă civilă croată separată, honvezi croaţi de sine stătători, reforma Ludoviceului ţinându se semă de idea de stată croată, separarea bugetului statului croată şi ungară, precum şi transformarea dietei ungare în dietă comună. Caracterulă statului aliată croato-slavonă cere, ca la viitorele tractate internaţionale să se adauge nu numai titlulă de ,,rege ală Dalmaţiei, Croaţiei şi Slavoniei,“ ci şi tractatele, întru câtă efectulă loră cade în sfera autonomiei Croaţiei, să nu se p6tă încheia fără scirea şi admiterea guvernului ţării din Agram. Br. Zsivkovics enumără t6te tractatele internaţionale încheiate dela 1868, prin a căroră formulare s’a vătămată suveranitatea Croaţiei. Mai vorbesce raportulă despre cestinnea politică-financiară actuală, cu care nu se p6te nicidecum împăca, că dările impuse de ministrulă de finanţe ungurescă suntă neumane. De asemenea declară că posiţiunea Banului este neconstituţională, vorbesce despre afacerea insemneloră din 1883. In fine raportulă se încheiă arătândă, că limba de stată croată este desconsiderată, ca şi interesele economice ale Croaţiei.
Adunarea generală a 24-a a Asociaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română.
Gherla31 Augustă 1885.
La banchetulă de eri fundă a se plăti 3 fi. de persdnă n’a luată parte mai mulţi ca 100 de ospeţî. — Se ţinură 2 toaste, d. preşedinte Bologa pentru Maiestatea Sa Imperatulă şi Regele şi întrâga casă domnitore, d. Iosifă Popa, redactorulă foiei umoristice »Caliculă*, ţinu ună toastă plină de satiră, umoră şi glume alese.
Sâra a fostă concertă după următorea programă: 1. Cântecă de jertfă de L. v. Beethoven pentru basă, cântată de Isaia Popa. 2. Alia Stella confidente, fantasiă nocturnă de I. Leybach, esecutată pe piană de d-şora Maria C. Popă. 3. a) lnimiora răpită, romanţă, poesiă de Răşcan, musica de^A. Flechtenmacher ; b) II Ilbaccio de
L.	Arditi. cântate de d-ra C. Popă, acompaniată pe piană de d. E. Gocs. 4. Eremitulă din Carpaţl, poesiă de Andreiu Murăşianu, declamată de d. Georgiu Simu. 5. Ernani de G. Vendie, esecutată pe violină de d-ra Ana C. Popă. 6. a) Unde eşti, romanţă, fpoesiă de Th. Şerbănescu, musica de George D. Cavadia; b) Regina mea, valsă de R. Planquette, cuvinte române de Roş-cană, cântate de d-ra A. C. Popă. 7. Garnevală de Bucureşti de F. Lorenz executată pe piană de d-ra
M.	C. Popă. 8. a) Noră de vijeliă de Humpel. b) Cio-banulă de Dima. Cântate de Isaia Popa. 9. Marşă triumfală esecutată pe violină şi piană de d-şorele Ana şi Maria C. Popii.
In fine amintescă că a mai declamată d-şora Va-lerin Pavelia din Năsâupă o poesiă de Vulcană cu multă efectă.
Toţi şi tote concertantele au fostă remunerate de publică cu aplause numărăse.
Dimineţa s’au sânţită casa domnului Nicolae F. Negruţă. (Ve^i N-rulă 149—85 ală Gazetei.)
La 10 ore se deschide şedinţa a Il-a a Adunărei. Publiculă asistentă se mai înmulţi.
Din raportulă comisiunei de înscrieri aflarămă, că s’au insinuată încă următorii Alexandru Lemeni pro-topopă în Borşa 1 cuponă dela banca de economii »Albina* de 10 fl. ca taxă de membru ordinară pe 2 ani, Dr. I. Colceră medică în Blaşiu 5 fl. Ioană Filipană
ii i — i	-	—	1	r"~
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
Nr. 186.
protopopii în Buza 5 fl., Alexandru Nemeşii jude regescii de cercii în Orăştiă 5 fl., Teodorii Gavruşiu notarii cer-cualâ în Chetieu 5 fl., Petru Cherebeţâ parochii în Câscău 5 fl., Ioanii CherebeţO notarâ cercualâ în Căscău 2 fl., Emanuilâ Mânzatu comercianta în Deşiu 1 fl, Dr. Iuliu SimonC actuar episcopesc taxa de înscriere 1 fl., Petru Roşea protopopâ în Fizeşâ sân Petru 5 fl., D-şora Laura Veturia Mureşianu din Sîreagtt 1 fl. ca membră ajută-t6re, Iuliu Munteanu concipisttt advocaţialtt în Târgulâ-Mureşului 6 fl., Andreiu Todoreanu tipografulâ „Aurorei" în Gherla 6 fl., Ilie Centea preottt în Chineşti 1 fl. Alexandru Ghelner protopopâ în Valeagroşilorâ 6 fl. taxe şi pentru înscrieri şi diplome, Eremia Popa proprietara în Satulunga ca membru pre viaţă 100 fl., Ioantt N. Grosu proprietara în Satulungâ ca membru pre viaţă 100 fl., Georgiu Eremia proprietara în Satulungâ ca membru pre viaţa 100 fl. şi Vincenţiu Nemeşiu preota în Sân-Martinulâ sărata taxa ca membru ordinar pre 2 ani 10 fl. Panfilie Grapini preota în Rodna nouă va solvi cu începutula lui Sep-temvre a. c. la comitetuia centrala în Sibiu taxa de membru ordinara şi pentru înscriere 6 fi. Suma în-tregă a solvirilorâ face 1026 fl. 25 cr. bani gata şi apro-mişi 281 fl, efectiva 1307 fl. 25 cr. v. a.
Sosiră mai multe telegrame de salutare şi felicitare.
Dr. Ioantt Popâ referă pentru comisiunea de propuneri. La discuţiune luară parte d. Gabrielâ Mânu, care ceru ajutora pentru şcbla din Lăpuşâ, se relegă la co-mitetulâ centrala. Vorbiră dd. Georgiu Bariţâ, V. Gr. Borgovanâ, Partenie Cosma, Dr. Barcianu, etc. cum se va vedea din procesula verbala.
Discusiunea a privita mai multa statutulâ de or-ganisare şi plănuia de învăţământa altt scâlei superidre de fetiţe ce o înfiinţâză Asociaţiunea la Sibiiu. S’a decisa ca adunarea să nu ia hotărîrî în acestă privinţă si să încredinţeze t6lă afacerea comitetului, câruia i se recomandă a studia raportuia comisiunei şi celelalte propuneri.
Inteliginţa română din Alba Iulia învitânda adunarea pe anula viitorâ 1886 acolo, acea se decise a se ţinea la 15 Augusta st. n. în acea cetate pentru ca să potă participa profesorii institutelord.
Intre ospeţî se aflau de faţă d. dr. Aureia Mureşianu redactorulâ Gazetei, dr. IoanO Raţtt advocata în Turda, Ladislau Vajda secretartt ministeriala din Cluşiu, Leonâ Pavelea profesorâ gimnasialâ în Năsăudâ, Alexandru Szilasi protopopâ în Bistriţă, Ştefana Bilţâ protopopâ în Baia mare, Alexandru Dragomirâ advocata în Zelău.
D. preşedinte Bologa mulţâminda adunărei încheiâ şedinţa ultimă.
D. Stetiu vorbi în fine adresânda cuvinte căldurose în numele Gherlanilora membrilorâ Asociatiunei şi adunarea luă capătă la IV2 ore P- m-
D. Negruţa redactora dădu unâ prân4â strălucita în cafeneua oraşului la 130 ospeţî.
Săra la 8 ore a fosta unâ bala strălucita ca şi care nu s’a mai vă4utâ în redutulâ oraşului; costume naţionale în abundenţă variau ; în pausă se jucâ cu multă vervă joculâ istorica câluşarulâ de vătafulâ Vărăreanu şi consoţii săi academiştî. Petrecerea dură pănă în diua următore. Venitulâ balului peste 400 fl.
Sîreganulu.
SOIRILE PILEI.
Ni se comunică de lângă Gurghiu, că prinţuia de coronă RudolfO nu va veni să facă vănătore acolo decâtO în Noemvre şi numai pentru vr’o 4—6 <}ile- Causa se 4ice a fi, că prinţuia Rudolfâ numai la finele lui Octom-vre va încheia cu esposiţiunea din Pesta, ăr pănă atunci este ocupata cu alte afaceri.
—0—
Din Comăna inferioră ni se scrie cu data 19 Augţ. >De vre-o două săptămâni a năvălită în jurulâ nostru o bandă de ţigani unguresc!, bărbaţi, femei şi vre-o 30—40 copii, cari cutreeră satele, jefuescâ casele şi răpescâ tota ce le vine înainte. Aşa în 12 luna curentă o parte din aceşti ţigani au tăbărîtâ în curtea locuitorului din Co-măna inferioră anume George Stoica, a cărui soţiă a fosta dusă la târgâ în Şerpenî. Ţiganii, ca să-şi facă locO de joca, au pretinsa dela stăpânulă curţii să le facă unâ lemnâ de căruţă (brăcinar), de care însă ei nu aveu lipsă. Bietulâ orna neeunoscenda de o parte blăstămă-ia acelorâ fiinţe infernale, er de altă parte flindâ omâ: cu inimă bună, s’a apucata îndată să le facă plăcerea. Pe când lucra la acela lemnâ, ţiganii grupându-se în jurulâ lui şi încărcându-la cu multe vorbe ca să nu se temă de alte urmări, pe atunci ţiganele au intrata în casă răpindâ 32 fl. v. a., o cantitate de slănină, sare, tutunâ, ca dela o trafică. De aci s’au dusâ ţiganii, fără ca bietulâ omâ să observe de cele întâmplate, în Comăna superioră unde au mai furatâ 70 fl. şi 12 franci dela Rachila Iosifă Frâncu. In 13 1. c. ţiganii au fosta prinşi şi arestaţi la judecătoria din Şerpenî, unde fiinda căutaţi s’a aflata o parte] din slănina furată la ei, er
paralele fiinda mai bine ascunse nu s’au găsitâ. Ţiganii suntâ provă^uţl cu căruţe frumdse, vesminte, cai buni şi alte preţiose, ba se vorbesce că la copii ’ţiganilorO s’au vă<}utâ portofele îndesate cu bani de hârtiă. E curiosâ a şti ce va eşi din tota lucruia, căci notarulâ dela acea judecătoriă nu înţelege de locâ limba română. Să n’o păţăscă tota »hoţultt de păgubaşa.*
—0—
Intre Mercurea şi ApoldulO mare — spune »S. D. Tageblatt* — unde petrecâ servitorii români din Mer-curia în dMe de Dumineci la o crâşmă, tu bătuta dilele acestea judele din Dobring, care venise să împartă prismele de petrişO. Născându-se cărtă între feciori, năvăli o cetă afară din ospătăriă şi ’n hărţuiala lorO răsturnară masa la care lucra judele. Voinda elâ să ’i împace, feciorii se năpustiră pe elâ şi-lâ bătură împreună cu doi locuitori din Dobring, cari fură greu răniţi.
—0—
Ni se scrie din Urişiulă-superiorâ cu data 30 Augusta n.: »In ce măsură mare suntemO conturbaţi de fârăle sălbatice nu ’şi p6te omulâ închipui. In 25 Augusta n. ndptea, în »Dumbrava* Urişului superiorO nu departe de comună — lupii au omorîtO o vacă a lui Cio-loka Sandu din comuna Chiheriu de susO. In 26 Augusta n., totâ aprdpe de Dumbrava, au omorîta lupii o junincă de 3 ani a lui George Matheiâ din Urişulâ infe-riorâ. Şi unâ porcâ sălbatica — de nu cumva mai mulţi porci — de pe unâ pământa a lui Serdianâ Zaharie din Urişiu superioră — în 28 Augusto totâ cucuriujulâ câta a fosta sămenatâ în aceia locâ Pau culcata la pământâ. S’au vă4utâ şi urme de ursa la .Capulâ poiului* —însă acela pănă acuma nu a făcuta daună. Ar trebui ca cei dela putere să se îngrijască şi de asemenea treburi, ca să nu suferimâ atâta daună prin ferele sălbatice, căci destula suferimâ prin cele domestice*. — Ic.
—0—
Starea viilorâ din ArdelO e peste totâ îmbucurâtore; strugurii nu suntâ pe tota loeulâ mulţi, dar, rămânendO timpulâ favorabila, vorâ da o bună recoltă şi in privinţa cantitativă şi cualitativă. De altfelâ ar fi şi la locâ, căci de câţî-va ani recolta viilorO nu a fostâ tocmai mulţă-mităre.
—0—
Din Deva ni se scrie următorele: »Sâmbătă în 29 Augusta, la 4 ore d. a., a că4utfi peste oraşO şi îm-j prejurime grindină ca nucile şi de totă forma: lungă, lată, j rotundă, crestală, ba unele la una capătâ ca unâ şurupâ A stricata pdmele, dar mai tare viile. Bătrânii 4icCL că nu ţinâ minte de când ri’a că4utâ grindină aşa mare. Cucuruzele încă sunta sdrobite, dar mai multa foile. 1 Roda în grâu e pe jumătate, în fenâ a treia parte, în vii pe jumătate şi la unii a patra parte, în cucui uzâ jumătate şi două din trei părţi. — Vitele sunta^bolnave de gură şi de unghii, dar se vindecă cu medicina recomandată de mine. Porci au muritâ mulţi împrejurulâ Devei. Preţuri nu se dau pe vite, dar cu t6te astea pentru dări şi alte competinţe ne sugrumă. Dar nu numai economii, ci şi industriaşii şi comersanţii se plângă, că le merge rău, căci nu au âmenii bani cu ce să cumpere. Nu scimâ unde vomâ ajunge.* — Economulâ.
—0—
In comuna Sânmihaiu din ţinutulâ Gurghiului a turbata o vacă a locuitorului Crişanâ Teodorâ; fiindâ legată în grădina casii, în noptea de 20 spre 21 Augusta n. a fostâ omorîtă vaca de lupi şi mâncată de jumătate.
—0—
Cu privire la scola din Deva, despre care ne-a scrisâ călătorulâ, primimâ din Deva următorea replică: .Călătorulâ* raportorâ alâ D-v6strâ oprita în Deva, intere-sându-se de una alta, a aflata că scola de aici ar avă venito frumosâ, nnmai îngrigire bună nu, că nici concursă nu s’ar fi publicata şi că dumnealui nici nu înţelege ce vreau Românii din Deva cu scola? Dâcă călăto-rulâ, barem! prin Oraşe îşi făcea notiţele din călătoriă, nu din trăsură, din au4ite dela unîi şi alţii, ar fi putui0 afla informaţiuni esacte despre frumosulă venita ala scolei nostre şi încă alte multe în aeestâ obiectă, ba dacă nu se grăbea tare la drumâ putea ceti şi con-cursulă publicată în Nr. 82 şi 84 din ,,TelegrafulO Românâ.“
—0—
Intre curiosităţile ce s'au putută vedea la adunarea ,Kultur-egylet«-ului, a fostă şi portretulâ lui Kossuth, pentru a căruia vedere plătea fiecare 10 cr. în favorula reuniunei.
—0—
Sub titlulâ: Cum îşi câştiga reuniunea de cultură maghiară membrii, scrie »Siebenburgisch-Deutsches-Tage-blatt*: Comuna Bolcacî s’a făcuta membră a reuniunei de cultură maghiare. Hotărîrea comunei i s’a storsO numai punându-i-se în perspectivă totâ felulâ de favoruri. Hotărîrea Bolcaciului va sluji acum drept0 adimenire pentru alte comune. Judele de cercii trimite protocolulă la notarii altora comune, cari suntâ însărcinaţi să facă pe Omenii comuneloră a se dovedi »buni patrioţi* ca ce
din BqicacI şi acâsta cu atâtâ mai multa, cu câtâ în a-celă protocolă se spune lămurită, că reuniunea maghiară se sileşce a promova »buna înţelegere între naţionalităţi*. Noi nu ne aducemă aminte să fiă datori său numai îndreptăţiţi judecătorulă de cerca şi notarii, nici după statutele reuniunei nici după datoriile oficiului lorâ, să câştige în acesta moda membrii pentru .reuniunea de cultură*.
—O—
O telegramă de felicitare ce s’a trimisa lui Kossuth de cătră partida independentă din Franzstadt, a fostâ confiscată de oficiulâ telegrafica din Triest. In telegramă era numita Kossuth „guvernatorâ alâ Ungariei.*
—0—
In şedinţa dela 14 şi 15 Septemvre conchemată în Pesta în afacerea congresului reuniunilorâ de maghiari-sare, va schiţa Gerloczy istoria lorO, se vorO discuta ces-tiunile : E necesara să intre reuniunile în lagătură unele cu altele? Cum să se facă acâstâ legătură? Ce modalităţi să se recomande pentru sistemisarea congreseloră anuale ? Cum să se scotă din indiferentismulâ lorâ acele locuri, cari pănă acum nici una sprijină materiala nu au datâ reuniunilorâ ? E de lipsă să se întemeeze o foiă a reuniunilorâ ? Să ceră reunile libertatea de portâ dela ministrulâ de comunicaţiune ? Ce disposiţiune să se ia pentru tipărirea de cărţ* populare patriotice ? Cum să se folosâsca activitatea femeilorâ maghiare în interesulQ reuniunilorâ de cultură ? — Câtă spargere de capa !..
—0—
Contele I6nâ Serenyi desminte în 4>arele din Viena informaţiunea, că ar fi sustrasa giuvaerurl dela firma Granichstădten.
—0—
La tergulâ anuala din SebeşO din 24 Augusta n. ca şi la alte multe, vân46torI au venito din t6te părţile, dar şi lipsă de bani era. Nn s’a vânduta mai multa ea la târgurile de peste săptămână. »S. D. TageblatQ* spune, că perspectiva viitorului e desperată şi meseriaşii începâ a’şl pune la o parte uneltele meşteşugului lorO, ca să ’şî p6tă câştiga în vr’unâ modâ pânea.
—0—
»Naţiunea* află că comisiunea însărcinată de ministrulâ domenielorâ din România ca să studieze reorganizarea şcălelorâ de comerciu, întrunindu-se din nou, a revenita asupra decisiunilorâ anteriore şi a otăritO ca de acum înainte scolele comerciale să fie de două grade: primulO gradâ, copruujândâ patru clase, să fiă urmata de elevii cari se destină comerciului mica; gradulâ ala doilea, cu trei clase, va fi urmata de tinerii cari vorO să devină funcţionari la bănci, consuli comerciali etc. In cele d’ântâiâ patru clase se vorâ preda limbile franceză, germană şi grecă; în cele trei clase superiore, limba grecă va fi înlocuită prin limba engleză.
„ISKOLA LAtOGATO.11
De pe Craine, 31 Aug. 1885.
Stimafe Domnule Redactora! M.ilte lucruri minunate său mai bine 4*sh ridiculdse se întâmplă în comi-tatulâ nostru Solnocâ-Dobâca! Dintr’unâ număra alâ 4ia-rului »Egyetârtâs« aflu, că notarulâ de cerca din Simisna este facultatâ da cătră ministrulâ de culte şi instrucţiune publică ca să visiteze scolele năstre confesionale române ce se ţinâ de cercurile notariale ale Simisnei, Zalhei şi Osoiului său pote să veghieze, dacă se propune în aceste scoli limba maghiară după dorinţa celorO dela Kulturegylet.*
Cine este acesta visitatorO de scoli? Beregi Zsig-mond, unO israelitâ maghiarisatâ, care nu de multa şi-a tăiata perciunii. Elâ este crescută în sqoll ovreescl şi nu sciu decă a frecuentatâ şi vr’o scdlă creştină în viaţa lui?! Sâmbăta nu prinde condeiulO în mână pentru tătă lumea, pre lângă tote acestea d-sa a4î se bucură de titlulâ de »Vice-inspectorâ şcolara*!!!
Inlrânda cineva în scolele năstre române este salutata de cătră elevii şcolari cu frumosele cuvinte: „Lau-de-se Is. Chr." Ore ce va răspunde ovreulO nostru la acestă salutare?!
Eacă dle Redactora de acestea se întâmplă în co-mitatulâ nostru administrata de vestitula paşă din Deşiu şi organele lui. .Bunii patrioţi,* avândâ în vedere numai interesulâ lorâ propriu, recomandă ministrului pe ori şi cine ca să fiă denumita de „iskola lâtogato,* fiă a-cela chiar şi unO jidanâ, numai să j6ce pe struna lorfl. De vredniciă şi aptitudine nici că este vorba. Dâr ce 4icâ? Noulâ »vice-inspectorâ* de scoli şi-a schimbaţii numele său originala de „Bleich“ în „Beregi.“ Au nu este acesta destula de mare vredniciă ?!! !
Aceste amO voita a-le aduce la cunoscinţa Onor. publica cititorO, sperânda că autorităţile şcolare supreme vorâ protesta în viitorâ contra astorfelâ de denumiri.
Unii Românii.
De lângă Reghinulii săsescu, 25 Augusta 1885.
Domnule Redactora! In 22 Augusta a, c. sâra în Reghinulâ săsescâ dinj partea stăpânilorâ 4^e* s’a
Nr. 186
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
;
rangiată unii bală în folosulă »Kulturegyletului« din
Cluşiu,
La acest0 baiu seu petrecere cu danţii au fostă invitaţi afară de alţii şi notarii cercuali fără deschilinire de naţionalitate, precum şi unii ju<JI comunali prin bilete separate, şi după cum suntemă informaţi unii dintre Românii noştri »slabi de spirită* încă nu au rămasă în -d&rţstâ, ci au grăbită a’şi întinde şi dînşii dinarulă pentru a înmulţi fondulă »Kulturegylet-«ului maghiară, cu atâtă mai vârtosă pe semne, ca stăpânitorii (Jilei să pâtă mai cu grabă procura otrava omorîtore naţiunei române spre a o pute şterge dintre cei vii.
Altcum nimenea nu’şi pote închipui de ce apucături sinistre se sciu folosi Ungurii dela putere, adecă: aceia cari suntă în oficiuri, solgăbirăii şi alţii, atâtă pre cale privată câtă şi pre alte căi oficiose ameninţă pre subalterni, cari nu suntă dintre fii lui Arpad, încâtă, preste voiă, sârmaniloră le stârce pentru scopuri naţionale maghiare şi celă mai din urmă cruceră.
Pentru acâsta ca să Vă convingeţi despre adevărat celora ce amă scrisă, servescă alăturata scrisăre ir. 704 dată prin ună solgăbirău, care acum este lipsită din oficiu, şi apoi din aceea veţi vede dojena, impu* tarea şi ameninţarea contra a doi notari români, pen-trucă nu au strânsă sume de bani dela poporulă română pentru statua libertăţii ce a fostă de a se ridica în Pesta, în acâstă scrisore oficiosă singură naţiunea română încă sufere Imputări.
Vedeţi unde amă ajunsă noi Românii, şi la câte nedreptăţirî suntemă supuşi? Scimă şi noi, că a sili pre cineva cu forţa să Jfacă aceea ce nu’lă îndatorează legea, însemnează abusă, er a storce bani dela pop oră cu puterea pentru scopuri care nu’lă intereseză, şi din care nici ună folosă nu pote aştepta, însemneză răpire; deja, lăsămă ca astfelă de scrisori să mai zacă, pre lângă t6te ameninţările şi a d acta.
închină acesta şi însemneză, că pre Românii cari 'şi-au dată banulă în folosulă „Kulturegylet-«ului maghiară din Cluşiu, după ce voiu scirici numele şi voiu sci apriată că cine suntă, îi voiu denunţa.
Iancu.
Din Câmpia, Augustă 1885.
Domnule Redactoră! Vă rogă a da locă în cold-nele preţuitului «Ş-iarti ce redigeaţi resultatulă petrecerei din Budatelecă a junimei române din Câmpiă ţinută în % Iuliu st. n. a. c.
Cu ocasiunea petrecerei s’a încasată suma de 103 fl. 50 cr. v. a. şi anume dela următorii domni parti-
ipanţî:
Domnii: Lazară Stupineanu par. Fiscuţă 2 fl., Ioană Bighianu par. Tothaza 2 fl., Ioană Mocianu, not. Giucu sup. 2 fl., Ioanu Balintă propr. în Fizeşiu 2 fl. Vasiliu Cherestesă teologă, Bungardă 2 fl., Emiliu Cor-mosiu stud. abs. Luduşiu 1 fl., Emilă F. Negruţă medicinistă Sucutartă 1 fl., Vasiliu Chezană adjunctă not. Santejude 1 fl., DavidăCl. Deacă teologă Sacalaia tfl.50cr., IoanRusu Juda 2 fl. D-na Ludovica Zavoianu Teaca 2 fl. D-nii: Ioană Busbaum S.-Miclăuşă 2 fl., Vasiliu Puşcară Sante-jode 3 fl., Petru Rusu Chiciudu 3 fl., Demetriu Babelcu Teaca 2 fl., Teodoră Moga Zau 1 fl., D-na văd. Rosalia Moga Frata 5 fl. D-nii Ieronimă Bozacu Mociu 3 fl., Teodoră Dumbrava Budatelecă 3 fl., Simionă Augură S. Ocna 3 fl„ Ioană Moldovană Ujfalău 2 fl., Teodoră Popă Faragau 2 fl., Ioană Moldovană Cătină 2 fl., Nicolau Cosma Jucu sup. 2 fl., Ionă Horşia Bia 3 fl., Ioană Dană Mociu 2 fl., Vasiliu Moga Luduşă 2 fl., Vasiliu Poddbă Cluşiu 3 fl., Pamfiliu Podobă Zau 2 fl., Marius Elecheşiu Velheriu 1 fl., Victoră Stoica Cianu 2 fl., I6nă Cheresteşă S. Ioana 3 fl., Eugeniu Solomonă Luduşiu 2 fl., Ionă Uilacanu S. Petru 1 fl., Gregoriu Maioru Ormenişiu 1 fl., I6nă Mureşânu Jimboru 2 fl., Dionisiu Simonă Sangiorsă 1 fl., Teofilă Popă Hadarau 2 fl.,
I.Boeriu Lechinţa 3 fl., I. Elecheşiu Velcheriu 1 fl., V. Vlassa Zau 3 fl., I. Germană Samboteleu 5 fl., N. Hossu Zau 2 fl., Georgiu Prunasiu Medesifalău 1 fl., Ioană Soponesiu Bu-datelecu 1 fl., Iosifă Macaveiă Nasalu 2 fl., Ioană Ho-dosiu Iclandu 2 fl., Miklos Iosifă 1 fl., Alecsandru Lupană Silvasiu 2 fl., Vasiliu Radu, S. Michaiă 1 fl., N. Dumbrava Teaca 2 fl. Suma 103 fl. 50 cr. Din cari sub-străgendu-se spesele de 83 fl. 50 cr., a rămasă venita pe seina sântei biserici din locă 20 fl. v. a. cari s’au şi înmânată Sp. D. Curatoru primară Basiliu Dumbrava.
Cu deosebită stimă
Comitetulu arangiatoru.
Urmele Romanilorti în Dacia.
Dorescă să potă esprima o viă icdnă a anticităţiloră Române din judeţulă RomanaţI.
Se scie că Celeiulu şi Reşca au fostă şi suntă surse de alimentare pentru museulă nostru. Celeiulă e kllsată pe malulă Dunărei Ia 35 km. dela Caracală,
| er Reşca se află numai la 5. km. spre Răsărită de Caracală. Visjtândă aceste forturi bătrâne, îţi pare că suntă abandonate de ieri de alaltaierî; la fie-ce pasă, pe lângă caidurile herculane, mulţime de sfărămăturl de obiecte de artă, petre de mărimi neobicinuite pe cari se 4&resce încă urma dalteloră artistice şi în fine mulţime ie indicii ce te transportă fără voiă în mijloculă tim-puriloră străbuniloră noştri. La Celeiu esistă urme de vă podă preste Dunăre şi dacă instoria are frică d’a-lă
cita susă şi tare, este că acestă podă a fostă de o scurtă durată, seu pote chiară că construcţia lui n’a fostă reuşită. O mulţime de corăbii s’au spartă aci de piciorele lui. In faţa Celeiului preste Dunăre se află o citadelă identică; acolo ca şi în Celeiu se află o mulţime de blocuri de pâtră şi fie-care blocă e lucrată cu ciubuce architecturale şi cu încheiăturî. — E de netăgăduită că podulă a esistată seu celă puţină a fostă începută. Din malulă Dunărei dela Celeiu, plecă o soşea romană, fârte bine conservată, care a fostă sondată şi s’a găsită că are o basă de blocuri mari, vine apoi ună strată de beton şi în fine petrişulă. Acestă şosea, tra-verseză sătulă Celeiu şi la 2—'300 metri se perde în a-răturî, unde a fostă urmărită prin sondage şi s’a constatată că merge pe lângă Caracală şi continuă prin mici cotituri pănă la Sarmisegetuza, unde împăratulă Adriană, succesorulă lui Traiană, a făcută o mulţime de lucrări. Şoseua ca şi podulă nu potă fi decâtă opere ale împăratului Adriană, care a avută o deosebită solicitudine pentru Dacia. Se găsescă monete cu inscripţia: »Adrian întemeiătorulă Daciei.*
In săpăturile ce se facă la construcţia drumulni de feră Piatra — Caracală — Corabia, la fie ce pasă se găsescă mulţime de obiecte antice; din nefericire e greu a surprinde lucrătorii când le găsescă, suntă însă şi lucruri pe cari n’au motivă d’a le ascunde. Astfelă pe întregă parcursuîă liniei se găsescă mulţime de cărămizi romane mari şi obiecte de bassaltă şi cimentă, fără a mai adăoga că la Reşca, cărămizile şi sfărîmătu-rile de diverse obiecte suntă ună obstacolă în facerea săpăturiloră. CărămiZile romane ce se găsescă în senulă pământului, în formă de ziduri şi alte ori isolate, suntă aşa de numărose pe aici, că ţăranii îşt facă case şi coşare cu ele. — In Caracală suntă multe case pardosite cu cărămiZî romane, şi actualmente se face o casă, la care întregă comice e compusă dm cărâmiZi d’acestea cumpărate de pe pe la ţărani.
Forte mulţi omeni de prin localitate au mulţime de monete şi obiecte cu inscripţii diferite, găsite pe la ţărani seu moştenite din familiă. E de observată că tote anticele ce cadă în mânile streimloră suntă trimise la museele din Viena, Berlin etc.; astfelă în săpăturile dela Turnu-Severină unde s’a găsită ună întregă museu, (ună cimitiră) totulă a fostă trimesă la Viena de câtră societatea de navigaţiă pe Dunăre. E de regretată erăşi că arginterii ambulanţi, strîngă monetele de pe Ia ţărani şi le topescă pentru a le transforma în bijuterii şi cine scie câte obiecte şi monete, cari ne ară fi putută spune multe de străbunii noştri, nu şi-au găsită mortea în cazanele acestoră istoriofagi.
Din întâlnirea la fie ce pasă a obiecteloră de artă şi a materialului fundamentală în construcţii, resaltă incontestabilă că colonii romani veniţi aci erau culţi şi cu avere şi cine scie câţi înalţi demnitari nu şi-au adusă totulă în iubita loră provinciă; unde mai bine d’ună se-culă a cursă sângele Romei, pentru a o curăţii şi face demnă de civilisaţta ei şi pentru care bunulă Traiană a jurată că va fi provinciă romană.
Se Zice că Dacia era o Siberiă a Romei, însă din acesta resultă că aci se trimitea totă ce era mai cultă şi mai inteligentă la Roma: Creştinii de cari Roma păgână nu voia să audă şi âmenii politici şi de litere, cari criticau relele apucături ale Romei.
Astfelă în Dacia au rămasă şi suntă romani şi nu se pdte admite ca barbarii (fie ei ori cine) să p6tă des-romanisa ună singură fiu curată romană. — Romanii n’au periiă, ei trăescă printre năvălitorii loră, ’i cultivă ântâiă şi numai atunci ’i asimilezâ. Dacă este inadmisibila ca ună latină să devie neamţă seu rusă, apoi e culmea inepţiei a se osteni cineva să-lă facă.... Ungură! Romanu nu piere.	Naţiunea.
TELEGRAMĂ PART. A „GAZ. TRANS.“
(Sosită la încheiarea foii).
ALBA-IULIA, 2 Septemvre. — Advocatulă Patiţa a foştii condamnată aZi de judele regescă V a i n a la arestti de ş6se săptămâni din causd că s'au aflată la densulu câteva esemplare din ro. mânută „Horia..“
DIVERSE.
Ună obicein demnă de imitată. — în Norvegia e ună obiceiu, după care nu se permite feteloră să se mărite, pănă ce nu ştiu perfectă găti bucate, a cdce pâne, torce şi ţese. Ultima limită a apropierii acestoră cunoscinţe casnice e vârsta de 15 ani. Din causa acesta între viitorele mame de familiă e o adevărată luptă de întrecere, căci t6t,e ştiu bine că numai aceea se va mărita mai curândă, care va fi eşită »summa cum laude.* Esamenulă anuală în aceste folositore arte e publică. Cea dintâiu la esamenă, se mărită mai ântâiu. Celelalte trebue să aştepte pănă voră eşi şi ele »cu prima laudă.*
Avisă domnişdreloră nâstre! Să se mai lase de luxă şi mofturi! Zice cu dreptă cuvântă ,România.*
*
♦ *
Ună nou procedeu în contra înecului. — Ună En-glesă învăţată, doctorulă Sylvester, a găsită ună nou procedeu pentru a împedeca pe omeni d’a se îneca. »The Lancet,* unulă din cele mai însemnate ZiarQ de medicină din Englitera, publică în privinţa acestei descoperiri mai multe amănunte, cari de sigură că voră fi reproduse de totă presa ştiinţifică. Faptulă este că pro-cedeulă doctorului Sylvester este dintre cele mai nouă; eficacitatea sa, vorbindă în modă ştiinţifică, nu va putea să mai fiă pusă la îndoelă, dar este elă ore practică ? Viat is the qretion. Cu tote acestea lucrulă este simplu: este de ajunsă să ai asupră-ţi ună mică bricegă cu lama îngustă, seu ori-ce altă instrumentă tăetoră, şi în rao-mentulă în care te arunci în apă, fiă voluntară seu in-voltară, faci o mică tăietură în fundulă gurei »în dreptulă primei măsele de josă;« apoi aspiri câtă poţi mai multă aeră, şi în locă d’a scote acestă aeră pe gură seu pe naşă îîă împingi în mica tăietură făcută, avândă neapărată grija d’a astupa deschizăturile naturale. După puţină timpă eşti umflată, întocmai ca dobitdcele la măcelăria, cari au să fiă jupuite. Prin acestă umflare artificială, volumulă corpului se mâresce şi perde din densitatea lui, astfelă încâtă să poţi pluti d’asupra apei întocmai ca şi ună butoiu golă. In aceste condiţiuni numai este trebuinţă să scii să înoţi seu să faci vr’o mişcare pentru a sta d’asupra apei; persânele cele mai slabe potă să plutească astfelă timpă de mai multe Zile I Dâcă se întâmplă să perdâ aerulă, atunci n’au decâtă să-şi facă o nouă provisiune prin tăetura făcută cu bricegulă, tăietură care pdte servi mai multă timpă. Acâstă operaţiune, său mai bine Zisă resultatulă acestei operaţiuni, constitue o emphysemă artificială, analogă cu emphysema care esistă în realitate la unii indivizi şi care aduce umflătură, fie la faţă, fie la gâtă, fie în orice altă parte a corpului. Doctorulă Sylvester a făcută acestă descoperire studiândă mai ântâiu legile hydrostaticei, şi ohservândă în urmă ceea ce se face la măcelării. Elă s’a convinsă asemenea prin esperiinţă, că emphysema astfelă obţinută este cu totulă neofensivă, şi că ni mică nu este mai lesne decâtă d’a o face să dispară îndată ce a încetată d’a mai fi folositore. Ecă, de altminteri, cum dânsulă resumă avantagele metodei sale: »Operaţiunea, prin ea însu-şi, nu este de locă periculosă: nu dore, se face repede şi nu cere nici o cunoştinţă tech-nică specială. Ea nu cere a se întrebuinţa nici o maşină pentru umflată, aparatulă însuflării fiindă plămânii şi thoracele. Aerulă pdte să fie reînsuflată de mai multe ori, şi emphysema subcutanea întreţinută în timpulă unei lungi aflări suptă apă.*
* *
*
Ună curcubeu rară. — Suntemă obişnuiţi a vedea curcubeulă cu cele şepte culori ale prismei: violetă, indigo, albastru, verde, galbenă, portocaliu şi roşiu Ună Ziară parisiană ne spune însă, că Zilele trecute s’a observată ună curcubeu cu totulă albă, fără cea mai mică urmă de irisaţiune. Era diminâţa, pe timpulă unei ceţe puţină ridicate şi puţină dese, fenomenulă este forte rară
mai totă aşa de rară ca şi o mierlă albă.
* *
*
Indiile englese. — Suntă câteva Zile de când s’a publicata raportulă anuală ală morţiloră causaţl de animalele sălbatice în Indiile englese. Au fostă 20,057 morţi din causa muşcăturei şerpiloră veninoşi: 985 per-sone au fostă prada tigriloră; 287 a lupiloră; 217 a leoparZiloră, iar perderea totală a animaleloră este de 47,478. Ună faptă de notată este că, animalele suntă forte rară muşcate de şerpi; n’au fostă decâtă 1644, pe când omenii muşcaţi a trecută peste suma de 20,058. Bengalulă şi regiunile nordă-estice ale Indiei.... au dată contingentulă celă mai mare ală acestei vaste ecatombe omenesc!. Ca compensaţiune au fostă ucise în anulă
1883, 19,800 animale feroce.
*
* *
Soţulă nemâugăiată. — Ună servitoră ală d-lui X... bea fdrte multă. — Ah! Ione, der de ce nu vii când te chiămă ? Totdeuna stai în cârciumă. — Ah! d-le, perderea bietei mele soţii mă face să suferă forte multă; beau pentru a mă mai mângâia. — Der când ai să sfârşesc! odată cu acâstă mângăere? — Vai! domnule, simţă că durerea mea este atâtă de mare, încâtă n’amă
să mai găsescă niciodată vr’o mângăere.
*
* *
0 apreciare. — Intr’o societate era vorba despre stravaganţele unoră amoresaţi. Unulă Zicea că ună Duce ar fi sărutată chiar şi pământulă pe care călcase amanta lui; ună altulă povestea că ună Rege ală Engliterei ar fi băută apă din baia în care se scăldase iubita lui. »A! ce sete trebue să-i fi fostă!« esclamă ună prostă.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.

Nr. 186.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Oursnln la bursa do Viena
Bursa de Bueuresci.
din 1 Septemvre st. n. 1885.
Cota oficială dela 12 Augustă st. v. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 99.10 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 91.45 Imprumutuld căilord ferate
ungare................148.25
Amortisarea datoriei căilor ii ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.25 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) . . . .124.— Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 109.30 Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişâ..................102.—
Bonuri cu cl. de sortarelOl.50 Bonuri rurale transilvane 101.50
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vinii ung................97.75
împrumutul!! cu premiu
ung....................118.30
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.25 Renta de hărtiă austriacă 82.95 Renta de arg. austr. . .	83.40
Renta de aură austr. . . 109 05 Losurile din 1860	. . . 139 25
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 869.
Act. băncel de credită ung. 288.50 Act. băncel de credită austr. 288.50 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei.............. 5.89
Napoleon-d’orI.............. 9.88
Mărci 100 împ. germ. . . 61.05 Londra 10 Livres sterlinge 124.40
Renta română (5°0).	. .	.
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
» convert. (6°/o)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7%)	.	.
*	55	55	(5°/o)	•
»	»	urban	(7%)	.	.
,	(6°/0)	•	• ‘
*	*	*	(5°/o)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură..........................
Bancnote austriace contra aură
Cump.
88
93
88
30
100Va 85 Va 98V* 91
823/*
10S/4
2.02
vend.
89
93 Va
89
32
101Va
86 Va
99V*
92
83V.
H1/*
2.04
Cursulu pieţei Braşovu
din 2 Septemvre st. n. 1885.
Bancnote românesc! . .	. . Cump. 8 84 Y	’end.	, 8.87
Argint românesc ....	. . * 8.75	*	8.80
Napoleon-d’orî		. . » 9.87	*	9.91
Lire turcesc!		. . » 11.12	»	11.20
Imperial!		. . » 10.10	»	10.20
Galbeni		. . » 5.84	»	5.91
Scrisurile fonc. »Albina*	. . » 100.50	A	101.-
Ruble Rusesc!		. . » 123.—	»	124.-
Discontulă . . .	» 7—10 °/o pe	ană.	
Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei" se potii cumpăra în tutungeria lui I. Grof»*.
Nr. 9813—1885.	(1-3)
Concursă.
Pentru ocuparea postului vacantă de sublocotenenţii orăşenescii de poliţie, împreunată cu ună salară anuală de 700 fl. şi 100 fl. ca bani de cuartiră, se escrie prin acesta concursă.
Competenţii pentru acestă postă au ca sS-şî aşc^rnă documentele asupra cunoscinţeloră şcolare, asupra cun6scerei celoră 3 limbi ale patriei. Asupra cundscerei referinţeloră locale, şi totdeodată se documenteze, cum că n’au trecutu etatea de 40 de ani şi că suntă corporalminte perfectă sănătoşi.
Se preferă acei competenţi, cari posedă educaţiune militară şi voră documentă, cumcă au servită la gendarmeriă reg. ung. său ca ofiţeri său subofiţeri la armata c. r. său la armata pentru apărarea ţărei
r.	ung. —
Petiţiunile astfelu instruate au ca să se aştărnă celă multă păna în 16 Septemvre a. c. după prân<Jă la 5 6re subscrisului magistraţii.
Braşovă, în 29 Augustă 1885.
Magistratul^ orăşănescu.
HgS'-Anunciu importantă "fes
La subsemnatul Ci, care locuesce forte a p r <5 p e de gimnasiu românii se primeseti şcolari şi studenţi în cuartirii şi costfl sub cea mai conscien-ţi6să îngrijire şi cu preţuri eftine.
Ştefanii Szabo,
(1-2)	C a n c e I i s t ă
Strada Furcăe Nr 398.
Anunţămă 9celoră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la f6ia năstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea întrăgă.
Administratiunea »Gaz. Trans.>
Mersul!! trenurilor!!
Predealtt-Budapesta
[BucurescI
Predeald
TimişO
Braşovă
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodd
Haşfaleu
Sighişora ^
Elisabetopole
MediaşO
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Grăciunelă
Teiuşfi
Aiudâ
Vinţuld de susQ
Uiora
Cucerdea
Ohirisfi
Apahida
•	(
Claşm	£
Nedeşdu
GhirbSu
Aghirişt»
Stana
HuiedinQ
Ciuda
Ruda
Bratca
Râv
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Yelinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-peata
Viena
Trenă
de
ers6ne
6.22
7.01 7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45 2.11 2.55 3.17 3.21
3.31 4.09 5.36 5.58
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2.58
6 00 6.35 3.00
Trenă accelerat	Trenă omnibus	Trenă omnibus
500	7.45	
9 45	12.50	—
9.47	1.09	—
10.11	1.40	—
10.44	2.27	—
10.51	2.55	—
111.18	3.38	—
11.36	4.17	—
11.51	4.47	—
12.23	5.42	—
1.19	7.37	—
1.30	8.01	—
1.37	8.21	—
2.05	9.05	—
2.25	9.43	—
2.36	10.02	—
—	6.20	—
3.13	6.59	—
—	7.15	—
3.40	7.43	—
4.01	8.29	—
—	8.55	—
—	9.04	—
4.24	912	—
4.49	10.23	—
—	12.32	—
5..58	12.59	—
6.08	—	8.00
—	—	8.34
—	—	8.59
—		9.34
—	—	10.16
7.14	—	11.04
7.43	—	12 17
—	—	12.47
—	—	1.21
8 22	—	2.05
8.48	—	3.08
—	—	3.39
—	—	3.55
9.13	—	4.03
9.18	10.37	—
10.31	12 59	—
12.07	4.45	8.22
2.10	10.05	10.30
2,45	10.50	—
8 03	6.05	—
Nota: Orele de n6pte suntQ cele dintre liniile grâse
Budapesta—Predeald						
		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
		omnibus accelerat		omnibus	de	omnibus
					persone	
Viena		—	7.15	—	1	—
Budapesta		6.47	1.45	3.15	6.20	8.0}
Szolnok		10.37	3.44	7.2?	9.11	11.40
P. Lailâny		1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
Oradea mare		5.33	6.41	—	1.28	—
Vârad-Velencze		—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-Vâsârhely		—	—	9.59	2 11	—
Mezo-Telegd		—	7.14	|10.28	2.34	—
R6v		—	7.42	11.36	3.18	—
Bratca		—	—	12.10	3.41	—
Bucia		—	—	12.48	4.01	—
Ciucia		—	8.31	1.31	4.26	—
Huiedin		—	9.01	2.56	5.08	—
Stana		—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş		—	—	4.00	5.50	—
GhirbSu		—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu	(	—	—	4.33	e.24	—
Cluşin		—	10.01	5.05	6.43	—
	(	12.05	10.16	—	7.03	—
Apahida		12.31	—	—	7.26	—
Ohiriş		2.16	11.24	—	8.51	—
Cncerdea	( (	3.12 3.32	11.43 11.45	—	9.31 9.43	—
Uiora		3.41	—	—	9.51	—
Vinţuliî de susd		3.50	—	—	9.58	—
Aiudtî		4.25	12.08	—	10.24	—
feinşă		4.50	12.22	—	10.44	—
Crăci unelă		5.41	12.57	—	11.28	—
Blaşă		6.0?		—	11.44	—
Micăsasa		6.40	—	—	12.18	—
Copşa mică		7.00	1.27	—	12.36	—
Mediaştî		-a 4	1.45	—	1.22	6.01
Elisabetopole			2.06	--	1.56	6.40
Sigişâra		—	2.31	—	2.34	7.20
Haşfaleu		—	2.50	—	3.02	8.01
Homorod		—	3.48	—	4.41	10.05
Agostonfalva		—	4.19	—	5 30	11.02
Apatia		—	4.34	—	6.03	11.3;
Feldiora		—	4.53	—	6.35	12.14
	(	—	5.20 5.30	—	7.14	1.09 1.50
Braşovtt	(	—		—	—	
Timişd		—	6.07	—	—	2.48
	( (	—	6.32	—			3.23
Predeală		—	7.30	—	—	4.56
BucurescI			11.35			9.4C
T’irkr.nrva-fia AT/EXT. Brasovă.
Teiuşft- '	.dft-Budapesta			Budapesta- 4radft-Teiuşft.				
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă	
	omnibus	omnibus	persdne		persdne	accelerată	omnibn	i
Teiuşft	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—	
Âlba-Inlia	11.46	—	4.27	Budapesta	8.05	1.45	HH	
Vinţultt de josă	12.20	—	4.53	t	11.02	3.44	ii.-»	
Şibotă	12.52	—	5.19	azomoK .	11.12	4.02	|12 OC	
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradft	3.37	7.53	ft.2£	!
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	tnt	
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.45	
Branicîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00	
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23}	
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51	
Zam	4.25	—	8.12	Bârzova	5.57	—	8.100	
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58	
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.2a	
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7 43	—	9.56	
Radna-Lipova	6.57	6 14	10 23	llia	8.01	—	10.17	
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicîca	8.21	—	10.38	
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05	
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23	
Aradft	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24	
	2.39	12.00	4 51	Şibotă	10.43	—	12.53	
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22	
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-Iulia	11.19	—	MO	
Viena	—	8.00	6.05	Teiuşâ	12.05	—	2.24	
Aradft»TiinJş6ra				Simeria (Piski) PetroşenX				
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă	
	omnibus	persdne	persone		persone	omnibus	omnibus	
Aradtk	6.00	12.55	8.25	Simeria	6 30	11.50	2.23	
Âradulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7 05	12.27	3.00	
N&neth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7.53	1.19	3.49	
Vlaga	7.19	2 18	9.13	Pui	8,16	2.10	4.40	
Orezifalva	7.38	2.36	9.25	Crivadia	9.33	2.57	h.W	
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07	
	8.42	3.40	10.06	F etroşenft	10.43	4.04	6.39	
Timiş6ra-Aradfi				Petroşeni—	Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă	
	persone	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.	
Timişăra	6.07	12.25	5.00	Petroşeui	6.49	9.33	5.28	
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.011	
Orezifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10.54	6.45	
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.87	7.35	
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12.17	80>:	
Aradulă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44	
AradA	750	310	7.40	Simeria	10.53	1.35	9|15	J