REDAi'flCNEA ŞI ADNISI18TRA|irNEA: BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe unfl anfl 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. S£ PRENUMERÂ: ANULU XLVIII. la poşte, ia librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNC1URILE: O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoata nu se prlmesofi. — Manuscripte nu se retrâmltG. ra. 175. Joi 8 (20) Augustii. 1885. Braşovft, 7 (19) Augusta 1885. Prin ce se ruinâză poporalii? Cu astă întrebare s’a ocupată unulîi din corespondenţii noştri din Câmpiă în numerii 170 şi 171 ai „Gazetei/4 arătândîi, că unu rău capitalii, de care-i bântuită ţSranu Iii nostru, este l patima de-a bea fără cumpătă vinarsă său, cum anui dice prin ună termină mai specială, alco-liolismulă. Nu p6te fi epidemia mai înfricoşată, care să dărapene aşa cumplită puterile fisice şi intelectuale ale poporului, să-lă demoraliseze atâtu de multă, ca epidemia beţiei de rachiu. Acăstă epidemia cutreeră într’ună modă fdrte îngrijitoră si mai multe ţinuturi din patria ndstră şi ne-amă mira, că cei dela cârma statului împreună cu părinţii patriei dela Pesta nu s’au îngrijită pană acum de vre ună remediu, decă nu amu şei că pentru denşii nu e a au prinsă rădăcini puternice în inima tuturora Unguriloră din părţile nostre. Spre a vede cu ce răpe4iciune fabulosă se propagă în Câmpiă duşmănia între aceste două naţionalităţi, voiu se mă provocă la ună singură casă: De mai multe 4eci de ani este la noi datina de a se ţine spre scopuri culturale scolastice ori bisericeşci diverse baluri şi petreceri parte româneşeî parte ungu-reşci; la cele românesc! se invitau şi participau şi Ungurii, de asemenea şi Românii la cele ungureşcî, cu acea deosebire numai că Românii pentru familiele ungureşcî imprimau şi bilete de invitaţiune In limba maghiară, ceea ce Maghiarii niciodată n’au făcută faţă de Români. In anulă trecută ca şi în anulă acesta s’a mai arangiată o petrecere românescă în comuna Sângeorgiulă de Câmpiă, la care au fostă invitate şi vr’o 70 familii ungureşcî, datina de pănă acum însă nu s’a practisată şi Ungurii fură invitaţi numai cu bilete româneşeî, precum ne invită şi ei pre noi. Der ce să ve4'i ? D-loră se sâmţiră forte indignaţi; ba unii avură cutezanţa a se respica pe faţă că numai pentru aceea nu voră lua parte la \ etrecerea română, pentru că n’au fostă invitaţi cu bilete ungureşcî*). Spre a înfrânge acestă şovinismă ungurescă punân-du-i la orecare probă, li s’a făcută pre placă trirniţându-li-se din nou învitaţiuni scrise în limba ungurescă. Ei! Dar ura şi îngânfarea ce o au ei faţă de noi e cu multă mai mare decâtă să se »dimită‘ a lua parte la o petrecere română, şi unioulă 6spe străină fu ună bietă notară de Ungură, care a bună semâ nu atâtă din plăcere va fi venită, câtă mai vârlosă pentru a’şi lua informaţiunî şi a spiona. — ţhcândă acesta stă departe de mine orice căinţă, pentru că cu câtă o petrecere e mai curată românescă, cu atâtă ne simţimă mai vialî şi mai fără ge-nare, totă ce vreu să arătă este ura lord faţă de noi. De atunci a mai trecută ună ană, »Eilenzek«ulă şi cu consoţii săi au întinsă strunele mereu şi relaţiunile dintre Români şi Unguri au devenită şi mai încordate. La petrecerea din anulă acesta, ţinută asemenea în Sân-georgiu, măcară că s'a făcută pe cale 4‘ar*s^c^ învita-ţiune generală estin4ându-se asupra tuturoră celoră ce şi pănă acuma au fostă invitaţi, — nu avurămă la petrecerea nostrâ nici măcară ună sufletă ungurescă. Acum închipuiţi-vă cine e de vină ? Românii stau nesmintiţi pre lângă blânda şi vechia loră atitudine de pănă acum, în timpă ce Ungurii, a cărora idee e strînsă legată de 4iaristica loră cea mai spulberată şi cari nu numai nu cetescă ci se ferescă chiar de a atinge ori care altă 4>arh, fiâ română seu germană. pre care le consideră ca pre ună felă de lepră urîciosă şi frământându-se mereu, se înverşuneză asupra nostră din bună senină pănă ce în fine, în idea că suntă creaţi din nu şciu ce materiă 4eescă mai fină decâtă noi, începură a se înstrăina cu totulă, a ne despreţui şi a se pune pe picioră ostilă faţă de noi, aşa câtă astă4i abisulă de înfrăţire dintre noi şi dintre ei este fără fundă. In faţa unoră relaţiuni aşa de încordate, nu mă potă mira în de-ajunsă cum mai cuteză unii a mai spera la pace şi înfrăţire, în timpă ce-ar trebui să ’şî îndrepte atenţiunea asupra celoră puiate de »Ellenzek* cu consoţii săi, care decă va mai continua a’şT duce Ungurii pe cărarea apucată, de sigură că a4i mâne voră ajunge a-colo de unde nu mai este reîntorcere’'*). Să trecemă mai departe: *) Aşa-i dâcă i-aţî r&sfâţatd prin prea multe consideraţii. Red. **). Acum convingă-se onoratulă publică celitoră câtă de nedreptă şi fără cruţare este faţă de noi acestă »Ellenzek*, care — dimpreună cu alte 4'are ungureşcî— descriindu-ne de nescai daco-romaniştî maghiarofagi, cutăză a ne timbra de fanatisaţi, ca şi cum noi amă fi aceia cari ni-amă feri şi amă încunjura orice conveniri său petreceri ungureşcî Omulă se cunosce din fapte, scrisdrea din vorbfr Vorbele suntă semnele, prin cari se caracterisezâ sublimitatea ori cultura unei scrieri. De ă vreţi se cmioscpţi cultura de care dispune diarulâ din Clusiă »Ellenzek«, apoi etă-lă : Cuvintele prin cari acestă 4,ari>i se provăcă la diareic române suntă: Az ebbatta „Gazeta" (căţeua de »Gazetă*), ăr pe cei ce eitescă şi eonsâmtă cu acestă 4iară îi trimite la Lipotmezo (Câmpulă Lipotă seu Leo-poldă) adecă în casa nebuniloru, care este aşezată pe acestă câmpă în jurulă Pestei. Vorbindă apoi despre clerulă română în unulă dintre articulii principali ai săi, îlă întituleză cu cuvintele: ,Az ehezo olăJi p6păk“ (Flâ-mân4ii preoţi români). Acesta este titlul articulului, apoi trecendă la obiectă începe a-i calumnia în terminii cei mai de josă şi bajocoritorî 4if*endă despre ei că suntă: „kuldusabbalc a kuldusnâla (mai cerşitori decâtă cerşitorii) şi alte multe espresiunî asemenea şi pre cari a le cita mi-e grefă şi mi-e ruşine. In altă locă vorbindă despre ospeţii unei petreceri românesc! de frunte le 4'ce: „«a-drdgba bujt olâhâk, pâpăk es dăszkelek“ (valahi verîţî în pantalon-, preoţi şi învăţători). Pofti mă !... Deşi spre a cunosce în de ajunsă acestă cjiarQ in t(Vă golâtatea sa se poflesce ca omulă să-lă cetăscâ celă mai puţină o jumătate de ană, totuşi din cele (jise aci onor. publică îşî va pută face baremî încâtva o închipuire atâtă despre spiritulă de cultură ce-lă nutresce, câtă şi despre duşmănia ce o respiră acestă 4*ar^ de noi. Şi să nu vă miraţi decă vă spună, că articulii acestui 4'ară pentru toţi Ungurii din Câmpiă dela micii şi pănă la mare suntă ună adevărată credeu politică. o hescOlA SĂSESCĂ. llebrkora, 2 Augustă 1885. Saşii din Dumitra mare dinpivnnă cu femei şi copii în numără de 400—600 de omeni în săptămâna trecută, adecă Luni în 27 Iuliu 1885, înarmaţi cu puşci, sape şi cdse au năvălită asupra unei părţi de hotară de ală Rebrişioreniloră, der învecinată cu hofarulă săsesefi ală Dumitreniloră şi totă ce au aflată pe acea parte de hotară au nimicită, adecă bucate de totă soiuiă, măUiuil i’au tăiată josă, holdele le-au călcată în piciore, viile şi pomii i-au tăiată şi smulsă din pămentă, baraboi, cânepi cu ună cuvântă ce au găsită pe acea parte de hofari) au nimicită totă apoi casele, corturile, gardurile şi tdte întocmirile economice pe cari le-au aliată, le-au aprinsă şi arsă, er pe proprietarii şi folositorii aceloră pământuri, i-au împnşcată barba rţî, femei, şi copii pre cari numai i-au în tâlnit la lucrulă câmpului. Numărul vulneranţilor cunoscuţi pănă acuma e de 7 persone. Paguba ce s’a tăcută în bucate la nefericitele 24 familii s’au preţuită de pricepătorii de lucru din 3 comune învecinate cu 3000 fl. âr de pricepătorii de lucru săsescî din Dumitra mare şi Csepană, cari au fostă cu comisinnea criminală la faţa locului, paguba făcută s’a preţuită numai cu 1000 fi. v.a. Dintre nefericitele familii suntă unele cari au rămaşii fără agonisită, neavândă pământuri în alte părţi ale hotarului. Saşii revoluţionari în 27 Iuliu a. c. câtră cei vulneraţi s’au esprimată, că nu numai de pe locurile acelea der şi de pre cuptorulă loră propriu din comună au sfi’i îrnpusce, dedrece toţi suntă provă4'»ţî cu pusei de vânaţii şi cu lănci pentru scopulă acesta, ei sfătuiţi şi învăţaţi de conducătotii loră, de multă au fueută ace:ă conduşii ca la ocasinne bine venită s6 facă şi cu casele nodre şi eu locuitorii noştri, din nefericitele comune im-im-ale în procesă cu Saşii, tocmai aşa ca în 27 Iuliu cu partea de hotară de câtră ei, şi precum au făcută n ai de multă cu domnişora din dealulă târgului. Trebue neapârată, ca să luămă măsuri de apărare să ne scâpămă proprietatea şi viaţa, de aceea r-eremă sfatulu confraţiloră noştri din Valea Someşului şi ală al-toră binevoitori, că ce e de făcută, deorece n’amă dori să comitemă şi noi astfelă de acte neumane. Unu Bebrhio)•enu. ___ _______ > l>in necazurile Bucovinei. (Urmare şi fine) Ne încredemă prea tare şi neclintită în ajulorulă sprijinitorului cerescă, care e singurulă capă ală bise-ricei sale, ne încredemă prea multă în privegherea preo-ţiloră ortodoxi peste turmele creşiineşcî încredinţate grijei loră şi în tăria credincioşiloră ortodoxi şi a loră alipire de învăţăturile, obiceiurile şi datinile bisericei ortodoxe orientale, decâtă să ne tememă de sortea turmei ortodoxe a lui Cristos în Bucovina. Ceea aduce însă cu sine agresiunile şi luptele confesionale şi ce cu durere prevedemă, este turburarea re-laţiunilorîi inter confesionale între organele bisericesc! şi o jignire a păcei interconfesionale şi a bunei înţelegeri între credincioşii respectiveloră confesiuni în viâţa lord socială. Prin legea fundamentală de stată de 21 De-cemvre 1867 (articolele 14—15) despre drepturile generale ale cetâţeniloră este nu-i vorbă recunoscută libertatea consciinţei şi dreptulă eserciţiului liberă ală reli-giunei fiecărei comunităţi religidse recunoscută de Nr. 175. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. lege, totă astfelă suntă lămurită definite prin legea in-terccnf-sionalâ dela 21. Decembre 1867 şi rriaţiunile esterno ale singuraticelor^ confesiuni între sine Or- ganele bisericei române s’au dedată însă a tată de bine cu posiţiunea loră de mai nainte liberâ faţă de eelel’alte confesiuni, încâtă nu potii să se acomodeze hotărîriloră legei fundamentale de stată despre ('gala întreptâţire confesională. De aceea nu se voru mărgini numai la lucrările de pioneri confesionali şi la încercările de subminare, ci după cum voră fi şi împrejurările se potă prevedea şi atacuri făţişe. Bucovina e aceea provinciă a monarchiei austro-ungare, unde feliuritele confesiuni trăescă mai în pace unele lângă altele. Şi acestă toleranţă confesională, care, luându-se în sămă Împrejurarea, că patru din cinci părţi ale întregei poporaţiuni din ţeră suntă de legea gr. or., servesce spre laudă şi merită mai eu semă clerului şi credincioşilor!! bisericei gr. or., a avută de urmare, că intre siguraticele clase ale poporaţiunei fără deosebire de confesiune şi naţionalitate domnescă cele mai bune re-laţiunî în vieţa cetăţenescâ şi că sub aceste favorabile relaţiuni se păstrezi şi se cultivă şi virtuţile cetăţenului statului. Acum se pune întrebarea, dăfă nu ar fi în adevărQ vrednică de regtetafă casulă, când o stare aşa de îmbucurătdre a lucruriloră, ce servesce spre folosulă poporaţiunei, ar fi turburată prin silinţe şi recrutări propagandiste? Nu ar fi crimă, a da mână de ajutoră la distrugerea acestei frumose întocmiri a vieţei paciniue .şi armoniose ce spre laudă servesce ţărei — prin încercări de proselitismă şi usurpaţiune confesională. Nu ară li o nescusabilă indulgenţă a acelora organe publice, cari suntă chiemate să susţină liniştea şi ordinea şi sâ se împotrivescă neîndreptăţiteloră pofte pe tăremă bise-ricescă în inferesulă păcii interconfesionale, decă nu ar pune o puternică stavilă nisuinţeloru redeşteptate mai de curendă în nouă ediţiune? Noi plini de încredere aş-tpptiimă, să măsure guvernulă cu înţelepciunea şi priceperea sa de stată mărimea dauneloră, cari ară trebui să se facă prin stabilirea în Cernăuţi a unui episcopată polonfi-catolică de cătră prelatulă alungată din Rusia, îngârnfărei şi directelor ă atacuri şi transgresiu-nilorii pe terenulă bisericeseă şi confesionalii în interesulă liniştei şi ordinei cetăţeneşci şi desvol-tărei generale culturale şi religiose morale a ce-tăţeniloru statului, şi să susţină reiaţinnile esterne interconfesionale în marginile legale. De cătră Reghinu, 14 Augustă. 0 petrecere românescă. Junimea studiosă română din Reghină şi giură a aranjată petrecerea sa şi în acestă ană în Reghinulă săsescă în 9 1. c. n. Publiculă s’a strînsă într’ună numără aşa de considerabilă cum rară se pote vede la petreceri. Pe lângă Români mai parti-cipat’au şi Unguri şi Germani, aşa încâtă numai despre vr’o pantlică tricoloră românescă, seu despre costumă se putea cunosee, care e Româncă şi ărăşi la unii de pe pălării se putea deosebi, care e Ungură. Spaţiulă destulă de bine a fostă întocmită, dar cu tote acestea avu publiculă dreptă a se plânge de bu-fetă. Şi apoi la fiesce care dintre Români sciu că nu i va fi părută bine când a aurită întonându-se şi ese-cutându-se ciardaşulă de vre-o două ori şi acesta cu aiâlă mai vertosă, fiind-că nu era pusă de loeu în ordinea jocuribră. Ungurii înse să-i fi văqjută că nu-şî mai încăpău în piele de bucuriă, pe care şi-o esprimau prin chiu. — Ceea ce aşă mai avea de însemnată şi care a fostă ună ce indignătoră pentru mine şi pote şi pentru alţii e aceea, că unulă şi altulă din comitetulă arangiatoră, cu deosebire unulă, carele arangia, îşî răcea gura mai multă unguresce. Înainte de pausă imediată jucat’au 8 tineri jocurile naţionale «Bătuta* şi ,Căluşerulă* cu succesă, der cu tote acestea s’a audită murmură de desgustă, se înţelege că Felinski, şi să reeunosiă că prin îngăduirea celorlalte ni-• nu din partea nostră, cari nu ne puteamă îndestulă să- publicate mai eu semă că pentru curăţenia oraşului s’a numită o eomisinne, care să controleze strictă locurile publice, hotelurile, birturile şi casele private, pedepsindu-se forte aspru contravenţiunile. — Noua înarmare şi schimbarea în parte a uniformei poliţiştiloră, propuse de căpitanatulă oraşului şi aprobate de representanţa oraşului, s’a esecutată şi trebue să ne esprimămă convingerea, că acestă schimbare, atâtă ce priveşte esteriorulă câtă şi noua armă şi pălăria, este încununată de celă mai mare succesă. MULŢĂMITĂ PUBLICĂ. suinţe de misionari va trebui să se producă fără îndoială o amârire in poporal,iunea ortodoxă orientală, şi o ame-rinţare a păcii confesionale şi cetăţeneşci în ţeră, şi să ia potrivite măsuri pentru a abate asemenea daune şi sfi pună stavilă la totă ce — • în contra spiritului şi de-cisiunilor positive ale iegiloră interconfesionale — ar pune organele confesiunei romano şi greco-eatoiiee dm Bucovina într’o posiţiune privilegiată. Findă însă vorba şi de ferirea internei păci sufietesci a credincioşiloră religiunei gr. or. ce numără aprope o jumătate milionă, de respingerea atacuriioră confesionale îndreptate parte directă, parte indirectă împotriva bisericei ortodoxe din Bucovina, precum şi de scutulă legală contra isbucniriloră şi ocăriloră îndreptate asupra unei biserici, a cărei amârîtă esistenţă şi desvoitare nu-i recunoscută numai de lege, ci a fostă circumscrisă când s’a anecsată ţera şi cu garanţia unui tratată de stată; astfelă e datoria necondiţionată a organeloră, cari suntă chemate să se informeze de interesele religiose-morale ale bisericei ortodoxe în Bucovina şi să le ferescâ de daune, să îşi ridice glasulă şi s6 se împotrivescă cu arma ce le stă la îndemână a cuventului atâta împotriva atacuriioră confesionale, câtă sS şi invoce împotriva loră şi scutulă statului. Biserica ortodoxâ-orientalâ a Bucovinei resolutâ fotestezâ sbbătoresce împotriva tuturoră agresiuuiloră fie directe confesionale, fie năsuinţe indirecte, prin cari arne-rinţaiă se vede in existenţa sa şi înpedecată în desvoltarea sa, precum şi în posiţiunea sa ca biserică ortodoxă creştină vătămată se sin.te prin neîndreptâţite is-bucnirî, şi atacuri. Mai alesă protestezâ biserica ortodoxă orientală a Bucovinei: 1. împotriva poreclei «biserică schismatică* şi «Schismatici,* ce i se dă ei şi credincioşiloră săi în şematismele şi celelalte publieaţiunî oficiale şi oficiose a archiepiscopateloră romane şi grec-o-talolice din Lemberg şi a organeloră loră; 2. împotriva introducerii şi publicării numărului sufleteloră credincio şilorfl orlodoxi-orientali din Bucovina în şematismulă anuală ală arhiepiscopatului romano-catolică din Lem berg; 3. împotriva luărei fetiţeloră de confesiunea ortodoxă orientală în institutulă de crescere mânăstirescă ală ursulinelorO romano-catolice şi chiar împotriva esistenţei acestei congregaţiunî, precum şi împotriva altoră con-gregaţiunî de soiulă acesta în Bucovina; 4. împotriva petrecerei şi ţinerei de predici misionare ale iesuiţiloră in Bucovina, cari aici în ţeră dau ansă la bănuieli; 5. împotriva descălieării şi petrecerei desţăratului din Rusia archiepiscopă romano-catolică Felinski, precum şi Împotriva intenţionatei stabiliri a unui archiepiscopată romano-catolică în Cernăuţi, unită cu unele decanate ve cine din Galiţia; 6. împotriva ruperei osândiţsloră de re ligiunea ortodoxâ-orientalâ şi impreunărei loră cu cea romano şi greco-catolică în penitenciarulă de femei St Magdalena din Lemberg, preium şi — în genere — împotriva proselitismulni confesională în poporaţiunea or-todoxă-orientală a Bucovinei; 7. împotriva nurniriloră bisericei ortodoxe-orientale «Schismă* şi ,credinţă schismatică* din acusa dela 10 Maiu 1881 a procurorului c. r. din Lemberg, precum şi împotriva degrădătoreleră is-buenirî făcute din mai multe părţi în contra bisericei ortodoxe în genere şi a credincioşiloră ei din Bucovina, în decursulil pertratărei publice criminale a procesului lui Dobrzanski. Subscrisulă aduce printr’acesta mulţămitâ aceloră mărinimoşî binefăcători, cari binevoiră a ajutora din pu-ţinulă d-loră scola ndstră lipsită de cele ale instrucţiune!. Primirămă ajutoră în bani din Beiuşă dela: Rvd. d. Petru Mihuţă, directoră şi profesoră gimnasiaîă 1 fl. Spec. d. Ambrosiu Creţu adv. 1 fl., d. Ioană Erdălyi iun. ingineră 3 fl., d. Ioană Erdelyi sen. primară orăşenescă 1 fl., d-na Gatharina Vass 1 fl., d. Demetriu Negrenu ne-gustoră mare 50 cr. Ună Română 20 cr. O Română 20 ci\, d. Antoniu Palade preotă română de Finisă 1 fl. Suma totală: 8 fl. 90. Rvd. d. Augustină Antalâ pro-topopă districtuală a binevoita a ne dona «tabelele de păreţi*. încă odată aducemă tributuiă recunoşeinţei ndstre mărinimoşiloră noştri donatori, cjicemă cu naţia: «de unde sa golită, Dumne4eu să împlinescă!* Negru, Iuliu 1885. Augustinu Tardiu. preotă română. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală «Gaz. Trans.*) BERLIN, 19 Augusta. — Din incidentulu tura cu ve^utulă, ci din partea Unguriloră dintre cari * naşcerei Regelui Ungariei se adunară membrii să se ti esprimatu: „Până când va totă dura acâsta !* j reuniuniloru austro-ungare la unu soupeu festivă, Ecă der ce folosă au Românii decă invită şi Unguri ;jla care luară parte şi număroşl membri ai reu-acesta e răsplată! Fie-ne de învăţătură pentru alte dăţi! f niunei de cântări vienese. Gutfelds, austriacă, Româncule frumbse îmbrăcate în costumă naţională j toastâ pentru Regele Ungariei. Horvat, ungură, nici de aici ca din n:cî o^petrecere, maială seu bală n’au j pentru împeratulă Germaniei. In decursnlă sou- peului disposiţiunea era animată. LONDRA, 19 Augustă. — ţ)iarele anunţă, că Osmană Digma a plecată la Chartum, să se proclame de urmaşă ală Mahdiului. CAIRO, 19 Augustă. — Consiliulă de mii niştrii a decisă, să cărâ protectoratulă Mare-Britanie. Capulă religionară se opuse acestei decisiunî, din care causă decisiunea a şi rămasă fără valdre. lipsită, ci din contră au participată în nnmără forte fru-mosă. Danţuiă dura pănă dimineţa, când ne-amu depărtată, ducendă fiesce care dulci amintiri. Venitulă curată precum amă aurită e de 365 fl., sumă forte frumosă aeăsta. Permită-mî însă onoraţii domni patroni, precum şi membrii comitetului acestei petreceri, a le spune, că ore n’ar fi forte salutară şi cu cale, ca din acestă sumă frumosă se se trămilă şi la Cluşiu pentru ajutorarea studenţiloră universitari români, cărora li s’a detrasă stipendiulă şi cari au apelată la bunăvoinţa publicului română pentru ajutoră? Unu participantă. Tot odată cu aceste proteste, cari suntă cea dinteiu manifestare a defensivei stătătăre pe te-rentt evangelică — 4^ce fr. Pressew — se cere legalulă scută ală organeloră statului în contra încercăriloră acestora agresive confesionale ale organeloră bisericei rnmano şi greeo-catolice şi în genere împotriva isbucniriloră şi atacuriioră confesiunei ortodoxe, cari discrediteză vasa bisericei ortodoxe-orientale ; ele să păş^scă în contra RAPORTtJ POLIŢIENESCtf. Braşovă, Augustă 1885. Boia de gură şi de unghii ce isbucnise în luna Iuniu între vitele de îngrăşată dela fabrica de spirtă a lui Samuel Quiftner s’a stinsă cu totul5. — Erăşî avemă se semnalamă două caşuri de nebuniă. Croitorulă de dame Solymosi Albert, născută în S. Sz. Gyorgy, în timpulă scurtei sale şederi în Braşovă a înebunită în luna trecută şi fu transportată în casa de sănătate din S. Sz. Gyorgy. De aceiaşi boiă fu lovită ună Română de aci, din clasa comercianţiloră, care dealtmintrelea acum 5 anî a fostă internată 7 luni in institutulă de nebuni din Sibiiu. De astă dată însă na s’a putută transporta la Sibiiu, fiind institutuiă totală ocupată. — Cătră sfârşitulălunei trecute, locuitorulă Balo Janos a fostă strivită de o locomotivă, fiind că elă sări pe trepta e tocmai când aesta întră în îngustulă spaţiu ală maşine-i loră. Nenorocitulă espirâ imediată. — La 24 Iuliu ună făptuitori! necunoscută pănă acum, spărgăndă, după amă(|i terestra dela locuinţa din livadea poştei Nr. 686 a maestrului zidară Makkay Gyorgy, întră înăuntru şi luă dintr’ună dulapă suma de 10 fl. 50 cr. în argintă, precum şi ună biletă dela cassa de amanetare despre ună cesornică Anker cu capace duple şi cu lanţă. Indrăsne-ţulă hoţă nu s’a putută afla pănă acum. — Din contră chelnărulă din Sinaia, Albert Krainer, urmărită pentru furtă, a fostă prinsă şi predată autorităţii penale corn petente. Acum vr’o 8 lunî, tuncţionarulă de cale ferată, ce era atunci aci în serviciu Fried. Salamon şi soţia sa au predată pe copilulă loră de ţîţă în îngrijirea unei familii de aci pentru o remunerare de 8 fl. pe lună. După câtva timpă dispăru din Braşovă curăţiea pâreche părâsindă copilulă, fără a mai încunosciinţa familia ce’lă crescea de loculă unde se află şi fără a plăti remuneraţiunea promisă. Sermana familiă făcu arătare că nu mai pote îngriji de copilă, şi s’au făcui ă paşii necesari, ca nemiloşii părinţi să’şî ia copilul iudărăta. — Pentru împedeearea ivirei colerei ce graseză în Spania, s’au luată şi în Braşovă măsurile necesare, ca şi în anulă trecută. De aceea se recomandă cu totă dinadinsulă poporaţiunii, să se ţină de prescripţiunile DIVERSE. Evreii «persecutaţi*. — «Noua Revistă* din Iaşi scrie: ,In 4iua de 28 Iulie dimineţă, Manoli Urmă, lo-cuitoru în sătulă Andrieşenî, plasa Turia, judeţulă Iaşi, care se angajase a secera la posesorulă jidană Iţic Şta-pler, avăndă nevoiă a se duce la morâ pentru a’şi mă-cina nişte păpuşoiă, trimise pe fiulă său Florea, în etate de 13 ani, şi pe fiica sa Mariora, în etate de 11 anî, ca să secere pănă va veni elă dela moră, numai ca avutuiă boerului jidană să nu sufere. Boerulă-jidană trecendă călare pe lână şi vătjăndă numai pe copii, începu a scote înjurături surugieşti la adresa lui Manoli Urmă şi dădu fetei o lovitură de harapnică. Băiatulă spăriată o luă la fugă spre casă. Jidanulu se ia în gona calului după elă şi ’lă întorce înapoi în lovituri de harapnică; ajunsă înapoi pe lână copilulă cade josă de oboselă şi de durere şi astă4î se află bolnavă şi în pericolă de morte, tuşind ă şi vărsândă sânge, după cum dovedeşce visum reper-tum dresată de doctorulă plăsii.* BIBLIOGRAFII. (Scola practica) magazină de lecţiunî şi materii pentru instrucţiunea primară, de Vasile Petri, tomulă IV Nr. 5 pro Augustă a apărntă cu următorulă sumară: Catechese scolastice: III. D-cJeu e spiritu. — Tractarea unei descrieri — lecţiune de stilă pentru bieniulă alu Il-lea ală scolei elementare. — Din calcululă elementară: tractarea numărului 7. — Alte două ordinaţiuni ale ministrului de culte şi instrucţiune publică. — îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă, de V. Gr. Borgovană. — Anuneiă. Prenumăraţiunile cu 3 fl. pe anulă întregii se facă la redacţiune în Năsăudă (Nassod, Trans lvania ) Atlasă negru şi albă 122.5 » 123.5 Discontulă ... » 7—10 Vo pe ană. WS*' Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei14 se potti cumpăra în tn- tungeria lui I- OrosN. * (Hala de comision şi de mobile § a lui SAllKANY, Diata Erisela Rr, 3, etagin I. colţnlfl straiei Frauz Deak. s c — 2 o a >3 O S N < O In părţile malariose, unde bântue frigurile, seu când este căldură mare, să se bea apă câtă de putină, şi & ’ se întrebuinţeze Vinulti roşu de Tran si 1 van ia, < w J'Jl V/ÎV' "7 recomandă onor. vizitatori ai esposiţiunel mobilele supr afine pentru salo nu, sofrageriă, odăi de dormita si odăi de bărbat}, ce le-a espusfl deia cei din-teiu tîmplari din ţară într’o alegere colosală din tote stilurile. Mobile simple si forte solidă lucrate de lemnu si tapetate, precum şi mobde de IVră pentru locuinţe de ţară se vendu, pe câtă va dura acesta aprovisiune din camă de desfacere totală sub preţuia costului. Cea mai bogată alegere în garnituri simple pentru salone, precum şi forte elegante, lucrate cu mare gustă şi după lasonulu celă mai nou, tapeţate cu atlas ă, catifea, mătase, brocatu, pluşa, crep a şi stofă iută cu preţuri eftine de miraţii. Intrarea prin pârta dela piaţa Gisela Nr. 3, în etagiulu I. Comandele se vor fi esecutâ cu cea mai mare coiiscienţiositate, desemnur! şi liste cu preţuri franco. +- c 41 O C C »o 00 ac 55 Q »c5 •C • 3 .ce io XX O) 3 ' -w 4> 3 H u *• a > o c 3 V. •ci Q oc X Ă. ^ E- ţf 1 £> 1 I at 3 4. jf. ci ?■ .£ a oc -c X o 3 3 3 c,n,rw "“■» Kj* * Braşovii se află I ( la J. L. & A Hesshaimsr I I- MMOn.r—IM 4; 'C -- V a. — Cu C 3 MersuiQ trenuriloru pe linia Prctlealii-Beidapesta şi pe linia Tei aşii-Aradil-Budapesta a călei ferate orientale de statd reg. nng. ipesta—JPredealiI Tren* Trenă Trenă Trenă Trenă omnibus accelerat omnibus de omnibus persone — 7.1c 1 — — 6.47 1.45 3.15 6.20 «.oi 10.37 3.4 7.ss‘ 9.11 11.4' IM 5.21 8.a7 11.26 2.31 5.33 6.4i — 1.28 - 1 — — 9.45 2.00 — — — 9.59 2 11 — — 7.14 10. i 8 2.3 5. — — 7.42 11.36 3.18 — — — 12.lt 3.41 — — — 12.43 4.01 — — 8.31 1.3 > 4.26 — .— 9.01 2.56 5.08 — — — 3.29 5.27 — - 4.18 O.fll/ 6.02 — — 4.36 6.21 — iOO 5.05 6.43 — 12 0 10.16 — 7.0< — 12.3! — — 7.26 — 2.16 11.24 — 8.5 i — 3.12 11.43 — 9.31 — 3.3 • 11.45 — 9.43 — 3.4 î — — 9.51 — B,5n — — 9x8 — 4.25 12.08 — 10,24 — 4.50 12.22 — 10.44 — 5.41 — — 1128 — 6.0-:* 12 57 — 11.44 — 6.40 — — 12.18 — 7.00 1.27 — 12.36 — — 0 1.45 — 1.22 6.01 2.06 — 1.56 6.4< — 2.3 î — 2,34 7.2' — 2.50 — 3.02 8.01 — 3.4* — 4.41 10.05 — 4.19 — 5 30 11.0;’ — 4.34 — 6.03 11.3 — 4.53 — 6.3£ 12.14 / 5.2C — 7.14 1.09 V ( — \ 5 3 — — 1.50 — 6.07 i — — 2.48 ( — 6 32 — 3.23 \ ( — 7.3( — — 4.56 11.31 9.4* 1 Teluşâ-Âradâ^Budapesta Budapesta- IradA-TeiuşA. Trenă Trenă Trenă de Trenă de Trenă Tren» omnibus omnibus persone persone accelerată omnlbni Viena 11.00 7.15 Teiuşft 11.09 — 3.56 — Âlba-lulia 11.46 — 4 2' Budapesta S Oi-, 1/5 H'M Vinţulă de josft Şibotă 12 20 12.52 — 4 53 5.19 $z