f RE1>ACŢICJÎEA ŞI AOMINISTRAŢIIJNEA: BRAŞOVtr, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe unâ a n fl 12 fior., pe şkse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: 0 seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlaorî nefranoate nu ae prlmoaofl. — Hanuaorlpta nu ae retrâmltă. SP; 179 Luni, Marţi 13 (25) Augusta. 1885. Braşovă, 12 (24) Augustă 1885- Sâmbăta viitore se va întruni în oraşulă Gherla adunarea generală a Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română. întrunirea se face pentru acelaşi! scopu şi în acelaşă timpă, cum s’a obicinuită a se ţină de 24 de ani, de când esistă adecă Asociaţiunea. Pacinică e scopulu, ce ’lu urmăreşce ea în favo-rulă desvoltării literaturei ndstre şi a culturei poporului nostru, şi pacinice îi suntă şi “xnijl6-cele, de cari s’a folosită şi se foloseşce pentru ajungerea lui. Dâcă ar fi să supunemă unei critice lucrarea de 24 anî a Asociaţiutiei ndstre, de sigură altă cusură nu amă pută să-i găsimă, decâtă că a fostă p6te mai puţină intensivă, decâtă amă li fostă îndreptăţiţi a aştepta, şi că la munca pentru înaintarea culturei năstre n’au luată parte toţi cărturarii noştri cu acelaşă devotamentă şi entusiasmă, ce s’a observată în unele părţi. După o activitate pacinică şi atâtă de îndelungată a Asociaţiunei s’au aflată însă critici mai iscusiţi decâtă noi, cari credendu-se dispensaţi de ori-ce îngrijire pentru înaintarea nămului română în cultura sa naţională, i-an aflată re-uniunei năstre altă cusură, care nimică nu are a face cu scopurile ei. întâmplarea a voită ca şi adunarea „Kul-tur-egylet-wului din Cluşiu să se ţină în aceleaşi (jile, în cari se va întruni şi Asociaţiunea ndstră, şi fiind-că acestă „Kultur-egylet,w după propria mărturisire a membriloră lui, urmăreşce sub masca culturei scopuri politice, cei din Cluşiu nu se sfiescă a declara, că acei Români, cari voră merge la Asociaţiune în Gherla şi nu voră urma învitărei lui Moldovân Gyergâly de-a merge la Cluşiu, se mărturisescă prin acâsta de anti-magliiari, âr adunărei Asociaţiunei îi voră da unii caracteră politică contra maghiarismului. Astfelă ne spune ună corespondentă ală lui „Egyetărtâs, “ că la Gherla se voră aduna contrarii Maghiariloră, âr la Cluşiu contrarii Ro-mâniloru. Avemă şi aici de a face cu una din apucăturile viclene ale adversariloră culturei n6stre şi ale celoră ce mănâncă simbria loră. Asociaţiunea de multă le este ună ghimpe’n ochiă, acum se folosescă de ocasiune şi-i atribuescă întrunirei membriloră ei scopuri politice, cari se înţelege, se razimă numai pe închipuirea loră că cei cari, în locă de a alerga la isvorulu culturei maghiare, se îndeletnicescă cu trebuinţele culturei române suntă contrari ai Maghiariloră. Acesta e logica şoviniştiloră şi renegaţiloru şi deci ară voi să se presinte la adunarea din Gherla numai „moderatulă“ preşedinte.... ală Asociaţiunei. Din norocire însă, Asociaţiunea numără în sînulu său nisce membri, cari sciu să preţuiască în destulă necesitatea, de-a o feri de ori ce înrîu-rire politică, care ar pute să’i turbure activitatea liniştită literară şi să’i compromită astfelă interesele de esistenţă. In privinţa acâsta „mo-deratulu“ preşedinte va întâmpina sprijinulă celă mai energică din partea tuturoră membriloră Asociaţiunei şi nu esistă între aceştia nici ună ^„extremuw, care să aibă cutezarea a periclita viâţa ei prin purtare nesocotită şi'necorăspun(Jătâre sta-tuteloră ei. De altfelă, cei din comitetulă „Kul-tur-egylet^-ului maghiară şciau bine când îşi va ţine Asociaţiunea nâstră adunarea sa generală. De ce şi-au fixat’o pe a loră într’o vreme cu a nâstră, să nu pâtă merge Românii la ea?.: La Cluşiu negreşită că se va face destulă politică, cine ’i şi p6te împiedeca pe Unguri, căci dâră a loră e lumea; la Gherla însă se va face ce s’a făcută la tâte adunările Asociaţiunei de 24 de anî; se voră chibzui mijlâcele, de cari dispunemă şi de cari amă pută să dispunemă pentru ca să se cultive mai cu succesă limba şi literatura română şi poporului să i se dea ună avântă mai puternică spre cultură. N’avemă lipsă de politică în întrunirile nâs-tre literare şi încercarea adversariloră nodri de-a atribui Asociaţiunei nâstre scopuri politice o res-pingemă eu indignare. Dar pentru ca problema nâstră culturală să aibă sorţi de isbândă, este de lipsă ca toţi din t6te părţile să alergămă la loculă întrunirei Asociaţiunei şi să contribuimă cu toţii la promovarea lucrăriloră ei pentru înaintarea poporului română, căci unde suntă mulţi puterea cresce. SCRISOREA LUI BAUSSNERN. „Siebenblirgiscli-deutsches Tageblatt“ încheiă răspunsulă său la scrisârea lui Baussnern astfelă : Baussnern aecentuăză cele trei scopuri ale reuoiu-nei dela Cluşiu: apărarea maghiarismului contra româ-nisărei, lăţirea sentimenteloră şi cugetăriloră patriotice între Saşi şi Români, lăţirea cunoscerei limbei maghiare. Critica acestoră tendinţe a fâcut’o cunoseutulă răspunsă ală congregaţiunei comitatense din Sibiu. Nimică jignitoră apoi nu găseşce Baussnern în tendinţa reuniunei, de-a forma grădini de copii, unde copii români şi saşi să înveţe ungureşce. Pentru cei bogaţi nu, căci acasă voră îngriji ei bine de limba maternă ; este însă pentru cei sbaci, cari totă (Jiua ocupaţi cu meseriile loră, nu voră putea să instruescă cum se cuvine pe copii loră limba maternă. Dovadă suntă multe case sărace din Pesta unde părinţii germani nu se mai potă înţelege cu [jcopii loră ce cerceteză şcoli maghiare. — Dar de-ar şi voi să maghiariseze reuniunea, se întrebă Baussnern, cum ar pute face acesta ? Funcţiune dătătore de legi nu are şi puterea esecutivă nu pote observa faţă de ea, decâtă o ♦ binevoitore neutralitate«, aşa că tendinţa, de ar esistă, nimică periculosă nu ar involva pentru Români şi Saşi. Aşa ar trebui se fia, dar nu este aşa. Nu e numai o ♦ binevoitore neutralitate* când ministrulă, aprobându’i statutele, nu le aprobă pe ale .Opincei române*, când îi oferă libertatea de portă, când membrii tribunaleloră, judecâtoriiloră de cercă şi ai tutuloră posturiloră se facă membrii ei, când miniştrii desaprobă resoluţiunile de respingere ale comitateloră. — Câtă de puţină preţueşce Baussnern autonomia municipală şi libertatea de pressă, se vede din faptulă, că socoteşce de îndreptăţită ridicarea juriului de pressă din Sibiu şi anularea hotărîriloră congregaţiuniloră comitatense ale Sibiului şi Bistriţa-Năsău-dului cu privire la apelulă »Kultur-egylet»-ului, Să (|i-cemă, că nedreptă a fostă verdictulă în procesulă ♦Tribunei*. Urmăză de aici că era dreptă să se ni-micescă juriulă din Sibiu, când nu s’a procedată tot astfelă şi cu alte jurii, cari au verdicte nedrepte? Juriulă din Budapesta declară nevinovată pe Iuliu Verhovay, care vărsa ună potopă de calomnii în contra Regelui Ungariei într’ună articulă despre ună toastă ală acestuia ţinută la Kaşovia pentru Ţarulă. Câtă nu se măsură cu măsură egală, nime nu va găsi că dreptă a fostă sistarea juriului din Sibiu. Ce privesce anularea concluseloră congregaţiuni-loră din Sibiiu şi Bistriţa-Năsăudă, sciută e articolulă XLII: 1870 (legea municipală) puct c) din § 1: »Afară de acesta muuicipiile se potă ocupa cu alte afaceri generale, ba chiar de-ale ţărei, le potă esamina potă să’şi esprime conclusele lorii in privinţa lorii. sS şi le împâr-tăşiască între sine şi guvernului şi se le aşternă în formă de petiţiune directă camerei deputaţiloră.* Ministrulă interneloră a anulată decisiunea congregaţiunei sibiene şi a oprită trimiterea ei la celelalte municipii, a vătămată der dreptulă, ce citatulă § îlă dă municipiiloră. Acesta e celă dinteiu casă în Ungaria, că ministrulă anu-leză o părere a nnui municipiu dată în formă de reso-luţiune, cu tâte că comitatele unguresc! şi au împărtăşit resoluţiunile lor nu numai în cestiuni relativ mai neînsemnate, ca a reuniunei din Cluşiu, ci în cestiuni importante cum a fostă: ocuparea Bosniei, fără ca guvernulu să le împedeee. Dice Baussnern, că ministrulă a anulată conclusele în puterea dreptului său de supraveghere." Legea municipală ^ice în § 3 : »Decisiunî, cari privescă: a) fixarea bugetului, b) vinderea seă cumpărarea averei ira-niobile, c) facerea de împrumuturi, d) închiderea seu desfacere contracteloră apăsătore şi clădirilor publice întru câtă acesta nu se înterneeză pe bugetulă aprobată — e) sistemisarea de posturi nouă de amploiaţi, cari după lege eerCk aprobarea mai înaltă, se potă esecuta numai după aprobarea obţinută ministerială. Legea municipală numără mai ân-teiu taxativă hotărîrile, cari trebuescă supuse controlei ministrului şi indică apoi alte decisiunî de lege, cari pretindă aprobarea ministerială pentru hotăririle municipiiloră. Totdeuna trebue să fie însă lege, care să sta-tornicescă dreptulă de supraveghiare şi aprobare ală ministrului. Dar hotărîrea congregaţiunei comitatense cuprinde o astfelă de materiă, pentru care vre-o altă lege să statornicăscă dreptulă de supraveghiere ală ministrului? Materia hotărîrei este o părere, o convingere. Nu va găsi nime nici o lege a Ungariei, care să supună dreptului de supraveghiere o părere ori convingere a unui municipiu în formă de condusă. Şi e şi lămurită lucru, de ce o ostfelă de lege nu esistă şi nu pote esistă• Căci se p6te ridica ori anula în genere o părere. Fie dreptă ori nedreptă, ea este o posesiune nealienabilâ a celui ce o are şi o esprimă. Ea pote fi combătută şi urmărită, dar nici odată anulată, nici de puterea statului. SOIRILE PILEI. Din incidentulă venirei ospeţiloră poloni la espo-siţia din Pesta, ministrulă de interne a dată căpitanului orăşenescă supremă instrucţiuni, ca cu ocasiunea visitei Poloniloră să ia cele mai întinse disposiţiuni, ca nu cumva acăstă visită amicală să degenereze, tocmai în acestă momentă delicată, într’o demonstraţiune antiru-săscă. Căpitanulă orăşenescă supremă s’a adresată în acestă afacere cătră preşedintele reuniunei polone din Pesta, care a şi declarată că vrea să eviteze ori-ce demonstraţiune. In acelaşi sensă căpitanulă orăşenescă supremă s’a adresată şi cătră conducătorii escursiunei, primarii din Lemberg şi Cracovia. —0— Ni se scrie din Biserica-Albă: ,In 18 Augustă n., cu ocasiunea aniversării nascerei Maiestăţii Sale, s’a oficiată şi în biserica catolică de aici ună Te-Dewm. Mulţimea poporaţiunei catolice de aici este germană. Cn tote acestea Episcopulă catolică din Timişoră a interzisă cântarea imnului »Gott erhalle* (Dâmne ţine etc.), or-donândă totodată, că dacă totuşi s’ar întâmpla să se cânte, atunci cuventulă »Kaiser« (împărată) să se lase afară şi să se înlociască cu »Konig“ (rege.) Nemţii aufjindă de acesta şi-au eşită din flegmă şi şi-au propusă să demonstreze contra ordinaţiunei episcopului ,patriotă.* De-monstraţiunea a constată în aceea, că Nemţii au cântată imnulă şi cuvântulă »Kaiser« l’au intonată aşa de puternică, încâtă »patrioţii« au rămasă înlemniţi« —0— Totă de acolo ni se scrie, că în aceeaşi Egyetertes,c care pănă aci sprijinea as-piraţiunile cehe, publică ună articulă fulminantă în contra »politicei echivoce a Cehiloră.« Foia ungurescă impută aeestora, că esecută ună jocă falsă, >căutândă de o parte alianţa Unguriloră, de altă parte svârcolindă acelă focă, prin care trebue să se incendieze coperişulă casei nostre!“ Şi anume Ungurii se temă, că politica Cehiloră nu va rămâne fără efectă în cerculă naţiona-lităţiloră din Ungara. — E forte caracteristică mărturisirea t6iei unguresc!, dar de ce se teme nu scapă. —Clin conferinţa sa din anulă trecută, statulă catolică din Ardelă făcuse o representaţiune cătră ministrulă de instrucţiune, în care spunea, că şcălele medii catolice ale Ardeiului suntă autonome, deci guvernulfi resp. inspec-torulă şcolară, nici o influenţă nu pote avea în afacerile loră. Ministrulă respinse argumentarea memorandului. Elă nu numără şcălele acestea între autonome, confesionale ; nu negă, că statulă catolică nu îşi are şi elă partea sa la administrarea loră, dar îşi reservă şi sie-şî o parte — deci o dublă dependinţă. Apărândă dreptulă Maiestăţii Sale c. a. r. şi pe temeiulă acestuia influenţa guvernului, ministrulă (Jice, că nicidecum nu va căuta să jignescă influenţa clerului catolică. —0— Ni se scrie din Somcuta-mare: „In 12 Iuliu a. c. s’a ţinută ună bală împreunată cu concertă în favorulă bisericei gr. cat. din Şomcuta mare, cu care ocasiune după substragerea speseloră a rămasă ună venită curată de 68 fl. 50 cr. v. a. Acestă sumă d-lă preşedinte ală comitetului balului a predat’o d-lui Paulă Dragoşiu, cu-ratoră primară. Guratorimea bisericei gr. cat. din Şom-cuta-mare esprimă cea mai ferbinte mulţumită publică onoratului comitetă aranjatoră“. —0— Corulă vocalii din Lipova cu succursulă orchestrei pompieriloră aranjază Duminecă la 18/30 Augustă a. c. ună Concertă şi petrecere cu jocă, în ospătăria la >Arehiducele Iosifă.* Inceputulă precisă la 8 ore sera. Preţulă de intrare 60 cr. de personă. Venitulă este pentru fondulă Corului vocală. Musica: banda cetăţenăscă din A radă. Programulă concertului este următorul ă : 1. Stelele, coră mixtă. 2. Doina, coră bărbătescă- 3. Ouverture, de Suppe, orchestru. 4 Leneşulă, fabulă de Haralambă Grandea, predată de D-şora E. Bogoiu. 5. Cântecă vânătorescă, coră bărbătescă, cu acompa-niare de trompete. 6. Romanţe, de Georgescu, orchestru. 7. Imnulă unirii, coră mixtă. 8. Ună sfată, poesiă de G. Marchişiu, predată de d-lă At. Pasca. 9. Introducere din opera Norma de Bellini, orchestru. 10. Serenada, coră bărbătescă. —0— Mai mulţi din scriitorii şi Ziariştii francesî, cari suntă sărbătoriţi de vre-o câte-va dile la Budapesta, au intenţiunea — spune »Românulă« — de a trece dela Pesta la Constantinopole oprindu-se câtva la Bucurescl. Printre ei, ni se citâză şi poetulă Franpois Coppâe. —0— ,LTndependance Roumaine» află, că d. Dimitrie Sturza, ministrulă instrucţiunii, a fostă însărcinată să facă ună răspunsă la nota guvernului englesă asupra Evreiloră. —0— In Tavarna, comitaiulă Zemplină, a fostă la 17 Augustă n. pe la 7 ore sera ună violentă cutremură, care a durată mai multe secunde, pricinuindă mari stricăciuni. Parte din castelulă contelui Hadik-Barkoczy s’a dărîmată, pe când clopotele castelului începură a suna. In sătulă vecină au fostă rău vătămate biserica şi casa preotului. —0— Dela şefulă oficiului poştală din Zernescî primimă următdrea declarare: Zernescî 21 Aug. 1885. »Multă onor. d-le Redactoră! Permiteţi-mî a vă ruga, ca cu privire la plângerea apărută în Nr. 176 ală stimatei d-v. foi despre neorânduiala ce ar esislâ la distribuirea (Jiareloră şi scrisoriloră sosite la poşta de aici, să binevoiţi a însera şi declaraţiunea mea modestă şi conformă adevărului. Numai de câteva săptămâni s’au începută a se distribui pe la casele adresaţiloră scrisorile şi diarele ce so-sescă la posta de aici, afară de acele (Jiare pe cari le iau în primire dela postă adresaţii în personă seu prin curierii loră, şi precum în generală »orice începută este greu*, de aicea derivă şi aceea, că servitorea căreia i s’a încredinţată înmânarea scrisoriloră nu cunosce pe fiecine; cu tote astea însă flăcăruia i se tace înmânarea acasă punctuală şi cumcă acesta se întâmplă în deplină consonanţă cu regulele poştale, o dovedesce împregiurarea, că despre contrariulă n’am primită păn’acum dela nimenea o plângere. Decă respectivulă domnă, care s’a plânsă, va observă cea mai mică procedere neregulată şi va binevoi a mi-o face cunoscută, nu voiu întârdia a luă măsurile necesare. Primiţi, s. c. 1. Gidofalvy Adolf. magistru poştală reg. ung. cu celă sătulă este mai lesne a sta de vorbă, apoi seim? că omulă hămişită şi ruptă de fome nu-i de trebă de nimică, nici măcară de — Unguri. —O— Cap.-Manaştiur, 20 Augustă 1885. Dumineca trecută am fostă de faţă la o adunare a membriloră comunali, convocată spre desbaterea pre-liminăriloră pe anulă următoră. Adunarea acesta promitea încă din începută a fi interesantă prin o posiţiune ce se află în preliminariulă bugetară referitdre la scola de stată din locă. S’a rădicată anume aici, la iniţiativa d-lui k. monostori Papp Sândor jude r. şi prin conlucrarea mai multoră părticoşî de jidovă şi ungură, încă acuma e anulă o şcolă ungurescă, care tinde de a ne suprima şcola năstrâ confesională, şi de a lăţi miasmele pseudo-culturei ungureşcî şi pe acestă vale ascunsă. Eu ţină multă la aceea ca sâ ne cunoscemă bine unulă pe altulă, spre a sci că în cine ne putemă încrede j şi de care avemă de a ne feri, pentru aceea mă voiu' Lugoşă, la 22 Augustă 1885. Domnule Redactorul In numărulă 175 a. c. ală preţuitului D-Vostră diară daţi locă între »Scirile di-lei« la o plângere din Lugoşă privitore la trupa teatrală j română de sub direcţia d-lui Petculescu, anume că pu-| bliculă nu-lă încurăgiază de locă — ba mai multă de I câtă atâtă, în unele sări nu încaseză nici atâta ca să-şî acopere spesele, şi faceţi întrebarea, că : ce se fie cama1 nepăsarea Româniloră siu defectele trupei ? La acestă întrebare daţi-mî voiă d-le Redactorii a Vâ da cele mai adevărate desluşiri şi a Vă esplica tot ulii în modă imparţială, fiindcă nu facă parte nici din trupa d sale, nici din Românii locuitori în Lugoşă — sunt unii simplu călătoră, care petrecândă mai multă timpă aici am avută distinsa fericire seu nenorocire, singură nu sciu cum să o mai numescă, de a participa la două represen-tăţii şi cele d'n urmă ale d-lui Petculescu; — pre lângă acesta m’am informată îndeajunsă şi de succesulă piese-loră representate mai înainte, câtă şi despre sprijinulă ce i l’a dată publiculă. D-V6stră singuri şi împreună cu noi D-le Redactorii sc-iţî posiţia nostră critică (a Româniloră de dincăce) îd privinţa materială, mai alesă în acestă timpă; — acesta ar trebui să-o scie şi D-lă direct oră Petculescu deşi nu se ocupă cu cele economice şi are fericirea de a avea misiunea de artistă — şi apoi noi Românii, dacă nu stămă bine cu economia, nu s ămă bine cu nimică. LugoşenI omeni cu autoritate mi-au spusă, că la începută când avea şi o trupă mai bună, i-au dată totă concursulă — ba încă la renecsentatia ce s’a daţii în beneficiulă D-nei Vernescu, însuşi D-iu P< tculescu a foslO pusă în uimire de numărosulă publică şi chiar şi-a es-primată şi părerea de bucuriă la sfirşitulă pieseloră. Dacă D-lă Petculescu nu şedea aşa multă aici, încerca de a schiţa aci decursulă amintitei adunări După j ce jidovulă Roth, notarulă de aici, ceti mai tote posiţiu- J nile, ajunse cătră capătă la ună punctă, unde elă pro punea, ca pentru scăla de stată să se prelimineze din; venitulă satului 5°/0. Vă^ândă aci faimosulă Papp Sândor că ună curentă contrară i se ivesce îu poporă, care striga energică, că nu are lipsă de scălă ungurescă, deorece îşî are scola sa românâscă confesională destulă de bună, recurse la apucături şi viclenii; d-lui fiind calvină de nascere, ne este cu atâtă mai periculosă cu câtă cunăsce întru câtva limba şi moravurile poporului româ-nescă ; se mulcomi dară şi Z^e cu blândeţe : bine, bine, că decă nu vreţi să daţi ceva pentru scola »împărăfescă“, atunci să se pună banii aceia în rubrica cheltueleloră neprevăzute, şi apoi cănd s’ar pofti de acolo se voră i timpă de două luni, de sigură că nu pâţia ceea ce a păţită — de a nu i se cerceta representănle D-sale. Dar D-sa s’a înşelată în ideiă — că vă^ândă suc i cesulă la începută a gândita că aici e bine de a sta mai multă timpă; — apoi ori şi cine scie că şederea prea multă în ună locă a unei trupe obosesce publiculQ pe de o parte, pe de altta şi visitatorii mergândă o lună, două, li se golesce punga, şi în specială la noi Românii de diocăce, cari avemă o pungă mică de totă. Acum să vedemă dacă D-lă Petculescu său trupa D-sale a corăspunsă cerinţeloră celă puţină după cum potă pretinde Lugoşenii; căci nici ei nu trebue să aibă mari pretenţiunî au fără puţine escepţii, — Trupa D-lui Petculescu nu e anicl chiar, dar nici başl, cum <4ice Bănăţenulă. Incâtă privesce D-ia Petculescu, care pote, nu sciu, sigură deşi nu are'studii scote, ca să nu vie globă pe noi ; ce audindă plusării ■ , , . . .. . „ , ’ 6 F ’ .’ o i H S speciale pentru acesta, totuşi se vede in densulâ taleu- tulă de actoră, orî ce rolă a jucată totdeuna i*a succesfl. cu îndestulire »se alipeu de părerea Măriei Sale*. Aci numai câtă a schimbată d-lui numele, precum face poporulă cu aceia pe cari i stropeşce, Ie dă adecă o poreclă şi în locă de »Alesandru» le dice ,lupă“. Astfelă se vindecă pe Ia noi şi epilepsia. Nu potă se lasă aci neamintită purtarea consciinţio-să, dovedită şi cu ocasiunea acesta, de cătră bravul ă medică'voiă D-le Redactoră, pote vă voiu cercuală dl. Alecsandru Goîceriu care pe lângă tote asupri-^ a vă schiţa pe scurtă ultima seră în acestă privinţă îi datorescă totă rcspectulfl, fără de a-i face prin acesta vre-ună complimentă, în fine dânşii jocă destulă de bine. Nici ceilalţi nu merită a fi des-preţuiţi — j6că binişoră. — Dar cum amă mai Z^ă causa nereuşitei »e şederea D-sale prea multă aici * Daţi-ml fi obosită pănă aici, de adio a D-îui Fet- rile şi persecuţiunile rămâne neclintită în convingerea j culescu în 20 a. 1. c. t sa naţională, şi laudă zelulă înfocată ală tînărului clerică J când se representâ »Mortea Iui Mustafa-paşa la Knsciuc,< George Petrovană, care prin protestarea sa energiosă în contra nelegiuriloră ce se aducă limbei şi rasei nostre, îşî câştigă din ce în ce mai tare iubirea poporului, preste care are să păstorescă. Şi are lipsă poporulă acesta de o păstorire hotărîtă, căci e aprope de perire; starea lui este de totulă deplorabilă, jumătate din poporaţiunea de aici nu semenă atâtea bucate, încâtă să le potă ajunge preste iarnă ; primăvara deja se cumpără în mare parte mălaiulă de sămânţă şi de mâncare, se cumpără pe bani ori se plătesce cu munca. Omenii aceştia au prunci, cari ceră de măn care, şi în casă nu au ună grăunte de mălaiu; cari se plângă că le este frigă, pănă când hainele şi aşternu-turile loră suntă date la dobă pentru imposite; cadă bolnavi la pată şi nimeni nu-i întrebă că ce-i dâre, nimeni nu le întinde o îmbucătură. Omcnii aceştia îşi dau pe vinarsă întregă sudorea de pe o săptămână, se ploconescă frumosă când vine solgăbirăulu; cască şi se rogă lui DumneZeu întrega Duminecă, dar nime nu-i ascultă, nime nu-i deşteptă, nimeni nu are milă de ei. Preoţii se pierdă prin învălmăşala intereseloră egoiste, pentru marele interesă naţională Ie lipsesce sensulă; cei dela Consistoră se îndopă bine astăZî, ca să moră graşi mâne. Poporulă flămânZesce şi gândesce că aşa e legea Ar fi bine dâcă celă puţină domnii dela »Reuniunea de maghiarisare* ar lucra acuma mai înţelepţesce şi ară tocmi aşa, ca din miile acele ce să adună pe Z* ce merge, să sosescă câteva şi pe la cei ce ducă lipsă; piesa deşi fu tragică, totuşi gândeai că te afli !a o co-mediă; publiculă în locă de a fi seriosă, isbucnea în ri-sete; piesa acesta fu representâtă rău. Trecu şi acesta, der ceva şi mai importantă fu »rostirea* Dlui Petculescu după sfirşitulă piesei — ca de adio — acesta în ade-vără puse vârfă; începu a blama, a tacsa cu cuvinte ne-cuviinciose pe advocaţi, pe preoţi etc. DlQ Peteulescii înainte de tote trebuia să mulţămescă publicului de faţă şi in urmă să facă alusiâ la cei ce nu i-au data concursulă şi acâsta să o facă în ună modă forte finii, căci mai multă impunea. Lasă opiniei publice ca din cele de mai susă să judece şi să vaZă causa. Călătomlu. Raportul ii | comitetului Associa\iunei transilvane pentru literatura română si cultura poporului română, despre activitatea sa în decursulă auului 1884. Onorată adunare generală! In conformitate cu disposiţiunea statutelor!! din §. şi a conclusului adunărei generale din anulă Deşiu, p. prot. 33, comitetuln, instituită în 32 lit. g. 1882 dela adunarea generală din anulă 1884 din Braşovfl, îşi ia voia a presenta onoratei adunări generale următorulă raportă despre activitatea sa în timpulă dela l-a Ianuarie pănă la 21 Decemvre n. 1884. I. In decursulă anului 1884 s’au ţinută 20 şedinţe, în cari sub conducerea vice-preşedintelui Iacobă Bologa, GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Nr. 179. s’au făcuţii disposiţiunile pentru punerea în lucrare a conciuaeloru respective ale adunăriloră generale din anii 1883 şi 1884 şi s’au resolvită curenţiile intrate. Sumele votate în bugetil de adunarea generală, pentru anulă 1884, după cum onorata adunare se va convinge din raţiociniului presentată, s’au folosită conformă indigităriloră primite, atâtă pentru scopurile de ad-ministsnţiă, câtă şi pentru stipendiile şi ajutorele pro-vgijute de adunarea generală. Stipendiile conferite în anulă precedentă s’au lăsată în folosirea respectiviloră stipendiştl şi ajutoraţi, cari n’au terminată încă cursulă învâţăturei, dar au dovedită progresă îndestulitoră şi purtare morală eorăspun-4§t6re; er pentru stipendiile devenite vacante în anulă 1884 şi pentru ajutorele date în favorulă invăţăceiloră de meserii din partea societăţii »Transilvania,* s’a escrisă concursă, şi ele au fostă conferite tineriloră însemnaţi în conspectulă alăturată */• acesta raportă. Din sumele puse la disposiţiă pentru ajutorarea scoleloră poporale, s’a dată din bugetulă anului 1884 ajutore de câte 100 fl. scoleloră confesionale gr. cath. din Şimleu, Şom-cula, Beclenă, Lăpuşulă ung., şi scolei gr. or. din Câmpeni. Din stipendiile amintite amintite însă unulă de câte 100 fl., din cele 2 menite pentru înveţăcei în o meseriă mai perfecţionată în lemnărită, cu clasula de preferenţă a coneurenţiloră din munţii apuseni, şi cele 2 de câte 60 fl., menite pentru ascultători de agricultură dela scola de specialitate din Cluşiu-Mănăstură, deşi s’a publicată în două rânduri concursă şi, cu privire !a celă dinteiu, s’a atrasă chiar de a dreptulă atenţiunea comitetului din despărţământulă Abrudului, nu s’au putută conferi din causă, că nici unulă din concurenţi n’a avută cualifica-ţiunea cerută şi astfelă sumele aeeloră stipendii s’au adusă la fondă. O parte însemnată a şedinţeloră a fostă consacrată esecutărei conclusului adunâriloră generale din Braşovă şi Orăştiă cu privire la zidirea scd'ei de fete. In adunarea generală din Orăştiă se presentase ună plană de zidire şi preliminarulă de spese. Aprobândă adunarea planulă, comitetulă a făcută îndată disposiţiile pentru dare în întreprindere prin concursă a esecutărei zidirei după acelă plană. Cu acestă ocasiune studiindu-se plănuiţi de mai mulţi bărbaţi de specialitate, s’a constatată, că esecutarea lui pe de-o parte ar recere mai multe spese, decâtă suntă arătate în preliminară, că ar cuprinde prea multă spaţiu de zidită în comparaţia cu spaţiulă folosită, că ar recere prea multe spese de întreţinere şi că pe de alta n’ar satisface pe deplină tuturoră cerinţelor din punct de vedere pedagocic igienic şi estetic. Astfelă comitetulă a creată că lucra în interesulă causei, dacă va sista primirea oferteloră , totodată pentru a nu aduce în stagnaţiune afacerea zidirei, a consultată mai mulţi bărbaţi de specialitate şi în conţelegere cu ei, a stabilită condiţiunî nouă, amănunţite asupra numărului, măriirei, distribuirei îneăperiloră, asupra luminatului, încălzitului, igienei, modului de construcţiă, a presentărei planuriloră şi oferteloră, precum şi asupra supraveghic-rei la esecutarea zidirei şi, pe basa acestor’a, a escrisă concursă pentru presentarea de planuri de zidire şi de oferte pentru esecutarea planuriloră. In urma acestui concursă s’au presentată Ia co-mitetă 9 planuri şi oferte, cari au fostă espuse în cancelaria asociaţiunei spre privire şi studiare din partea publicului. Din sînulă comitetului o comisiune a fostă delegată a culege opiniunile celoră competenţi despre planuri, pentru a presenta la timpulă său o părere motivată asupra planului, ce ar fi de adoptată. Pentru o şi mai mare asigurare în acestă privinţă, s’a adausă mai târcjiu comisiei şi ună juriu de bărbaţi străini, dmenî de specialitate, cari studiândă planurile în privinţa valorei loră şi a conformităţii cu condiţiunile stabilite de comitetă, să presente o părere binemotivată asupra loră. Răfuială pe părerea juriului, comitetulă n’a putută accepta pre nici unulă din planurile presenta te la concursă, de oreee nici unulă nu întrunise tote condiţiunile concursului şi astfelă cu finea anului 1884 cestiunea esecutărei Zidirei nu ajunsese la o deslegare mulţămitdre. Decă însă ne este permisă a anticipa unele date despre desvoltarea ulteriără a lucrului cu începerea anului 1885, şi cari prin urmare ar avea să se cuprindă numai în raportulă^ ce ar fi să se presente adunărei generate din anulă 1886, vomă aduce la cunoscinţa onoratei adunări că, în urma unora nouă pertractări cu unii din oferenţii şi proiectanţii planuriloră anteriore pentru modificarea planuriloră conformă dorinţei comitetului, s’a acceptată ună plană ală architectului F. Maetz din Cluşiu şi acesta s’a şi însărcinată cu esecutarea edificiului pentru suma de 59,700 fl. v. a. Planulă se alătură •//. la acestă raportă pentru mai deaprope informare a onoratei adunări. Lucrările de esecutare s’au începută în primăvara acesta şi, pe timpulă când suntemă adunaţi în adunara generală presentă, cu viă satisfacere putemO constata, ca edificiulă scăiei, care cu dreptă cuvântă se pote privi ca ună decoră ală asociaţiunei nos-tre, este pusă sub coperişă. Astfelă în anulă viitoră sperămă a pute raporta, că a sosită fua multă dorită de t6tă suflarea românescâ din părţile nostre, de a vede începută instrucţiunea în scola superidră de fetiţe a asociaţiunei. Adevărată este, ca pregătirea planuriloră, a esper-tiseloră şi a tuturoră lucrăriloră pregătitore au reclamată unele cheltuieli neprevâdute în j[bugetulă anului 1884, dar sumele în comparaţiă cu lucrulă de esecutată, ne-fiindă prea considerabile, nu s’au pusă în sarcina bugetului, ci în ală şcolei, şi la timpulă său sperămă a le vedea acoperite pe calea, pe care ni-o au indicată onoratele adunări generale pentru întregirea sumei reclamate pentru didire. In legătură cu aceste ne luărnă voiă a vă face cunoscută, ca proiectulă de stătută de organisare ală şcdlei dimpreună cu planulă de învăţămentă, supusă unei nouă revisiunl din partea comisiei ad hoc şi a comitetului, deşi nu s’a putută publica, conformă conclu- sului adunărei generale din Orăştiă încă în anulă 1884, se pdte considera ea lucrare ce aparţine acestui ană şi astfelă deşi tipărită în foia asociaţiunei numai în anulu acesta îlă present.ămă onoratei adunări •///. spre luare la cunoscinţă. Conclusulă adunărei generale din Deşiu cu privire la iăsămentulă răposatului Avramă Iancu, de asemenea afacerea eu lăsământulă răposatului lonă Titie din Deşiu nu s’au putută esecuta, respective termina, din causă că nu s’au primită, pe lângă repeţite solicitări, raporturile finale ale advocaţiloră plenipotenţiari. S’a dispusă însă, şi pănă la sosirea raportului cerută, esarendarea moşiei, ce aparţine lăsământului lui Avamă Iancu, pentru suma anuală de 100 fl. v. a., care s’a trimisă comitetului şi se administreză în fol 'sulă fundaţiei făcute de testatoră. II. Cu privire la administraţiunea averei asociaţiunei observămă ca, cu începutulă anului 1884, s’au introdusă unele schimbări în purtarea contabilităţii, astfelă ca să se facă cu putinţă o mai bună evidenţă şi controla, pe de altă parte stabilindu-se, în conformii ate cu conclusulă adunărei generale trecute, regulamentulă pentru incassa-rea taxeloră de membri şi făcăndu-se şi tipăriturile necesare, s’a începută în decursulă anului punerea în lucrare a disposiţiiloră acestui regulamente. Din insuficienţa personalului de manipulare înse lucrarea nu s’a putută termina aşa, ca încă în anulă 1884 să se expedeze registrele la direcţiunile despărţăminteloră şi la membri şi să se potă face incassarile, ci aeăsta abia s’a putută face cu începutulă anului 1885. Fiind der lucrulă încă în curgere, asupra resultatului vomă putea raporiâ numai la adunarea generală vitore. Scontrările făcute cassei în decursulă anului au a-flată tote în bună ordine şi din raţiociniile ce se presenta pentru timpulă dela l-a Ianuarie pănă la 31 Decemvrie 1884, onorata adunare va binevoi a se informa mai pe deplină despre modulă de administrare şi manipulare a averei associaţiunei. Conformă raţiociniului acestuia averea întrăgă a asociaţiunei cu finea anului 1884 a fostă de 95.915 fl. 23 cr., a fundaţiuniloră şi deoositeîoră administrate de comitetulă asociaţiunei de 13,659 fl. 66 cr. în totală der 109,574 fl. 89 cr. Sumele proiectate la venite şi anumită : la tacsele de membri (pos. 2) cu 1.970 fl., la interesele după efecte publice (pos. 3) cu 3 254 fl. 86 cr., şi la prenumera-ţiunî (pos. 1) cu 10 fl. au fostă mai mari la pos. 2 cu 412 fl. 33 cr., la pos. 3 cu 163 fl. 92 cr., la pos. 7 cu 2 fl., aşa der în totală mai multe intrate cu 578 fl. 25 cr. Pe de altă parte venitele proiectate la pos. 4. interese după capitale elocate cu 133 fl. 75 cr., la pos. 5. chirii cu 2.156 fl.; şi Ia pos. 6. tacsa de administrare dela fonduri cu 286 fl. 50 cr., au fostă mai mtcî la pos. 4. cu 62 fl. 85 er., la pos. 5. cu 69 fi. ; şi la pos. 6. cu 200 fl. 46 cr., au intrată dar preste totă mai puţină cu 342 fi. 31 cr., din causă că, investindu-se o parte din avere în efecte, au scăzută capitalele elocate, er pe de altă parte confopindu-se fondulă academiei cu celă ală asociaţiunei, a scăzută tacsa de administraţia şi, prin neputinţa de a folosi mai departe unele încăperi de închiriată din casă, au scăzută suma chiriiloră. Er în rubrica speseloră şi anumită dela posiţiunile; 1. remuneraţia casarului primară, 3. a casarului, 4. a bibliotecarului, 9. tipărirea foiei associaţiunei, 11. stipendiu pentru studenţi la scdlele comerciale, 13. stipendii pentru agronomi. 14. stipendii pentru pedagogi, 18. stipendii pentru arte frumose, 20. ajutore pentru scole poporale, şi 21. stipendii pentru o meseriă mai perfecţionată în lemnărită s’a spesat.fi mai puţină cu 1315 fl. 01 cr. pe când la posiţiunile 22. spese estraordinare, 24. reparaturi Ia casă, 25. contribuţia de stată, s’aspe-sală mai multă cu 735 fl. 48 cr., din causă că pentru tipărirea disertaţiunei d-lui B. Bainlescu »Despre necesitatea protecţionării meseriiloră la Români,« decisă prin adunarea generală din Braşovă, nu s’a pusă în bugetulă anului 1884 nici o sumă şi totă asemenea n’au fostă provăcjute nici reparaturele, nici contribuţiuner de stată. Pentru acestă supererogată de 735 fl. 48 ca. onorata adunare va binevoi a da comitetului îndem-nisare. (Va urma.) Program il \ pentru adunarea cultivătorilorfl albinăritului din comitatultl Braşo- j vului, care adunare se va ţine Vineri, 16 (28) Aug 1885. Locuiţi 1 adunării edificiulă scolei ev. lut. a st. Bartolomeiu (Braşovulă j vechiu, uliţa lungă Nr. 256.) < 1) Deschiderea esposiţiei la 9 ore înainte de prân4ă,j inspectarea aceleia, demonstraţiunî, convorbire asupra ce-loră vădute. 2) Prelegere despre „'plantele nutritoie ale albi-neloru“ şi răspândirea lor ii.a 3) Prân4ă comună la »Gambrinus« (din susă de »Pomulă verde*.) 4) Adunarea unui condusă relativă la întrebuinţarea subvenţiunei de 200 fl. spre scopurile culturei albineloră. 5) Referată despre »reunirea albineloră în timpulă tomnei. “ 6) Referată despre „iernarea (băgarea în iarnă)u a albineloră. 7) Prelegere despre ;;ametirea“ albineloră. 8) Alte comunicări si propuneri. Espunătorii suntă rugaţi a espeda obiectele loră în edificiulă şcolară pănă la 8 dre dimineţa în 4ma adunării. Braşovă, 8 (20) Augustă 1885. Biroulu Reuniunei economice a comitatului Braşovă. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.*) BUDAPSTA, 24 Augustu. — Reuniunea de cai ferate germană se strînse adî în sala de şedinţe a camerei deputaţiloru în adunare generală. Pentru discutarea ordinei de (j.i voru fi de lipsă câteva (Jile. Acfi se alege biroulu. CAIRO, 24 Augustă. — In Berber (Su-danu) au foştii ciocniri sângerdse. Poporulii, care sufere de lipsa mijloceloru de traiu, a pusu mâna pe cassele publice. LONDRA, 24 Augustă. — Cabinetulu rusii a propusă să rămână pasulă Zulficară Afganistanului, locurile de păşiune însă Rusiei. MADRID, 24 Augustă. — La meetingulă ţinută pentru a protesta împotriva ocupărei germane a insulei carolinice Yaps, au luată parte 150,000 persdne. Aceste demonstrându trecură pela palatelo unoră miniştri cu strigări patriotice. Palatulă ambasadei germane a rămasă neconturbată. DIVERSE. Templulft lui Esculap. — In urma săpăturiloră făcute de archeologulă Camadias, astă4î se posede documente autentice şi oficiale în privinţa celui mai renumită şi mai visitată din Esculap. Acestă templu, în epoca Antoniniloră, era visitată de forte multe persdne, pe cari Rolele seu curiositatea îi atrăgea aci din tcSte părţile lumii. pidită într’unulă din locurile cele mai frumose ale Greciei, în fundulă unei văi a Peloponesuiui, sanctuarulă lui Esculap era încongiurată d’o pădure sacră, unde se aflau stabilimentele terapeutice, piscine, o fântână, capele dedicate Dianei, Temisei, Venerei, şi locuinţe pentru bolnavii care veneau să implore 4eului sănătate. Afară din pădure o casă în specială destinată pentru murind! şi femeile cari născeau, căci în incinta sântă, nu era permisă nici d’a trăi nici d’a muri. Grămada ruinelorâ cari se află încă dovedesce însemnătatea şi întinderea tuturoră construcţiuniloră. S’au descoperită colone conservate în-tr’o rotondă de marmură albă, numită »tholes,* şi pe care erau înscrise numele, descrise bălele şi tămăduirile favoriţiloră lui Esculap. Printre curele de cari se vor-besce aci este şi următorea: Ună bietă oină înghiţise lipitori. Pe când dormea credu că vede pe 4eu deschi-4endu-i peptulă c’ună cuţită, scoţăndu-i afară lipitorile şi dându-le lui. Bolnavulă desteptându-se din somnă, tămăduită, ţinea în mână lipitorile. Inscripţiunea ne spune că băla acesta era pricinuită de săcra bolnavului care pusese aceste lipitori într’o amestecătură de vină şi miere, pe care o băuse ginerile ei. $ * * 0 pungăşiă originală în Paris. — Ună grădinară dela ţâră, mergândă cu omnibusulă prin Paris, făcu cunoscinţă cu ună domnă elegantă. Se împretiniră grozavă şi hotârîră să petreacă 4ma împreună. Sosindă la staţia omnibusului, domnu celă elegantă întelnesce pe ună cunoscută, care’i oferă să cumpere ună ceasornică de aură. Domnu celă elegantă se tocmesce, dâr dă pre puţină, ei nu se învoiescă şi celă cu ceasornicu pleca. „Aşă fi luată bucurosă ceasornică — 4*se domnulă celă elegantă cătră nou său prietenă — dâr mi s’a părută prea scumpă I Dute după elă şi ve4î daeă’lă poţi cumpăra. Dacă îlă vei lua cu 60 franci, eu îţi dau 70." Grâdinarulă îi face pe poftă, aleargă după acelă cunoscută şi cumperă ceasorniculă pentru 60 franci. Der când se întorce nu mai găsesce pe domnu celă elegantă şi grădinaru întrebândă câtă valorâză ceasorniculă, aflâ că nu face deeătă 4 franci şi 50 centime. * * * lntr’onă cosciugfi. — Se scrie din Emmitsburgă (Matyland), cu data dela 25 Iuliu, că o personă mer-gendă să vadă pe ună locuitoră din acelă oraşă, anume David Gamble, l’a găsită mortă într’ună coseiugă de care de ordinară se servia ca de pată. Gamble, care era în etate de 99 de ani, era forte avută şi filantropică, der originală. Dela mortea soţiei sale, aprope 40 de anî, luase obiceiulă d’a se culca în fie-care seră într’ună coseiugă. D-na Gamble murise în sera chiară a 4>le* în care se căsătorise, şi soţulă ei contractase acestă obiceiu ciudată pentru a nu uita acestă tristă evenirnentO. In deşertă amicii lui se sforţară a-lă face să schimbe acestă obiceiu; pănă la mortea sa nu voi să aibă altă pată, chiară în timpulă unei lungi bdle care îlă făcu să nu esă şâse ani din casă. BIBLIOGRAFII. Peste câte-va 4ile va eşi la Lş* de sub presă: „ Istoria Limbei şi Literaturei române “ de A r o n ă Densuşianu. Preţulă 1 fl. 50 cr. Editoră : Iacobă Mureşianu. Redactorii responsabilii: Dr. Aurel Mureşiann. Nr. 179. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. i>ar*ul6 la bur&a de Viena diu 22 Augustd st. n. 1885. 99.75 Rentă de aură 4°/o • ■ ■ 98,85 Rentă de hârtiă 5% . . 92.40 Imprumutulă căiloră ferate ungare................148.20 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) . . . .124.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 109.20 Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare 1C2. — Bonuri rurale Banat-Ti-mişă....................10.3. — Bonuri cu cl. de sortarel02,50 Bonuri rurale transilvane 101.75 102. - Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma de vină ung.................97.75 Imprumutulă cu premiu ung...................118 80 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.— Renta de hărtiă austriacă 82.85 Renta de arg. austr. . . 83.50 Renta de aură austr. . . 109 — Losurile din 1860 . . . 139 25 Acţiunile băncel austro- ungare................. 870. Act. băncel de credită ung. 289.50 Act. băncel de credită austr. 286.75 Argintulă —. — GalbinI împărătesc!.............. 5.91 Napoleon-d’orI............. 9.90 Mărci 100 împ. germ. . . 61.20 Londra 10 Livres sterlinge 124.70 Bnrsa de Biimmci. Cota oficială dela 10 Augustă st. v. 1885. Renta română (5°„). Renta rom. amort. (5°/o) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) * j? » (5°/o) » » urban (7°/0) > (6°/o) * • » (5°/o) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură.......................... Bancnote austriace contra aură Cump. vând. 88 89 93 93 Va 88 89 30 32 100Va 101Va 85 Va 86V. 98 V. 99Va 91 92 823/* 83V* 10s/4 îl1/* 2.02 2.04 Ctsrsuîtî pielei Braşovă din 24 Augustă st. n 1885, Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.81 ' 8.87 Argint românesc .... . . » 8.75 8.80 Mapoleon-d’orî . . * 9.87 * 9.91 Lire turcescî . . » 11.15 11.23 Imperiali . . * 10.12 * 10.20 • Galbeni . . » 5.84 » 5.91 Scrisurile fonc. »Albina* . . * 100.50 * 101.- j Ruble Rusesc! . . » 122.5 123.5 Discontulă . . . » 7—10 o/0 pe ană. Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei “ se potti cumpăra în tutungeria lui I. CJross, (Hala de comision şi de mobile $ a lui SA. RKANY. Budapesta, piaţa Gisela Nr. 3, etagial. colţii stradei Franz DeâL mobilele supr afine pentru salonă, ce le-a espusă dela cei din-Mobile simple recomandă onor. visitatori ai esposiţiunei sofrageriă, odăi de dormită şi odăi de bărbaţi, tâiu tîmplari'din ţară într’o alegere colosală din tote stilurile. şi forte solidă lucrate de lemnă şi tapetate, precum şi mobile de feră pentru locuinţe de ţară se vendu, pe câtă va dura acestă aprovisiune din causâ de desfacere totală sub preţuia costului. Cea mai bogată alegere în garnituri simple pentru salone, precum şi forte elegante, lucrate cu mare gustă şi după fasonulă celă mai nou, tapeţate cu atlasă, catifea, mătase, brocatu, pluşă, crepă şi stofă iută cu preţuri eftine de mirată. Intrarea prin porta dela piaţa Gisela Nr. 3, în etagiulu I. ^ w Comandele se voră esecutâ cu cea mai mare conscienţiositate, deseianurî şi W liste cu preţuri franco. w I 5 ) Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. Pentru inserţiun! şi reclame pagina a III linia A fl. — cr 10. Pentru repeţirI se acdrdă următorele rabate: Pentru repeţiri de 3— 4 ori 5— 8 9 — 11 12—15 16—20 Dela 20 de repeţiri în susă Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se făcu în voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susii. io°i 151, 20"l 30| 4O°|0 501 Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.1 Anunţâmu aeelortt onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâlaftfia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începu tulă anului 1885, prin urmare potu să aibă colecţiunea întregă. Administraţiunea »Gaz. Trans.» Mersula trenurilorti pe linia Predealil-Budapcsta şi pe linia Teîaşii-Ai*adfi-Bttdapes£a a cftlei ferate orientale de stata reg. nng. Predealti-Budapesta BucurescI Fredealu Timişă Braşovă Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişora Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Grăciunelă Teiuşfi Aiudă Vinţulă de susă Uiora Cucerdea Ghirisâ Apahida Oaş» Nedeşdu Ghirhfeu Aghirişă Stana Huiedmă Ciucia Bucia Bratca Râv Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vărad-Veliuţe Oradia-mare P. Ladâny Gzolnok B»da-p®sta Viena (I Nota: Trenu de ersone Trenă accelerat Trenă omnibus Trenă omnibua 500 7.45 — 9 45 12.50 — — 9.47 1.09 — — 1.0.11 1.40 — .— 10.44 2.27 — 6.22 10.5 i 2.55 — 7.01 jll.18 3.38 — 7.33 11.36 4.17 — 8.01 11.51 4.47 — 8.45 12.23 5.42 — 10.10 1.19 7.37 — 10.29 1.30 8.01 — 10.39 1.37 8.21 — 11.19 9 05 9.05 — 11.54 2.25 9.4B — 12,12 2.36 10.02 — 12.56 — 6.20 — 1.30 3.13 6.59 — 1.45 — 7.15 — 2.11 3.40 7.43 — 2.55 4.01 3.29 — 3.17 — 8.55 — 3.24 — 9.04 — 3.31 4,24 9.12 — 4.09 4.49 1023 — 5.36 — 12.32 — 5.56 5.58 12.59 — 6.08 6.08 — 8.00 6.29 — — 8.34 6.45 — — 8.59 7.00 — — 9.34 7.26 —. — 10.16 7.48 7.14 — 11.04 8.28 7.43 — 12 17 8.47 — — 12.47 9.06 — — 1.21, 9.26 8 22 — 2.05 10 01 8.48 — 3.08 10.20 — — 3.39 10.30 — — 3.55 10.37 9.13 — 4.06 10.51 9.18 10.37 — 12.37 10.31 12,59 — 2.58 12.07 4.45 8.22 6 00 2.10 10.05 10.30 6.35 2.45 10.50 — 3.00 800 6.05 — Budapesta—Predealft Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă omnibua accelerat omnibus de omnibus persone Viena — 7.15 — 1 — Budapesta 6.47 1.45 3.15 6.20 8.0 ) Szolnok 10.37 3.41 7.28 9,11 11. ¥• ?. Ladâny 1,44 5.21 8.27 11.26 2.31 Oradea mare 5.33 6.41 — 1.28 — Vârad-Velencze — — 9.45 2.00 — Fugyi-Vâsârhely — — 9.59 211 — Mezo-Telegd — 7.14 ; 10.28 2.31 — Râv — 7.42 11.36 3.18 — Bratca — — 12.10 3.41 — Buda — — 12,43 4.01 — Ciucia — 8.31 1.31 4.26 — Huiedin — 9.01 2.58 5.08 — Slana — — 3.29 5.27 — Aghiriş — — 4.00 5.50 — Ghirbeu — — 4.18 6.02 — Nedeşdu — — 4.36 6.24 — Clnşiu | — 10.01 5.05 6.43 — 12 0 > 10.16 — 7.03 — Apahida 12.31 — — 7.26 — Ghiriş 2.16 11.24 — 8.51 — Cucerdea / V 3.12 3.32 11.43 11.45 — 9.31 9.43 — Uiora 3.41 — — 9.51 — Vinţulă de susă 3,50 — — 9,58 — Aiudă 4.25 12.08 — 10.24 — Toiaşfi 4.50 £ — 10.44 — Grăciunelă 5.41 — — îl 28 — Blaşă 6.0? 12.57 — 11.44 — Micăsasa 6.40 — — 12.18 — Copşa mică 7.00 1.27 — 12.36 — Mediaşă —— 1.45 — 1.22 6.01 Elisabetopole — 2.06 1.56 6.40 Sigişâra — 2.31 — 2.34 7.20 Haşfaleu — 2.50 — 3.02 8.01 Homorod — 3.43 — 4.41 10.05 Agostonfalva — 4.19 — 5 30 11.02 Apatia — 4.34 — 6.03 11.37 Feldidra — 4.53 — 6.35 12.14 Braşovă | — 5.20 — 7.14 1.09 1.50 — 5 3 — — Timişă — 6.071 — — 2.48 Pre&aală | BucurescI — 6 32 — — 3.23 7.30 — — 4.56 11.35 9.41 Orele de nOpte suntă cele dintre liniile grcse. Tipografia ALEXI, Braşovă. Teiuş A-Ar sidft -B11 d ape»t a Budapesta» ţ.radă°TeinşA. Trenă Trenă Trenă de Trenă de Trenă Trenu omnibus omnibus persâne persone accelerată omnlbn* Tetuşfi 11.00 7.15 11.09 — 3.56 Viena — Âlba-Iulia 11.46 — 4.2 7 8.0.» 1 1^5 8M«I Vinţulă de josă Şibotă 12.20 12.52 4.53 5.19 •Szolnok } 11.02 11.12 8.44 4.02 11.401 12 00 OrâşHa 1.19 — 5.41 Ar «dâi 3.37 7.53 5.95 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 — 6 la Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.4(i Br&nicîca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00, Iiia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23; Gurasada 3.50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4 25 — »M2 BArzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 ■—■ 8.49 Sohorşm 6.43 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — Gonopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56| Radna-Lipova 6.57 6.14 10 23 Iiia 8.01 — 10.17Î Paulişă 7.12 6.30 la.37 Branieîea 8.21 — 10.38 Gyorok 7.2? 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11,18 Siuteria (Piski) 9.05 — 11.28 Aradft 8 10 7 32 11.3 i Orăştiă 10.10 ■— 12.24 2.39 12.00 4 5 * Şibotă 10 43 — 12.53 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Bnulapest», 7.10 2.10 8.16 | Aiba-Iulia 11.19 — 1.40 Viena — 8.09 6.05 | 12 0 > — 2. ?4 WiswerSiii (Pi 'ki) Trânti Trenă de Trenă de Trerni de Trenă Trenfi njissuMiaa persom* persone persone omnîbna omnibua ArsasliSi 6.00 1.2.55 sTâT" 63 > 11.50 2.23 Aradnlfi nou 6.25 1.21 8.36 Strein 7 0 > 12.27 3.00 Nâmetb.-Săgh 6.50 1.46 8.54 Haţe<ţă 7.53 1.19 3.49 Viuga 7.19 2 18 9.13 Pui 8.16 2.10 4.40 Orczifalvn 7.38 2.36 9.25 Grivadia 9.33 2.57 5.281 Merczi.falva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.1) 3.35 6.07 8.42 3.40 10.06 3* ®troşeni 10.48 4 04 6.S9 rE7iitiiş4ra!>Aradft I*etroşeiBl— Nimeria (l’iski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenu persâne persâne omnibus omnibus omnibus de pers. Timiş^ra Merczifalva 6.07 12.25 5 00 Pdroşeai 6 49 9 33 5.28 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7,27 1014 6.0? Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Grivadia 8.06 10 54 0.45 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11.37 7.25 Nâmeth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12.17 8 02 Aradulă nou 7 40 2,54 7.24 Strciu 10.16 12.58 8.44 Aratdâ 7.50 3.10 7.40 Kiaierlo 10.53 1.35 9.15 I