REDACŢIESTEA ŞI ADMIMMTKAŢICNKA ? BRAŞOVÎI, piaţa mare Nr. 22. ,Ellenzek« primesce din Alba-Iulia următorele rânduri: *In Varadia de josă au întocmită Românii ună rnaială în dumbrava episccpâscă. Patronâsa maialului a fostă soţia căpitanului în pensiune Alexandru Sandru. La petrecere, fiindcă era făcută în scopă de binefacere, s’a dusă maghiarimea din Alba-Iulia câtă a putută. După ce s’a jucată »Romana,* »Căluşerulă,* »Ardeleana,* şi alte jocuri, maghiarimea a dorită — îndrăsnelă a ne mai aurită — să cânte poporulă lui Faraonă ciardaşulă, pe care îlă şi începu. Eroii Jucătaşului* au începută să strige: Nu ne trebue ciardaşă! şi cei mai însufleţiţi dintre ei desbrăcându-şl spenţelele au strigată mârte oricărui olahă, care in Ţera ungurescă va îmbrăca altă haină decâtă tundra. Maghiarimea mai moderată s’a retrasă lăsândă acolo maialulă. Ei, totă nu trebue ,Kultur-egylet?« — Ba trebue, 4icemă noi, ca să ne mai deştepte puţintelă din somnă. Ce ne trebue ciardaşă, când avemă atâtea jocuri naţionale frumose? —0— Foile maghiare comunică, ună articulă publicată de Moldovan Gergely, inspectoră saolară, în »Nemzet,« în care se încercă înfocatulă adeptă ală lui Hunfalvy să facă plăcută Românitoră reuniunea de »cultură* din Cluşiu. A greşită adresa Moldovană, ca şi Baussnern. FOILETONLL DELA BA.I de Dr. P... Nu e aşa de multă, de când cei din România credâu, că suntă pe altă lume, — voiu să 4^ — Pe altă continentă ; căci, când mergeă pe la băile dela Mehadia, său la cele dela Vâlcele, Zizină, Tuşnadă — băi, care se află chiară lângă frontierele României — 4iceau, că mergă „la băile din Europa Dacă luămă în considerare mijlocele de comunica-ţiune de pe atunci, apoi avâu dreptate, căci călătorâu, de li se ura, pănă ce ajungeu şi la aceste băi. Patru pănă la cinci 4*le le trebuia din Bucurescî pănă la Vâlcele; âr pănă la Borsecă ţinea drumulă 10—12 4'le-Căci cum se făcâu asemenea călătorii ? Se închiria ună chervană*) mare, şi după ce se îneărcau tote cele necesare, precum aşternută, amba-lage cu vestminte etc., apoi partea de dâsupra căpăta cam următârea fisionomiă antropografică: in fundulă chervanului se aşe4au bucătarii, cari de regulă erau faraoni, cu totă dichisulă de bucătăriă, căci celoră din România nu le plăcea zâma lungă din ţâra Nâmţului — de Unguri pe vremea aceea nu era vorbă, — şi fără «ghiveciu,* »ostropelă,« »ciulama* şi fără 4ece cafele turceşti pe 4i mai nainte nu putâu esista. Lângă ţigani erau dădacele cu copii, zîngăliţî pănă după urechi, căci *î Carfl de cărăuşii. Precum spune »Peşti Naplo,« proiectulă de reformă a legii comunale se va supune spre desbatere viitorei sesiuni dietale. Numitulă organă ală oposiţiunii moderate vede în acâstă reformă o tactică a actualului guvernă de a-şî asigura domnia. Comiţii supremi au să fie puşi în posiţiă de a fi preşedinţii şi factorii absolută hotărîtorî în deosebitele comită* e. , Peşti Naplo« e de părere că d-lă Tisza voesce să facă cu aceste proiecte primulâ pasă spre nimicirea autonomiei comitateloră şi că voesce să cerce pulsulă dietei pentru viitorulă proiectă, prin care va ave ca să se hotărască numirea func-ţionariloră comitatensî. Acesta e după părerea lui »Peşti Napld* procedura guvernului actuală totdeuna, când are de cugetă a păşi în curândă cu reforme mai radicale. »Peşti Naplo* nu e în contra unei reforme radicale a administraţiunii, şi âtă pentruce: »Marea maioritate,* — 4ic-s numitulă organă — »de care dispune guvernulă în parlamentă, l’ar pute îmbărbăta, ca în sfîrşită să facă odată ordine în administraţiune, prin o renovare radicală. Starea destrăbălată a administraţiunii, crescerea totă mai intesivă a agitaţiuniloră naţionalităţiloră, ca urmare a administraţiunii rele, defraudaţiunile scandalose, care se succedeză: tote acestea fac ă urgentă reforma radicelă a administraţiunii.* -0— Ucigaşulă notarului Teodoră Popă din Covasinţă este vierulă Săeăşanu. Causa omorului este strict eţa cea mare, cu care notarulă proceda la încasarea restanţeloră 4eciuelii vinului. —0— Alexandru Vescan şi Gustav Osian, preoţi ai die-cesei gr. cat. a Gherlei, suntă numiţi capelani militari cl. II în reservă. —0— Din comitatulă Arva se scrie lui »Peşti Naplo* ur-mătârele: »Triste esperienţe face omulă dacă privesce la stările sociale din comitatulă Arva. In excursiunea mea amă cercetată şi comitatulă Arva: desamăgirea mi-a fostă mare. In reşedinţa comitatului, Kubinulă inferioră, în deeursulă petrecerii mele de câteva 4*le» abia am au4ită vorbă maghiară, — nu pe strade, ci in cafenea, în casina română şi dela funcţionari etc. Limba de conversaţiune a Maghiariloră din comitatulă Arva e es-clusivă cea slovacă. Întrebă acum: dela cine şi unde să câştige clasa comereianţiloră şi a industriaşiloră, precum şi tinerimea ambiţiunea de a-şî însuşi dulcea limbă a patriei nostre, limba maghiară, când vede şi că aceia, cari vorbască pertectă limba maghiară, — o negligă? Intru adevără s’ar păre că consideră ca mai frumâsă limba slovacă, — cu tote că din partea loră acesta e numai o laşitate. Calea tomai atunci m’a dusă preste Felvidek, când renumita reuniune a femeiloră slovace îşî ţinea festivităţile şi demonstraţiunile cele mari anuale în Turocz - Szt. - Mârton. 0 parte a străiniloră adunaţi (Hurbanişti, Cehi şi câţiva Ruşi) au venită şi în comitatulă Arva, şi, mi-e ruşine a spune, dar aceşti domni acolo, pe unde au ajunsă, în casine, în ospătării şi în cafenele, au4indă numai ici colea câte ună cuventă maghiară, sigură au ajunsă la convingerea, că Maghiarulă n’are ce căuta în acestă ţiuută căci aci t6te suntă slave şi slovace. Dintre comitatele Arva, Turocz şi Lipto, precum am au4ită dela individ! competenţi, tocmai maghiarimea din comitatulă Arva vorbesce mai perfectă limba maghiară dar chiar maghiarimea acestui comitată câtă ţinea drumulă erau totă cu nasulă în dulceţă. Apoi înainte şedâu cocdnele fără bărbaţi, căci aceştia trebuiau să rămână acasă, să agonisâseă cheltuiala băiloră. E de observată, că nu totdâuna era causă bine-cuvântată pentru de a merge la băi; în cele mai multe caşuri era numai modă, şi pentru moda acesta se supunâu omenii la atâtea neplăceri şi eheltuelî. Apropos de modă! Să fimă drepţi faţă de trecută şi să ne întrebămă: ore mergă omenii astă4î la băi din cause bine-euventate? Cei mai mulţi mergă totă numai ca să fie de modă, şi moda acesta trece de multe ori peste puterile materiale şi va domni acestă păcată între noi Românii, pănă ce spiritulă economică se va instala şi la noi ca la alte popore din apusulă Europei. Dar să ne întorcemă la modulă cum călătoreu predecesorii noştri la băi. Cu t6te greutăţile şi incomodi tâţile, cu care erau împreunate călătoriile de mai nainte, îşî aveu acestea şi partea loră cea bună. Călătorâi eu mai multă libertate. Unde era o posiţiă încântătore — şi de acestea suntă mai multe pe drumulă despre Predâlă — te oprei şi te delectai la frumseţea naturei; unde era ună isvoră, ală cărui murmură te învita să te recreezi din undele-’i cristaline, te aşe4ai şi o dulceţă şi ună pa-hară de apă rece te făcea să uiţi de tote sdruncinăturile chervanului, care părea că anume îşî pusese în capă, ca să numere tote pietrele câte erau pe drumă şi să trecă peste ele. Până la vremea mâncărei, căutai looulă celă mai desfătătoră, şi în umbra răcorosă a copaciloră seculari mâneai cu ună apetită de sigură mai bună decâtă f e mai puţină accesibilă faţă cu idea maghiară, şi causa e apatia şefiloră funcţionariloră de stată.* —0— Ministrulă de interne a adresată municipieloră, în afacerea sectei Nazarineniloră, ună circulară, ca să fie cu mare supraveghiere asupra conducătoriloră şi întru-niriloră secrete ale acestei secte. —o— Se crede că statua lui Rosetti va fi aşe4ată în piaţa Sf. Antonă din Bucurescî, unde în curândă se voră desfiinţa baracele 4e lemnă, care servescă a4I pentru ven-4area fructeloră, prefăcândă acelă locă într’o grădină publică. —0— Stagiunea teatrală (drame, comedii, tragedii, opere şi operete) va începe la 1 Octomvre, scrie »RomânulO.« Dămă a4î constituţiunea trupei de opere şi operete, re-servându-ne a reveni asupra altoră angageamînte posibile. Trupa femenină se va compune din: 1) D-şora Leria, prima dona assolută; 2) d-şora lonaşcu-Papadopolă, con-traltă de opere şi operete; 3) d-na Tamasio, mez. so soprano de operă; 4) d-na E. Odisianu, soprană de ope- j rete; 5) d-na Amelia Notara, soprană de operete; 6) d-na El. Mateescu, soprano de operete. Trupa masculină se va compune din d-nii: Demetrescu, forte te- nor; Gabrilescu, tenoră legeră; Băjenaru, tenorino; Ra-şanu, tenorino; Cairetti, baritonă, (operă); Mateescu baritonă, (operetă); Popovicî, baritonă, (operetă); Teodo* rescu, bassă, (operetă); Iuliană, basso bufîo, basă de operetă, Directcrulă de canto, d. G. Stetănescu; direc-torulă coruriloră, d. Carlo Bianchi; directoră de scenă, d. Aslană. Se va începe cu »Lucia de Lamermoor,» traducţiunea de d. V. A. Urechiă; din acesta cele mai multe părţi se sciu. Pe urmă, ca operetă, va veni »Girofle-Girofla,* traducţiune de d. Bengescu. Reperto-riulă se trai compune din »Traviata,* de Verdi, şi »Stradella,« de Flotow, ambele traduse de d. Bagav, abilulă traducătoră ală »Lindei« din stagiunea trecută; din »La Mascotte,* tradusă de d. Bengescu. După Lucia, va veni îndată »Traviata.« Se anunţă şi »Faust‘ cu baletulă în care 4*ce - se vomă vedea şi celebra »Nopte a Walpurgei.* —0— Din Petersburg se comunică, că în urma unei în- I vitărî toţi representanţii Rusiei în Peninsula Balcanică I au sosită la Petersburg. Intre aceştia se află şi amba- I sadorulă din Bucurescî şi ministrulă reşedinţe din Ru- I melia Orientală, d. Sorokin. Acestei împrejurări i se I atribue o mare însemnătate politică. DIN COMITATULtJ ALBEI INFER10RE. Valea Mureşului, 10 Augusto. Precum se anunţase în 4iare^e române adunarea despărţământului VIII ală Asociaţiunei transilvane âstimpă şi-a ţinută adunarea sa generală în opidulă Teiuşiu la 1 Augustă st. n. Despre acâstă adunare voescă a raporta onor, publică ca între multele năcazuri de cari suferimă măcar câte o clipită să ne însufleţimă prin fapte şi purtare dâmnă de Români cum au dovedit’o confraţii Teuşienî cu acâstă ocasiune sărbătorâscâ. Desă de dimineţă so-sindă cu trenulă dd. directoră ală despărţământului ilus-trulu domnă Ioană Pipoşă împreună cu actuarulă RubinO I Patiţa fuseră primiţi de-o deputaţiune din partea celăţe- I celă ce-lă avemă pe la staţiunile drumului de fierfl, Cu acestea trecea vremea, şi mulţumirea, ce o avei, te făcea să uiţi, că de 3—4 4^e eşti pe drumă. Pe scurtă, avâu călătoriile de demultă neplăcerile, dar apoi şi plăceri, pe care călătoria cu drumulă de fieră nu le oferă. De ast felă de călătorii, pe care le-am făcuta şi eii îmî aducă cu plăcere aminte şi în momentulă, când scriu acestea, mai că preferă a călători aşa ca mai nainte, decâtă a suferi, ce am suferită în călătoria făcută cu drumulă de fieră. Nu pentru ca să fiu de modă, nici de plăcere, ci silită fiindă din causa unui morbO, de care suferă de mai multă timpă, am trebuită să călă-1 torescO la o baiă adevărată europână, căci avemă şi noi medici, cari suntă celă puţină aşa de buni, că ne trimită la Viena, sâu la Parisă, seu la Berlină, ca sS ne consultămă cu cei dintâiu sacerdoţi ai lui Eseulap. I Ei bine, am pornită spre Viena, şi drumulă delal Bucurescî până la Predâlă, ce-lă făcâmă cu chervanulil I în 3—4 4*Rb acum se face în 3—4 6re; însă apă dej isvoră n’am băută, ci o apă stătută, nu şciu la care | staţiune; şi în umbra răcorosă nu m’am îndulcită deI balsamulă naturei, ci m’am plictisită în pâcla infectă a I vagonului. I La Predâlă ce schimbări, ce deosebire între atunci I şi acum! Geniulă civilisaţiunei a ştersă şi urma aceluiI predecesoră din nâmulă Curcaniloră, care ca Cerberus I stelea la porta vămei, şi nu te lăsa să treci, pănă cel nu-i presentai pasportulă; şi ce credeţi, că doră se uita I într’ânsulă? Domne feresce, n’avea nici idee de buche,I Nr. 173. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. dilorfl din Teiuşiu sub conducerea învăţătorului St. Cri-şianu, cu care dimpreună au mersă la biserică unde se serve;* «. liturgiâ. Curtea bisericei şi în lăuntru erau provă(Jute cu verdeţă, mulţime de cununi de flori aduse de tinerele şcolare din localitate După serviciulă bisericescă condusă cu bună tactă şi cu cântări plăcute, parochulă locală a ţinută o vorbire acomodată atâtă sărbătorei dilei câtă şi adunărei ce avea să se ţină, atrăgândă atenţiunea poporului la acea îngrijire providenţială, care în tote timpurile a dată po-păreloră bărbaţi conducători, cari să îngrijărcă de a lumina poporulă şi a-lă conduce la o mai bună stare şi la cultură. Invită deci poporulă ca câtă mai numerosă să se presâate la adunurea generală a despărţământului Asociaţiunei transilvane la 11 ore a. m. La ora hotărîtă potă afirma cumcă toţi fruntaşii şi midllocenii români din Teiuşiu s’au presentată în biserică, chiar şi unele dâmne a dovedită interesulă ce trebue să-lă nutrâscă fîescecare Română. Umplându-se biserica de publică din locă, mai fiind şi 5—6 inteligenţi din jură şi puţină tinerime studiosă, directorulă prin o vorbire acomodată a deschisă adunarea şi de notară ad hoc s’a alesă St. Crişană. S’a cetită raportulă subcomitetului şi s’a constatata cum în 46 comune s’au înfiinţată agenturi comunale, der durere semnă de viaţă nu dau, şi din nelucrarea acesta nici subcomitetulă despărţământului nu pote desvolta mai mare activitate. Acestă nepăsare este fărte jignitore şi este ună semnă ală slăbiciu-nei ămeniloră cari prea de multe ori ceea ce au nu sciu preţui apoi dâcă prin nepăsare pierdă ceva le pare rău şi se vaită, Astfe’ă de gânduri ’mi trecură prin minte când au^iu acesta şi când priveamă în jură la puţinii inteligenţi din alte comune învecinate, din cari mulţi lipseau, cu tote că cea mai sântă datorinţă li este la astfelă de ocasiunî a-şi dovedi iubirea loră pentru limba şi naţiunea din care facă parte şi dela care se hrănesc. Cu nepăsarea dovedită numai au păcătuită şi dorimă a ne convinge despre altă ţinută, căci a fi română din gură nu este de ajunsă pentru mântuirea causei culturei nâslre naţionale; poftimă fapte. Sperândă la mai bine urmeză a descrie mai departe decursulă adunărei conformă grogramului, adnotândă că sub decursulă vorbirei de deschidere s’a presentată onor. domnă pretore I. Sasu, ună bărbată demnă de chiămarea lui. După alegerea unei comisiuni pentru conscrierea membriloră noi, actuarulă sub - despărţământului a cetită o disertaţiune, despre vederile poporului faţă de scolă şi combătândă ideile celoră neluminaţi, arătă folosele ce suntă împreunate cu învăţătura de sc6lă, care în tjilele acestea a le vaporului şi telegrafului este aşa de lipsă fiesce căruia, ca pânea de tote filele. Acestă cuvântare plină de esemple din viaţa practică ţinu o oră şi fu ascultată cu viu interesă de cătră cei presenţî, aşa câtă la fine întrâga adunare erupse în cuvinte de complăcere urândă oratorului ună se trăiească. La punctulă pentru eventualele propuneri singură d. Mezei din Gricâu afla de bine a tace propunere, ca tacsele membriloră fundatori şi ordinari ai Asociaţiunei s§ se reducă Ia jumătate a tacsei statorite în statutele Asociaţiunei, şi se rogă, ca adunarea să primâscă acesta ca condusă pentru a se înainta la comitetulă centrală. Acestă propunere fiind din mai multe părţi combătută adunarea a trecută preste ea la ordinea 4‘lei- Resulfatulă membriloră înscrişi au fostă îndestuli-toră eră suma întrată îmbucurătore, căci s’a încasată cu ocasiunea acestei adunări generale suma de 258 fl. 20 cr. ce servesce spre onârea Româniloră Teiuşieni, cari cu ospitalitate s’au purtată faţă de Asociaţiunea nostră. Votându-se şi bugetulă anului următoră, s’a defiptă ca locă ală adunărei generale procsime comuna Totoiu. Cu acesta s’a finită adunarea şi sub cele mai plăcute îm-presiunî s’a ridicată şedinţa. La 3Va 6re ne-amă împreunată preste 30 de inşi la prântjulă dală în onorea ospeţiloră de cătră societatea foştiloră nobili grăniţerî din Teiuşiu în hotelulă propriu, la care sub vorbe plăcute şi toaste acomodate ni-amă petrecută. Servescă de bună esemplu purtarea amicală, os-pitală şi zelosă a Teiuşeniloră şi altoră comune înbăr-bătându-ne la înaintarea pe tote cărările. După prântjă mai mulţi au cercetată scola română din locă, lângă care am aflată şi o grădină de pomărită, care servesce spre lauda învăţătorului locală. Cu ocasiunea acesta nu potă trece cu cuvântulă a aminti, cumcă despărţământul ală VIII încă la adunarea sa din anulă premersă ţinută în Sântimbru la propunerea d. advocată Rubină Patiţa a votată ună premiu de 20 fl. pentru cea mai corăspundătore scolă de pomărită ce s’ar înfiinţa la vruna din şcolile confesionale de pre teritoriulă acestui despărţământă, şi ăstimpă se va escrie şi concursulă. — Avisă celoră interesaţi. Aşa s’a petrecută adunarea generală a despărţământului VIII, care de nou dă dovadă, cumcă pre lângă conducere bună şi causa culturei nostre pote prospera, înainte cu Dumnedeu şi cu cugetă românescă! Lucrătorvlu. DIVERSE. Amazonele din Dahomey. — Lucrările regelui din Da-hemey au atrasă atenţiunea asupra organisărei militare cu totulă speciale a micului regată din Africa, şi mai alesă asupra batalioneloră sale de amazdne. Turistulă germană Zoeller, care a avută ocasia să le vadă de cu-rândă de aprope, evalueză la 6000 de femei etectivulă gardei regeşti din Dahomey. Tote aceste femei au tit-lulă de regine şi suntă supuse din copilăria cea mai fragetă la exerciţiile serviciului ce e să li se încredinţeze. Se pare că aceşti ostaşi femenini suntă mai tari, mai curagioşî şi mai credincioşi de câtă luptătorii masculini, de aceea suntă însărcinaţi numai cu paza soţiloră şi stăpâniloră loră. Amazonele însă nu iau parte directă la atacurile ofensive. Funcţiunea loră ocupă loculă de mijlocă între o gardă regală şi ună corpă de balet. Duplicitatea atribuţiuniloră loră face ca să flă exercitate cu multă îngrijire la jocă şi la felă de felă de mişcări pe care le execută cu o precisiune perfectă, şi nu e serbare seu ceremoniă la care să nu’şl aibă şi ele rolulă Doctorulă Zoeller declară că e cu neputinţă de a ved ea ceva mai graţiosă decâtă aceste batalione de negre, cele mai multe înalte, subţiri şi bine făcute, capulă acoperită cu o cască albă, îmbrăcate cu rochi scurte vertjOf seu galbene şi cu tunici de mătase roşiă, cu braţele, sînulă şi piciorele gole. Ună corsetă de piele ţine talia dreptă şi suntă încinse cu ună cordonă auriu de care e atârnată o spadă şi cartuşiera. O lance şi o puşculiţă le com-plecteză armamentulă, Ofiţerii se deosibescă prin eşarpe de colori diferite. Tote amazănele din serviciulă activă au celă multă 25 şi celă puţină 18 ani. In paguba elasticităţii mişcăriloră şi a graţiiloră ţinutei loră, au aerulă multă mai răsboinică şi mai bărbâtescă decâtă trupele europene de balet purtândă acelaşă costumă, şi acâsta pentru îndoitulă motivă că toţi muşchii le suntă desvol-taţî într’ună modă extraordinară prin exerciţiile continue de gimnastică şi pentru că în rasele negre scheletulă fe-meiescă se asemănă forte multă cu celă bărbătescă. Aceste amazdne nu trăiescă în cazarme ci şedă fiecare pe la casele loră, şi nu se întrunescă decâtă la manevre şi la reviste. Ele formâză numai garnizona din Dahomey care nu mai numără afară de ele decâtă vr’o treizeci de soldaţi bărbaţi. Ele insoţescă pe rege în tote expediţiile der n’au ună rolă activă. Acestă rolă e reservat răsboiniciloră, cari suntă în genere deprinşi să surprindă oraşele şi stabilimentele inamiciloră. In acestă scopă, facă marşurile nâptea şi prin păduri, în locă d’a merge pe drumurile mari, soldaţii regelui Dahomey caută drumurile ascunse, studiază posiţiunile, avândă cea mai mare grijă să observe cea mai mare linişte, să nu facă focuri, şi omoră fără de milă ori ce vieţuitâre care ar putea să dea alarmă, apoi când găsescă momentulă potrivită năvălescă asupra pradei loră, masacreză pe bărbaţi şi pe femei le ducă în sclaviă. Pare, că caniba-lismele facă încă parte din ceremoniele loră oficiale. In acestă scopă ei păstreză pe unii prisonierl din răsboiu, îi legă cotă la cotă, piciârele şi mânile le legă de o bară de lemnă, pentru a’i decapita, apoi, în publică, se taiă şi se frigă bucăţi de carne din cadavrele loră şi canibalii Maiestăţii sale le mănâncă. Aceşti şambelani, după ceremonia se grăbescă a lua ună emetică pentru a’şî uşura stomaculă de oribilulă ospăţă. * * * Ună tună umplută cu aură. — Se anunţă din Troy, New-York, că ună ore-care Chapin, din New Jersey, ajutată de cetăţenulă Brandon, a întreprinsă să descopere ună tună pe care armata englesă de temă a nu fi surprinsă, l’a umplută cu aură aruncându-lă în apă-aprope de Comstok, teritorulă de lângă Vashington la 1777. Tunulă a fostă găsită la o adâncime de 13 pi, ciore, acoperită de ună strată aprope de 3 picidre de noroiu, scânduri şi alte lucruri sfărâmate. * * * Căldură estraordinară. — Anulă 1705 fu în Fran-cia, renumita prin căldura sa estraordinară din (Jiua de 6 Augustă. Aerulă nu se mai putea respira şi perso-nele cari se espuneau d’a merge prin sore cădeu îndată asficsiate. Nimeni nu cuteza să iasă din casă. Abia, (Jică cronicarii d’atunşî, putea cineva să trâcă, fără pe-ricolă strada, învălindu-şî capulă cu pâncjă muiată în apă şi ţinândă la naşă ună burete cu oţetă. Chiar şi aşa, trebue însă cea mai mare grabă, căci apa se evapora şi pântja se usca îndată. Ouele se cocâu la sore, si stofele incepeu să mirosă a pârlită. Foile copaciloră se uscau ca într’ună cuptoră, şi crăcile plesneu ca cum ar fi fostă băgate în focă. In partea de miatjă-tji a Franciei, viile fură arse cu totulă. Lumea întră în pivniţe şi în subterane. Spre seră, temperatura mai scătju şi începă o adiere de vântă bine-făcătore. Peste o mie pe persone fură victima acestei 4^e un>că în is-toriă. Editorii: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. dar şefulă vămei la visare făcea atâtea nule pe dosulă pas-portului, câţi cai erau la cară, şi câte persone erau în-tr’ensulfl, aşa că nulele pentru cai erau într’ună şiră, 6r cele pentru persone într’altulă, şi dacă consuna nu-mărulă nuleloră cu numărulă cailoră şi ală persdneloră, deschidea o portă vechiă, care d’abia se ţinea în ţîţînî, — era pdrta vămei — şi călătorii treceu vama. Şi acum îmi vine să rîdă, când îmi aducă aminte de naivitatea unui astfelă de Cerberus, care la o călătoria a mea prin vamă numărândă nulele 4ise: »Patru cai şi cu d-vostră trei suntă şepte — puteţi trece * Tre-cândă Predelulă intri în frumdsa Transilvania, pe care turiştii străini o numescă Elveţia orientală pentru frurn-seţea ei naturală. Firesce, cu drumulă de fieirti aceste frumse^ nu le poţi vedea, pentru că Ungurii au trasă linia, cată au putută mai multă pe pante, care des-partă fundulă regiu de funduiă săcuescă, apoi prin părţile, unde suntă Ungurii, şi din întâmplare acestea suntă cele mai urite ţinuturi. Numai dela Cluşiu încolo trece drumulă prin posiţiunî încântătore, printre Carpaţii de vestă, cari despartă Ungaria de Transilvania, fără să ţină semă de legea uniunei acestora două ţări. Dela Oradea-mare pănă la B.-Pesta ună drumă monotonă peste pustă. Amploiaţii dela drumulă de fieră o dau numai pe unguresce, chiară conductorii numai unguresce vorbescă cu călătorii; cu mare chină şi vai rupe câte o vorbă românâscă cu unulă dintre noi, cari nici măcară din aurite nu cunoscemă limba maghiară, căci în România prea puţini Maghiari suntă, pentru ca să li se dea ore-care importanţă. Mai multă, Maghiarii din România vorbescă mai bucurosă românesce decâtă unguresce, pare că se jeneză a se presenta în limba loră asiatică acolo, unde aşa de frumosă sună dulcea soriâră a celoră mai clasice limbi din occidentulă Europei. Stândă lucrulă astfelă, nici cea mai mică ocasiă nu ni se dă a audi limbă maghiară. Ei bine, de unde să o cunoscemă? pentru ca să putemă înţelege pe conductorii dela căile ferate din Ungaria?! Căci, ca să înveţe cineva limba maghiară anume, pentru ca să potă înţelege, acesta o potă pretinde numai capete înferbîntate ca cele din Cluşiu. Mulţi dintre conductori suntă români, însă abia rupă câte o vorbă românâscă Iată cum constataiă naţionalitatea română a unui conductoră, care la orice întrebare a mea îmi răspundea mai multă |unguresce decâtă ro-mâneşce. Apropiindu-se nâptea şi voindă să fiu singură într’ună cupeu, ca să potă dormi mai bine, la una din staţii îlă chemaiă la o parte îi presentaifl ună bacşişă şi ’i descoperiiă dorinţa mea. »Da d-le«, începu conducto-rulă meu, »de ce nu, poftesce numai aici în cupeulă a-cesta*. Conductorulă meu, care mai nainte cu câteva momente se părea că nici n’a autjfită de limba română, vorbea acum o românescă corectă. Bine (Jice cine 4*ce »Banulă e ochiulă dracului*. Surprinsă de acâstă experienţă îlă întrebaiă: pentru ce mai ’nainte nu’mî vorbea românesce ca acum; la ce elă îmi răspunse: nu cute-zămă, d-le, avemă poruncă a spră a nu vorbi în altă limbă decâtă unguresce; deci trebue să mă supună po- runcei, căci altfelă îmi perdă pânea şi amă o casă de copii. — Iată pănă unde mergă presiunile Unguriloră asupra bieţiloră omeni! încă ună casă: La Ţegledă — fiindă altă con-ductoră — intră în cupeulă meu şi alţi călători, între cari unulă, ce îlă cunoştâi cale d’ună milă, că e din ne-mulă lui Arpadă. Ună băieţelă oferea prăjituri, apă şi altele d’ale mâncărei în limba germană. Maghiarulă meu ascultă odată, ascultă de două ori, dară după aceea fă-cându-se roşu ca moţulă curcanului se repezi la ferestră şi întrebă pe băietă, că de ce naţiă este; băietulă răspunse că-i germană. Ungurulă neîndestulită cu răspun-sulă întrebă pe băiată, că în ce ţâră trăiesce; băietulă răspunse: în Ungaria. Atunci Ungurulă premiţândă o înjurătură (|ise: Ei bine, de ce nu vorbeşcî unguresce; pentru ce’i ţera ungurescă pe lume, decă nici aici nu se vorbesce unguresce? şi finitulă fă ca şi începutulă âră o înjurătură. De bună semă acestă călătoră era membru Kultur-egyletului din Cluşiu. Ungurulă meu se cătrănise rău şi n’avea cătră cine să ’şî verse foculă, că spre nenorocirea lui ceilalţi călători în cupeu eramă eu, ună germană şi două dame, şi noi în necazulă şi pricazulă Ungurului întinserămă o conversaţiă germană. La Buda-peşta l’amă perdută; ori că a părăsită cupeulă nostru, pentru ca să nu ne mai audă vorbindă în limba germană, ori că a rămasă aoolo. (Va urma). Nr. 173. GAZETA TRANSILVANIEI Oursală la bursa de Vieua Bursa de Bueuresel. din 14 Augustii st. n. 1885. Cota oficială dela 27 Iuliu st v. 1885. Rentă de aură 4% . . . 98.65 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92.30 Imprumutulă căiloră ferate ungare................148.40 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 98.60 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 125.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 109.20 Bonuri rurale ungare . . 103.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.5Q Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................103.— Bonuri cu cl. de sortarel02.50 Bonuri rurale transilvane 102.60 Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de vină ung..............97.75 Imprumutulă cu premiu ung...................128.— Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.20 Renta de hărtiă austriacă 82.80 Renta de arg. austr. . . 83.40 Renta de aură austr. . . 109 50 Losurile din 1860 . . . 139 50 Acţiunile băncel austro- ungare................ 876. Act. băncel de credită ung. 289.50 Act. băncel de credită austr. 284.30 Argintulă —. — GalbinI împărătesei ..... 592 Napoleon-d’orI........... 9.91 Mărci 100 împ. germ. . . 61.35 Londra 10 Livres sterlinge 125.15 Renta română (5°0). . . . Renta rom. amort. (5°/0) . . » convert.. (6°/0) . . împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7°/0) . . * » JJ (5°/o) • » » urban (7%) • • » » , (6°/0) • ■ * ♦ » (5%) . . • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. * • » Naţională Aură......................... Bancnote austriace contra^aură Cump. vend. 88 89 93 93»/, 88V* 897a 30 32 100V3 101 85x/i 86 98 99Vi 91V2 827. 823/4 837* 107. iov. 2.04 2.05 _______________________________1885. Cursiilu pieţei Braşovâ din 15 Atigus st. n. 1885 I Bancnote românesc! .... Comp. 8.85 Vând. 8.88 [ Argint românesc................... * 8.75 » 8.80 J Napoleon-d’or!.................... » 9.87 * 9.91 ! Lire turcesc!..................... » 11.15 » 11.23 Imperial!......................... » 10.12 ♦ 10.20 , Galben!........................... » 5.84 » 5.91 Scrisurile fonc. »Albina« . . » 100.50 ■» 101.— Ruble Rusesc!.................. » 122.5 » 123.5 Discontulă » ... 7—10 °/0 pe ană. WSP* Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei“ se pottt cumpăra în tutungeria lui I. Qross. PAZA SÂNATATI I. In părţile malariose, unde bântue frigurile, seu când este căldură mare, s£ se bea apă câtă de puţină, şi să se întrebuinţeze Vinuld roştt de Transilvania, tn- a ® 2 3 c_ O a. * C£! B > O u H W h-H P îzî > o CS3 s > 2$ UI P-. CD h-»> O Ci CD Ş3< 1-3 * £ <-K Pk 3 P P CD JB cr1 o d 8* ►> p p P _ p C* P< 5* B p ** CN CD c*-t-S g5c P-. CD P- go 3.0 O H-K t-t «9 CD CD o" -i P‘ O p o 00 00 Ox •-s O p < o B B 5 o p< Tj CD< a1 goc O O CD- O p< 5 o CD i-j M» 3 5’ CD CD CD •> ® O < 05c 3 P B 2 • CD 50 * -K -K M î< M ti $ * î< Mag azi nu de haine bărbat esci Totă feliulă de haine bârbâtesci eleganta şi solida lucrate conlecţionâmu în magasinnlU nostru după comandă, şi după jurnalele cele mai nou6. Totodată recomandăm marele nostru depositu de stofe indigene şi streine pentru rocuri, pantaloni şi giletei cu preţurile cele mai eftine şi rugămă onor. publică a ne onoră cu comande câtă mai numerdse. Cu distinsă stimă A. Schwarze & Bartlia. Uliţa Vămei Nr. 11. 4 t k k k i t t t k J Mersulu trenuriloru Budapesta—l'redealft Trenfi Trenft Trenu Trenfi Trend omnlbus accelerat omnibus de omnibus peraone Viena — 7.15 — — Budapesta 6.47 1 45 3.15 6.20 8.0) Szolnok 10.37 3.41 7.af 9.11 11.40 P. Ladâny 1.44 5.21 8.27 11.26j 2.31 Oradea mare 5.33 6.41 — 1.28 — Vârad-Velencze — — 9.45 2.00 — Fugyi-V âsârhely — — 9.59 2 11 — Mezo-Telegd — 7.14 10.^8 2.31 — Râv — 7.42 11.36 3.18 — Bratca — — 12.lt 3.41 — Bucia — — 12.43 4.01 — Ciucia — 8.31 1.31 4.26 — Huiedin — 9.01 2.58 5.08 — Stana — — 3,29 5.27 — Aghiriş — — 4.0 5.50 — Ghirbău — — 4.18 6.02 — Nedeşdu — — 4.36 6.24 — Cluşiu | — 10.01 5.05 6.43 — 12 05 10.16 — 7.03 — Apahida 12.31 — — 7.26 — Ghiriş 2.16 11.24 — 8.51 — Cucerdea | 3.12 3.32 11.43 11.45 — 9.31 9.43 Uiora 3.41 — — 9.51 — Vinţulă de susă 3.50 — — 9.58 — Aiudă 4.25 12.08 — 10.24 — Teiuşă 4.50 12.22 — 10.44 — Crăciunelă 5.41 — — 11 28 — Blaşă 6.0? 12 57 — 11.44 — Micăsasa 6.40 — — 12.18 — Oopşa mică 7.00 1.27 — 12 36 — Mediaşă — 1.45 — 1.22 6.01 Eîisabetopole — 2.06 1.56 6.4f Sigişora — 2.31 — 2.34 7.20 Haşfaleu — 2.50 — 3.02 8.01 ! Hornorod — 3.48 — 4.41 10.05 . Agostonfalva — 4.19 — 5.30 11.02 Apatia — 4.34 — 6.03 11.3 j Feldiora — 4.53 — 6.35 12.14 Braşovă | — 5.20 5.3; — 7.14 1.09 1.50 — ■— — Timişă — 6.07 — — 2.48 Predealu | 1 BucurescI 6.32 3.23 — 7.30 — — 4.56 11.35 9.41 Teiuşă-Aradă-Bndapesta Budapesta- iradft-Teiuşft. Trenu Trenfi Trenfi de Trenfi de Trenfi Trenfi omnibus omnibus persdne persdne accelerată omnibni Teiuşft Alba-lulia Viena 11.09 — 3.56 11.00 7.15 — 11.46 — 4 2 ■' Budapesta 8.0.x l.*5 M (1 Vinţulă de josă Şibotă Orăştia Simeria (Piski) 12.20 12.52 4.53 5.19 Szolnok 11.02 11.12 3.44 4.02 11.40 1200 1.19 — 5.41 Aridă 3.37 7 53 r.*b nrs — 6.08 Glogovaţă 4.13 — ti 19 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.4t Branicica 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7D0 Ilia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23 Gurasada 3.50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4.25 — K12 8.49 Berzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — Soborşin 6.42 — 5.58 Bârzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Gonopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6 14 10 23 Ilia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 10.37 Branicica 8.21 — 10.38 Gyorok 7.2; 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 A rad fi 8.10 7.32 11.32 Qrăştiă 10 10 — 12.24 Sgrnlrmlz’ l 2.39 12.00 4 b* Şibotă 10.43 — 12.52 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 8.16 Alba-lulia 11.19 — 1.40 Viena — 8.00 6.05 Teiuşă 12 05 — 2.24 Ar adfi-Timişă ra Hlmerla (Piski) Petroţenl Tronfi Trenfi de Trenfi de Trenfi de Trenfi Trenfi omnibus persone [p ersdne persdne omnibus omnlbna Aradfi 6.00 12.55 63) 11.50 2.23 8.25 Simeria Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7 05 12.27 3.00 Nâmetk-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Haţegă 7.53 1.19 3 3.49 Vi Aga 7.19 2 18 9.13 Pui 8.16 2.10 4.45 Oreziiaiva 7.38 2.36 9 25 Crivadia 9.33 2,57 5.28 Merczitalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 Timişârn 8.42 3.40 10.06 P etroşenl 10.43 4.04 6.39 Timişâru-Aradfi Petroşeul— Simeria (Piski) Trenu de Trenfi de Trenfi Trenfi Trenfi Trenfi persone persone omnibus omnibus omnibus de pers, Timiş&ra 6.07 12.25 5.00 Petroşeul 6.49 9.33 5.28 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.01 Qrczifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10 54 6.45 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 îl 37 7.25 Nâmeth-Sâgh 7.23 2.25 653 Haţegă 9.31 12.17' 8 02 - Aradulă nou 740 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8.44 Aradfi 7.50 310 7.40 ftinfierfla 10.53 1.35 9.15 Predealu-Budapesta TrenCi de ersdne Trend accelerat Trenu omnlbus BucurescI Predealu Timişu Braşovă Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişira ^ Elisaljetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşft Aiudă Yiiîţulă de susâ Ui6ra Cucerdea Qhirisă Apahida ( Cluşm ; Nedeşdu Ghirbău Aghirişft Stana HuiedinS Giucia Bucia Bratca R6v Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârheby Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta Viena ( ( Nota: 5-00 6.22 7.01 7.33 8.01 8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56 1.30 1.45 "*2.11 2.55 3.17 3.24 3.31 4.09 5.36 5.56 6.08 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9.26 10 01 10.20 10.30 10.37 10.51 12.37 2.58 6 00 6.35 3.00 Orele 9 45 9.47 10.11 10.44 10.51 111.18 11.36 11.51 12.23 1.19 1.30 1.37 2.05 2.25 2.36 3.13 3.40 4.01 4.24 4.49 5 5H 6.08 7.14 7.43 8 22 8.48 Trenii omnlbus 7.45 12.50 1.09 1.40 2.27 2.55 3.38 4.17 4.47 5.42 7.37 8.01 8.21 9.05 9.43 10.02 6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 9 12 10 23 12.32 12.59 10.37 12 59 4.45 10.05 10.50 8.34 10.16 11.04 12 17 9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 09 6.05 de nâpte suntă cele dintre liniile grâse. Tipografia ALEXI, Braşovă.