RED ACŢIUNEA ŞI ADMINI8TRAŢIUNEA : BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unâ anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anii 40 fr., pe şese luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. S£ PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. iHBHUBILE: 0 seriă garmondii 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orlserT nefranoate nu aa primeaoa. — Manuaorlpte nu ae retrămltu. iK. 176. Vineri 9 (21) Augustu. 1885. Braşovtl, 8 (20) Augustu 1885. Scimă, că deputatulu sasu Guido Baussnern, care rămnesce după lauri „patriotici44 ă la Mol-dovan Gergely, şi-a luată voia de a dăscăli pe conaţionalii sei într’o epistolă descinsă şi d’a le da sfaturi de bună purtare. In scrisârea sa Baussnern se pronunţă şi a-supra, relaţiuniloră dintre Saşi şi Români şi fiindcă afirmările lui în acostă privinţă au devenitu obiectă de discusiune în Ziaristica de aici, urmă s§ ne dămu şi noi părerea. Amu creZutu însă de convenabilii a lăsă întăiâtatea acelora, cărora a foştii adresată scrisârea. „Sieb. deutsches Tageblatt44 răspunde acum lui Braussnern şi pentru astâZi ne vomă mărgini a analisâ pe scurtu esenţa primului articula celu publică în numSrulă său de Mercurî. înainte de tâte organulu naţionalii săsescă constată, că Braussnern este unulu din acei deputaţi, care înainteză pe-o cărare, ce nu e cărarea celorlalţi colegi ai săi saşi şi că scrisârea lui cea mai nouă l’a rupţii cu desăversire dela sî-nulu conaţionaliloru săi. Baussnern Z^e, că partida naţională săsâscă nu este patriotică pentru că nu se închină fără reservă ideei de stătu ungaru. Dacă dar calitatea unui patriotă ungurii depinde numai de alipirea câtră idea de stătu ungaru trebue — ice Sieb. d. Tagbl.“ — să stabilimu înainte de definiţiunea acestui cuvântă multă întrebuinţată şi de care multă abusu s’a făcută. Idea de stată ungară — adauge memorata — nu e definită în nici o lege; unii înţelegă una ceilalţi alta sub acâstă ideiă. Stânga estremă înţelege idea de stată alffelu decâtă cura o înţelege partida dela guvernă. Naţionalităţile ne-maghiare înţelegă sub ea egala îndreptăţire a limbeloră, şoviniştii maghiari înţelegă maghiari-sarea nemaghiariloră. Ba e probabilă că guver-nulă în credinţă că elă este adevăratulă depo-sitaru ală ideei de stată ungaru numai p’acela consideră de patriotă, care jură pe jt&ulu loră. Ore calitatea unui patriotă ungaru se de-iinail delă o noţiune atâtă de schimbăciâsă ce t supusă favârei şi urei partideloră? — întrâbă .8. d. Tageblatt.44 Saşii, Z*ce Baussnern, se provâcă la vechia organisaţiune federalistă a statului ungară şi la devisa sf. Ştefană: „regnum unius linguae fragile et imbecille est44, dâr cu nedreptu, căci în vechime nu esistâ în statulă ungară cestiunea ie naţionalitate. Asemenea, Z^ce elă, greşescă Saşii când se provâcă la Elveţia. Naţionalităţile din Elveţia facă parte din marile naţiuni culte şi locuescă pe teritorii deosebite. Nu totă aşa naţionalităţile din Ungaria, cari suntă de o cultura diferită şi trăiescu amestecate unele cu altele; apoi Germanul u, Francesulă şi Italianulă din Elveţia este pătrunsă de o tare consciinţă de stătu pe când naţionalităţile din Ungaria sunt idrte indiferente faţă cu statulă. La aceste răspunde „S. d. Tgbl.“ că, dâcă în vechia Ungariă n’a esistată cestiune de naţionalitate, causa a fostă că naţionalităţile au fostă tractate după maxima regelui Ştefană şi nimeni nu s’a gândită să le desnaţionaliseze, şi Germanii, Italienii şi Grancesii din Elveţia de aceea au o consciinţă de stată atâtă de tare pentru că sunt tractaţi pe piciorulă perfectei egale îndreptăţiri naţionale. Dâcă şi în Elveţia s’ar asupri o naţionalitate dc cătrâ alte, în cea asuprită s’ar suprimă totodată şi consciinţă de stată. Mai departe susţine Baussnern că toţi: Români, Sârbî, Slovaci, Ruteni şi Saşi ardeleni, „trebue să se mulţumâscă cu autonomia ce li s’a dată pe teremulă municipală şi comunală precum şi pe terâmulă bisericescu şi şcolară. 44 La asta răspunde foia germană din Sibiiu arătândă câtă de multă este călcată şi despreţuită acea autonomiă de câtră cei dela putere. Nu le mai este ertată naţionalităţiloră d’a se folosi de limba loră în afacerile municipale şi ingerinţele ministeriale în „selfgovernementnhi44 municipală şi comunală au ajunsă la culme. Er câtă pentru autonomia bisericâscă şi şcolară şi acâsta a devenită ilusoriă îd multe privinţe, mai alesă de când cu introducerea limbei maghiare în scâlele poporale şi de când cu legea pentru scâlele secuudare. Pres-scrierea legei de naţionalitate, ca să li să dea nemaghiariloră ocasiune d’a se cultiva în limba loră maternă, s’a nimicită prin ordonanţele ministeriale, cari pretindă ca în şcâlele poporale din 28 de âre pe săptămână 17 âre să fiă dedicate instrucţiunei limbei maghiare şi numai 2 6re studiului limbei materne. Este der o ironiă — încheiă „Sieb. deut. Tageblatt44 — dâcă Baussnern ne recomandă să fimă mulţămiţi cu „autonomia44 municipală, comunală, bisericâscă şi şcolară. întrevederea dela Varzin. Care a fostă adevăratulă scopă ală întrevederii ministrului de este.ine Kalnoky cu prinţulă Bismarck la Varzin şi ce resultatu a avută acâstă întrevedere, rămâne să ne arate cursulu evenimentelorăj Deocamdată ne vomă mulţămi cu ce ne spune „N. fr. Presse,44 care nu crede că guvernele celoră două state voru comunica cele ce s’au vorbită şi stabilită la Varzin. Iată ce spune fâia vienesă: Deocamdată trebue să admitemă, că călătoria ministrului la Varzin n’a urmărită nic! ună altă scopă, decâtă celă din anulă trecută, anume: d’a se înţelege | asupra atitudinei ce ar ave s’o observe cele două state j în Iote cestiunile europene pendente şi să stabilăscă o procedere solidară faţă cu tote evenimentele şi schimbările împlinite său viităre în raporturile internaţionale. Dela întâlnirea din anulă trecută s’au întâmplată multe lucruri: urmările rele ale politicei lui Gladstone în Egiptă i-a adusă căderea acestuia, făcândă locă lui Salisbury, în Francia Brisson a înlocuită pe Ferry, Italia a întreprinsă espediţiunea de puţină isbândă la Massauah, s’a ivită în Afganistană conflictulă de graniţă, generalulă Komarov a esecutată lovitura sa, se ivi pericululă unui răsboiu, care. deşi înăbuşită, nu e înlăturată cu totulă. T6te aceste evenimente au lăsată urme în raporturile europene şi n’au putută rămâne fără efectă asupra politicei stateloră aliate. Intre Germania şi Francia se observă o decrescere marcantă în intimitatea relaţiuniloră, pe când noulă cabinet ă englesă caută să se apropiă de statele aliate, spre a fi sprijinită de ele Anglia în cestiunea egiptenă şi asiatică-centrală. Chiar şi Turcia a devenită în cursulă evenimenteloră ună factoră ală politicei europene. Sir Drummond Wolff a plecată la Constantinopole să câştige sprijinulă Porţii în contra Rusiei, care ve-ghiază mereu asupra relaţiuniloră dintre Anglia şi Turcia, deorece acăsta, ca păstrătorea cheiei Dardaneloră, pentru Rusia are o aşa de mare întemnătate, încâtă ea se si- lesce a împedeea ori-ce legătură a Porţii cu vre-unulă din contrarii săi posibili. Tote acestea trebuescă cumpănite de două state, care ţintescă să menţină pacea europenă, şi se pâte er dăcă cineva doresce ca înaintea a-cestui 4iară şi a soţiloră săi se figureze de omă cultă, bărbată de onore şi cetăţenă bravă, are să îmbrace numele de „magyar.u Tertium non dalur. Acesta este principiulă fatală ce-Iă respiră „Elle^ zek“ şi pre care cu mare ardore şi reverinţă ’iă primesc# aderenţii săi. Rădăcina fundamentală a acestui principiu zace în idea dreptului de supremaţiă a loră asupra nostră. Acestă dreptă de supremaţia — după cum 4*că ei—nr compete aceluia dintre poporele unui stată, în mâna căruia stă mai vertosă averea, sciinţa şi cultura. Ei bine! Noi nici odată n’amă vânată supremaţia preste Unguri, der totdeauna cmă nisuilă spre libertate şi egală îndreptăţire. Pentru ca să nu putemă ajunge la acestă 'ţintă, la care nisuimă, Ungurii au începută din fundamentă a ne săpa rădăcina, aşa că dela sciinţă şi cultură ne împedecă, să ne facemfi scoli nu ne lasă er şcolile ce le avemu pentru poporă unele să închidă, altele să oprescă şi de acuma progresulă în ele va fi împiedecată propunendu-li-se sciinţele în o limbă necunoscută şi cu totulă străină de limba poporului. Prin acesta Ungurii ne dau o bună lovitură, ca noi în sciinţă şi cultură să nu-i putemă ajunge, der pentru aceea le vomă fi totdeuna superiori în cultura inimei. Totă cu asemenea astuţiă îşî asigură Ungurii supremaţia loră şi prin împedecarea, ba chiar şi ruinarea stării' nostre materiale. Pentru ca nu cumva să ne îmbogâ-ţimă, Românii au fostă şi suntă delăt.uratî dela tote acele canale, prin cari se scurgă banii statului, deregălorieleşi oficiile mai înalte până la cele mai din urmă s’au puşi în mâni unguresc! ignorândă şi nesocotindă mai de totQ celelalte naţionalităţi. In Ardelă deşi Ungurii suntă în minoritate absolută, der tesaurii şi dulceţa acestei (iii cum suntă dominiele, pădurile şi latifundiele cele mari st află în cea mai mare parte în mânile ungurescî, darea .ţi greutăţile ţărei le portă mai vertosă poporulă din care Românii suntă în maioritate absolută. Cu tote a-acestea îngâmfaţii eroi ai 4^ începură a’şi încărca proprietăţile loră cu datorii diu ce in ce mai mari, până ce în fine naţiunea ungurescă trebui să se pună pe gânduri serio- e. In faţa acestui perii olă s’a făcută ce s’a făcuţii şi la urmă s’a dispusă pregătirea de catastre nouă Cu oeasiunea acestoră catastre, la cari n’a fostă aplicată nici ună suflet ă de română, s’au făcută greşeli cu voia, in contra cărora s’a reclamată, dar fiindcă aceste greşeli erau făcute în favorulă Unguriloră, — reclamările nostre au rămasă desconsiderate şi nebăgate în seină. Nu şciu în alte părţi, der celă puţină la noi pe Câmpiă în urma nouăloră catastre darea latifundieloră magnaţiloră ungu-reşcî a scâ4ută aprope la jumătate precâtă era mai 'na-inte. Venitulă celă mai grasă în Câmpiă îlă dau pădurile şi, fiindă că pădurile în Câmpiă mai tote suntă proprietăţi ungurescî, ele după noulă catastru au rămasă ci; o dare fondară ne adecvată. Loculă celă mai de frunte, mai scumpă şi cu venită mai mare cum suntă riturile aprope fără escepţiune se află în proprietatea magnaţiloră unguri, aceste rîturî suntă clasificate în a Il-a, III-a, IV-a, ba chiar şi a V-a clasă, pre când noi nemaghiarii abia decă avemă nisce fenaţe ide şi m.u neproiidive. cari însă n’au rămasă mai josă clasificate decâtă asemenea în a Il-a, IIl-a şi a IV-a ciasâ. Totă aşa s’a întâmplată şi cu locurile arâtore. Acum fundă că aruncările şi greutăţile comunale mergă în paralelă cu darea, domnii noştri unguri potă se dorrnă liniştiţi, căci le-gănulă fericirei le este aşternută, d irea şi greutăţile co- FOILETONCT. Din călătoriile lui Iosifil II în Ardelu. losifd II e celă dintâiu regentă din casa Habsbur-giloră, care la 1773 visitâ ânteia oră Ardelulă, trecendă mai prin tote oraşele lui şi interesându-se cu deosebire de sortea poporului, cu care vorbia în limba lui. Mi-chailă Conradă de Heydendorf, notarius ală Mediaşului, care, după ordinulă Maiestăţii Sale, îlă întovărăşâ ca Commisarius magistratualis — în fiecare cercă, comitată ori scaună era însoţită impăratulă de ună comisarius — povestesce în autobiografia sa unele amărunte din dru-mulă prin scaunulă Mediaşului, cari bine este se le cu-născemă: »...înaintea satului Şaroşă —scrie Heydendorf — îngenunchiau Românii din Şaroşă, tineri şi bătrâni, în mâna dreptă bărbaţii, în mână stângă femeile. In fruntea bărbaţilcră îngenunchiâ popa loră neunită în sfită cu praporulă în mână. Maiestatea Sa îi striga: Scula! scula! (scălă, sc6lă!)«, făcendu-i semnă cu mâna.... >...Curendă după asta — povestesce Ia altă locă Heydendorf — ună sărmană Română din Brateiu cu numele Kinstea Mise îngenunchiâ lângă drumă, dândă Maiestăţii Sale ună memorială pentru scăparea fiului său din cătăniă Eu mă ţinemă după cară fără să mă ve4ă Românulă. Maiestatea Sa însu-şî întrebă pe supli-cantulă în românesce de năcazulă său, ce densulă îlă şi spuse. Impăratulă întrebă pe Românulă: La ce regimentă ficioru ? Românulă: Intr’a lui Matskâsi, Domnule Măria Ta! Impăratulă: Regimentu Regimentul La acesta Românulă nu putea răspunde. Inţele-gendă, că jalba privesce o eausă cu totulă indiferentă, venii înainte din urma carului şi călării pela spatele Românului, aşa că elă sta între mine şi impăratulă şi 4iseiu : Eu (cătră Română): Nu szpunje Compagnia moi, dară Reg:mentu, en care sluzeste Fitsoru tou! \ Românulă (înforcăndu-se cătră mine şi cu spatele cătră impăratulă cu mânile ridi ate şi încrucişate): Ei! că bine îmi pare, că eşti şi Măria Ta aci! spune Măria Ta la Măria Sa Impăratulă lucru meu. Că Măria Ta scii bine, că mă întrebă Măria Sa, In ce regimentă slujeşte fecioru şi eu nu şciu altmintrelea fără Maiskasi. Eu (nemţesce): Maiestate! Are ună fecioră, care a fostă cu puterea luată la recruţi. Impăratulă: Cu puterea? Eu: Da, Maiestate! Era poruncă. Impăratulă (gândindu-se): Da, de eâţî-va ani a fostă asta. Eu: Era poruncă, că unde se va găsi în vre-o casă ună fecioră de prisosă ori mai mulţi, să-lă ia la recruţi. La omulă ăsta aşa a fostă şi aşa a trebuită să dea ună fecioră. Dar îlă dâre tare multă şi elă tote le-a cercată să-lă scape, a dată pentru asta la guvernă, la consiliu de răsboiu memoriale s’au făcută şi cercetări per commissiones mixtas, dar nimica nu i-a folosită. Are câţî-va băeţi. Celă mai mare e însurată şi nu mai e în pânea lui, pe acesta nu ’lă socotesce la muncă. Ală doilea e ună flăcău mare, crescută desăvârşită, pe ăsta încă nu-’lă socotesce, căd se va însura în curendă. Ală treilea e cătană. Aiă patrulea învaţă şi vrea să se facă popă, nici pe ăsta nuli socotesce. Ală cincelea e mică încă, nu’lă socoteşce nici pe elă, căci nimică nu’i pole ajuta. Impăratulă : Intrebă’lă d ta, câţi feciori are acasă? Eu : Moi Kinstea ! ke te entriabe Nallzatti Imperatu, kitz kopji ai ku tinje? Românulă: Că n’am Domnule, fără âlă feciori mare şi două fecidre, şi fecioraşulă celă mititeii, cari nu ’mi potă ajuta nimica, şi io-să bătrânii şi nu potă lucra. Lăsaţi’mî ficiorulă acasă ! Să vâ erfe Dura-ne4eu păcatele, şi ale părinţiloră. Impăratulă : Intrebâ’lă d-ta, câţi feciori are? Eu: Kitz Fitsori ai? Românulă (gângăvindă, şi nu prea voindă să vor-bescâ): Dară scii Măria Ta, numai ălă copilaşii. Eu: Tse le togodeşt., kres k’esz cinci toţii Românulă: Dară Damnedeu mi ’i-a dată. Totă aşii pofti Domnule ficioru ăla acasă care e în cătane. Eu: Nu prea vrea să spună, Maiestate! Dar siguri este, că feciorulă său, soldatulă, e de prisosă acasâ! Dar îi cade greu, să se lipsescă de elă. Impăratulă : Spunei să ’şi lase feciorulă în cătane: decă se portă bine, pote să se facă oficeră, şi încă domni mare. Eu: Ke zice Năltzatu Imperatu, se las ficiorul tou ei cătănie, dake se porta binie, se face oficier, se face domo mărie. Românulă: Dar, bine ar fi, mulţumescă Măriei Sale împăratului, Dumne4eu să’lă ţie. Dar totă mă rog#, mă rogă, să ’mî lase feciorulă acasă. Nr. 176. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. munale mai nu le dă de gândă, dar ncestă dare şi greutăţi apasă umerii bietului poporfi în aşa măsură, câtă ’i curii ă orice posibilitate de înaintare. filă dară cum ne împ^decă pe noi Ungurii atâtă de la sciinfă câtă şi dela avere şi cu tdte acestea totă Ungurii suntă aceia, cari ne flueră şi batjocurescă, 4icendă că suntemă „kuldusabbak a kuldnsndl“. Pănă când ,Ellenzek«ulă şi ai săi voru continua aţîţarea focului purtândă cârma şi stindardulă patrioţiloră maghiari, pănă atunci de sigură că acestă poporă un-gurescu de Qccidentă nu se va apropia, dăr dău nici de Orient 0. Câmpenulă. Partida antisemită. Cunoscutulă antisemită ungură şi membru ală parlamentului din Pesta d. lstoczy a constituită o partidă antisemită. Membri partidei facă toţi narte din Camera Ungariei şi au adoptată următorea programă: 1. Nimicirea influinţii ovreiloră în afacerile politice, economice şi sociale. Mai cu semă paralisarea loră pe terenulă creditului presei, comereiului şi proprietăţei. 2. Prin inaugurarea unei politice raţionale agrare să fie ocrotiţi proprietarii şi agricultorii de exploatarea ovrei-loră. 3. Restrîngerea capacităţii d’a iscăli poliţe. 4. Revizuirea codului penală şi în legătură cu aceasta, Introducerea curţiloră cu juraţi în materiă criminală. 5. Admiterea jurământului religiosă înaintea tribunalului, atâtă in materiă criminală câtă şi civilă. 6. Dreptulă de a avea cârciumă să fie lăsată comuneloră şi ovreii se n’aibă drepţii de a deschide eârciume. 7. Registrele stării civile ovrjeseî să fie încredinţate autorităţiloră civile. 8. Căsătoria între ovrei şi creştin! să fie oprită. 9. Legea de indigenată se fie modificată încâtă să împedece năvălirea ovreiloră. 10. Întocmirea bugetului ca Statulă să n’aibă trebuinţă a alerga la bancherii evrei. 11. Reformarea legii de pensiuni. 12. Elaborarea unui nou codă civilă 13. Desfiinţarea tribunalului privilegiată în afaceri de bursă. 14. Introducerea impositului asupra afecteloră publice. 15. Mandatulă deputaţiloră să fie de trei ani. 16. Banca naţională nealernătore de Viena şi teritoriulă vamală separată de Austria. 17. împăciuirea tuturora naţionalităţiloră creştine din Ungaria. INSCIINŢARE. Se face cunoscută onor. domni membri ai »Aso-ciaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română,* cari ară dori să ia parte la adunarda generală, ce se va ţine în 17/29 AngustO a. c. în ora-şulfl Gherla, că subscrisa direcţiune a primită din partea onor. Comitetă centrală ună numără corăspunijătoră de bianchete pentru dobândirea de bilete de căletoriă cu ■preţuri scădute pe liniile ferate de stată şi pe cea din valea Someşului. Bianchete de acestea, precum şi in-formaţiunile de lipsă pentru întrebuinţarea loră se potă procura dela directorulă despărţământului Braşovă 7 Augustă v. 1885. Direcţiunea desp. I ală , A^ooiaţiunei trans. pentru literatura română şi cultura poporului română.* Ionii Petricu, Andreiu Bârseanu, protopopă şi directorulă desp. actuară. DIVERSE. Subordinaţia între împăraţi. — Foile austriace scriu: Când părechea imperială îşi luâ adio dela împă-ratulă Wilhelm, acesta stărui să-i petreacă o bucată de drumă. Monarchulă Austriei rugă pe bătrânulă său amică să se cruţe şi să renunţe la aceea dorinţă. Impă-ratulă Wilhelm nu vrea să cedeze; atunci împăratule Franz Iosef dise zîmbindă: ,Aşa dar îţi ordonă să ră mâi!* Impăratulă Germaniei purta uniforma de colonelă austriacă. Elă stete dreptă, saluta şi răspunse: «Acum firesce că trebue să mă supună,* şi cei doi monarchî se despărţiră în modulă celă mai cordială. * * * Ună nenorocită accidentă. — Se scrie din Madrid diarului »Petit Marseillais,* cu data dela 2 Augustă: Mercurea trecută, la 9 ore dimineţi, la arsenalulă din Caraca (Cadix) mai mulţi ămenî erau ocupaţi a ridica ună tună de 50 tone, cu ajutorulă unei maşini. Era vorba d’a transborda acestă tună după ună felă de plută pe o barcă care trebuia să’lâ conducă la Centa, pe costele Marocului De odată, nu se scie cu adevărată decâ nu în urma unei manevre false sen din causa relei stări a maşinei, tunulă scâpâ şi cătjlă dela o înălţime de ună metru şi jumătate pe plută. Patru sute omeni se aflau aci. Intr’o clipă pluta se duse la fundă şi se văiju plutindă d’asupra valuriloră fotă acestă lume, care căuta să scape de morte. Se trămise îndată şalupe pentru scăparea loră, cu fote măsurile luate însă, 7 marinari nu fură găsiţi. Numărulă răniţiioră se urcă la 20 de omeni, între cari ună locotenentă de corabiă şi ună căpitană de fregată. * * * 0 lucrare gigantică. — Se anunţă din Tokio (Japonia), apariţiunea viitore a unei lucrări gigantice, la care au colaborată mai mulţi învăţaţi japonezi şi europeni, întruniţi pentru acestă scopă la Tokio. Este vorba d’a condensa optă mii de litere ale limbei japoneze în strimtele limite ale alfabătului nostru, în scopulă d’a le putea reproduce cu litere romane. Ună resultată minunată a fostă deja obţinută prin facerea unui dicţionară japoneză-latină. Prin acestă dicţionară, studenţii au posibilitatea d’a pătrunde în misterele limbiloră vechi, atâtă latine câtă şi grece. Filologii, geografii, învăţaţii, cari îşi facă o plăcere din studiele etnologice, voră aprecia în deajunsă utilitatea unoră asemeni lucrări. In cu-rendă are să se urmeze şi publicarea altoră dicţionare: japoneză-franceză, japoneză-engleză şi japoneză germană. * * * Fonie te pe mare. — Foile americane conţină buletine amănunţite asupra suferinţeloră echipagiului bărcii germane Tigru; omenii au fostă găsiţi la 8 Martie aprope morţi de f6me. Găpitanulă vaporului englesă Nebo, mergendă dela Rio de Janiero cu bumbacă, rela-teză, că în diminăţa acelei (Jile a întâlnită barca la 200 mile departe de costa dela Margland. Omulă dela cârma bărcei germane strigă: «Pentru Dumn (Jeu! opriţi-vă, că murimă de fomel* Se aşetjâ scara şi doi marinari se urcară cu greutate în vaporă ; ală treilea era prea slabă nu putu urma. Unulă din ei cjise: «Sunlemă aprdpe să murimă de fome; de nouă n’am mâncată decâtă carnea cânelui meu.* Căpitană Kriiger povesti, că barca a plecată din Liverpool la 4 Dec. şi deci e pe drumă de 124 4'le- Ea era încărcată cu sare pentru Baltimore. Echipagiulă era compusă din 12 omeni. Barca ajunsese aprope de golfulă Chesapeake, de unde se vedea farulă, când fu luată de ună vântă apusenă. PJutindă ca la patru săptămâni pe mare, provisiile se isprăviră, afară de o mică cantitate de mazăre uscată, din care dmenii au mâncată pănă acum o săptămână. Dar şi mazărea şi apa se isprăviră. O 4* înainte de întâlnirea cu Nebo căpitanulă strigă: »Băetî, eu nu mai potă suferi; mai bucurosă mă împuşcă, decâtă să vă vădă suferindă, şi apoi mă puteţi mânca!« Insă pilotulă a îndemnată pe căpitanulă să aştepte o 4> şi astfelă veni scăparea. * * * Esamenele pentrn advocatură în America se facă într’ună modă fărte originală, dacă judecămă după acâstâ scenă, pe care * Daily Graphic* o împrumută ^iarului «Western Law*. Esamenulă începe aşa, (}ice f6ia americană :—Esaminatorulă : Fumezi d-le ? — Candidatulă : Da domnule. — Es: Poţi să ’mî oferi o ţigară ?—Când : Da, d-le. — Es: Şi acum, d-le, care este cea dinteiă da-toriă a unui avocată ? — Când: D’a ridica pe câtă se pote cifra onorarieloră sale. — Es: Bine! care este a doua ? —Când: A mări pe câtă se p6te numărulă clien-ţiloră săi. — Es: In care împrejurare posiţia d-tale se schimbă faţă cu clientulă d-tale ? — Când : Când ’i presantă nota cheltueleloră, — E^: Esplică-te. — Când : Suntemă atunci într’o situaţiune de antagonismă. Eu am caracterulă unui creditoră şi clientulă meu pe acela ală unui debitoră. — Es: Când ună procesă a începută, pe ce picioră trebue să fii cu advocatulă adversarului d-tale? — Când: Pe picioră de intimitate. — Es: Fdrte bine, d-le, ajunge. D-ta promiţî a deveni unuia din ornamentele profesiunei nostre, şi ’ţî dorescă succesă. Acum, cunoşti datoria ce trebuie să împlineşti cătie mine? — Când: O cunoscă perfectă. — Es: Care este acea da-toriă ? — Când: Datoria mea este d’a vă învita să beţi. — Es: Şi dacă, presupunemă, te-aşă refusa ? — Când: (plecândă capulă). Nu se află ună asemenea esemplu in cărţi. Nu ’ţi potă răspunde la acăsta.—Es : Ai dreptate, şi încrederea cu care ai făcută acestă declarare probeză că ai studiată legea cu atenţiă. Trimite să a- ducâ de băută şi ’ţî voiă semna certificatulă. * * * Necrologti. —■ Teodoră Rece, medică cercuală, membru ordinară ală „Asociaţiunei Transilvane* pentru literatura şi cultura poporului română şi proprietară în M.-Ludoşiu, a încetată din vieţă la 18 a. 1. c. în ală 45-lea ană ală etăţii săle. Fiă-i ţărîna uşără! BIBLIOGRAFII. «Romănische Revne,* broşura a doua din Augustă a. c. are următorulă cuprinsă: «Legea de naţionalitate a Ungariei « .Primirea (din partea 4iare-orfl streine şi române.)* .Revista.* «Chronica* (din viâţa internă a Româniloră.)* «Georgiu Bariţă.* (Ună jumătate seculă din viăţa unui politică română în Ungaria.) «Literatura română în Germania.* «Pădureanca,* tradusă de Mite Kremnitz. «Fântâna Blandusiei,* tradusă de Edgar de Herz. .Literatura şi arta.* Editoră : Iacobă Muresiauu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Impăratulă (4îmbindă): Ce spune ? Eu: Spune, Maiestate, că tote ară fi bune, dar pe fecioru-său totă ar voi mai bucurosă se- lă aibă acasă. Jmpăratulă : Intrâbă-lO de pote da altă omă ? Eu : Potz da alte katanie en locu ficiorului ? Românulă : De asta nu’eă harnică, Domnule Măria Ta! Eu : Asta n’ar fi în stare să o facă. Impăratulă : Ar pute să’lă plâtescă cu bani ? Eu: Dară cu banyi, pute-vi face lucru ? Românulă: Aia totă mai că aşă face-o. Eu: Asta pote totă ar pute-o. Românulă începu a plânge acum, rugându-se jalnică pentru concediarea fiului său. ţ)iseiă atunci : Eu : Maiestate ! Feciorulă era favoritulă părinţiloră, mai cu semă dragulă mamei, care mereu plânge pentru elă. Impăratulă nu răspunse nimică, der îi dărui mai mulţi galbeni, apoi 4'se : Voiă căuta! şi merse mai departe. Mergândă mai departe 4'se cătră mine : Impăratulă (nemţeşce): Cum se 4ice bine românesce : leh werde nachfragen? Eu: K’oiă întreba, Maiestate! Impăratulă: Ce însemneză dar: căuta ? Eu: Însemnă : Suchen, Maiestate ! Impăratulă : Nu însemnă : ich werde es untersu-chen, ich werde nachfragen ? Eu: Şi asta se pote înţelege. Impăratulă : D-ta şeii bine românesce ? Eu: Limba acesta o sciu toţi Saşii din scaunulă a- cesta, ca şi limba loră maternă, şi şi trebue să-o cunăs-cemă, căci în totă 4>ua avemă de-a face cu Românii şi ei limba năstră nu o învaţă, deci trebue să o învăţămă noi pe a loră. Impăratulă : Scii d-ta să şi scrii şi să citesci românesce ? Eu : Nu, Maiestate! nu şciu. Dar nici nu’i de lipsă a sci. Forte puţină e de cetită şi scrisă românesce. Impăratulă : Din Români şciu ceti şi serie? Eu : Plebea de rendă nu, Maiestate! Impăratulă : Dar popii ? Eu: Ei potă ceti, să scrie nu şciu toţi. Impăratulă : Dar nu au Românii şcoli ? Eu : Au câteva puţine, dar nu în fotă loculă, unde locuescă. Impăratulă: Şi nu mergă în şcolile săseşcl? Eu : Nu, Maiestate ! Impăratulă : îi primiţi în şcdlele d-vostră ? Eu: Da, Maiestate, îi primimă bucurosă *). Impăratulă: Şi nu se face nici unulă protestantă? Eu: Nu şciu nici ună esemplu, Maiestate! Românii în cestiunî de credinţă nu şciu da semă. Ei nu cunoscă decâtă vechile loră obiceiuri, pe cari le sugă cu laptele mamei şi de ele nu se lasă*.... La altă locă, povestesce Heydendorf o scenă petrecută aprope de Mediaşă. „...Aici steteau în mâna drăptă cătră Tîrnava preoţii români ai scaunului acestuia cu o mare mulţime de credincioşi, mai cu semă Români ve- *) D-IQ comisarii magistratualil a spusii aici ună neadevărti. Red. niţî din Brateiă, dădură împăratului ună memorială ru-gându-să partea pentru libertatea, de a-şî pute clădi biserici, parte — şi mai cu semă cei din Brateiu — pentru restituirea bisericeloră luate. Impăratulă îi întrebă de felurite împrejurări în limba română şi mai alesă pe protopopulă, câte suflete are sub elă, la ce elă răspunse că are 11.000, de ceea ce se mira impăratulă. Apoi 4ise: Spune-le că voiă cerceta lucrulă, şi plecă mai departe. La podulă dela Aţelă veniră Saşii din Aţelă şi se plânseră asupra Româniloră, rugându-lă se-î strămute, căci îi bănuiau, că ară fi dată focă comunei săsescî Aţălă, în 4iua în care Saşii voiau să-i goneseă de pe pămen-tulă loră. La acesta 4ise impăratulă: Dar asta-i o pe-depsă, să-i strămuţi pe ămenî până nu voră fi constataţi. Apoi: Dar cum potă fi siliţi Românii să plâtescă daunele până nu voră fi dovediţi? Vorbindă despre celă ce a pusă focă şi comisarulă spuindu-i că trebue că a fostă Română, Impăratulă ii replica: Asta-i grea bănuială, dar ar fi putut’o face şi altulfi nu numai ună Română . . . Pe cale întrebă mai departe impăratulă privindă din trăsură: Suntă între Români buni economi? Comisarulă: Da, Maiestate, suntă între ei buni economi, dar cei mai mulţi suută leneşi şi răi. — Impăratulă : Dar cum s’ar pută cultiva ei ? — Comisarulă: Maiestate, decă copii loră ară învăţa în scăle bunele moravuri şi adevăratele principii ale religiunei, naţiunea s’ar ridica din ruditatea ei. Aşa se înteresa impăratulă Iosifă II. de ţăranulă română! ... Uă mai întrăbă a4l cineva de năcazuri? ----------- —b.— Nr. 176. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Curau!â ia burau de Vlona Bursa de Bufiirescl Cursiiiu pieţei Braşovu din 19 Augustâ st. n. 1885 Rentă de aură 4°/0 . . . 98.80 Rentă de hârtiă 5% . . 92.90 Imprumutulă căiloră ferate ungare..................148.70 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . 98.70 Amortisarea datoriei căi-lortl ferate de ostă ung. (2-a emisiune) . . . .125.— Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 109.20 Bonuri rurale ungare . . 103.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................103.— Bonuri cu cl. de sortarel02,50 Bonuri rurale transilvane 102.— Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de vină ung.............. 97 75 Imprumutulă cu premiu ung....................118.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122.— Renta de hărtiă austriacă 82.85 Renta de arg. austr. . . 83 55 Renta de aură austr. . . 109 10 Losurile din 1860 . . . 139 25 Acţiunile băncel austro- ungare.................871. Act. băncel de credită ung. 288.75 Act. băncel de credită austr. 286. — Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5 91 Napoleon-d’orI........... 9.90 Mărci 100 împ. germ. . . 61.25 Londra 10 Livres sterlinge 124.90 Cota oficială dela 7 Augustă st v. 1885. Cump. vând. Renta română (5°0). . . 88 89 Renta rom. amort. (5°/0) . 93 93V2 > convert. (6°/0) 88 89 împr. oraş. Buc. (20 fr.) . 30 32 Credit fonc. rural (7°/0) . 100 101 * » » (5%) • 85 86 » » urban (7%) . 98'/, 991'2 • * . (6°/o) ■ 91 62V, ■ (5%) . 82*/, 83»/i Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură . . 10V3 11 Bancnote austriace contra aură 2.03 2.05 din 20 Atigus st. n. 1885. Bancnote românesc! . . . . Cern j\ 8.<8f) oi.-1, h 88 Argint românesc > 8.75 . 8.80 Napoleon-d’orî » 9.87 . 9.91 Lire turcescî 11.15 » 11.23 Imperiali t 10.12 . 10.20 Galbeni » 5.84 » 5.91 Scrisurile fonc. »Albina« . , » 100.50 » 101.- Ruble Rusesci * 122.5 . 123.5 Discontulă ... » 7— 10 % pe ană. Mt* Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei se pottl cumpăra în tutungeria lui I. Gros*. 'ick±±±±±±±±±±±±±±±±£±±±&±±±£±£y! * * * $ S «K M M M li * li 1 1 Magazinu de haine bărbătesci Totu feliulă de haine bărbâtesci elegantei şi solidu lucrate conlecţionămtt în magasinulU nostru după comandă şi după jurnalele cele mai noue. Totodată recomandăm marele nostru depositu de stofe indigene şi streine pentru rocuri, pantaloni ai giletcî cu preţurile cele mai eftine şi rugămfl onor. publică a ne onoră cu comande câtă mai numerdse. Cu distinsă stimă A. Schwarze & Bartlia. Uliţa Vămei Nr. 11. | & W & & Tarifa auturilor! si iisertiiilori. J J 7 Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fî. — cr. 6 Pentru inserţiun! şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţirî se acordă urmată rele r aba te: Pentru repeţirî de 3— 4 orî 10"! ii ii u 5— 8 ii 15°j0 ii ii ii 9—11 ii 20°;0 ii 11 ii 12—15 ii 30°j0 i> ii ii 16—20 n 40°0 Dela 20 de repeţirî în susă 50°j0 Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe lunî se facă în- şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei." Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonă la f6ia năstră de aici încolo că avemîi încă în reservă numeri dela începutulu anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea întregă. Administraţiunea »Gaz. Trans.» Mersulu trenuriloru pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teiiişă-Anidil-Biidupesta a călei ferate orientale de stată reg. ung. Tciiişft-Aradă-B ii «lapesta Budapesta- Iradft-Teiuşft. Trenă Trenă Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus omnibus persone persane accelerată omnibtu Teiuşft 11.00 7.15 11.09 — 8.56 4 2 ^ Viena — Alba-Iulia 11.46 — Budapesta 1 ft 1.15 HM» Vinţulă de josă Şibotă 12 20 12.52 4.53 5.19 Szolnok [ 1 11.02 11 12 ii .44 4.02 li 4U :12 00 Orăştia 1.19 — 641 Ar*dft 3.37 7 53 5.‘■'fi Siiaeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 — o 19 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4 38 — 6.4t Branicîca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00' Iiia 3.36 — 7.23 Radna-Lipova 5 10 — 7.23. Gurasada 3 50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51, Zam 4 25 — «.12 Bârzova 5.57 — 8.10' Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58' Bferzova 5.56 — 9.29 Zaro. 7.14 — 9.28! Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56, Radna-Lipova 6.57 6 14 10 23 Ilia 8 01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 n.37 Branicîca 8.21 — 0.38 Gyorok 7.2! 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 A radă 8 10 7.32 11.32 Orăştiă 10 10 — 12.24] Szolnok ^ ! 2.39 12.00 4 5 ’ Şibotă 10.43 — 12.53 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă Alba-Iulia 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 [ 2.10 8.16 11.19 — 1.40 Viena “ 1 8.00 6.05 Tefuşă 12 0^ — 2. -'4 Aradft-TfmişCi r a Minier ta (Piski) Petroşenl Trenă Trenă de Trenă de Trenă de Tret.ă Trenă omnibus persan « [persone persone omni bas omnibus 6.00 6 3 > 11.50 2.23 iradă 12,55 8.25 fiimeria Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 ‘ Streiu 7 0> 12.27 3.00 NCmeth-Săgh 8.50 1.46 8.54 Haţegă 7 53 1.19 3.49 Viaga 7.19 2 18 9.13 Pui 8 ?6 2.10 4.40 Orczifalva 7.38 2.36 9.25 Crivudia 9.33 2.57 5.28 Merczilalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 Timişdra 8.42 3.40 10.06 1* etroşent 10.43 4.04 6.t9 Timişdra-AradA Petroşeni— Minteria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă persdne persone omnibus omnibus oumibus de pers. Timlşăra 6.07 12.25 5 00 Petroşent 8 49 9 33 5.28 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 727 10.14 fi.o“ Orezifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10 54 6.45 Vinga 7.03 2.04 6.32 Pui 8.50 11.37 705 Nemeth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12.17 8 02 Aradulă ncu 7 40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8.44 A radă 7 50 3 10 7.40 Ntnserta 10.53 1.35 9.15 Predealft-Budapesta BucurescI Predeală Timişă Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sigîiisdra j Elisabetopole Mediaşă (topea mică Micăsasa Blaştu Grăciunelă Teiaşft Aiudă Vinţulă de susă Uiora Cacerdea Ghirisft Apahida Cluşin £ Nedeşdu GhirbSu Aghirişă Stana Huiedină Ciucia Bucia Bratca Râv Mezd-Telegd Fugyi-Văsărhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta Viena Budapesta—Predealîl Nota: Orele de ndpte suntă cele dintre liniile grose. Trenă de ersăne Trenă accelerat Trenă omnibus Trenă omnibus Trenă omnibus Trenă accelerat Trenă omnibuf Trenă de persdne Trenă omnibus ---- 500 7.45 Viena — 7.15 — 1 — — 9 45 12.50 — Budapesta 6.47 1.45 3.15 6.20 8.0 J — 9.47 1.09 Szolnok 10.37 3.4 7.# 9.11 11.4* — 10.11 i.40 — P. Ladâny 1.44 5.21 8.27 11.26 2.31 — 10.44 2.27 — Oradea mare 5.33 6.4l — 1.28 — 6.22 10.51 2.55 — - Vârad-Velencze — — 9.45 2.00 — 7.01 111.. 18 3.38 Fugyi-Vâsârhely — — 9.59 2 11 — 7.33 11.36 4.17 Mezo-Telegd — 7.14 104 8 2.31 — 8.01 11.51 4.47 R6v — 7.42 11.36 3.18 — 8.45 12.23 5.42 Bratca — — 12.H 3.41 — 10.10 1.19 7.87 Bucia — — 12.43 4.01 — 10.29 1.30 8.01 Ciucia — 8.31 1.31 4.26 — 10.39 1.37 8.21 Huiedin — 9.01 2.56 5.08 — 11.19 2.05 9.0’ Stana — — 3.29 5.27 — 11.54 2.25 9.4c Aghiriş — — 4.0 5.50 — 12.12 2.36 10.02 Ghirbău — — 4.18 6.02 — 12.56 — 6.20 Nedeşdu — — 4.35 6.24 — 1.30 3.13 6.59 Cin si o | — 10 0 5.05 6.43 — 1.45 — 7.15 12 05 10.16 — 7.01 — 2.11 3.40 7.43 . Apahida 12.31 — — 7.26 — 2,55 4.01 8.29 Ghiriş 2.16 11.24 — 8.51 — 3.17 — 8.55 — Cacerdea ^ 3.12 11.43 — 9.31 — 3.24 — 9.04 — 3.32 11.45 — 9.43 — 3.31 4.24 912 Uiora 3.41 — — 9.51 — 4.09 4.49 10 23 Vinţulă de susă 3.50 — — 9,f 8 — 5.36 12.32 - Aiudă 4.25 12.08 — 10.24 — 5.56 5 58 12.59 — Taisşft 4.50 12.22 — 10.44 — 6.08 6.08 — 8.00 Grăciunelă 5.41 — — 11 28 — 6.29 — — 8.34 Blaşă 6.09 12 57 — 11.44 — 6.45 — 8.59 Micăsasa 6.40 ■— — 12.18 — 7.00 — — 9.34 Cop şa mică 7.00 1.27 — 12.36 — 7.26 — — 10.16 Mediaşă - â 1.45 — 1.22 6.01 7.48 7.14 — 11.04 Elisabetopole — 2.06 1.56 6.4( 8.28 7.43 — 12 17 Sigişâra — 2.31 — 2.34 7.2. 8.47 — — 12.47 Haşfaleu — 2.50 — 3.02 8.01 9.06 — 1.21 Hornorod — 3.48 — 4.41 10.05 9.26 8 22 — 2.05: Agostonfalva — 4.19 — 5 30 11.02 10 01 8.48 — 3.08' Apatia — 4.34 — 6.03 ill.3 10.20 — 3.39 Feldiora — 4.53 — 6.35 12.14 10.30 - 3.55 — 5.20 — 7.14 1.09 10.37 9.13 — 4.05 Braşovă ^ — 5 3 — — 1.50 10.51 9.18 10.37 — Timişă — 6.07 — — 2.48 12.37 10.31 12 5rf — 6.32 — — 3.23 2 58 12,07 4.45 8.22 Predeală ^ — 7.30 — — 4.56 6 00 2.10 10.05 10.30 BucurescI — 11.35 — — 9.4t 6.35 2.45 10.50 — 3.00 8 00 6.05 — Tipografia ALEXI, Braşovă.