RED ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢI UNEA : BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE Dl. Pe unâ anâ 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe a n fi 40 fr., pe ş 6 s e luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULO XLVIII. ANIT^uVlEE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorf nefranoate nu se prirnesou. — Manusortpie nu se retrimită. P 181 Joi 15 (27) Augustu. 1885. Din cama S-tei sărbători de mâne ^ânilt na va apără deoâtu Vineri săra. (jile şi-a ajunsîi culmea şi ne vomti convinge i perinţe, avemă t6tă causa să ne tememă, că se voră despre acâsta. Este f6rte logică conduşi unea ce o facă de aici unele (Jiare din Viena cu privire la Polonii din Austria. Cum se pâte, (Jicîi ele, ca unu stătu, care-i aliatulu Germaniei şi amiculu Rusiei, cari împăraţii persecută polonismulu cu atâta înverşunare, să ofere tocmai acestui polonismu o posiţiune aşa de favorabilă autonomă în stătu ? S’a esprimatfi dintr’o parte temerea, că Rusia ar pută întreveni la Kremsier în favârea Ru-tenilorti asupriţi din Galiţia. Acostă temere a fostă deocamdată delăturată prin declararea fâei oficiâse din Petersburg, că Rusia nu se pâte gândi la unu amestecă îu afacerile Austriei. Dar reacţiunea îşi continuă calea sa, care de multe ori e ciudată şi minunată, şi de aceea nşoră se pâte întâmpla, ce se predice, ca politica interiâră a monarchiei nâstre sâ via în conflictă cu relaţiunile ei exteriâre. Intr’ună asemenea casă lesne ară putâ râmând Austro-Ungaiia cu totulă isolată şi cestiunea polonă, care a unită pe cele trei împărăţii, ară pută deveni ună mără de cârtă între partea, care favorisâză. şi între cei ce combată polonismulă. Inzadară ne vomă bate însă capulă cu con- Braşovti, 14 (26) Augustu 1885* Biroulă de corespondenţe ungurescă din Peşta a găsită de cuviinţă a nu ne transmite nici o scire telegrafică despre întâlnirea împăraţiloră la Kremsier. Ne surprinde acâsta cu atâtă mai multă cu câtă despre întrevederea monarchului nostru cu împăratului Germaniei au sciută să ne raporteze pe largă, cu tâte că visita bătrânului împărată Wllhelrn nu era ceva nou, căci se repetă mai în fie-care ană, pe când visita ţarului Alesandru III pe pământă austriacă este ună evenemântă nou. împrejurarea acâsta nu ni-o putemă esplica în altă modă, decâtă admiţâudă, ca biroulă de corespondenţe ungurescă împărtăşesce şi elă părerea ‘ăţită între Unguri, că la Kremsier nu se va petrece ni mică de însemnătate politică, pentru că în casulă contrară ar fi trebuită să fiă de faţă şi marele Tisza Kâlmân, fără de care istoria nu’şi mai pâte face cursulă său. Este ună lucru fârte anevoiosă şi nemulţă-mitoru de-a voi să dai de urma secreteloră înaltei diplomaţii. De aceea ne mărginimă de-a satisface curiositatea lectoriloră noştri, împărtă-şindu-le cele ce se scriu şi se (jică de unii şi jecturi; faptă este, că corniţele Kâlnoky şi mi- pută vîrî în ori ce formă idei şi se voră pută esprima pretenţiuni, că cerculă libertăţiloră politice şi naţionale, de care se bucură elementulă nostru în Austria, va fi restrînsă. Noi nu putemă judeca, se înţelege, ce răspunsă ar da guvernulă austriacă. Nici nu putemă M Acriei, Frandagi loriţtt 1, primi UMraŞcul» nimică la Kremsier, pentru că Tisza nu e acolo; încă nu s’a mai pomenită pană acuma ca din lupă să se facă mielă. Ne-amă bucura, adaugă denşii, dâcă la întâlnirea Monarchului nostru cu 'farulti ar fi vorba numai de consolidarea păcei; atunci amă putâ urma şi noi în linişte lucrarea adstrâ pentru întărirea maghiarismului. Dar cine De garantâză acâsta ? Cine ne garantâză că agi -tarea ruso-panslavă va înceta ? Influinţa Slaviloră în Austria a crescută fârte tare, nu este âre cu putinţă, ca curentulă slavică să atace dualismulă ţi să se amestece şi în afacerile interiâre ale Ungariei? Pănă acum aveamă în alianţa cu Germania o basă sigură a politicei nâstre esteriâne ţi eserţamă o presiune asupra Rusiei, astăzi alianţa celoră trei împărăţii va eserţa presiune asupra nâstră. Reacţiunea va câştiga unii im-plsu şi mai mare prin întâlnirea dela Kremsier. “ In adevără reacţiunea este acji parola (Jilei, du trebue decâtă să privimă la espulsarea în massă a Poloniloră din Prusia şi a supuşiloră germani din Rusia, ce pare că tocmai în aste şi posomorîtulă momentă ală suprimărei revoluţiunei vie-nese şi erupţiunii răsboiului maghiară moştenirea dela unchiulă său împăratulă Ferdinand — îu acelaşă Kremsier se voră întâlni acum Monarchulă austriacă şi Ţa-rulă rusescă. Der Austria sfintei alianţe, a lui Francisc I. şi a lui Metternich, Austria ca unitate a acelei treimi, care în vremea sa a împărţită Polonia şi-a făurită tractatele dela Teplitz şi Miinchengratz, nu mai esistă. Pe ruinile ei s’a ridicată o nouă Austria de forme federative-autonome. Ce are acum acestă Austriâ cu statele absolute ce o înconjâră şi cărora le stă la inimă, să nu fiă Austria aşa cum este şi trebue să fiă ? Intre Austria şi aceste state absolute pote esista celă multă legătura tra-diţiuniloră istorice şi reciprocei curteniri, precum şi ro-dulă primejdiiloră ce ameninţă din astă parte Austria. Dorimă să nu se arăte alte constelaţiuni în Kremsier, a-fară de acestă legătură a celei mai extreme necesităţi. Durere, noi avemă drâptă pricină, să dorimă acăsta, de orece înrâlnirea celoră trei împăraţi la Skiernewice a fostă însoţită de triste urmări pentru noi Polonii. In Skiernevice nu s’au hotărîtă măsurile îndreptate în contra nostră ci ’şi-au primită formala loră sancţionare. De atunci dateză ună şiră întregă de măsuri împotriva nâstră îndreptate, începute cu ucazulă dela 27 Decemvre, împotriva posesiunei polone, ăr continuarea loră va fi es-pulsările în masă din Prusia. Inţelepţiţi prin tristele es Alegerile pentru congresuiu bisericei serbeşci. Mişcarea electorală între Şerbi e în plină curgere. Tote partidele îşî dau silinţa să ’şi scătă candidaţii loră ca depntaţi la congresulă bisericescă. Deunătfile Iustin Konjovici, candidatulă partidei naţionale sârbescî în Zom-bor, ’şî-a desfăşurată într’o adunare electorală progra-mulă său, care întregeşce în modă esenţială programulă partidei naţionale din Zombor. Dămă în resumată dis-cursulă său. Konjovici cuprinde programulă său în cuvintele : complectă autonomia şi sanarea gravamineloră. Intre tâte confesiunile Ungariei numai Serbii suntă scurtaţi în esercitarea deplină a drpturiloră loră autonome. Ingerinţa fără măsură în afacerile bisericeşci sârbeşci din partea puterii statului şi pră puternicia necuvenită a hierarchiei sârbescî au împedecată pănă acuma activitatea liberă şi desvoltarea pe tărâmulă bisericei şi scălei. De aceea ân-tâia problemă a congresului este a îngriji de restaurarea şi asigurarea integrităţii autonomiei bisericeşci, apărân-du-se cu stricteţă dreptulă constituţională, disposiţională şi esecutivă, fără care autonomia nu se păte cugeta. Cea mai bună chizăşiă pentru apărarea acestoră drepturi este legea. 0 asemenea lege de garanţiă esistă în Ungaria, âr în Croaţia nu. Deplina garantare legală a autonomiei bisericei serbeşci se pâte obţină numai prin inarti-cularea aceleia din partea dietei croate. Pentru scutulă libertăţii bisericei sârbescî şi pentru apărarea drepturiloră ei autonome ară trebui sâ intre Sârbii în mai aprâpe legătură cu biserica română egală îndreptăţită din Ungaria. Statutulă de congresă ală Româniloră conţine o asemenea hotărîre; congresele sârbeşci însă n’au dată pănă acum atenţiune acestei solidarităţi de interese. Cea mai importantă garanţiă, ântâia condiţiune a păcii bisericescî este apărarea dreptului cardinală ală Serbiloră, a alegerei libere a patriarchului. Biserica sârbeseă este o biserică naţională ; ca atare trebue necondiţionată se aibă o hierarchiă naţională. Alegerea este fundamentulă autonomiei, o instituţi-une străvechiă, sfântă a bisericei ortodoxe-orientale, care în viaţa bisericescă a Serbiloră s’a esecutată strictă pănă la episcopi. Câtă vreme episcopii iau o posiţiune independentă şi separată de poporă, câtă vreme ei stau ca corpus separatum cu tendinţe separatiste, şi nu se con-topescă într’ună corpă cu poporuld, totdeuna voră fi ei o negaţiune a autonomiei şi ună isvoră neînvinsă ală discordiei şi nepăcii bisericescî. Fără hierarchiă naţională nu se pâte cugeta o completă autonomia bisericescă naţională. Autonomia bisericescă sârbeseă, cum stă ea aeji, este călcată şi desbrăcată ap:6pe cu totulă de drep-tulă de-a hotărî însăşi. Este de dorită în interesulă autorităţii bisericescî şi ordinei publice o sanare. De aceea viitorulă congresă bisericescă se formuleze gravaminete sale şi se le aşUrnă corânei. £r dacă puterea statului crede, că trebue să împedece orice esplicărî, seriâse, liniştite şi leale cu privire la gravamine, atunci fiecare va recunâsce, că guvernului nu’i este atâtă să resolve definitivă cestiunea bisericescă sârbeseă, câtă mai multă să menţină actuala stare esceptională şi în viitoră, chiar în detrimentulă libertăţii religionarâ şi egalei îndreptăţiri a Nr. 181. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. diferitelor^ confesiuni, care în Ungaria totdâuna au fostfi respectate. Ar fi de dorita, ca toţi Serbii se fiă pătrunşi de ideile energice şi sfătuia înţelepta ce’la conţine discur-sula de mai susG ala valorosului candidata de deputata la congresuia sârbescfi. Atunci ar fi mai bine pentru noi toţi. SOIRILE PILEI. La biserica Sf. Treimi din cetate în Braşovfi s’a oficiata Sâmbătă în 10 (22) Augusta una parastase întru pomenirea împăratului Iosifu II. —0— Mare spaimă pe bietuia «Ellenzâk* dela Cluşiu. Sub titlula «Reuniunea de cultură, Cluşiu,« «Kultur-egy-let-*ulfi a primita din Alba-Iulia o invitare, în limba ro-mânâscă, la o petrecere dată în favorula şcolei gr. cat. din Alba-Iulia. Fără îndoială, trebuesca osândiţi »trădătorii !« —0— Reuniunea agronomică a comitatului Făgăraşa aran-jază pe 4iua de 20 Septemvre st. n. a. c. o esposi-siţiune de vite, la care se vorfi espune şi uneite pentru agronomiă. Esposiţiunea va fi în Viştea inferioră. —0— strucţiune 3 profesori gimnasiali, 1 profesore dela preparandia şi una înveţătora dela scolele elementare. Toţi au fosta din partea şi pe spesele institutelor^ trimişi. —0— Despre alegerile comunale din Verşeţa, »Budapester Tagblatt* scrie următdrele: »Actuia de forţă, care a făcuta la timpula său atâta sgomota, prin care se intenţiona cu ocasiunea ultimelorfi alegeri dietale a se falsifica resultatula acestora alegeri, era să se repeţâscă şi cu prilegiuia alegerilorfi representanţei comunale din Vârşeţa. Dar de astădată ’i-a adusa fructe rele guvernului. Tolă manipularea scârbăsă a cercurilora guvernamentale a trebuita să capituleze în faţa tăriei de caractere a cetăţenilorfi din Verşeţa. N’au folosita nici ameninţările, nici promisiunile. Cetăţenii oposiţionali, conscii de dreptula lora de alegere, ’i au scosfi şi de astădată pe toţi candidaţii oposiţiunii. Verşeţula le-a revocata dar puternicilora în memoriă, pentru a doua oră, că resultatula ultimei alegeri dietale a fosta o faptă politică ruşinosă, care nu trebuia verificată de o comisiune jus-ticiară, dăcă acăstă comisiune poreclită * comisiune jus-ticiară“ nu s’ar degrada la roluia de una comitete de corteşi ai guvernului. Suntema curioşi a şei, dacă ono-ratula domne comite-suprema Nicolici se va pune în con tra maioritâţii poporului din Verşeţa pre lângă totă de claraţiunea sa dată în ,Nemzet« ? Ori cum va fi, nu-i In Cohalma se va deschide la 1 Septemvre st. n. va succede nici d-lui comite-suprema, nici altcuiva prin o sc6lă de stata cu limba de propunere maghiară. Va mgsurjf ilegale a’lfi face necredinciosu prineipiilorfi sale pe avea clasa primă cu două despărţiri: una pentru băeţî^cetăţenulCk din Verşeţa, consciu de dreptula său. Verşe-şi alta pentru fete. In Cohalma suntG numai Români e va rămâne oposiţionala. Acesta au dovedit’o şi Saşi, afară de funcţionari cari sunta Unguri. Sco-' alegerile de aeji, acâsta o vora dovedi şi alegerile dietale puia scdlei de stata e prin urmare uşorfi de priceputa.' ţje ppegte doi ani, cu ocasiunea cărora cetăţenii oposiţio- ^ ţ nalî vora aduce şi armele trebuinciose în contra even- Intrunirile reuniuniloru Saşiloru la Mediaşfi sunta tUalelorQ fapte mişeleşci.* cercetate de una mare număra din conaţionalii noştri, 1 __q___ ce le asigură una frumosa succese. 20 Augusta săra j Marî stricăciuni au făcuta urşii în turmele de oi preotuia Oberth a salutate pe preoţi în hala festivă, 21 ^ cirezile de vite de pe păşunile din ţinutula Rodnei Augusta Episcopuia Dr. G. D Teutch deschise înainte vechî de amâfji adunarea generală a 38-a a reuniunei pentru . —0— cunoscerea ţerei Ardâlului, arătânda că societatea desvăltăj Joi în 15 Augusta fiinda 4Revistei Literare,4 ce apare în ca-sub reuniuni, locale, cari între altele se ocupă şi cu în- pitala României sub direcţiunea d-lui St. Velescu. grijirea săracilorfi, înfiinţândO de es. în Mediaşa o gră- J —0— dină de copii, în Sibiiu o şcălă de lucru etc. A fosta cea (barele din Iaşi ne aduefi scirea, că George Tăuta dintâiu adunare generală a reuniunei femeilora. Săra a a încetate din viaţa. George Tăuta a lăsata în fosta bala, asemenea bine cercetata. 22 Augusta urmă mai multe opere. Pentru teatru, a scrisa mai secţiunile reuniunei pentru cunâscerea ţărei ţinură şedinţe: muite piese, între carî suntâ: »Berehea,* dramă istorică în cea pentru şciinţele naturale vorbi Hoch despre bo- în patru acte, în versuri; «Unfi ajutorO la timpfi,* dramă lele viţei din Ardelfi; în cea istorică se făcură deosebite într’unfi acta, în versuri; ,Lumea nouă şi Lumea veche,« comunicări archeologice, despre opuri istorice şi se ceti comediă într’una acta, în versuri, precum şi mai multe o parte din lucrarea lui Schuller, „lupteie pentru Ardăia canţonete. A scrisa apoi »Brânduşele,* o colecţiune din după bătaia dela Mohâcs.“ In adunarea generală de în- [ poesiile Iui, şi «Cerdaculfi lui FerenţG,* poemă istorică, cheere, a reuniunei pentru cunăşcerea ţărei Ardeiului * George Tăuta trăia la bătrâneţe cu multă greutate, în o ceti Hintz lucrarea sa „despre starea averei comunale j adevărată miseriă. A lăsata în urmă o soţiă şi vre-o în Ardeia.“ Sera a fosta concertulG celorfi două reuniuni; trei copji ^ nemângăiaţi de acăstă perdere atâta de Tinerimea studiteă din Zlrrmă va da Joi în 15 [ lRom&num. primesce din partea d-lui Lugomnu, (27) Auguslâ a. c. in ediflciulii şcolara de acolo o re-'ista dramaticfi) care a sludiata, după cum sS scie, presentaţiune teatrală împreună cu danţ0. Intrarea: Lo-'anum acesta ,n Pari3i 0 seris6re datată din Turnu.Se- euitt I 1 fi. de persdnă, 2 fl. de familia. Locuia II 80 ;verinfli care spuae că interdicţiunea d’a juca în Tran cr. Locuia III 60 cr. Inceputula la 8 6re sâra. !silvania ş,,n Bana,a ,.a fosta ridieată de ministerula din Pesta, der că d-sa n’a mai putute profita de permisiunea acordată, dedrece timpula îia grăbia să se întorcă în Se vora representa următărele piese: I. Rusaliile. comediă într’una acta de V. Alexandri. Personele: Toderfi vornicu satului: V. Jaja, Su-sana soţia lui Toderfi: D şora O. Gogonea, Galuscus: I. Şenchea, Catrina: D-şora M. Garoiu, Moşfi Veveriţă: V. Taflana, George: I. Coleşa, Subprefectul E. Meţianfi, Una Gendarmfi: I. Guguiana. II. Creditorii. Personele: Alecu, actorfi : I. Şenchea, Aglaia: D-şora Ot. Gogonea, Tache Jevrescu: V. Jaja, Una croitorG: V. TaflanG, UnG ciobotarG: E. MeţianG, Ună tutungiu: I. ColeşG, UnG cofectarG : I. GuguianG, UnG ZarafG: X. —0— La cursulG suplinitora de limba maghiară din Cluşiu au luata parte în annlG acesta 78 dăscăli nemaghiarî: 62 români şi 16 germani. La esamene s’au presentat.fi 37 români şi 13 germani, âr fără să fi urmata la cursfi, 9 români şi 3 germani. Cea mai mare parte au trecuta esamenulfi cu buna succesa. —0— «Nemzet* comunică, că în (Şilele aceste din partea institutelorG de învăţământfi române din Blaşiu au cercetata esposiţiunea şi au studiata secţiunea pentru in- BucurescI, unde, după câta reese din scrisorea d-sale, pare a fi angagiatfi printre artiştii teatrului naţionale —0— Cum faefi Ovreii armata în România o spune »Veteranulfi* : ,Amfi arătate matrapazlâculfi urmata de trei ovrei anume Stein, Wertheimer şi N. Lazarovicî, primii din reg. 3 călăraşi şi alfi 3-lea din rog. No. 2 călăraşi, carî se sustrăgâu prin mijloce meschine dela serviciu Ni se spusese că s’au luata măsuri contra acestora trei, unulfi aflămfi că s’a mutata în liniă, iar pentru Lazarovicî, care urma a intra de schimba săptămâna acesta, ni se asigură de militari că în locfi de a fi de schimbă la Pitesci unde este însumate, se plimbă civilă prin grădinile din Bucuresci. Ni se afirmă chiar, că a obţinută unG certificata dela unfi doctorfi militarQ ovreifi care ’lfi face bolnavfi. Ceremfi cu insistenţă d-lui ministru de răs-boifi generala Fălcoianu, să ia în de aprope cercetare acestă afacere, care ni se pare prea necurată şi în care ovreii ’şl rîdfi şi de legi şi de disciplină*. —0— (fiarele din România comunică, că d. Epaminonda Francudi, profesore la facultatea de litere şi filosofiă din Bucureşeî, s’a făcuta deplinO sănătosfi. —0— Cetimfi în »Voinţa naţională*: »InstitutulG Eliade se transformă în liceu. D. St. Velescu, directorulfi-pro-prietara alG institutului, s’a adresata marelui poettt, d. Alexandri, acum în Paris, ca să obţină dela dînsulfi au-torisaţiunea de a pune pe frontispiciulfi institutului numele de »Liceulfi Alexandri.* Aulorulfi «Fântânei Blan-duziei* a răspunsa d-lui Veltscu în terminii urmălori Paris, 1 Augusta 1885. Domnule Velescu! Primescfi cu cea mai viuă mulţumire propunerea ce mi-aţi făcuta de a da institutului d-vostră numele de „Lieeulfi Alexandri* şi considera acăsta ca unfi onora, de care mă simţii mândru. Fiă ca numele meu să aibă nepreţuitulfi dar de a întreţine în inimile junilorfi elevi ai liceului aspi-raţiunile binefăcătdre cătră tota ce este frumosfi şi poetica. Vă rogfi dar, să primiţi, împreună cu mulţumirile mele, asigurarea considerării mele celei mai distinse. — V. Alexandri. Aşadar de astăzi institutulfi Eliade va purta numele ,Liceulfi Alexandri.* Acestă schimbare d. Velescu a făcut o pentru motivulfi că d-lfi I. Eliade, i fondândfi însuşi unfi institute cu numele de Eliade, pentru a se evita pe viitorfi orî-ce confusiune şi mai cu semă spre a lăsa fiului deplina folosinţă de numele părintelui său. Cu schimbarea numelui, institutulfi trans-formându-seîn liceu şi întroducându-se mai multe ameliora-ţiunî, suntemfi siguri că va prospera şi mai multa.* Bustul ti lui G. A. Rosetti în Paris. I se scrie din ParisG „Românului :w Iniţiativa luată de mai mulţi amici ai lui C. A. Rosetti, spre a onora memoria sa şi d’a pune bustulu său la „Hotelu de Viile,“ a fostft încununată de succesu şi proiectuiu a isbutitu cu desăvîrşire. „Concursulu membriloru influinţi ai consiliului comunalu, de diferite nuanţe republicane, este asig-uratu, şi amu dobândita cea mai amabilă şi desăvârşită adesiune a tuturora celorG cari au cunoscuta pe C. A. Rosetti, precum şi ala multora din noua generaţiune politică şi juridică. Toţi au ţinuta a se asocia la glorificarea unui bărbata, care mai multa ca orî-cine, a contribuită la ridicarea patriei sale, la sădirea libertăţii în Europa orientală, şi care a rămasa pănă la sfârşita nestrămutatulii amica alG Franciei. „Ospelula comunala din Paris, unde se va pune bustulu lui Rosetti, este încongiuratfi pe din afară de marii Parisianî, cărora pietatea maternă a oraşului lord le-a consacratu o statue. Am voitu ca, în interiorula său, o galeriă dublă să fiă re-servată marilorti. provinciali, cari au ilustrata patria franceză, şi marilorG străini cari au iubitu Francia, au luptată pentru ea, cu cuvântula, prin până şi cu spada. „Pe o placă de marmoră, cu litere de aurii, se va înscri frumosula decreta, prin care marea Legislativă din 1792, puţind înainte d’a face locd convenţiunei şi aprdpe în ajunuia vietoriei dela Valmy, decerna, în numele fraternităţii popdre-lord, titluld de cetăţând francesd celord 18 străini mai iluştri şi mai prieteni ai Franciei şi ai libertăţii, precum fură Wilberforce, Toma Payne, Washington, Jefferson, Kosciuszko, Scliiler etc. „Cei d’ânteiu din noua generaţiune printre marii cetăţeni streini, cari în acesta secolu an bine meritata de Francia şi de Paris voiu fl Garibaldi, ald cărui bustd se face în bronzu; Adam Mickiewiecz, alu cărui bustd ilu repro-ducemd după cela lucrata de David d’Angers; şi C. A. Resetti, alu cărui bustd în marmoră se lucrâză. „Inaugurarea se va face în 24 Februarie 1886, la „Hâtel de Viile. “ „Consiliuld municipala va învita pe toţi primarii principalelord oraşe din Italia şi mai multe delegaţiuni vord asista.u DIN BUCOVINA. Suceava, 8 luliu n. 1885. GuvernnlG României, care pănă acum pe Iota anula subvenţiona biserica, rectius pe Priorulfi vechei «Mitropolii a Moldovei, din Suceava,* în care biserică cu patronulfi s. George se află şi moştele s. I6nfi celfl nou, acea subvenţiune cu prima Aprilie a. c. a suprimat-o, n’a hotărîtfi însă, că definitiva, ori numai provisoriu. La acăstă sistare de subvenţione, ,Candela,* fdiă bisericâscă-literară din Cernăuţi, face în numărulă sSu din prima Iuniu a. c. următdrele observări: »Nu pri. cepemfi,* (Jice «Candela,* *cum s’ar împăca suprimări» acesta cu obligaţiunile de «Patronate,* ce le are Me-tropolia din Iaşi faţă cu biserica s. George din Suceava. Acesta patronate Metropolia din Iaşi l’a esercitată tot- r Nr. 181. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. a canonicei Metropolii din laşi din partea «Episcopului Rădăuţului» întru crearea numai cu ajutorulă braţului lumescti său politicii a acelei Episcopii şi Eparchii ortodoxe naţionale-române, în Metropoliă şi Archieparchiă usurpă-tăre de caracterulă ei naţională, omogenă cu celii ală Arehiepachiei Sucevei, resullă, dic, din acestă purtare şi faptă a Episcopului Rădăuţului, încă rămânerea în-datorireloră patronale a Metropoliei din Iaşi cătră biserica primordialei sale reşedinţî din Suceava ? In a cui »majorem honorem» s’ar putea acesta pretinde, fără ca nu »o însemnată« dară fărte, forte mare «parte a poporului română să fiă vătămată în simţulă său* şi „reli-giosă“ şi naţională ? — Celă puţină, nouă ni se pare, că acestă „fait accompli,'1 succesă uneltiriloru Episcopului Hacman sub lavorulă împrejurăriloră de atuncea, elă, ca să (Jicemă cu ,,Candela,acelă ,,fait accomp!i“ unilaterală despoiâ pre Metropoliă din Iaşi de — drepturile subvenţionării bisericei vechei sale reşedinţî, perdute «acum» în nimbulă dubiosă ală . . .§ Pote să fiă apoi, că guvernulă României, în a cărui sarcină au trecută acele drepturi, cugetandă la ore-care deosebire canonică între biserica României, devenită canoniceşce şi deplină autocefală, şi între Metropoliă Bucovinei şi Dalmaţiei... va fi ţinută acum de îndatorire a privi basa propriă şi adevărată a „Patronatului4 ‘ respectivei biserici de aici, din Suceava, de suspendată; prin urmare, susprinse şi elă — subvenţiunea. Admitu se deci aceste de noi pănă aici ^ise, dăuna, şi când a făcută contractulă de schimbă cu Michailă S‘urza, în puterea căruia a dală Bosancea pentru Brateşulă, s’a legată formală a subvenţiuna biserica s. George. Trecândă Brateşulă în administraţiunea statului e prea evindentă, că şi subvenţiunea dată de Metropoliă din Iaşi cade în sarcina guvernului română. — Noi nu credemă, că guvernulă României, neţinendă îndatoririle sale, ar voi să despăe acum Metropoliă din Iaşi de drepturile ei de patronată faţă cu biserica Metropoliei celei vechi din Suceava. Pe lângă aceea, ar fi să nu scape elă din vedere, că în casulă de faţă, a se feri de speseşi a lăsa în decădinţă o biserică ca aceea, care este ţinta peregrinagieloră din tote părţile, mai alesă însă din România, este mai multă decâtă a vătăma simţulă religiosă ală unei părţi însemnate a poporului română.» La aceste observări ale »Candelei» ne-amă promite noi, cari nu suntemă din sfera opiniunei representate de «Candela,« a face ale nostre reflexiunî şi anume: Noi presupunemă, mai ânteiu, că guvernulă actuală ală României va fi avăndă elă motivele sale, şi. acelea, nu numai resonabile, ci chiară pdfe şi reclamate de acea a sa politică bine chibzuită, căci suprimă respectiva subven-ţiune, fără ca între acele motive să figureze «ferirea de spese* întru a .vătăma simţulă religiosă ală unei părţi însemnate a poporului său. Aceste premiţendă venimă la vorba despre Metro-polia veche a Moldovei, din Suceava, despre care, cum vtdemă «Candela,» ca foiă a Consistorului metropoli- j deşi nu afirmămă morţişă ; totuşi însă credemă, că celă tanâ din Cernăuţi, ia actă destulă de precisată in casulu puţină, ar putea să se facă: ce-ar mai rămânea din ob-de faţa, şi întrebămă : de ce drepturi patronale a des-1 servările „Candelei4* ? Ar rămânea învinovăţirea gu poiata guvernulă României pre Metropoliă din Iaşi, nu vernului României, că ferindu-se elă de spese, ar lăsa demultă şi a Bucovinei, faţă de biserica primordiale decădinţă o biserică, care este ţinta peregrinagieloră sale reşedinţe din Suceava? Lasă că «patronagiulă t6te păiţile, mai alesă însă din România, ce apoi ar bisericescă« în Bucovina nare acum alte drepturi, decâtă g mai multă, decâtă a vătăma simţulă religiosă ală unei de a «presenta» parochi şi aceştia, pre cari Consistoriulă părţj însemnate a poporului română. (Va urma. li propune, la parochii private, unulă dintre trei, er la cele funduare, primulă dintre cei trei şi în ambele caşuri, cei trei şi cestă unulă, dintre toţi concurenţii pentru respectiva parochiâ. Lasă apoi, că în Bucovina este deja chiar şi pănă la scârbă sciută, precum-că acele propuneri de paroohtsofacii mai în deeomun, na după destoi-'CT'atr& ce ^ află 0stand l. nicli clericale şi cu regardarea postulaLeloră besericescl în cutare şi cutare comună, ci ori numai după gradulă .spiţei neamului» cătră cei din Consistoriu, ori după plusul# meriteloră — în numărare: t6te celelalte drepturi patronale suntă numai îndatoriri materiale şi grele. Der, ce e şi mai rău şi mai tristă: patronate’e, după ce, au presentată pre cutare nepotă ori ginere de neamă s6u de bani, au de aci înainte distinsulă dreptă, a privi - patronatele de confesiunea ortodoxă cu mâohnire, 6r cele de confesiunea străină cu bucuriă cum deveniţii Parochi tratează misiunea loră cea sântă şi delicată numai ca o geşeftâriă cu totulă anti-evangelieă şi cum esploatâză ei pre bietulă poporă ţărână său munteană numai întru interesulă loră materială şi vanitosă. Aşa e aici, la biserica din cestiune. Lasă, aşader, că dacă de. ... . „ w a ; damele, că e mimstrulă-preşedinte ungurescă. Dar aceste şi de atan drepturi patronale guvernulă României! . __v TT ^ TTJ_ x ^ _ _* ne mai putăndă suferi, a „despoiată» Metropoliă din Iaşi faţă de vechea sa reşedinţă, căci aici în ţară străină, n’a putută „esercitării" ataroru drepturi să dee altă direcţiune, mai potrivită cu demnitatea ei, a Metropoliei din Iaşi ortodoxe-române, cine ecuitabilă va imputa guvernu- credă Francesele, că Colomană Tisza e ministrulă nostru preşedinte. Erî voiau să ’lă lase a trece, în celă mai bună casă, de ună consilieră ministerială. SERBĂRILE IN GHERLA. in dilele de 16 (28)—18 (30) Augustă a. c. cu ocasiu-nea adnnărei generale a Asaciaţiunei Transilvane pentru literatura şi cultura poporului română. Vineri în 16/28 Augustă primirea Comitetului centrală ală Asociaţiuneî transilvane şi a ospeţiloră ce voră sosi cu trenulă.— Sera: cină comună—de cunoscinţă în cofetăria orăşenescă. Sâmbătă în 17 (29) Augustă la amăZî: prâncjă comună, — banchetă. — Săra: Concertă. Tote în sala otelului orăşănescu. Duminecă în 18 (30) Aug. Sera : bală totă acolo. Programe detaliate se voră distribui în locă la Tipografia , Aurora* — unde e a se adresă şi pentru alte informaţiuni relative la cuartire ş. a. Gherla 20 Aug. n. 1885. Oomitetulă arangiatoră. Ministrului Tisza în Ostanda. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală «Gaz. Trans.«) BERLIN, 26 Augustă. — ţ)iarele anunţă, că de astădată ărăşi s’au espulsafcă o mulţime de Poloni din Prusia. De asemenea începă es-pulsări numărase de supuşi germani din Varşovia. 140 supuşi germani au fostă aduşi la graniţă legaţi în lanţuri. MADRID, 26 Augustă. — Guvernulă aşteptă nota anunţată cu lămuriri din partea guvernului germană, dar se pregătesce a-şi apăra drepturile sale. RIGA, 26 Augustă. — Primarii oraşeloră Riga şi Reval au fostă depuşi din postă la or-dinulă Ţarului, pentru că s’au opusă întrebuin-ţărei limbei rusesci în cele oficiale. CAIRO, 26 Augustă. — Ordinulă ce s’a „Budap. Tagblatt“ publică urmâtorea scrisdre haziiă, ce se ()ice că a adresat’o bărbatului său o damă aristo- j dată la 4 batalidne englese să se mtorcă din ~ ~ * Alexandria în Anglia, s’a revocată lui României acea «despoiare?» Şi acum să trecemă „în casulă de faţă“ ală „Candelei şi la alte momente. Eparchia Bucovinei se scie că ea fu, în puterea legiloră canonice, parte organică şi întregit ore a Metropoliei Sucevei, rrutate de Alexandru celă bună numai cu reşedinţa-i la Iaşi. împrejurarea că, devenindă Bucovina politicesce sub sceptrulă Austriei, este încă sciută, că persona Metropolitului Sucevei, residente la Iaşi, a resignată la jurisdicţiunea asupra Episcopatului Bucovinei, care avea titula oficiăsă de „Episcopia Rădăuţului.44 Canoniceşce privită, fu acestă resignare in merite numai ună provisoră carele, fără vătămarea interese-loră politice ale Austriei, putea să flă reabilitată în de-plina-i canonieitate primordială, dedrece în alte locuri se administrează şi astăcjî diecese şi de Metropoliţî de preste graniţe politice. Ce a făcută insă „Episcopulă Rădăuţu-lui“ faţă de încă totă de stricto jure canonica sa Metropoliă a Sucevei cu reşedinţa-i la Iaşi ? S’a straformată unilateralraente şi fără oreşî care regardare a Metropoliei sale canonice în Archiepiseopă şi a Metropo-litil ală Bucovinei şi Dalmaţiei şi precum scie ori şi cine, că acesta a făcut’o Episcopulă Eugeniu Hacman, numai din trufiâ vană şi personală, apoi din ură încarnată în contra naţionalităţii poporului istorică şi autoctonă ală Bucovinei şi în fine, din orgoliu, totă individuală, asupra nemuritorului Metropolită Şaguna; aşa, şi încă cu durerea cea mai profundă, vede astătfi' totă ortodoxulă Român, că acea alterare a caracterului şi canonică şi naţională ală Eparchiei Bucovinei, este şi se desvoltă totă din ce în ce mai periculosă în ambele acele direcţiuni, totrebămă deci: resultă dre din acea neregardare totală 1 Ostanda, în Augustă, t „...De două (Jile se află aci şi ministrulă preşedinte Tisza. Abia îţi poţi închipui, ce sensaţiune a produsă elă. Când pentru ântăia dată apăru la ţărmă într’o manta albă de baiă, micele Francese se înspăimântară, căci fie-care credea că vede ună spirilă, — spiritulă ], vre-unui amantă, care mai bine a renunţată la spiritulă său decâtă la iubire. . Dar în curăndă se deprinse lumea cu acestă lungă privire şi ministrulă deveni acum obîectulă celoră mai blestemate glume. Mica marehisă Lili Zicea, că din spate l’ar putea schimba cineva cu Sarah Bernhasdt, şi contesa Marguerite susţinea, că elă e omulă-scheletă, ce l’a v&Jufă în Anvers şi care precum se vede a fugită din esposiţiune. Eu am asigurată pe nu voiau să-mî cre> (5°/0) • » » urban (7%) . » * > (6%) - • > » (5°/o) • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură...................... Bancnote austria ce contra aură Cump. 88 93 88 30 100V2 85 V, 9 8 Vi 91 82»/* IO8/* 2.02 vând. 89 93Va 89 32 101V2 86l/2 99Vi 92 83V2 li1/* 2.04 Cursulu pieţei Braşovu din 26 Augustă st. n 1885. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8 84 ' i erj' 1. 8.87 Argint românesc .... » 8.75 * 8.80 Napoleon-d’orî 9.87 * 9.91 Lire turcesc! , > 11.15 * 11.23 Imperial! » 10.12 10.20 Galbeni 5.84 » 5.91 Scrisurile fonc. »Albina* # » 100.50 A 101.- Ruble Rusesc! • t * 123.— » 124.- Discontulă ... » 7—10 % pe ană. JWIt* Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei“ se potti cumpăra în tutungeria lui I. Oross. P. Z. 360—1885. Publieaţiune de arendare. Sâmbătă, în 19 Septemvre 1885 st. n. la 10 6re a. m. se pertractdză în sala capitlului (Kapitelszimmer) din curtea parockialâ evang. licitaţi unea prin oferte pentru arendarea livedei dela Predealu aparţină-t6re comunităţii parocliiale evang. orăşenesc!, ce se mărgineşte cu bota-rulă României, prin urmare în apropierea garei internaţionale din Predealu, şi care prin şosdua ţârei a. u. se desparte în două parţele. Ofe-rentului cu suma cea mai mare i se va adjudecă arendarea pe şăse ani şi adică: dela 1 Ianuariu 1886 pănă la finea lui Decemvre 1891. Doritorii au a depune ofertele sigilate prevâcjute cu timbru de 50 cr., cu 50 fl. arvună şi cu declaraţi unea, că oferentulu cundsce atâtă obiectulu precum şi condiţiunile de arendare, celă mai târziu pănă V i-nerl în 18 Septemvre a. c. la 6 6re p. m. la protocolulu Pres-byteriului evang. în curtea parochială din oraşă. Ofertele ce se voru presenta mai târziu nu se voru luă în considerare. Despre condiţiunile de licitaţiă detailate se p6te luă înformaţiune pănă în (Jiua de licitaţie în comtoirulu tipografiei d-lui Gott, strada Vă-mei Nr. 10. Braşovu, 17 Augustă 1885. (i_b) PresTflterultL evang. C. A. paza sănAtAtiI.-ae In părţile malariose, unde bântue frigurile, seu când este căldură mare, să se bea apă câtă de puţină, şi să se întrebuinţeze Vinultl roşă de Transilvania, -Q C3 C s Cfl >fi c c a re ex re a '5b m -o fi fi fl >fi > u fi 00 fi >fi fi C ’fi S fi > ci -t-a o a? 3= o c fi "fi vo fl s g. ‘O fl fi fl < 'fi c o rd fi o fi *0 fi >fi xfi X O CL fi Sh CC e u fi CL tO X> 00 J2 «fi >fl fi ~ CJ -g fi fi >fi £> 3 fi fi fi r- 9.18 10.37 — 10 31 12 5 * — 12.07 4.45 8.22 2.10 10.06 10.30 2.45 10.50 — 8 OOj 6.05 | — Budapesta—Predealul Trenă omnibus Trenă accelerat Trenă omnibus Trenă de persăne Trenă omnibus Viena — 7.15 — 1 — Budapesta 6.47 1 45 3.15 6.20 «.0J Szolnok 10.37 3.4 7.29 9.11 ll.4f‘ P. Ladâny 1.44 5.21 07 11.26 2.31 Oradea mare 5.33 6.41 — 1.28 Vârad-Velencze — — 9.45 2.00 — Fugyi-Vâsârhely — — 9.59 2 11 — Mezo-Telegd — 7.14 10 *8 2.3 > — Râv — 7.42 11.36 3.18 — Bratca — — 12.1(i 3.41 — Bucia — — 12.43 4.01 — Ciucia — 8.31 1.31 4.2c — Huiedin — 9.01 2.56 5.08 — Stana — — 3.29 5.27 — Aghiriş — — 4.0 5.50 — GhirbSu — — 4.18 6.02 — Nedeşdu — — 4.3- 6.24 — Clnşin | — 10.0- 5.05 6.43 — 12 05 10.16 — 7.03 — Apahida 12.31 — — 7.26 — Ghiriş 2.16 11.24 — 8.51 — Cneerdea ^ 3.12 11.43 — 9.31 — 3.32 11.45 — 9.43 — Ui6ra 3.41 — — 9.51 — Yinţulfi de susti 3.50 — — 9.58 — Aiudă 4.25 12.08 — 10.24 — Teinşfi 4.50 12.22 — 10.44 — Crăciunelă 5.41 — — n 28 — Blaşă 6.0> 12 57 — 11.44 — Micăsasa 6.40 — — 12.18 — Copşa mici 7.00 1.27 — 12.36 — Mediaşă -a* 1.45 — 1.22 6.01 Elisabetopole 2.06 1.56 6.40 Sigiş&ra — 2.31 — 2.34 7.20 Haşfaleu — 2.50 — 3.02 8.01 Homorod — 3.48 — 4.41 10.05 Agostonfalva — 4.19 — 530 11.02 Apatia — 4.34 — 6.08 11.3* Feldiora — 4.53 — 6.35 12.14 Braşovă | Timişă Predeald | BucurescI — 5.20 5 3 — 7.14 1.09 1.50 — 6.07 6.32 — — 2.48 3.23 — 7.30 — 4.56 11.85 9.4( Teiuş A-Arad A-Budapesta cele dintre liniile gr6se. Tipografia ALEXI, Braşovă. Budapesta- IradA-TeiuşA. Trenă omnibus Trenă omnibus Trenă de persone Trenă de persdne Trenă accelerată Trenă omnibus TeiuşA 11.09 8.56 Viena 11.00 7.15 — Alba-Iulia 11.46 — 42* Budapesta 1.45 8 rol Vinţulă de josă 12 20 — 4.53 11.02 i;.44 ii.4(1 Şibotă 12.52 — 5.19 OaVUIvA / 11 12 4.02 ♦12 00 Orăştia 1.19 — 5.41 Art&dA 3 37 7 53 fi.?5 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 — 619 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4 38 — 6.4t Branicîca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.61 — 7.0Q llia 3.36 — 7,29 Radna-Lipova 5 10 — 7.22 Gurasada 350 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4 23 — »'.12 Bârzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 BSrzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 743 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6 14 10 23 llia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 lf\37 Branicîca 8.21 — ' 0.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 AradA 8 10 7.32 11.32 Orăştiâ 10 10 — 12.24 2.39 12.00 4 5 > Şibotă 10 43 — 12.53 dZfBlllOK. ^ 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 8.16 Alba-lnlia 11.19 — 1.40 Viena - 1 8.0) | 6.05 TetnşA 12 05 — 2.24 AradAo'Hmişdra SfjgR&erla (Piski) Fetroşen* Trenă Trenă de Trenă de Trenă de Trenă Trenă orunibuM persdnn persone persone omnibus omnibuS| AradA 6.00 1255 8.25 nimeri» 6 3 > 11.50 2.23 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7 0'. 1227 3.00 N6naeth-Sagh 6.50 1.46 8.54 Haţegă 753 1.19 349 Vlaga 7.19 2 18 9.13 Pil! 8.<6 2.10 4.41 Orczifalva 7.38 2.36 9 25 Oivadia 9.33 2.57 5.28 Mercziîaiva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10. U 3 35 6.07 Tivmfş&ra 8.42 8.40 10.(6 8* etroşenl 10.43 4.04 6>9 Timişdra-AradA Petroşenl— Simeria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă persdne persone omnibus omnibus onmibuB de pers. TimişAra 6.0? 12.25 5 00 Petroşenl 6 49 9 33 5.r8 Merczifalva 6.40 1.16* 5.50 Baniţa 7.27 1014 6.0' Orczifalva 6.51 1.34 Cnvadia 8.06 10 54 6 45 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11 37 7. 5 Nâmeth-Sâgh 7.23 2.25 6 53 Haţegă 9.31 12.17 8 02 Aradulă nou 7 40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8.44 AradA 7 50 310 7.40 Hliierls 10.53 1.35 9.15|