REDACŢITJNEA ŞI ADMINISTRAŢI UNEA i BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA** IESE ÎN FIECARE DI. Pe unii ani 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Koiaănla şl străinătate: Pe anfl 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI. SE PRENUMERĂ: ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorIsorT nefranoate nu ae prlmeaou. — Manusorlpte nu se retrăniltu. m 185. Mercurî 21 Augustu (2 Septemvre). 1885. Braşovti, 20 Augustu (1 Sept.) 1885. Celu ce a urmărită. alarma dată luni întregi de foile unguresc! despre „Kultur-egylet“-ulu din Cluşiu, va fi crecjutu, că de bună sdmă mari isprăvi are să facă. Şi mai alesă şoviniştii ma-ghiaro-jidano-armeni se legănau în dulcele visu, că are să se ducă vestea peste nduă mări şi nouă ţări despre „imposanta44 adunare generală, ce era chemată să decidă în Cluşiu sortea naţionalităţi-loru nemaghiare din Arddlă. In astfel fi de ilusiuni scăldată, f6ia patrioţilor!! patentaţi „Kolozsvari Kozlony44 salută (}ina de 30 Augustă n. cu unu prologu compusă de profesorulă de universitate Szasz Karoly, care nu doresce decâtă ca „maghiară să fiâ patria maghiară, “ care află că „nimenea nu e să nu voiască a fi maghiară ,“ căruia i-au spusă „pădurile, dealurile şi rîurile că ele în totă loculă caută pe Maghiara ,44 care pretinde că „maghiară să fiă oricine, chiar de vorbesce altă limbă şi de nu se trage din sângele lui Arpad,“ care a descoperită în fine că „Maghiarii apără pe cei ce nu se tragă din sângele turanică, le dă dreptate şi pânea de tote dilele,44 şi din aceste consideraţiuni „să fi mă din inimă Maghiari. 44 F6ia „patriotică44 nu se mulţămesce numai cu poesia, ci într’unu prosaică srticulă de fondă se adresdză câtră „ patrioţi 44 : Patriotismulu v’a adusă aci, Dumnezeu s’a-jute! Urmaşii voştri să ’şi aducă aminte de strălucita (}i de 30 Augustă 1885. Fără rude, fără amici, trăimă de o miă de ani pe acestă pământă, deprin^endu-ne în totă felulă de lupte, opunându-ne cu peptulă. Dar acum submindză (naţionalităţile) tărâmulă de sub noi, ne atacă. Asta s’a întâmplată pe neaşteptate. Dar acum ne-amu deşteptatu înfiinţândă „Kultur-egylet44-ulă. Ne-amă adunată puterile ridicându-ne toţi ca unulă. Naţiunea şi Dumnezeu una voescăw. Şi cine ară fi crezută că, după ună prologă atâtu de poetică şi după ună articulă atâtă de prosaică, adunarea de constituire să facă ună fiasco atâtă de cumplită? Nici sute de mii, nici (Jeci de mii nu s’au adunată, ci era aprdpe să trăcă peste o sută cinci-cjeci numărulă Parceloră maghiare, atâtă de „imposantă44 a fostă adunarea decoratului Cluşiu. Dâr mulţi puţini câţi au fostă, consultările au fostă f<5rte seridse : s’a beută şi s’a mâncată seriosă, s’a făcută chefă şi voia bună totă cu aceeaşi seriositate, s’au ţinută şi vorbiri care de care mai „patriotice/4 după cum adecă era inspiraţia „patrioticului44 Bachus. Lucru curiosă însă, că foile „patriotice44 tacă tăcerea mutului despre petrecania din Cluşiu şi acăsta nu se p6te esplica altfelă, decâtă că sărmanii munţi s’au scremută ca să nască ună şdrece ridiculă. Dar nesuccesulă se mai p6te atribui şi împrejurării, că e cu neputinţă să nu se fi ruşinată chiar „patrioţii de absurdele loră pretenţiuni poetice şi prosaice. Cum ar pută crede ună omă cu mintea nescrintită, că nu e nimenea care să nu voiască a fi Maghiară ? Ei bine, noi Românii nu voimă să fimă Maghiari, de ar cădea măcară cerulă peste noi. Vomă rămânea ceea ce suntemu, Români, şi pădurile, dălurile şi rîurile ne voră căuta şi pe noi în totă loculă şi totă cu aceiaşi duioşiă ca şi pe Maghiari. Va rămânea română poporală lui Traiană avândă încrustate în minte suveni-rile strămotiloră lui, căci nu voimă să le bat-jocorimă numele, precumă nici poporulă lui Arpadă şi Etele nu voesce să fie decâtă maghiară. Numai rămânendă ceea ce este, ună poporă merită stima şi respectulu chiară ală duşmaniloră săi. Vorbâscă ’şi Maghiarii limba loră şi rămână Maghiari, noi ne vomă vorbi limba ndstră şi vomă rămânea Români fără ca acâstă deosebire să slăbâscă câtuşi de puţină iubirea de patriă şi a unora şi a altora. A fi patriotă nu însemnâză a fi Maghiară, cum s’au obicinuită contrarii noştri a identifica patrio-tismulă cu maghiarismulă, şi desfidemă pe ori ce Maghiară să dovedâscă lipsă de patriotismă şi de iubire de patriă în poporală română. Ne iubi mu multă mai pre susă pământulă ce’lă călcămă, îlă cultivămă şi apărămă cu braţele nbstre, decâtă să avemă neruşinarea a lua la fiece ocasiune numele patriei în deşertă, precum îlă iau eroii de gură cărora le place a face patriotismă între paharele petrecaniiloră din Cluşiu. P<5te-ne da cineva ună esemplu de mai mare neruşinare, decâtă a-ţî spune nisce cavaleri de petreceri, că ei ne apără, ne dă dreptate fi pâne% P6te fi o mai mare neruşinare decâtă a declara, că Dumnezeu şi cu ameţiţii dela banchete una voescă, adecă nimicirea nostră ca naţionalitate ? Der martoră este istoria că multă sânge amă vărsată şi vărsămă apărândă acestă pământii: multă amă asudată şi asudămă căştigân-du-ne pânea, dâr pentru t6te aceste jertfe, în sânge şi în bani, nu găsimă dreptate. Dacă contrarii noştri trăescă încă în credinţa păgânâscă, că ei au ună Dumnezeu deosebită, care împreună cu ei voesce nimicirea ndstră, noi vomă crede într’ună singură Dom-nedeu ală tuturoră popdreloră, care va opri mâna ucigătdre d’a-şi esecuta crima. Dumne va cresce cu 100 fl. Representanţa a decisă, să deschidă scola într’ună localii vechiu, să îngrijască de încălzire, luminată şi serviciu. Ministrulă a acceptată decisiunea. —0— Ministrulă de comunicaţiă ungurescă a dată în lunile Martie—Iunie următorele concesiuni provizorii, adecă învoirea la începerea lucrăriloră pregătit ore technice pentru următorele linii ferate ardelene: Societăţii de druină ferate din valea Someşului pentru o cale de rangulă ală doilea în direcţiunea dela Deşiu peste Nireşelfi, Şomcuta mare, relativă şi peste Jibău pănă la o staţiune a drumului ferată Sătmar-Baia-mare şi pentru o ramificare dela Jibău pănă la Zelău; baronului Carolă Hussară şi consorţii pentru o cale vicinală dela Reghinulă săsescă pănă la Sân-NicOră de Giurgeu; deputaţiloră Gavrilă Ugron şi Gavrilă Daniilă pentru o cale vecinalâ dela Heiaş-falva pănă la Becaşî, eventuală dela Odorheiulă săcueseă pănă la Ghimeşă; deputaţiloră dietalî Paulă Andazay, Gaşpară Cornişă, Leopoldă de Maciejowski pentru o cale vicinală dela Boros-Sebeşă (ca întregire a căii din valea Crişului) peste Esill, Iossas, Talacz, Halmagiulă mare, Baia de Crişă şî Bradă pănă la Buceşdi lângă Crişă şi de aici între Crişă şi Arieşă peste Abrudă, Câmpeni, Lupşa, Nou pănă la staţiunea Turda-Ghirişă a căiloră ferate re* gescî. Concesiunea s’a dată pe ună ană. —0— La cursulă suplinitoră de limba maghiară în Aradfl au luată parte 84 învăţători. La esamenulă de cuali-ficaţiune 58 au răuşită, 22 au cădută şi 4 s’au retrasă. -0— In portulă Galaţi se află ancorată de câte-va 4'le — scrie »Orientulă Română» — vaporulă de râ-boiu Loreley ală Germaniei, armată eu trei tunuri. Valea Nadaşia şi Beica română la 3/8 1885. Domnule Redactorfi! In dhua de profetulă Ilie 1 Augustă a. c. amă fostă tare surprinşi în causa descrisă mai josă a fostului docente Filonă Harşiană din Chilie-riulă inferioră, căci pe la 9 ore sera 2 gendarmî înarmaţi luândă pre respectivulă din mijloculă celoră 4 copii ai săi tocmai dela cină, l’au escortată la Reghină şi de aicea la M.-Oşorheiu în vătjulă tuturoră, din o simplă arătare falsă a unui notărăşelă românescă din Urişiulă de josă cu numele de George T............. Lucrulă stă aşa: după ce susă numitulă învăţătoră funcţionândă ca atare 29 de ani în Chiheriulă de josă, la rugarea poporului de acolo a primită şi oficiulă de colectoră, în care atâtă prin bunătate câtă şi prin abateri uneori, consta-tându-se ca defraudatoră a fostă judecată la 3 ani de arestă în Mureşiu-Oşorheiu. Aci arătândă o purtare morală lăudabilă, după espirarea a 2 ani a fostă concediată, de unde mergândă acasă îşi îngrija de cresoerea celoră 4 fii ai săi scăpătaţi din avere. Dâr ce să vet^î? Câtă ce simţi notaraşiulă, că numitulă învăţătoră âmblă la ri-valulă său colegă Grama din Şerbeni spre a’i cere mână de ajutoră, fiindu-i vără, în furia sa de tigru raportă despre Filonă Hărşianu că ar fi intrigantă, şi cumcâ a mersă la M.-Oşorheiu cu alţi 2 omeni fără de scirea judelui comunală de acolo, şi a sa propriă, şi l’ar fi de- FOILETONtX Minciunile lui Puck. (Din basmele francese) de Catulle Mendbs. I. Ună tânără, cu armatură de argintă, avândă pe coifă întinse aripile unui alerion*) de zăpadă, se ducea într’o diminâţă călare pe o iapă albă. Se întâmpla că o prinţesă frumosă, plimbându-se pe sub merii înfloriţi, îlă văfju peste ună gardă şi aşa de tare fu mişcată, încâtă lăsă să’i ca<}ă, cu ună flutere care era pe dânsa, zambila pe care o avea în mână. — Adevără este că cavalerulă ăsta ori de unde ar veni, ori unde s’ar duce, are să ducă şi gândulă meu cu dînsulă,» (jise ea oftândă. Ii făcu semnă să se oprescă şi-i (Şise. — „Te iubescă, pe tine care treci. Dacă dorulă tău se potrivesce cu ală meu, te voiu duce la tata, care este împăratulă ţării ăştia, şi o să facemă o nuntă frum6să. — »Nu te iubescă,* răspunse trecătorulă. Şi’şl vă(Ju de drumă. Prinţesa înpinse portiţa grădinii şi începu s’alerge după elă. — »De unde vii? — îlă întreba dânsa — şi unde te duci aşa pănă în 4iuă, tu care nu vrei să te însori cu mine? *) Vulturaşu închipuita fără piciore şi fără ciocu. — Viu din oraşulă unde locuieşte iubita mea, şi mă ducă întru întîmpinarea rivalului meu care sosesce diseră. — Cine este iubita ta? — Fiica unui ţăsâtoră, torce în ferestră, cântăndă ună cântecă pe care ’l ascultă pasările, — Cine ’ţî este rivalulă ? — Nepotulă împăratului Golcondi, când îşi trage sabia din tăcă , crecjî că cerulă are să tune, pentru că iesă dintr’însa numai fulgere. — Ce'i spuneai iubitei tale când erai lângă dînsa ? — Ii cjiceamă: Dă’mî inima ta, şi ea nu voia. — Ce ai să’i (Jicî, când îlă vei întîlni. rivalului tău? —0 să’i (Jică: Vreau sângele tău, şi elă o să trebuiască să mi’lă dea. — Ce frică amă că o să’ţî curgă sângele tău! Oh! dă’mî voiă se te însoţescă. — Singura care mi-ar plăcea să mă însoţescă, şade acum în odaia ei. — Lasă-mă să stau pe cală lângă line, nu voiu cere nimică mai multă. — Bărbaţii nu au obiceiulă să mergă la luptă cu o femee călare la spatele loră. Şi călăreţulă dete pinteni iepei lui albe. Fata împăratului plângea, nenorocită pentru totdâuna. Fiind încă prea de dimineţă, sărele deschidea la orizontă ună ochiă încă brăzdată de umbră, şi piţigoii cu pietroşeii, deşteptaţi şi ciripindă printre frun4e, plănuiau între ei cum să petrâcă în pădurile înprimăvărate. II. Dintr’ună tufişă de buruenî eşi Puck, îmbrăcaţii cu două frun4e de trifoiu împreunate cu fire de paian-jenă d’acelea ce sboră tomna pe câmpiă ; este aşa de mică, încâtă îmbrăcămintea îi era cam largă; în locă de scufă de nebună are pe capă o volbură de câmpii, unde tremura, ca şi ună clopoţelă, ună bobocă de roşă de câmpă gata să înflorescă. — »Yoleno, pentru ce te-ai întristată aşa de tare? o întrebă Puck rîdândă ca ună cuibă. — Singura mea iubire se duce şi nu mă potă duce şi eu după elă. — Iubirea ta nu e cumva tînărulă acela frumoşii cu armatura de argintă, cu aripile unui alerionă de zăpadă întinse pe coifă, care se duce călare pe o iapă albă ? — Chiară elă este. Ochii Jui suntă albaştri ca cerulă şi părulă îi e negru ca şi noptea. Puck scutură rămurica de albaspină, care îi ţine locă de sceptru. — Când îmi place mie, Yoleno, brosca ţestdsă leneşe pote merge mai iute decâtă norii, şi fugarnicii armăsari, încetiniţi de odată, alergă mai puţină iute decâtă paianjenulă căruia-’i trebue ună cesă ca să trecă dela marginea unei frun4e de platană pănă la cealaltă. Yoleno, plecă fără grije după iubirea ta. Ai s’ajungî totă într’o vreme cu elă la loculă unde se duce. Pe când Puck intră er în tufişulă de unde eşise, Yolena pornesce după călăreţă; er pietricelile, pe care işi punea dînsa picioruşele încălţate cu atlasă şi cu măr GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. Nr. 185. nunţatC la V. prefectd cu multe de tote, deşi constatată e lucrulă oumcă aceşti 3 an fosta în căuşele lord private. îld raporta <}ieii pre nevinovatulu învăţătord de nou după care arătare numai decâtîi urmă scena amintită. Etă Domnule Redactorii o dovedă eşită din inima rea rornânâscă a unui notării ce trăiesce de pre spinarea amărîtului ţăranii românii şi persecutându-ld pănă la estreme. Decă şi în sînulii naţiunei nost re se află ast-felâ de omeni, şi se comită atarî fapte, atunci ce să mai (jicemfl despre străini? ’Şî pote închipui orî şi cine cât de mare fu indignaţiunea generală a poporului, a fratelui său iubita preotuld de acolo, precum şi ruşinea şi consternaţinnea familiei sale care plângea amard după consângenuld lord stimata, pre care-lâ transportară ca pre unii mare damnificatord şi criminalistd de nou în arestd. Totd astfeld se petrecură şi aşa fapte se dovediră şi cu preotuld Avramd Vladd şi familia lui din Chihe-rula de susd, de unde acesta fu silita a’şî părăsi poporuld şi a se strămuta aiurea ba după cum suntd bine informata nici chiar Consistoruld din Blaşiu şi în mulţi preoţi de aici din giurd cari nu convind cu natura dânsului n’au rămasd neînjuraţi cu diverse ocasiunî din partea d-sale. Der blestemele celord persecutaţi îld vord ajunge odată. Vă voiu comunica la ce resultatd vord ajunge tote acestea. Unu corespondenţii mai vechiu. înmulţirea Ovreilor*. Ovreii susţind că în România suntd persecutaţi. Dacă ar fi aşa, numeruld lord ar trebui să scadă din ce în ce, pe când în realitate ei se înmulţescd într’und moda extraordinară, şi nu prin nascere, ci prin emigra -ţiune. Ca probă de înmulţirea ovreiloru, iată ce citimd în diaruld »Liberaluld« din Iaşi: »La 1832 nu erau în t6tă România, adică atâtd în Moldova câtd şi în Valachia, decâtd vr’o 2000 de ovrei şi aceştia în cea mai mare parte supuşi streini. Când sa făcutd recensămăntuld anului 1840 s’a găsită 20,000 adecă de 10 cri mai mulţi, după o trecere de 8 ani. La recensămăntuld anului 1850, adecă peste 10 anî dela data recensământului precedentă, ovreii erau 120,000 adecă de 6 orî mai mulţi. In recensămentuld anului 1860 erau 240,000 de ovrei, adică dupăjjtrecere de 10 anî und numără îndoită. Acuma în Romania suntd peste 500,000 de ovrei, după cum recunoscea însuşi Cremieux într’o scrisore a sa relativă la ovreii din România. * Acesta este proba cea mai elocuentă că, departe d’a fi persecutaţi, ovreii stau f6rte bina în România. DIVERSE. Martirul!! unui medicii. — Profesiunea medicală a ajunsa în Spania una din cele mai periculose, căci afară de contagiuld epidemiei suntd espuşî şi consecinţilord caracterului iritabilă şi răsbunătord ald Spaniolilord: La Puebla-Larga murise und bărbatD de coleră. Rudele sale păstrândd secretă mortea lui, aşteptau visita c^âlnică. a medicului. Când acesta se înfăţişă în camera în care se află mortuld, t<5tă familia reposatului îld înconjură cu ameninţări ostile. „Ve^i!' îi strigă unuia, „ecă una din faptele tale, der d’aci înainte nu vei mai omorî pe ni- meni!* Und altuld îi tâiă vorba: .Acesta e ald treilea ce Pai omorîtd în opta (jile!* Apoi toţi, bărbaţi şi femei năvăliră asuprâ’i, îi ţinură mânele şi soţia răposatului luânda t6te doctoriile, alifiile, hapurile şi prafurile câte mai rămaseră, le băgă cu d’a sila în gâtuld medicului, strigândd: „ţine, ucigaşule! ia’ţî însuţi doctoriile, mai ia şi asta, şi asta!* Mediculd cerca înzadard să scape din mânele acestord înfuriaţi, luptându-se din tote puterile sale. Când nu se mai afla din medicamente, îi turnară în gâtu t.otd ce putură găsi în cameră. A. estă tortură ţinu două-decî şi cine! de minute, după care doctoruld era und cadavru. * * * Romantulă unui dresorii de câni. — O f6e vianesă povestesce următorea istoriă: Dresoruld de câni Walton, care a fostă angajată şi în circulă Corty-Althoff, îşi agonisise o sumă bunicică în călătoriile sele prin lume cu câini şi maimuţe Eld trăia cu o damă din circă, care trecea soţiă a sa. Insă pe lângă supuşii săi patrupezi d. Walton mai avea und servitord. Intr’o seră Walton, înlorcendu-se acasă, nu găsi nici soţiă, nici servitord dar nici bani. Cu o adevărată flegmă engle-zescă d. Walton nu se plânse la poliţiă, ba spuse ami-cilord, că a trimisă pe soţia sa la părinţii ei. In mânia sa ascunsă eld îşi deşelâ numai cânele cu câteva lovituri de piciord, apoi plecă din Berlină la Viena cu circuld Renz, unde îşi căută mângâiere în aplausele publicului. După ce-i espiră angajamentuld, eld mai rămase câtva timpd în Viena. Intr’o cafenea, unde se adunau artiştii şi neguţătorii de cai, întâlni pe und colegd, care tocmai se întorsese dintr’o călătonă. Acesta îi povesti, că în oraşuld Raudnitz în Boemia a locuită într’und oteld, a cărui proprietăresă era Englesă, care fusese şi ea artistă. D. Walton prinse bănuială, alergă acasă şi se întorse cu fotografia fostei sale neveste. Coleguld vecunoscu în fotografia pe proprietăresă otelului. După eftte*va cesurî dre-soruld de câni şedea în trend şi călătorea spre Raudnitz. Ajungând aci, se duse în otelul indicat. La pdrtă îld primi fostuld său servitord, acum soţd necredinciosei amante a dresorului. Vă4ăndd pe fostuld său stăpând, servitorulu îngălbeni; dar d. Walton se prefăcu a nu-ld cundsce de locd Eld cerii o cameră în care să se potă odihni. Otelieruld făcu cunoscută soţiei sele < e felfi de musafiră le-a venită şi se sfătuiră cum se scape de scena ce trebuia să se întâmple. In fine Englezoica se hotărî să mergă la fostuld ei amantd şi să-lâ roge de iertare. Când intră în cameră, găsi pe Walton şecjăndd în fotoliu şi fumându-şi ţigara liniştită. — Ertă-mă şi nu mă nenoroci! 4ise ne-credincidsa. — Eşti nevasta altuia şi nu am nici und dreptd asupra dumitale, dar mă ducd la tribunald să mă plângă contra amantei mele, care mi-a furatd banii. Englezâica cătju în genunchi, se rugă, plânse, dar în deşerta. D. Walton se duse la tribunald. Stăpâna otelului şi soţuld ei fură arestaţi. Procesuld nu ţinu multă timpd. Oteluld fu vânduta şi d. Walton îşi căpătă mai toţi banii ce i se furaje. * * * Furtulti din museulti Turinului. — In America Reale din Turind s’a comisd und furtd extra-ordinard în noptea dela 4 spre 5 Augusta. La începută se (Jicea că sar fi furatd totă colecţia regală de monede, 30,000 bucăţi monede grece, romane, etc. Adevăruld este, că s’a furatd o mare parie din ele şi alte multe lucruri pre* ţiose, între care două corâne de aură, date regelui Vic- toră Emanueld de oraşele Neapole şi Turind; două scăriţe (de călărită) de argintă auritd, date aceluiaşi rege de Sultand; patru lanţuri de aură ale ordinului Anunţatei ; mai multe tăbacher! de aură cu brilante şi cinci portrete în miniatură ale regelui Carold Albert şi familiei sale; câteva alte relichie preţiâse ale acestui rege şi ale altord membri ai casei Sa voia; und sigild cu perle cu armele regale; und pahard din secolulă ald 17-lea şi alte obiecte preţiâse. Valorea Intrinsecă a obieitelord furate se estimeză la 160,000 franci. Se crede că hoţii se vord fi închisd peste 4* în salonele museului seu în grădina regală. Sigură este, că au fugită din grădină spre Via Rossini, căci pe acestd drumd s’au găsitd câteva medalii şi monede. ţ)iaruld Corriere di Torino spune, că s’a arestată und îngrijitord ald muzeului, bănuita fiindâ că ar fi complice ta furtd şi descrie detaliată localitatea. Muzeuld se găsesce într’o parte greu accesibilă a palatului regala din Turind. Muzeuld e pă-4itd aşa de strictă, încâtd numita foiă crede că furtuld nu s’a putută face fără o înţelegere cu personaluld de pază. Museulă conţinea totă tesauruld familiei lui Carol Albert, Victor Emanueld şi regelui Umberto, care acum e cu totuld ruinată. Numai colecţia cea preţidsă de medalii a rămasă intactă. * * * Nume ciudate. — Nu numai Chinesii au nume de totd curidse ci şi Spaniolii. Doi funcţionari inferiori în ministeruld de finanţe din Madrid se numescd: unuld Don Epifanio Mirurzururdundua y Zengotide, celălaltd: Don Juan Nepomuceno de Buriojiagonatotorecagoceazcoeeha. SCffiî TELEGRAFICE. (Serv. part. ald >Gaz. Trans.*) REICHENBERG, 1 Septemvre. — Răsvră-titorii, cari au spartu ferestrile, sunt* cu deosebire învăţăcei dela prăvălii; fiind* descoperiţi s’au predată judecătoriei de cercă. S’a constatată că la turburărî au luată parte numai păturile de josă ale poporaţiunei, mai cu s6mă copii neadulţî. MADRID, 1 Septemvre. — In mai multe cetăţi de ale Spaniei, cu deosebire în Saragossa, s’au făcută manifestaţium antigermane. Unii socialişti scbseră şi strigăte aţîţătdre, din care pricină s’au făcută si arestări. După o telegramă din Paris cancelaria imperiului germană se dice că îşi dă mari silinţe, ca să aplaneze controversele ivite din causa insulelor* carolinice. ÎNDREPTARE. — In Nr. 184 de eri ald »Gazetei,« articululd de fondd, colona a doua, rânduld 28 să se citescă: Sârbii simtă chiar necesitatea d’a intra în mai d’aprăpe legătură cu biserica greco-orientală română etc. Rochii de bastfi din mătase crudă (de totd din mătase) fl. 9.30 pentru o roche compl., precum şi în calităţi mai grele trămite cumpărândd celâ puţind pentru două rochii, fără taxa vamală la casa muşteriului depo-situld fabricei de mătase a lui G. Henneberg (liferantd ald curţii regale) în Ziirich. Mostre să trimită imediată. Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr. Editord: Iacobă Mureşianu. Redactord responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. găritare, îi 4icâu într’und sgomotd frumosd: »Mulţumimd, picioruşe ale Yolenei.« III Insă răutâciosuld Puck, căruia îi place să glumescă, Înşelase pe prinţesa. înzadard umbla dânsa totă 4*ua şi totă sâra, pentru că nu putu ajunge pe călăreţuld, ai cărui ochi erau albaştri ca ceruld. Insă, la mie4ulO nopţii, pe drumd, vă4u trecăndd, pe o nălucă de cald, o fantasmă înaltă albă. — Oh! cine eşti tu, formă care treci? întrebă Yolena. — Eram und tînerd frumosd cu păruld în faţa nopţii; acum, nu mai suntd nimicd. Am întâlnită în răspântia de colo pe nepotuld împăratului Golcondi, ri-valulO meu; ne-am bătută şi rivaluld meu m’a omorîtd. — Unde te duci? întrebă erăşi dînsa. — Mă ducd în oraşd, în casa unde dorme iubita mea. — Ai s’o înfricoşe4î! Gândesc! tu că acum mortd are să te iubescă, ea care nu te-a iubită atunci când erai viu? Vino cu mine, cu mine care te-am alesd; îţi voia face din patuld meu und mormântd nupţială; acolo voiu adormi pentru veciă lângă tine şi o să ni se facă o înmormântare frumosă. — Ba nu. In nâptea asta, profitândd de somnuld iubitei mele, vreu să-i 4icfi adio în visurile ei; voiu sărata, pe buzele-’i adormite, visuld cântecului ei. — Dă-mî celd puţind voiă să te însoţescd; lasă-mă s5 încalecă la spatele tău! — Fantasmele nu au obiceiuld să se ducă să-şî visiteze iubitele cu o femeiă călare.* Şi forma peri. Fata împăratului plângea, şi mai desnădăjduită. Fiindâ că trecuse mie4uld nopţii, luna arginta melancolică orizontuld, câmpiile, drumuld cu o lumină de zăpadă; şi piţîgoii şi canalii visau că sburau nebunesce prin pădurile împrimăvărate. IV. Puck eşi dintr’o lesă de aişord; era îmbrăcată cu o haină de doliu făcută din două jumătăţi ale unei lalele negre ; iar căciula şi-o cernise cu o pânză mică de paianjend. — Yoleno, sărmană Yoleno, pentru ce eşti aşa de amărîtă ? îi 4lse Puck. — Singura mea iubire a murită, şi nu mă potd duce după dânsuld. — Iubirea ta era fantasma care a trecutd pe drumd ? — Chiar eld. I s’a smulsd păru’i negru ca ndptea, şi, de părere de rău că şi-a pierdută iubita, şi-a plânsă ochii albaştri ca ceruld. — Eu ştiu erburile care înviază şi şciu erburile care om6ră. Găseşce corpuld iubitului tău, şi ’ţî void da erbă care înviază. — O Puck, m’ai înşelată! Dar şi dacă tu înşeli când e vorba ca să faci binele, spui adevăruld când e să faci răuld. Dă’mi ârba care omdră. — Ia-o dar! 4*ce răutăciosuld Puck. îndată ce vei muri, ai să ’ţî găseşci iubituld, şi n’aveţî să vă mai despărţiţi niciodată. Ii dete patru fire dintr’o erbă, care se chiamă erba Simiănii ca amintire a unei istorii de amord; după ce Puck intra în tufa lui de aişord, Yolena puse ârba pe buze şi muri fără suferinţe. V Insă şi de astădată înşelase Puck pe prinţesa. Pe când sufletuld Yolenei se suia la cerd, vâ4u und sufletd care se scobora spre iadd. La lumina unei stele cu-noscd că era sufletuld frumosului tânărd. — Unde te duci, sufletd ald singurului meu prietină ? — Vai! vai! amd vorbită de iubire iubitei mele în visurile ei, şi sărutările mele din urmă i-au atinsă gura ca undf_ fluture negru care tremură pe und trandafird. Sunt blestemată, mă ducă în iadd. — Vrei tu să te urmezd, eu care am murită nu mai ca să te mai vădd ? Te void mângâia în chinurile tale, te void iubi în veciă. Iubirea mea va fi isvoruld de linişte oferită buzelord durerii tale. Vrei tu să te urmezd ? — Nu! numai amintirea iubitei mele trebue să mă însoţescă. Şi sufletuld frumosului tenărd se pierdu în întune-ricd, pe când "sufletuld fetei se înălţa, singură, spre Paradis. In vremea asta, Puck, mulţumită de isbîndirea şi-reteniilord lui, pregătea în muşchiuld unui ştejard, cu nişte crăculiţe puse în formă de cruce, curse în care să prin4ă măriuţele (1) deşteptate din somnd. Traducere de I. S. Spartali. Nr. 185. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. tftmnilu la burga de Viena Bnrsa de Bueuresd. din 29 Augusta st. n. 1885. Cota oficială dela 12 Augusta st. v. 1885. Rentă de aură 4% . . . 98.95 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92.40 împrumutată căiloră ferate ungare................148.— Amortisarea datoriei căi-loră ferate de osta ung. (1-ma emisiune) . . . 98.40 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de osta ung. (2-a emisiune) .... 124.50 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 109.25 Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.75 Bonuri rurale Banat-Ti- mişfi.................102.— Bonuri cu cl. de sortarel01.25 Bonuri rurale transilvane 101.25 Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de vină ung............. . 97.75 împrumutată cu premiu ung.....................118.25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122.80 Renta de hărtiă austriacă 82.75 Renta de arg. austr. . . 83.40 Renta de aură austr. . . 108 85 Losurile din 1860 . . . 139 25 Acţiunile băncel austro- ungare................. 870. Act. băncel de credită ung. 288 25 Act. băncel de credită austr. 288.20 Argintulă —. — GalbinI împărătesei.............. 5.89 Napoleon-d’orI........... 9.887a Mărci 100 împ. germ. . . 61.20 Londra 10 Livres sterlinge 124.65 Cump. v6nd. Renta română (5°0). . . . * 88 89 Renta rom. amort. (5%) . . 93 93 V, > eonvert. (6°/0) . . 88 89 împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 30 32 Credit fonc. rural (7%) . . 100V3 1011/2 * v » (5°/0) • 85 Va 860a » » urban (7°/0) . . 98V* 99V* • ■ . (6%) . . 91 92 • . * (5%) . . 82*/. 83»/. Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură io3/4 1D/4 Bancnote austriace contra aură 2.02 2.04 Cursulu pieţes Braşo/0 din 31 Augustă st. n. 1885 Bancnote românesc! .... Cum;'. 8 84 V .> r,: . 8.87 f Argint românesc . . . . , . . » 8.75 • 8.80 i, Naooleon-d’orî , . . , , . . . » 9.87 A 9.91 f r Lire turcescl . . » 11.12 A «•» Imperiali . . . > 10.10 » 10.20 [ Galbeni . . - 5.84 » 5.91 j Scrisurile fonc. »Albina» . . » 100.50 > 101.- 1 Ruble Rusesc! . . » 123.— » l. cm Discontulă . . . » 7—10 p/o pe ană. Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta j Transilvaniei se potil cumpăra în tu-1 tungeria lui I. Cwross. I ±±±±±±±££±±±±±±±±±±±±±±1* I g î » * * I I Magazinu de haine bărbătesci Totă feliulă de haine bărbătesci eleganta şi solida lucrate conlecţionămft în magasinultii nostrn după comandă şi dispâ jurnalele cele mai nouă. Totodată recomandăm marele nostru depositu de stofe indigene şi streine pentru rocuri, pantaloni şi giletci cu preţurile cele mai eftine şi rugămă onor. publică a ne onoră cu comande câtă mai numerdse. Cu distinsă stimă A. Schwarze & Bartha. Uliţa Vămei Nr. 11. Concursă. Se escrie concursă pentru ocuparea staţiunei îiiveţâtoresci dela scăla confesională greco-catolicâ român^scă din Telciu în Vicariatulu Nâ J scudului cu ună salară anuală de 200 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acestă postă au a-şî înaintâ suplicele pro-vgtjute cu documentele recerute prin lege de cualificaţiunea loră până în 10 Septemvre 1885 la adresa presidelui senatului scolastică Telciu. Alegerea se va face în 12 Septemvre 1885. Dela senatulii scolasticii gr. cat. Telciu, 20 Augustă 1885. (3-3) Anunţâmă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la f<5ia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea întregă. Administratiunea -Gaz. Trans. Mersulti trenurilorR pe linia Predealîl-Budapesta şi pe linia Teiuşâ-Aradd-Budapesta a eălei ferate orientale de stată. reg. ung. H Predeald-Budapesta [BucurescI Predeală Timişă Braşovă Feldiâra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişora ^ Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşfi Aiudă Vinţuta de susă Uiora Cucerdea Gliirisă Apahida Cluşia | Nedeşdu GhirhSu Agbirişă Stana Huiedină Ciucia Bucia Bratca R6v Mezâ-Telegd Fugyi-Vâsărhely Yârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta Viena Trenă de ersone Trend accelerat 6.22 7.01 7.33 8.01 8.45 10.10 10.29 10.39 i 1.19 11.54 12.12 12.56 1.30 1.45 2.11 2.55 3.17 3.24 3.31 4.09 5.36 5 58 6.08 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9.26 10 01 10.20 10.30 10.37 10.51 12.37 2.58 6.00 6.35 3.00 500 9 45 9.47 10.11 10.44 10.51 111.18 11.36 11.51 12.23 1.19 1.30 1.37 2.05 2.25 2.36 3.13 3.40 4.01 4.24 4.49 5J5h 6.08 7.14 7.43 8 22 8.48 9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8.00 Trenă omnibus Trenă omnibus 7.45 12.50 1.09 1.40 2.27 2.55 3.38 4.17 4.47 5.42 7.37 8.01 8.21 9.05 9.43 10.02 6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 9.12 10.23 12.32 12.59 10.37 12.59 4.45 10.05 10.50 8.00 8.3 8.59 9.34 10.16 11.04 12 17 12.4 1.21 2.05 3.08 3.39 3.55 4.0o 8.22 10.30 Budapesta—Predeald Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsărhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu Clnşin Apahida Ghiris Cucerdea ( ( Uiora Vinţulă de susă Aiudă Teiuşă Crăciunelă Blaşă Micăsasa Copşa mică Mediaşă Elisabetopole âigişăra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra Braşovtt Timişă Predealu BucurescI 6.05 Nota: Orele de nopte suntă cele dintre liniile grâse. Trenă omnibus 6.47 10.37 1.44 5.33 Trenă accelerat 7.15 1.45 3.4 * 5.21 12.0 > 12.31 2.16 3.12 3.32 3.41 3.50 4.25 4.50 5.41 6,0? 6.40 7.00 ■ik 6.41 7.14 7.42 8.31 9.01 10.01 10.16 11.24 11,43 11.45 12.08 12.22 12 57 1.27 1.45 2.06 2.31 2.50 3.48 4.19 4.34 4.53 5.20 5 30 6.07 6 32 7.30 11.35 Trenă omnibus Trenă de persone Trenă omnibus 3.15 7.29 8.27 9.45 9.59 10.28 11.36 12.K 12.43 1.31 2.56 3.29 4.0-> 4.18 4.36 5.05 6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 2.11 2.31 3.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 6.02 6.24 6.43 7.03 7.26 8.51 9.31 9.43 9.51 9.58 10.24 10.44 11.28 11.44 12.18 12.36 1.22 1.56 2.34 3 02 4.41 530 6.03 6.35 7.14 8.0 j 11.40 2.31 6.01 6.40 7.20 8.01 10.05 11.02 11.37 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56 9.41 Tinoprafia ALEXI. Brasovă. Teiuşâ-Âradâ-Badapesta Budapesta- Iradft-Teiuşft. Trenă omnibus Trenă omnibus Trenă de persăno Trenă de persdne Trenă accelerată TrenS omnibus Teiiişft 11.09 — 3.56 Viena 11.00 7.15 — Alba-Iulia 11.46 — 4.2 7 Budapesta S.On 1.45 8 Ml Vinţulă de josă 12.20 — 4.53 Szolnok j 11.02 3.44 n.m Şibotă Orăştia 12.52 — 5.19 11.12 4.02 1200 1.19 — 5,41 Ar&dft 3.37 7.53 b.n Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 — “TIS Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.4l Branicîca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.OO; lila 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23 Gurasada 3.50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4.25 — 8.12 Berzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.(,8 Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.50 Radua-Lipova 6.57 6.14 1023 Ilia 8 01 — 10.171 Paulişă 7.12 6.30 10.37 Branicîca 8.21 — 10.38! Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9,05 — 11.2a Aradft 8 10 7.32 11.32 Orăştiă 10.10 — 12.24 Szolnok ' V 2.39 12.00 45 ‘ Sibotft 10.43 — 12.5| 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 8.16 j Alba-Iulia 11.19 — ud Viena 8.00 6.05 1 Teiuşft 12.05 — 2.U Aradft-Tiiis iişAr & Sfcreaerfa (Piski) PetroşenS Trenă omnlbua Trenă de persăne Trenă de persăne Trenu de persone Trenă omnibus Trenă omnlbm Arad ăi 6.00 12.55 8.25 Msaierla 631 11.50 2.23 Araduiă nou 6.25 1.21 8.36 Strein 7.05 12.27 3.00 Ndmeth-Săgb 6.50 1.46 8.54 Haţegă 7 53 1.19 3.49 Vinga 7.19 2 18 9.13 Pui 8 46 2.10 4.40 Orczifalva 7.38 2.36 9.25 Oivadia 9.33 2.57 5.28 Merczitalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3 35 6.07 Timişftra 8.42 3.40 10.06 1* eftroşenl 10.43 404 6.^9 Timişftriu- Arad ft Petroşeni— Simeria (Piski) Trenfi de persone Trenu de persone Trenă omnibus Trenă cmnibna Trenu omnibus Trenă de pen. Timiş Ar a 6.07 12.25 5.00 Fetroşeiii 6.49 9 33 px QO Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.06 Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10 54 6.45 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11.37 7.25 N6meth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12.17 802 Araduiă nou 7.40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8.44 AradA 7.50 3 10 7.40 gfmerl» 10.53 1.35 9.15