BEOACŢIUNEA ŞI ADNIBiLSTRATIIINEA: BRAŞOVtf, piaţa niare Nr. 22. ,GAZETA“ IESE iN FIECARE DI. ' ____________ ... 9 Pe unfl ană 12 fior., pe şese luni & "fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe an fl 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. ANUNCIURILE: O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorisorT nefranoate nu te prlmoscu. — Hanusorlpta nu se retrimită. m 182. Sâmbătă 17 (29) Augustă. 1885. Braşovfi, 16 (28) Augustu 1885. Ministrulu de instrucţiune Trefort vorbia în faimdsa sa ordonanţa dela 13 Iuliu a. c. de a-busurî ce le-aru comite autorităţile ndstre bisericesc! prin destituirea pe nedreptu a multorii în-văţătorî. Amu cerutu să ni se aducă dovecjî, cari să justifice grava acusaţiune a ministrului. Ni-au rămaşii datorii atâtu ministrulu cât şi organele lui cu aceste dovedi şi în loculă lorii ne adncu alte dovedi, cari suntu de natură a risipi ori ce îndoială în privinţa adevărateloru scopuri ce le urmăresce ministrulu cu 6menii săi faţă cu desvoltarea învăţământului nostru poporală. ţ)is’amu că scopulu ascunsă ală ordonanţei d-lui Trefort este de-a sparge organisaţiunea ndstră şcolară, nimicindă autoritatea organeloră nostre şcolare superiore şi creândă astfelă o stare anarchică, din caro să p6tă profita numai adversarii scăleloră românesc!. In numărulă 150 ală fdiei ndstre din anulă curentă, amă fostă împăriăşită cetitoriloră noştri unii casă flagrantă de ingerinţă a administra-ţiunei în afacerile ndstre şcolare. In comuna Turţu, ţâra Oaşului, esistă o şcâlă confesională română. Invăţătorulă dela acâstă şcolâ a fostă suspendată în anulă trecută din postulă său, din causă că şi-a neglesă oficiulă şi nu s’a supusă ordineloră mai mariloră săi, şi din causa altoră defecte mari. Amândouă forurile autonome au întărită sentinţa adusă în tâtă regula pe ba sa legei. Locuitorii comunei înşişi au protestată în potriva acestui învăţătoră şi au cerută depărtarea lui. Insă acestă individă, maghiarisându-ş! numele şi eonumele şi creându-ş! prin purtarea lui servilă şi antinaţională diferite titluri „pa-trotice,“ a şciută să-şi câştige favorulă âmeniloră administraţiei unguresci şi aceştia au intervenită pentru dânsulă la ministru, cerândă ca să fiă restituită în postulă său prin ordin ministerială, căci ar fi fostă persecutată pe nedreptă de autorităţile saperiâre bisericesci-şcolare. S’au scrisă mulţime de corespondenţe prin foile şi foiţele unguresci în apărarea acessui individă, care fusese premiată mai de multă cu 50 fl. din partea statului pentru purtarea sa „patriotică/4 Se dicea acolo, că preotulă din Turţă e capulă răutăţii, că învăţătorulă este persecutată numai din causă, că nu aderă la principiele „dacoromâne44 ale preotului şi alte scornituri de felulă acesta. Trecu mai multă timpă dela destituirea memoratului învăţătoră şi într’aceea fu numită altă învăţătoră vrednică în loculă lui. După apariţiunea faimosei ordonanţe ministeriale însă s’au urcată şansele de reabilitare ale învăţătorului destituită şi astăzi primimă din Turţu următârea încunosciinţare laconică : „Invăţătorulă de modelă44 Kerezsân Gusz-tav a fostă a(}i reaşezată în postulă său în urma unui ucază ală ministrului de culte şi instrucţiune publică prin brachiu, adecă prin judele administrativă şi patru gendarmî.44 „Actualului învăţătoră i s’a poruncită să iâsă din cuartiră şi să mârgă după cei doi ochi, căci mare e lumea. Leafa dela 23 Martie până adî să ’i-o platâscă Episcopulă, carele l’a denumită aici de învăţătoră.44 Celu ce ne împărtăşesce acestă scire es- k. ________ clamă mâhnită : poftimă constituţiune ! poftimă respectare de lege. De multă amă trebuită să ne convingemă, că „constituţiune44 şi „lege44 nu este pentru noi în acestă stată, ci numai „forţă44 şi „arbitriu ;44 niciodată însă n’amă fi putută să credemă că lucrurile voră ajunge, pe preţipişulă pe care au apucată, aşa departe încâtă să ne fie impuşi învăţători prin gendarmî de câtră organele administrative. Triste vremuri amă mai ajunsă, dâr celă mai durerosă lucru este trista figură, ce-o facă în aceste critice timpuri aceia dintre noi, cari prin posiţiunea loră în biserică şi în societate suntă chiămaţî şi suntă datori a se lupta cu cea mai mare energiă şi abnegare de sine, spre a ne scuti scolele de peire şi biserica de anarchiă. Până când atăta şovăire şi slăbiciune? Francesii „Ellenzek44 şi Valahii. vEllenzek“ e unulă din cele mai politicdse, mai corecte şi mai stimabile gazete maghiare. Se publică la Gluşiu, centrulă maghiarisării celei multă trâmbiţate. Ca tonă , Ellenzek* dă 95 bez o fracţiune — la sută lui »The Times* din Londra şi lui »Le Temps* din Parisă. E d’ună parlamentarismă şi d’o atitudine academică atâtă de pronunţate, încâtă nu puţini din membrii Camerei lordiloră voră învăţa limba maghiară, pentru a ceti în originală colonele cele clasice ale lui «Ellenzek» şi a-şi înavuţi mintea cu formulele şi modulă de argumentaţiune ală .stimabilului* din Cluşiu. Când ,Ellenzek* se supără, nici nu-lă cunosci, atâtă e de stăpână pe supărare şi atâtă de diplomatică îşi preface căldura sufletului. Aste însuşiri ale întru t6te corectului «Ellenzek* nu ne miră: .Ellenzek* e (Jiară maghiară şi prin urmare corecţiunea, politeţa, omenia şi formele suntă tote însuşiri... maghiare. Se vede însă, că noi Românii, noi Olahok amă trecută peste măsura firei în cestiunea visitei ce au făcută Francesii stimabilei esposiţiuni maghiare din Buda-Pesta; se vede că nu amă lăudată destulă onOrea ce s’a făcută de fraţii noştri dela Sena buniloră noştri vecini, şi nu amă intonată imnuri destule când s’a replămădită prietenia franco maghiară. Mărturisimă că aşa e. Adăugămă că n’amă resimţită nici cea mai mică trebuinţă a trâmbiţa visita turiştiloră şi bulevardieriloră francesî «nes malins.* Mărturisimă însă tot-de-odată că, netrâmbiţândă numărulă sărutăriloră franco-maghiare şi acela ală ră-bufnitoiiloră Eljenl nu credemă că am comisă crimă neertată, păcată grozavă, sacrilegiu spăimântătoră. Se vede că aşa e, că amă comisă astfelă de negră nelegiure, de âre-ce »Ellenzek«, politicosulă, calmulă, corectulă «Ellenzek,* care nu înjură decâtă odată fără soţă pe ană, a eşită din ţîţînele parlamentarismului şi aca-demicismului, pentru a ne administra nouă (jliariştiloră români una din cele mai ardeiate — (ce e papricaşulă pe lângă ea!!) — filipice într’ună articulă întitulată Francesii şi Valahii. Grosnică filipică!! Cicărone şi Demostene au rămasă ,vacsă* pe lângă autorulă acestei tipice bucăţi de mâniă stilistică! E atilicâ, — singurulă calificativă ce pote să i se potrivescă la măsură. Căci, într’adevără, numai când se lua de pără cu fiulă său EUak seu îşi bătea sbufonii cari nu-i spuneau pe placă versurile închinate toporului hunică, Atila, din care în liniă drăptă său lăturalnică o fi descincjendă scrii-torulă dela .Ellenzek,* Atila singură striga şi înjura astfelă. Palatulă de scânduri ală »stimabilului* d’atuncî dârdăia de înjurăturile lui cum dârdăiă acum colonele lui «Ellenzek.* «Nevrednici, nemernici, îngunoiţî, înnoroiţî, miserî, beţi, câni cari tragă la câni* suntă numai palidele reflecte ale focului şi pârjolului cari vâlvăiă în articolulă lui »Ellenzek«. .Gazeta Trarsilvaniei,* care ne semnală acestă capă-d’operă ală presei maghiare şi maghiarisătore, nu s’a pătrunsă, se vede, adâncă de frumseţele stilistice din «Francesii şi Valachii* lui .Ellenzek ;« dreptă acâsta, nu ne dă decâtă bucăţi din elă. Ne pare fOrte rău. Amă fi voită să-lă avemă totă. Astfelă de maghiare mărgăritare merită a fi încadrate. In aste vremuri de isteriă, nimică mai interesantă decâtă isprăvi de felulă acesteia. Repetă: ne pare râu că nu-lă avemă totă.... Amă fi petrecută bine şi veselnică o ,ţîră-de-vreme* cu dră-găstosulă »Ellenzek« din Cluşiu, rivală lui »Times« dela Londra. «Ellenzek!« fii gentilă, şi repetă-ţi vitejia!! EllemSk, legyen kedves, ismâtelje viUzşeget. Eljen!! (.Românulă«) Gion. întrevederea dela Kremsier. După soirile ce sosescă din Moravia, întrevederea monarchului nostru cu Ţarulă Rusiei a fostă în Iote privinţele fdrte cordială şi împreunată cu pompă estraordi-nară, la care a contribuita multă şi poporaţiunea slavă din Moravia, primindă pe înalţii suverani pretutindenea cu entusiatice şi nesfârşite: Slava! (sc trăiască.) Impâratulă şi prinţulă moştenitoră Rudolfă au întâmpinată în 25 1. c. pe Ţarulă şi pe Ţarevna la Hul-lein, unde s’au urcată în trenă. Intr’aceea în Kremsier se făceau pregătirile de primire. Impârătâsa Elisabeta cu archiducele Carolă Ludovică merseră la gară, unde era aşedată compania de ou6re. De odată se dete sem-nalulă. Locomotiva împodobită cu flori se arătă. Toţi îşi luară josă pălăriile. Impârătesa păşi pe peronă. Co-lonelulă companiei de on6re comandă «Habt Acht!« şi musica întonâ imnulă rusescă. Forte veselă împâratulă Iosifă sări din vagonă, ajuta Ţarevnei şi o duse la îm-părătesa, care o îmbrăţişa şi o sărută de două ori. Ţarevna e o figură elegantă şi graţiâsă, cu obrajii roşii, cu ochi din care scânteiază energia. Era îmbrăcată în rochiă lila, împodobită cu roşa. După ea urmă Ţarulă, sărută împărătesei mâna, îmbrăţişâ şi sărută pe archiducele Carolă Ludovică. Ţarulă purta uniforma de colonelă austriacă, este o figură elegantă, barba blondă plină, este f6rte tare şi puternică. După Ţarulă apăru marea princesă Maria Paulovna, avândă pe umeri o bogată blană, er toaleta crâme. Soţulă ei marele duce Vla-dimir amintesce de tatâlă său Alexandru II. Succesorulă tronului rusescă şi marele principe George părăsiră va-gonulă fiindă duşi de mână de cătră prinţulă de coronă Rudolfă. Archiducele Carolă Ludovică săruta mâna Ţarevnei, er acesta îi întinse obrazulă să i-lă sărute. Urma apoi suita rusâscă. începu plecarea în oraşă. Slava! Urah! Na zdar! răsunau pe totă drumulă. In castelă aşteptau demnitarii austriaci. Ţarulă salută pe contele Kalnoky forte amicală. După presentare se luâ dejunulă. După ametjî contele Kalnoky visita. pe Giers, er acesta pe Kalnoky. Sera fu representaţiă teatrală. Im-păratulă, care purta uniforma de grenadirfi rusă, conducea pe Ţarevna, er Ţarulă pe Impârătesa, archiducele Carolă Ludovică pe marea princesă Maria Paulova, prin-ţulă de coronă Rudolfă mergea cu succesorulă tronului rusă, care purta uniforma de ulană. Impârătesa era îu rochiă colorea florei persecului, Ţarevna în rochiă albă înflorată, Maria Paulovna în rochiă albastră îmbrăcată în dantelă albă. După representaţiă s’a luată ceaiulă în apartamentele împărătesei. Astfelă se sfârşi prog-ramulă dilei de 25 Augustă. Programulu (Ţlei de 26 Augustă se începu cu o vânătore în pădurea Kremsierului. Dejunulă s'a luată acolo, sub cerulă liberă. Pictorulă curţii Zichy a luată diferite schiţe în timpulă acesta. Ţarulă a împuşcată cinci cerbi, Impâratulă unu, marele principe Vladimir optă diferite animale, prinţulă Rudolfă cinci cerbi. Prântjulă s’a luată în Kremsier, în oraşă. Sera a fostă oraşulă iluminată. în acâstă 4h contele Kalnoky e avută o întrevedere mai lungă cu Giers, şi anume în timpulă câtă a ţinută vânătârea, la care cei doi miniştri de esterne n’au luată parte. După amecfî Kalnoky a fostă primită în audienţă privată la Ţarulă. 4 Nr. 182. GAZETA TRANSILVANIEI Sera la 10 6re înalţii suverani ai Rusiei plecară, despărţindu-se suveranii noştri în celă mai cordială modă. Amendoi monarehii se îmbrăţişară şi se sărutară de trei orî. Monarchulă nostru sărută mâna Ţarevnei şi a marei princese, şi sărută de trei ori pe succesorulă tronului rusescă. Musica intonâ imnulă rusescă, 6r tre-nulă plecă, salutândă mereu Ţarulă, care purta uniforma de colonelă de ulanî austriacî. Atfelă se termină întrevederea din Kremsier. SOIRILE PILEI. Sâmbătă în 22 Augustă n. s’a oficiată în biserica gr. or. din Alba-Iulia ună parastasă întru pomenirea împăratului Iosifă II. La invitarea protopopului au asistată la serviciu în biserică şi oficerii liberi de serviciu. —0— Ministrulă culleloră şi instrucţiunii, pe basa cerce-tăLii făcute în contra profesorului română de universitate din Cluşiu, Dr. George Silaşi, a dispusă ca acesta se remână încă ună ană suspendata din postulă său. Causa e, cum se scie cunoscuta afacere a fostei societăţi «Iulia* a studenţiloră universitari români. Cu alte cuvinte scandalele studenţiloră maghiari din Cluşiu s’au încărcată totă în spinarea Româniloră. ,Ellenzek« spune, că s’a îndrumată şi consiliulă universitară, ca se se îngri-jescă pentru viitdrea înlocuire a D-rului Silaşi. Ei, apoi mai găsesci în totă lumea păreche ministrului-ordonanţă? —0— Consistoriulă metropolitană ală bisericei gr. or. române din Ungaria şi Transilvania este convocată pe 1 Septemvre a. c. st. n. la Sibiiu. —0— Preoţii gr. orientali Ioană Mircea din Lemnecă, Ioană Dumitrescu din Ticuşulă românescă au primită din ajutorulă de stată câte 100 fi., er Ionă Mihăilă din Lon-godară 50 fl. Va să 4i°& încă tre^ Pre°ţî căduţî în ispită. —0— Marţi pela 12V2 ore, sergentulă reservislă D. Badea din Braşovă, intrândă într’o tutungeriă din Braşovulă J vechiă să ’şi cumpere ţigări, a fostă străpunsă în spinare de păzitorulă de cai Constantină Vlâdăreanu cu baioneta ce i-o smulse pela spate pe nesciute. Rănitulă a| fostă transportată în spitală, er făptuitorulă predată tri-' bunalului penală de câtră căpitănatulă orăşânescă. . -o- I Adunarea comitatului Bistriţa Năsăudă a hotărâtă j la 14 Augustă n. să adreseze ministrului de interne o representaţiune, ca să permită tipărirea în cele trei limbi. ale ţării a statuteloră şi altoră obiecte esenţiale ce vină în desbatere şi interesăză întregă comitatulă. Suntemă curioşi să vedemă ce va răspunde ministrulă. —0— Copii din Csik-Somlyo au dată o representaţiune teatrală în favorea reuniunei de maghiarisare din Cluşiu. Venitulă a fostă de — 9 fl. 60 cr. Bieţii copii au ajunsă păpuşile şoviniştiloră. Şi mai rău a eşită balulă ce s’a dată în acelaşi scopă de adoratorii reuniunei de maghiarisare în Reghinulă săsescă. Semne rele. —0— In casarma artileriei din Sibiu s’a întâmplată Mer-curî sera la 10 6re o încăerare, care a avută triste ur-1 mări. Câţiva reservişti din regim, de infanteriă Nr. 51 au ajunsă în certă cu câţiva artilerişti, care degenerâ în luptă cu armele de focă. Se vorbeşce de 17 răniţi şi 1 mortă. Două companii de soldaţi au pusă capătă luptei. —0— Tergulă de vite din Bistriţa a fostă bine cercetată de vândătorî, dar au lipsită cumpărătorii aprdpe cu to-tulă. —0— Resultatulă de pănă acum ală alegeriloră pentru congresulă bisericescă serbescă este următorulă : s’au alesă 5 aderenţi ai partidei notabililoră şi 22 radicali; se mai aştăptă resultatulă alegeriloră în 11 cercuri. Prin urmare partida naţională pănă acum e învingătore. —0— »Sloboda* comunică, că membrii partidei independente croate a propusă preşedintelui dietei să pună în stare de acusaţiune pe Banulă din causa acteloră camerale. — 0— «National-Zeitung* raporteză despre ună casă eclatantă de isgonire a Poloniloră austriacî din Prusia, cu t6te că au paşaporte în regulă. O sSrbătore românescă în Selagiu. In 11 a lunei curente şi-au ţinută »Reuniunea fe-meiloră române din Selagiu« şi «Despărţementulă XI ală Asociaţiunei Transilvane" de-odată adunările generale în Bâsescî, în focularulă românismului din Selagiu. La 9 6re diminâţa eră deja plină frumosa şi spaţiosa biserică din Băsesci de lume elegantă şi de poporă îmbrăcată serbătoresce. Sânta liturgiă a celebrat’o archidiaconulă Gregoriu Popă care pe lângă etatea sa frumosâ încă totă este vigurosă şi posede o voce sonoră şi în t6te nuanţele ei bineînţelesă. După serviciulă divină preşedintele »Despărţământului* vicarulă Silvaniei Barboloviciu deschise adunarea cu ună discursă frumosă şi însufleţitoră, apoi Georgiu Popă, conducătorulă binecunoscută ală Româniloră Se-lăgieni în lupta loră pentru esistinţa naţională, bineventâ adunarea cu cuvinte căldurose ieşite din inimă, în care arde flacăra sântă a iubirei naţiunei şi limbei sale, adăo-gândă vorbirei sale şi o scurtă istoriă a comunei Băsesci privitoră la însemnătatea ei în trecută pentru învâţămân-tulă românescă. După aceste secretarulă »Despărţământului,* advo-catulă Andreiu Cosma, ceti raportulă seu anuală, lucrată cu multă grijă şi viu aplaudată de adnnare, despre activitatea despărţământului în anulă decursă. Din acestă raportă şi din pertractările, ce au urmată cetirei raportului, ne amă convinsă cu bucuriă, că activitatae „Despărţământului* nostru a luată ună nou avântă, ună sboră de multă dorită de t<5te inimile adevărată românesc!, ce ne îndreptăţesce la cele mai frumdse speranţe pentru viitoră. Suntemă convinşi, că conducerea »Despărţământului" nostru e în mânile cele mai chiămate şi că aceste au dată de calea cea mai drâptă, care duce la »cultura poporului română.* Din raporturile comisiuniloră esmise de despărţământă în tote ţinuturile Sălagiului pentru asistare la esamenele scoleloră nostre poporale ne-amă convinsă cu satisfacţiune sufletescă, că numărulă aceloră învăţători români, cari pe lângă lefile loră pre modeste şi multe alte neajunsuri şi pedece, îşi facă destulă chiămărei loră frumdse, e mare, dreptă aceea ună numără îndemnată dintre ei a trebuită se se îndestulescâ de astădată cu recunoscinţa onorătore şi lauda binemeritată a „Des-pârţământului44 nedispunândă acesta de premie destule pentru atâţia câţi le-ară fi meritată. Cele două premii donate de dlă Georgiu Popă, o vacă cu viţelă şi o scrdfă cu 5 purcei, s’au adjudecată, celu dintâiu cu maioritatea voturiloră învăţătorului din Babţa Gavrilu Aluasu, ală doilea «unisono" învăţătorului din Orteîecă, Ioanu Chim, premiulă donată de Dr. Ionă Nichita, 5 galbinî împărătesei, învăţătorului din Şirnleu, hanii Lazaru, er premiulă de 4 galbeni eserisă de , Despărţământă* pentru cea mai bună disertaţiune despre ol-tuită învăţătorului din Asnasiu, Simonca. Folosulă materială, ce-lă dau aceste premie donate de bărbaţi, cari sciu să jertfesc-ă pentru binele poporului loră, uşureză momentană sarcinile vieţei premiaţiloră, der recunoscinţa Selagiului românescă legată de aceste premii le pote ser-vide adevărată mândriă şi în adânci bătrâneţe. După şedinţa «Despărţământului" urmă inmediată ceea a „Reuniunei femeiloră Române din Sălagiu" deschisă prin o cuvântare scurtă der forte potrivită a ddmnei preşedintă Clara Maniu. Desbaterile au decursă atâtă de calmă, seriosă şi netedă încâtă bărbaţii, cari în şedinţa premârsă a „Despărţământului* se înfierbântaseră asupra unei său altei cestiunî nu se puteau miră îndestulă. Unii se uitau cu uimire la sumpele loră consârte, cari pledau liniştite cu demnitate şi fără pică de irita-ţiune. Din raportulă caseriţei înţelesemă, că fondulă reuniunei numai de curândă înfiinţate a trecută deja bini-şioră preste 1000 de florini. După aceste două şedinţe, cari se finiră aprdpe la 3 ore, urma banchetulă la care se aşternură mesele de trei orî, căci edificiulă pomposă şi spaţiosă ală dlui Georgiu Popă, unde se ţinură atâtă banchetulă câtă şi balulă şi concertulă n’a fostă destulă a primi mulţimea inteliginţei române ce a alergată din tote părţile la a-cestă sărbătore românescă. La cea dintâiu mesă ocupară locă 96 de dame apoi în două rânduri cu multă mai mulţi bărbaţi. Se dă cu socofela, câ au fostă aprope la 500 de persone la acestă adunare. Numai din învecinatulă comitată ală Satumarelui au sosită mai de-odată 17 cară cu âspeţî. Dintre neselăgianî avuserămă fericirea a saluta orî mijloculă nonstru pe fericitulă părinte ală .Lucaces-ciloră* cu trei feciori ai lui, dintre cari, precum se scie, Dr. Vasiliu Lucaciu s’a învednicită a atrage asupră’şî cunoscutele »amabilităţî« ale patrioţiloră din Satumare, apoi pe Dr. Petru Dulfu, famalia Borlea, Măgurenu etc. După prânijă societatea imposantă s’a răspândită prin grădinile d-lui Georgiu Popă, er tinerimea teologi şi academici, s’au apucată de pregătirile trebuinciose pentru concertă şi bală. (Va urma.) DIN BUCOVINA. Suceava, 8 Augustă 1885. (Urmare şi fine.) Nu pricepemă bine, ce vrea să »Candela* cu cuvântulă »a lăsa* în decâdinţă: au că într’o decădinţă 1885. eventuală, din causa necontinuărei subvenţiunei, ori d în decădinţă acestei biserici, deja esistenţă. Vrea să 4*că «Candela*: dela sistarea subvenţiunei înainte va decădea acâstă biserică; atuncea, fiindiî iu ambe caşurile adresa causei decădinţei greşită, mai este1 aici şi ună anacronismă; căci decădinţă deja esistă, şi1 anume, de vre-o trei-ejeci de ani încoce, de când adecă,J repausâ conducătorulă bisericei din cestiune, în întregaj Bucovină şi Moldovă cu stimă sciutulă Archimandrilii; Melhisedecu Lemeni, fratele fostului Episcopă de BlajJ şi vina acestei decădinţe, se înţelege, că nu e a guvernului României, care abia acum sistâ subvenţiunea acestei biserici, ci acelora, cari au sploatafă subvenţiu-: nile guvernului României, spre a aduce biserica la o atare prosperitate şi înflorire. Er de cugetă ,Candela,< că dacă va detrage guvernulă României subvenţiunea,! biserica vechei Metropolii a Moldovei, ea biserica va rfi- ! mânea în decădinţa-i în care se află, atuncea păcattl de fie-care bană ce l’ar spesa guvernulă României întru delăturarea decădinţei, căci ea, delăturarea decădinţei, de ’ ar fi să urmeze abia de acum, nu va urma prin subven-. ţiunea din România, ci dâră prin alte medii, careul până acum, pe lângă aceea că a esistată subvenţiunea, au lipsită, cu t6te că P. S. Sa Melropolitulă de acum ală Bucovinei, dela suirea sa în Scaună, în totă anuli I vine înedee de 4iua s- Ionă celă nou şi pontifică ie | acea biserică cu cea mai posibilă pompă şi splenddre, ' Decădinţă propriă acestei biserici, repetămă, esistă şi du f se repareză nicidecum, ba încă totă mai multă pro-gresezâ. | Să o spunemă deci pe scurtă: «Omă n’amăl* nid . conducere, adecă, raţională şi consciută de însemnătatea acestei biserici de pelerinagie, nu-i nici înrîurire supe- i rioră asupra acestei conduceri locale, corăspuncjătore cu ! postulatele acelei însemnătăţi, astăzi multă mai imperiose ' decâtă orî când mai înainte. — Ce a tăcută biserica 1 acâsta, renumită şi «ţinta pelerinagieloră din tote părţile şi mai alesă din România;* n’au fostă nici paradit esteriore din <|.iua s. Ioană celă nou, cu transversări ai I oraşului sub bubuitulă săcăluşuriloră, păriă şi prin ulija j jidovescă; dară nici acea «evlaviă şi frică de Dumnezeu,< cu care se săvârşescă? nu se ameliţă* acum actele reli-glose la acestă biserică, atâtă prestp ană câtă şi, ba, încă mai — frivolă, în filele pelerinagieloră.*) AmCi au- : 4ită înşii cu urechile nostre, bărbaţi de inteliginţă şi stare superioră, dicândă: «Nu-i acum părintele MeU sedec, nu-să asistenţii lui permanenţi, părinţii Ioanu şi Geronti!u Eră în poporulă de rândă, dară bună şi încă I evlaviosă a devenită a se vorbi în deobşte: tCe-i acum | la Sfântă, aucjimă, că se cere — sub pământă.* Nu voimă să producemă amărăciune şi scârbă îu inima cetitoriloră; dară amă pute desfăşura o ic6nă, j cum mergă trebile religiose şi sânte la biserica din cestiune, biserica vechei Metropolii a Moldovei cu moştele s. Ioană celă nou, dela care iconă, oţărîţî pănă la sn-fletă, şi-ar întdree faţa totă insulă. Şi pentru aşa o stare a lucruriloră sâ mai dea guvernulă României subvenţiune: «in hoo signo* să fie representată aici, «peste hotare,* «vechea Metropoliea , Moldovei?* De aici îşi p6te fie-cine şi aceea închipui, cum voră fi aflându-se afacerile bisericesc! şi religiâse, nu mai puţină şi cele istorice-naţionale în întrâga Bucovină i română, daca în clasiculă şi fie-cărui Română venera-bilulă locă ală reşedinţei Domnitoriloră şi Metropoliei Moldovei, astăzi, din partea clerului de aici, atâtă indi-ferentismă cătră cele sânte şi tradiţională — venerabile şi atâta lăcomiă materială e manifestezâ, cum acesta pdte vede orî şi cine la biserica din cestiune. E deci probabilă, că atâtă Metropolitulă din Iaşi câtă şi guvernulă României voră fi aflată despre acestă \ stristă stare a lucruriloră... Guvernulă României din par-te-şi va fi au4ită pote şi de altă loc în Bucovina, nu mai puţin scumpă şi venerată de toţi ce portă nume de Românii, adecă de mânastirea Putna, unde zacă rămăşiţele pământ eşcî ale «Eroului şi Părintelui Moldovei", Ştefani, celu Ilare, de ce felă de tratare se bucură acea mănăstire din partea conducerei ei locale... Şi va fi auijită guvernulă României despre acea trătare, eufemistice iji-cendă : nedemnă ; căci mai an-ţărţî a visitată acestă mănăstire ună Arehiereu, iară anulă trecută, o persană înaltă militară din România, şi cu ce inimă durerosâ au4imă, că au părăsită acele persâne însemnate loculfl, carele este Mecca adorată a nu numai «unei părţi însemnate a poporului română*, ci a milione de Români; nu se p6te admite, că acea durere să şi-o fi îngropaţii respectivele persone, viindă în ţara loră, în inima-le proprie.—Şi aice, indiferentismu şi negligen\ă! Ei bine, mănăstirea Putnei, după cum spune tradiţiunea şi după cum e de price pută şi din împrejurarea, că acâstă mănăstire şi-a ales’o Ştefanii celu Mare de loculă repausului său şi aloră sfii, i-a fostă dintre t6te patru4ecî de biserici şi mănăstiri, *) Ve4l şi «Nrii Gazetei* 138 şi 139 din a. c. Nr. 182. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. fie-care di ne ridicămă în contra veeiniloră noştri, pentru cu sâmă cu educaţiunea şi instrucţiunea copiiloră loră. că nu putemă înţelege purtarea loră faţă cu fraţii noştri Mareşalulă a organisată la Kreisau, pe lângă o scolă, o de peste Carpaţî. Dar tocmai pentru acele cuvinte nu j casă pentru copii dela 2 pănă la 6 anî. voimă a ne face complici prin tăcerea ndstră aceloră' *** cari săvârşescă fapte identice cu cele ce le imputâmă • O armă destructâre fără efectft. — La 4 luniu (Jilnică Unguriloră. Ne-amă ridicată şi, de nu ne înşelămă» | trecută fjumosa domnişoră Anna Mendel, fiica unui pro-pressa întregă a protestată contra celoră cari au oprită j fesoră de limba englesă, în verstă de 18 anî, încerca să-şi pe Românii din Austro-Ungaria să sărbătorâscă în linişte j curme dilele descărcândă ună revolveră în pieptulă său 5 centenarulă acelui mare Română, care se numea Horia. I cu tote că-şî trase cinci glânţe nu-şî făcuse decâtă cinci ce le-a cJiditQ elă, cea mai plăcută. Apoi ea are, nu numai „subvenţiunea* sa, ci a ei avere, superiormente, lăsămentulă lui Ştefană celă mare, subvenţiunâzâ pre în-tregulă cleră ortodocsă ală Bucovinei şi-lă subvenţiunăză încă într’ună modă, cum, aşa de mănosă, nu e subvenţionată nici un cleră din întrâga biserică ortodocsă din lume. Ba ce e şi mai multă: pe lăsămentulă lui Ştefană celă Mare, se hrăneseă astădî toţi, şi indigeni şi străini, câţi trăescă în Bucovina. Numai Putna singură, afară de celelalte mănăstiri şi biserici din Bucovina, codite şi dotate de Ştefană celă Mare are la optzeci de moşii în fondulă religionară or-todocsă ală Bucovinei; precândă, cine cu istoria amână pote nega, că, cum dice »cânteculă ciobanului din Câm-pulungă, ce numai lui »Ştefană celă Mare* au a’i mul-ţămi, ce şi însuşi M. S. tmpăratulă presentă ală Austro-Ungariei, în diploma Sa pentru ridicarea Bucovinei în Uucată şi împărtăşirea-i de o stemă a ţărei, cu o lealitate demnă de totă respectulă a constatată. De ce atenţiune, de ce stimă, despre o parte reli-giâsă, iară despre alta, patriotică-naţională a măcar Ro-mâniloră bucovineni, se bucură astăzi, dela demnii Ar-chimandriţî slovănulă Artemonă Bortnică şi românulă Ârcadie Ciupercovicî, încoce ? Durere şi iarăşi durere: de-o atenţiune şi respectare a însemnătăţei acestei mănăstiri nici chiar din partea diregătorii ei locale nu pote fi vorbă. — Iată deci şi aice la ună altă locă de cea mai mare venerabilitate religiosă şi naţională în Bucovina „decâdinţâ“ şi acâsta, nu din causa guvernului României nici din cea a guvernului Austriei, carele susten-teză din fondulă religionară şi biserica din Suceava cu personalulă ei, şi mănăstirea Putnei, destulă de bine ; ci din causa, din care în t6te parele române, ba şi în cele străine, de un timpă încoce, ori se deplânge ori se gelicu alu districtului Montan a rSspinsu propu acusă decădinţa si a bisericei si a clerului ortodocsă din nerea senioratului din Turocz d’a se înfiinţa unu Bucovina. Şi ca să arătămă acea causă, ne aducemă 1 gimnasiu slovacă. deocamdată aminte de cuvintele de întronisare a P. S. j MADRID, 28 Augustă. — Guvernulă a Sale părintelui mitropolită actuală ală Bucovinei, unde P. fostă satisfăcută prin declaraţiunea dată în urmă S. S. cu glasă rădicată 4*se • »Toţi cei ce constituimă ' de Germania cu privire la insulele Caroline. Se Sionulă ortodocsiei în Bucovina, se adeverinţă si cu fapta speră din tote părţile o resolvare mulţămitdre. cele ce mărturisimă cu gura!* La acăstă »mărturisire* ! PARIS, 28 Augustă. — La meetingulă pro-frumâsă »cu gura» n’amă voi să revenimă, ca să nu testătoră de eri a luată parte o fdrte mare mul- arătâmă »fapte* eterogene, de care fapte s’a mai po-'ţime de poporă. Resoluţiunea îndreptată în con-1 Ca la 250 hoţi pedepsiţi, cari primiseră învitaţiunî la menită în stimatulă acesta 4iară. Publiu. (tra. cabineteloră engleză şi franceză s’a primită. J bucătăriile hoţiloră. Afară de aceştia au venită şi alţi ------------ j Mai departe s’a hotărîtă a încuragia pe Irlan- 50 neînvitaţi. La masă a fostă destulă carne rece, pâne, Nimeni n’a putută înţelege cum Ungurii, cari se fălescă a fi patrioţi, nu admirau pe aceia cari avâu aceleaşi sim-ţementă pentru eroulă naţiunei loră. Şi tocmai ei se încercau a lovi în cei cari sărbătorâu o aniversare patriotică. Cu durere vedemă, că guvernulă română pă-şesce pe calea celui ungurescă şi lovesce în libertatea celoră cari voescă să serbeze aniversarea unuia din luptătorii loră, pe care îlă privescă ca pe ună mare patriotă.« „Românulă* termină articululă său cu următârele cuvinte adresate Unguriloră: »N’aveţi dreptate şi cuvântă avemă, căci când guvernulă nostru lovi în cei ce se adunaseră spre a-şi aminti de marele patriotă română, voi aţi făcută şi aprobată fapta sa; când însă vouă vi s’a pusă pedeci de cătră guvernulă nostru, Românii cei sinceri au protestată şi suntă gata a vă oferi chiară casele loră, câtă timpă veţi fi pe pământulă nostru, ca nimeni să nu potâ pune pedecă manifestaţiuniloră vostre patriotice.« SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.*) PESTA, 28 Augustă. — Conventulu evan- sgărieturi uşore, astfelă că astă4î juna domnişoră este desăvârşită tămăduită nu numai de rănile sale ci şi de mania sinuciderei. La 10 Augustă se afla ca martoră înaintea tribunalului; împrejurarea că cinci glonţe trase rămăseseră fără efectă pricinui mirare şi se întreba Anna Mendel de unde îşî procurase aceea armă. D-ş6ra numi pe armurierulă Spadini la Roma. Tribunalulă intentă o acţiune lui Spadini supt acusaţiunea d’a fi comisă o înşelătoriă, vân4ândă domnişorei Mendel o armă rea în locă de una bună. Dumneaei, au4indă acesta acu-saţiune esclamâ cu vioiciune: Dâr dâcă revolverulă ar fi fostă bună, eu n’aşă mai trăi astă4i! — Acesta n’o putemă lua în consideraţiune, observă judecătorulă, şi condamni pe fabricantulă de arme la o închisore de patru luni şi la închiderea magazinului său pentru cincisprezece 4*le- Domnişâra Mendel, vărsândă lacrămî, 4icea domnului Spadini: Mi-ai scăpată viaţa, domnule, dă-mî voiă a-ţî oferi tâte economiile mele dreptă răsplătire că mi-ai vândută ună revolvevă atâtă de prostă. * * * Ună banchetă de pungaşi. — Intre multele insti-tuţiuni umanitare din Londra nu e pdte nici una, care să merite mai multă sprijină, decâtă St. Giles Christian Mission, care/ şi-a propusă să procure ocupaţiuni cinstite pentru hoţi pedepsiţi. Acăstă societate s’a formată de Zoshna Paol, ună hoţă pedepsita, care acum, ajutată fiindă de mai mulţi filantropi, stărueşte fără pregetă să facă omeni de trâbă din foştii săi tovarăşi. Elă a reuşită să 4*dâscă o bisericuţă în Little Wild-street, la capâtulă apusână ală Londrei, unde e cuibulă hoţiloră, în acea capelă elă ţine predice în limba hoţiloră, care se adună în numără mare, mai alesă când li se dă bine de mâncare şi de băutură. Intr’o seră s’au adunată IVERSE. Succesulti grosolăniei. — Corespondentulă 4ia* Serbarea iiasverei lui Kossuth în ^ezî asistenţă contra Angliei. Kucurescî. Cetimă în »Românulă:* ,,Lunî sera vr’o nouăzeci de Unguri s’au adunată în sala otelului „Union* şi au serbată printr’ună banchetă cu musică 4iua nascerii lui . . . T, , V , , j T - F ^ rului „Pester Lloyd* povestesce dela Carlsbad urmă Kossuth. Sala era decorată cu emblema ţărei ungurescî,1., , .* , . . . . . , . v & ’ torea anecdotă despre prima intelnire a principelui cu portretum lui Kossuth şi stindarde ungurescî. Cam Bismarck cu doctor(lla Schweninger: -Nu sciu, dice, pe ia H 6re ndptea politia aflând despre acesta bancheta Lum venjse cancelaru]ui imperiului ideia d-a c0„. mai mulţi agenţi politienescI s’au dustt la hoteW Union aieI |a Carlsbad pe doctorula Schweninger. ajunge ,i intrânda în restauranta au depărtata muzica şi au I a spune eă prinoipe!e jla chettlase la dânsuW. După dusă la poliţiă insigniile ungurescî împreună cu portre- ce Bismarck povestise medicului istoriculă suferinţeloră tuia Iui Kossuth. Anteprenorula otelului, d. Stiefler, se', începil Schweninger a.lfl cestionâ la rîndula său. La ^ că va plăti o amendă pentru că nu s’a conformată , tfl Bismarck raspund(3 cu destu]ă blinăvoinţai dâr cu regulamentula poiiţienescO, care ar supărarea interogatului crescea restauratorii suntă datori a însciinţa de mai nainte poli- Jx . Jx x x . , . r v v Idm secundă in secundă, pănă când, m fine îsbucni ne ţia despre ţinerea unoră asemenea banchete seu petreceri in localulă loră.* 0 altă versiune aduce ,,Bukarester Tagblatt“ despre acestă casă, care o vedemă reprodusă şi în „Voinţa Naţională4‘ în cuprinsulă următoră: „Pentru aseară (12 Augustă) se arangiase în sala de marmoră a otelului Union o serbare în onorea lui Kossuth, dâr care după ce se terminase bunchetulă şi când era să se înceapă danţulă, fu întreruptă din causă că musica militară comandată nu sosise. Acăstă împrejurare de sigură neplăcuta fu semnalulă unoră ciocniri şi neînţelegeri cari din nenorocire luară nişte dimensiuni atâtă de mari, în câtă serbarea a trebuită să fiă oprită Toţi au observata cu acestă ocasiă procedarea plină de tactă a d-lui Lahovary, directorulă prefecturei poliţiei, care a isbutită s£ împedece săvârşirea unoră excese mai marî.“ „România liberă" scrie despre acelaşi casă urmă-ţârele: „Colonia ungară din Bucurescî a serbată Vineri seara, printr’ună banchetă, aniversarea nascerii lui Kossuth. în sala otelului Union. Pentru petrecere se angajaseră şi câţi-va lăutari, însă lăutarii nu s’au arătată din causă — ni se spune — că anteprenorulă hotelului |nu avizase poliţia despre acestă petrecere. Acăstă neisbândă a provocata ună scandală între petrecători: unii din ei au fostă acusaţi că au mâncată banii ce trebuia să fiă daţi lăutariloră, şi de aceea nu cântă lăutarii. Scandalulă s’a terminata prin espulsarea onorabililoră Boga, Tamas, Krecsak, Trombitas şi Gyula Salamon, cismari, tâmplari etc. Poliţia s’a purtată cu multă tactă în acestă afacere." „Românulă,“ în conglăsuire cu raportulă adusă de elă, condamnă procederea poliţiei din Bucurescî, ca o mgsură arbitrară care lovesce în libertatea întruniriloră. »Sciută este — 4*ce »Românulă* — că mai pe cazulă său prin cuvintele: Ajunge acum! nu mă întreba atâtă de multă! Doctorulă Scweninger îi replică liniscită, dâr c’ună tonă nici decum devotă: După plăcerea înăl-ţimei vostre, dâr dâcă doriţi a fi tămăduita fără a vi se adresa întrebări, consultaţi ună veterinară, elă tratâză pe bolnavii săi fără a-i cestionâ. Principele rămase mută în faţa unei asemenea obrăsnicii; şi aruncândă o privire sfâşietdre medicului dela Munic, care însă nu produse nici ună efectă asupra doctorului, se linişti, şi adre-sându-i din nou cuvântulă îi 4*se: Pine» decă trebue să fie aşa, întrâbă-me în numele Domnului, dâr să scii că aşteptă dela d-ta ca talentulă medicală ală n-tale să fie la aceeaşi înălţime cu grosolănia-ţî de care mi-ai dată o probă.* Resultatulă a fostă, că Dr. Schweninger deveni medică de casă ală cancelarului. * * * Mareşalulft de Moltke la ţeră. — Ca în toţi anii la o asemenea epocă, mareşalulă de Moltke stă în dome-nulă său dela Kreisau, unde, lăsândă Ia o parte strategia, se ocupă numai de agricultură. Sculându-se fârte de diminâţă, se duce în t6t.e 4‘lels sPr® o înălţime unde se află, într’o capelă, pe nisce soclii de marmoră nâgră, cosciugurile conţinândă rămăşiţele soţiei şi sorei lui, alături se află ună ală treilea seclu, unde are să fie pusă coşciugulă în care se va odihni marele căpitană. După acâsta, o oră sâu două meditândă în acestă locă favorită, mareşalulă inspectâză frumosulă său parcă, pe care l’a plantată singură cu copacii cei mai rari, are cu sine în totdâuna ună cosoră şi ună micu ferestrău, pentru a tăia ârba şi a-şî regulă copacii. In urmă îşî ia dejunulă. După amâ4i dă ordine pentru lucrările pământului. Sâra, după ce mănâncă, se urcă în trăsură cu nepotulă său, căpitană de Moltke şi face o lungă preumblare. Elă se ocupă de interesele locuitoriloră din sătulă Kreisau, mai plăcintă, câiu şi cafea; celoră neînvitaţi li s’au dată rămăşiţele, ce le-au prinsă fdrte bine; căci fomea nu lipsea. Era ună ce penibilă să te uiţi la acele figuri palide, slabe, sdrenţose, începândă dela copii de câte 4ece anî, pănă la moşnegi cu ună picioră în grâpă. Vedeai feţe aprope bestiale, care te făcea să nu mai speri îndreptare. Doi din categoria acâsta, după ce se îndopaseră bine, începură să facă scandală, încâtă fură datî afară, unde îi primi poliţia. Câţi-va tineri inteligenţi şi vorbitori erau însărcinaţi cu supravegherea şi răspundâu la întrebările puţiniloră visitatorî, cari putuseră intra. După mâncare s’au cântată imnuri ca de obiceiu, apoi preşedintele a cetită darea de sâmă asupra activităţii institutului, după care trei hoţi au ţinută cuvântări, povestindă câte au păţită şi îndemnândă pe toţi să se lase de meseria pungăşiei. * * * 0 erâre hazliă. — Doctorulă X.... este ună mare vânătoră. Acum câte-va 4^e îşi trimite servitorulă să ducă două pachete la doi clienţi ai săi. Unulă din aceste pachete conţine o cutiă 'de hapuri cu o prescripţiune. Celălaltă, conţine o ladă cu 6 iepuri, ucişi de curândă. Servitorulă, dândă pachetele, se înşelă. Mirarea clientului care primesce şese iepuri cu următorea prescripţiune: „A lua câte unulă la fiecare jumătate de 6ră.“ * * * Ună advocată ca martor. — Ună advocată es£e chiămată să depună ca martoră. Preşedintele, întorcându-se cătră dânsulă, îi 4ice c’ună aeră părintescă: — Aide, d-le X...., uită-ţî de astădată profesiunea şi spunene adevărulă! * * * 0 comparaţiune. — Ce asemănare esistă între ună omă înţeleptă şi ună acă cu gămăliă? Capulă opresce pe amândoui să mârgă mai departe decâtă trebue. BIBLIOGRAFII. Datorinţe şi drepturi, manuală pentru şeole poporale de Dr. Georgiu Popa. Cu titlulă acesta a apărută în Aradă a. 1885 din tipografia diecesei române gr. or. o carte care, scrisă cu sistemă şi forte limpede şi precisă, tratâză constituţiunea în stată şi cu deosebire în biserică. O recomandămă atenţiunei preoţiloră şi învăţătoriloră şi tuturoră cărturariloră noştri. Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 182. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Oursulâ la bursa de Vleaa Bursa de Bneurescl. din 27 Augusto st. n. 1885. Cota oficială dela 12 Augustă st. v. 1S85. Rentă de aură 4°/0 . . . 98.90 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92.70 Imprurnutulil căilorfi ferate ungare................148.— Amortisarea datoriei căi-loril ferate de ostO ung. (1-ma emisiune) . . . 98.10 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostfl ung. (2-a emisiune) .... 121.50 Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 109.— Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.75 Bonuri rurale Banat-Ti- mişii.................102.- Bonurl cu cl. de sortarel01.25 Bonuri rurale transilvane 101.25 Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de vinfi ung..............97.75 Imprumutuia cu premiu ung....................118.25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 — Renta de hărtiă austriacă 87.80 Renta de arg. austr. . . 83.35 Renta de auru austr. . . 108 75 Losurile din 1860 . . . 139 25 Acţiunile băncel austro- ungare.................868 Act. băncel de credita ung. 288 25 Act. băncel de credita austr. 288.70 Argintuia —. — GalbinI împărătesei ..... 5 89 Napoleon-d’orI............9.881/3 Mărci 100 împ. germ. . . 61.15 Londra 10 Livres sterlinge 121.60 Renta română (5°0). . . . Renta rom. amort. (5°/0) . . » convert. (6°/o) • • împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7%) . . * 5» 5J (5°/o) • » » urban (7°/ » , (6°/o) . • » - > (5%) • • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » * Naţională Aură......................... Bancnote austriace contra aură Cump. vend. 88 89 93 93V2 88 89 30 32 100V> 101Va 85 Va 86 Va 981/* 99V* 91 02 82*/4 831/2 10*,4 ID/4 2.02 2.04 * Cursulu pieţei Braşovu din 28 Augusta st. n. 1885. Bancnote românesc! . . . . Gurnp. 8.84- /end. (3 87 Argint românesc .... . . » 8.75 » 8.80 Napoleon-d’orî . . , . . . . » 9.87 9.91 Lire turcesc! . . » 11.12 > 11.20 Imperial! . . » 10.10 10.20 Galben! . . * 5.84 » 5.91 Scrisurile fonc. »Albina« . . * 100.50 * 101.- Ruble Rusesc! . . » 123.— » 124.- Discontulă . . . » 7—10 °/0 pe ană SfâSt* Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei “ se potti cumpăra în tutungeria lui I. Cwross. 99 ARDELEANA a institutu de economii, societate pe acţii în Orăştie (Szăszvăros.) face următ6rele operaţiuni: a) acordă împrumuturi pe cambii, „ h i p o t e c ă, „ e f t e c t e, n b) c) d) „ „ „ obligaţiuni cu cavenţl. Primesce depuneri de bani spre fructificare pe lângă denunţare în termine scurte cu 5V20/o — şi fără denunţare, replătibile îndată la cerere cu 5% interese la ană; — plătindîi tot-deodată institutulu întrega contribuţiue dela interese. Depunerile trimise prin postă, pelângă comunicarea adressei deponentului, se resolvă totdeuna cu rentorcerea poştei, asemenea să potu e-feptui prin postă denunţări şi ridicări de capitale. Orăştie, în Augustă 1885. (2-3) Direcţiunea. Goncnrsâ. Se escrie concursă pentru ocuparea staţiunei învăţătorescî dela scdla confesională greco-catolică românăscă din Telciu în Vicariatulu Nă* săudului cu ună salară anuală de 200 fl. v. a. Doritorii de a ocupă acestă postă au a-şî înaintâ suplicele pro-văzute cu documentele recerute prin lege de cualificaţiunea loră pânâ în 10 Septemvre 1885 la adresa presidelui senatului scolastică din Telciu. Alegerea se va face în 12 Septemvre 1885. Dela senat ulii scolasticii gr. cat. Telciu, 20 Augustă 1885. • (i_gj Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonă la f6ia nfistră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea întrdgâ. Administratiunea »Gaz. Trans.> Mersulu trenurilor!! pe linia Pretlealu-Bmlapesta şi pe linia Teîuşă-Aradil-Budapesta a călei. ferate orientale de stată reg. ung. tBucurescI Predealu Timiş ti Braşov ii Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodu Haşfaleu Sighişora Elisabetopole MediaşQ Copsa mică Micăsasa Blaştu Grăciuneltt Teiuşft Aiudtt VinţulQ de susti Uiora Cncerdca Ghirisă Apahida Clusia ( Nedeşdu GhirbSu Aghiriştt Stana Huiediiiă Ciuda Bucia Bratca R6v Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Bnda-pesta Viena ilA-Bndapesta Trenă de ersone Trenă accelerat Trenă omnibus Trenă omnibus 500 7.45 — 9 45 12.50 — — 9.47 1.09 — — 10.11 L40 — — 10.44 2.27 — 6.22 10.5) 2.55 — 7.01 JI1.18 3.38 — 7.33 11.36 4.17 — 8.01 11.51 4.47 — 8.45 12.23 5.42 — 10.10 1.19 7.37 — 10.29 1.30 8.0i — 10.39 1.37 8.21 — 11.19 2.05 9.05 — 11.54 2.25 9.43 — 12.12 2.36 10.02 — 12.56 — 6.20 — 1.30 3.13 6.59 — 1.46 — 7.15 — 2.11 3.40 7.43 — 2.55 4.01 8.29 — 3.17 — 8.55 — 3.24 — 9.04 — 3.31 4.24 912 — 4.09 4.49 10 23 — 5.36 — 12.32 — 5.56 5.5b 12.59 — 6.08 6.08 — 8.00 6.29 — — 8.34 6.45 — — 8.59 7.00 — — 9.34 7.26 — — 10.16 7.48 7.14 — 11.04 8.28 7.43 — 12 17 8.47 — — 12.47 9.06 — — 1.21 9.26 8 22 — 2.05 10 01 8.48 — 3.08 10.20 ■— — 3.39 10.30 — — 3.55 10.37 9.13 — 4.0 0 1.0.51 9.18 10.37 — 12.37 10.31 12 59 — 2 58 12.07 4.45 8.22 6 00 6.35 3.00 2.10 2.45 80 ■ 10.05 10.50 6.05 10.30 Budapesta—I*redeal îl Trenă omnibus Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-V âsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Agliiriş Ghirbău Nedeşdu Cîusia Apahida Ghiriş Cncerdea Uiora Vinţulti de susti Al udă Teisşft Grăeiunelă Blaşă Micăsasa Ctopşa mică Mediaşă Elisabetopole Sigiş&a Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora ( TimişQ Fredealu BucurescI 6.47 10,37 1.44 5.33 Trenă accelerat 7.15 1 45 3.4 î 5.21 Trenă omnibus Trenă de persone Trenă omnibus 3.15 7.2S 12 03 12.3 1 2.16 3.12 3.32 3.41 3.50 4.25 4.50 5.41 6.02 6.40 7.00 -11 6.41 7.14 7.42 8.3 i 9.01 10.0! 10.16 11.24 11.43 11.45 12.08 12.22 12 57 1.27 1.45 2.06 2.31 2.50 3.48 4.19 4.34 4.53 5.20 5 3 6.07 682 7.30 11.35 8.27 9.45 9.59 jl0.28 11.36 12.lt 12.43 1.31 2.56 3.29 4.0 4.18 4.36 5.05 6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 2 11 2.31 8.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 6.02 6.24 8.43 7.03 7.28 8.51 9.31 9.43 9.51 9.58 10.24 10.44 11-28 11.44 12.18 12.36 1.22 1.56 2.34 3.02 4.41 5 30 8.0 J 11.40 2.31 6.03 6.35 7.14 6.01 6.40 7.20 8.01 10.05 11.02 11.3 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56 9.41 Nota: Orele de uopte suniă cele dintre liniile grase. Tipografia ALEXI, Braşovă. Teiiişâ-Âradă-Budapesta Budapesta- iradft-Teiuşâ. Trenă Trenă Trenă de Trenă do Trenă Trenă omnibus omnibus persone persăne accelerată omnlbni Teiuştk 11.09 — 3.56 Viena 11.00 7.15 — Alba-Iuiia 11.46 — 4 27 Budapesta 1 8.0ri 1.L5 H f() Vinţulft de josă 12.20 — 4.53 111.02 ii.44 ii.kii Şibotă 12.52 — 5.19 ( 11.12 4.02 12 00 Orăştia 1.19 — 5,41 Aradti 3 37 7.53 5.95, Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 — 619 Deva 2 35 — 6.89 Gyorok 4 38 — 6.4h Rrameîca 3.04 — 7.04 Pauiişă 4.51 — 7.00 Hia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5,10 — 7.23 Gurasada 3,50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4.25 — P.12 Berzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6.14 10.23 Ilia 8.01 — 10.17 Paulişâ 7.12 6.30 10.37 Rranicîca 8.21 — ! 0.38 Gyorok 7.2/ 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 A**a&ft 8 10 7.32 11.32 Orăştiă 10 10 — 12.24 2.89 12.00 4 5 ’ Sibotă 10.43 — 12.5,3 3.16 12.14 5.10 Vmţulă de josă 11.04 — 1.22 HŞţidapesta 7.10 [ 2.10 | 8.16 Alba-Iulia 11.19 — 1.40 Viena -1 8.03 6.05 12 05 — 2.24 (Piski) Petroşenl Trenu Trenă de Trenă de Trenă de Tresă Trenă omaibuii persoac persone persâne omnibus omnibus Atmiiă 6.00 12.55 8.25 63 ) 11.50 2.23 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Strein 7 05 12.27 3.00 Nămeth-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Haţeg îl 7 53 1.19 3.49 vlaga 7.19 2.18 9.13 Pui 8 -î 6 2.10 4.4ri Orozifalva 7.38 2.36 9.25 Grivadia 9.33 2.57 5.28 Merczifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.JL) 3.35 6.07 TliiialşAriK 8.42 3.40 10.06 i* etroşeui 10.43 4.04 6.39 llmişdra-Aradă PetroşenM— Simeria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă persone persone omnibus omnibus omnibus de pers, 6.07 12.25 5 00 Petroşeiii 6 49 9 33 5.?8 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6,0P Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Grivadia 8.06 10 54 6.45 Vi liga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 1137 7.25 Nămeth-Sâgb 7.23 2.25 6 53 Haţegti 9.31 12.17 8 02 - Aradulă nou 7 40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8.44 Airtadăi 7 50 3.10 7.40 10.53 1.35 9.15