RKDACţ'irSKA ŞI AHJIIWSTKAHUNEA : BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA" IESE IN FIECARE ţ>I. SE PREfoUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. Pe unfi aufl 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Homânla şl străinătate: Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. ANUNCIURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nafranoate nu oe primescu. — Hanusoripie nu sc retrăirii ti*. Ni 171. Mercurî 2 (14) Augusta. 1885. Braşovtl, 1 (13) Augusta 1885. Vorbiamu în numărulîi de alaltăeri de limba maternă, care este cea mai scumpă proprietate romului pe acestu pământu. Cum îş! apără Românulu acostă sfântă proprietate ? Pentru conturbarea posesiunei suntu legi, cari pedepsescu aspru pe culpabili. Pentru o miserabilă brazdă de pământO, ce i-a tăiat’o ve-cinulu, Românulu este în stare să se judece până a împăratulu, dară când domnulu ungurescă. să cu plugulu fără de nici unii drepţii în pă-mentulă limbei românesc!, tace mulcorn, ba îşi mai ia încă şi pălăria din capă şi îi duce domnului şi viţelulu şi purcelulu şi mielului şi se r6gă de iertare, că viţelulu nu-i aşa graşii, purcelulu nu-i aşa mare, mielulu e cam crudu. Acum vr’o 15 ani s’a întâmplată pe carnea unu ţăranii românii s’a dusu c’unu frumoşii juncii la unii târgu, să-i capete părechiă. ’ntemplarea fatală a voitu însă ca şi solgăbirăulu lă aibă unu juncu ca alu Românului. Solgăbi-r&ulu cere dela elu să-i vândă junculu. Ţera-nulu nu vrea. Atunci celu dintâiu se folosi de nrmâtdrea stratagemă : elă puse pe unu omu din satu să se ia la bătaia cu omulu cu juncu. A doua <}i vine omulu cu pricina şi se plânge în ontra proprietarului juncului. Solgăbirăulu mână /udata doi gendarmî după elu şi ’lă aducu legată cotă la cotă. Apoi îlă aruncă într’o închisâre lestilentă. A doua (ji îlă chiamă înainte şi îi «ce: Acuma dai junculă? Bietulă omă ca să scape din închisâre trimite acasă după juncă şi d-lă solgăbirău căpătă părechiă la junculă său. Apoi să nu alerge ţăranulă nostru cu câinii) dule la „ domnii “ săi ca să-i mai îmblân-(escâ puţintelă ? ^lr „domnii“ sătui şi imbuibaţî din sudârea munca Românului scriu prin gazetele loră un-furescî, că poporă mai bună şi mai blândă nu nai este pc faţa pământului, că elă este mulţâ-nitu cu stăpânirea actuală, numai gazetarii ro-nu suntă mulţumiţi. Cum se p6te una ca acesta, ca poporulă ro- Ya (Jice cineva: preotuiă, căci elă este omă luminată şi independentă! Aşa ar fi dâcă nu ar preferi cei mai mulţi să tacă ca să nu-şî „creeze dificultăţi “ şieşî şi celoră dela cârma bisericii faţă cu d-lă Trefort, care ţine saculă cu grăunţele. Ve-ţi (Jice: dâcă nu p6te face preotuiă ni-mică pentru poporă, atunci să facă dascălulă. Dâr bietulă dascălă ce pâte face, când este legată de mână şi de piciâre, pentru că de-o parte nu’lă îngăduie preotuiă, dacă e fricosă, âr pe de altă parte îlă ţine de pără inspectorulă de scâle ungurescă, mai alesă după ce din ne-gligenţa ordinariateloră nâstre guvernanţii dispună esclusivă de fondului de pensiune, dela care atârnă viitorulă familiei sale. Cine să apere dâr moşia nostră scumpă, limba strămoşescă, de invasiunile şi atacurile duşmane? ţ)is'amă că multe şi mari suntă slăbiciunile şi neajunsurile deregătoriloră comunali, ale pre-oţiloră şi învăţătoriloru noştri. Din norocire însă nu toţi suntă slabi, nu toţi suntă sclavii împre-jurăriloră triste în cari trăiescă. Averaă mulţi, fârte mulţi âmeni de inimă, âmeni bravi, curagioşî şi muncitori, în a căroră peptă bate o inimă caldă românâscă, Cătră aceştia adresămă noi aceste şire spre ai îmbărbăta în lupta loru dreptă, sfântă şi legiuită întru apărarea proprietăţii nâstre strămo- cidenţe a poporului cu confesiunea bisericescă, numai ea esplică în modă mulţămitoră luptele lungi, ce are să le porte Ungaria cu Sărbii din pricina organisării bisericei loră naţionale autonome şi ne lămureşce căuşele adevărate ale celei mai nouă desbinărî între ministeriulă ungurescă şi biserica română din Ungaria şi Ardâlă. Principiulă de naţionalitate domneşce întrega viaţă de stată şi socială a acestei ţări, şi după cum stăpâni-torii maghiari} au adoptată ca principiu conducătoră ală acţiuniloră Iegislatorice şi administrative ajungerea unei ţinte finale, statulă naţională maghiară unitară, totă ast-felă acelaşi principiu e şi steua conducăt.âre a poporaţiu-niloră nemaghiare din ţerâ şi astfelă şi punctulă decris-talisare ale unei intensive mişcări care în ciuda multeloră măsuri de strâmtorare şi opresiune ale statului şi societăţii ungurescl, totă a ajunsă la o însemnată reacţiune. Mai cu semă despre Saşi, Sârbi şi Români se pote (jice acâsta, cari toţi au ună puternică scută în institu-ţiunile autonome bisericeşcî pentru apărarea caracterului loră naţională. Acesta bisericescă autonomiă, cu care după lege este împreunată şi independenta administrare a şcâleloră confesionale naţionale şi a averei bisericei şi şcâleloră, formeză pentru aderenţii şi apărătorii nivelatorului şi unificatorului stată naţională maghiară o pie-decă, pe care voescă cu orice preţă să o rostogolâscă, pe unde se pote, din cale ca pe-o petră. Fără a ne lăsa aici în o critică a acestui sistemă ce domneşce în Ungaria, voimă să constatămă numai, că nemurile nemaghiare din ţeră se simtă neliniştite în a loră fiinţă naţională şi suntă adâncă neîneretjătore faţă de tote actele cercuriloră conducătăre în cestiunî de autonomiă bisericescă. Acestă neîncredere a mai fostă de curendă mărită prin mai multe împrejurări în modă esenţială ; mai cu semă înfiinţarea aşa numiteloră »reuniuni de cultură ma- şescî. Să fiâ perseveranţî, să nu şovăiască şi în ghiară«, cărora în primulă răndă li se atribue tendinţe totă momentulu să fia pătrunşi numai de ună de maglharisare, au mărită într ună modă neobicinuitfl . „ A i, _ ' , m j.*i • mişcarea dintre Nemaghiarl. Atacurile în presă suntă singuru gandu: d aşi uni puterile materiale şi Y . . , . . : ... . . , ’ cu multă mai violente, mai pătimaşe; repeţita achitare spirituale cu toţi ce, buni şi bravi pentru isbenda a ,jiare,ortt române prin juriulfl din sibiiu a îndemuata dreptăţii! Mişcări în biserica g*r. or. Sin Ungaria Sub acestu titlu scrie „Allgemeine Zeitung“ din Munchen : »Nelămurita situaţiune, care cu tote silinţele mari-loră puteri totă ţine în încordare şi ferbere spiritele în peninsula balcanică, îşi are o principală causă în stările religiăse bisericeşcî, care s’au desvoltată acolo sub influ- uanu să fiă mulţămitu când elu ţîpă ca din gura enta Iun£ei domnii turce!?cî şi cari înriurescă prin urmă «erpelui ? rile loră şi asupra ţăriloră vecine, anume Ungaria. 'Intre Ce folosii însfe că ţipă, căci nimeni nu.; aceste biserici are cea greco-orientală o deosebită impor- tanţă nu numai din causa însemnătăţii sale istorice şi «re în ajutoră, elu o păţesce pretutindeni şi în ifte ca omulu cu junculu. Deregătorii comunali in locu să mârgă cu poporulu şi să lupte pentru e!n în mai multe caşuri suntă slugi plecate ale mterniciloră ei nu ma^ curmă drumulă !e pe la uşile domniloră şi de pe la bucătăriile domneloră, cari pună câte o vorbă bună, ca să nu-i dea afară din postă şi să-i facă de ruşinea atului.. Yedemă cu durere că cei ce intră în deregătorii le satului prea uşoră se învaţă la beuturâ, la traiu bună, la luesă şi la neactivitate se învaţă ca pentru interesele loră personale să sacrifice fără de nici o milă interesele cele mai vitale ale comuneloră. De aceea la ei servi-îsmulu e în flâre şi domnii cei şireţi sciu să se fclosescă cu prisosă de păcatele şi slăbiciunile loru. Cum o să pâtă apără în asemeni împrejurări orii comunali limba poporului, de încâl- Idrile paşaleloră din comitate ? Dâr cine să ijute atunci poporului, cine să lupte contra abu-iriloru şi pasiuniloră ? culturale ce o are în acăstă parte a Orientului, ci şi pentru că numeroşii credincioşi ai acestei biserici suntă totodată şi membri ai statului ungară şi pentru că acestă confesiune coincide aici cu respectivele naţionalităţi. Nu’i mai puţind însemnată nici posiţiunea publică de dreptd a acestei biserici gr. or. în statuld Ungariei. Ea posede după istoriă şi origine, după privilegii şi legile statului, o autonomiă moştenită din bătrâni întărită de repeţite ori şi aprobată — autonomiă care este totdeodată şi ună zidd de apărare pentru susţinerea şi desvoltarea fiinţei naţionale a credincioşiloră săi. In’regatnld ungară numără biserica greco-orientală a-prope 2Va miliâne (2.434,890) suflete său 157/10 procente din întrega poporaţiune. Numai remano-catolicii întrecd la nu-mărd pe credincioşii bisericii ortodocse. Aceştia suntd împărţiţi în două mitropolii de şine stătătâre: în patriarchatuld ser-bescă din Garloviţd şi mitropolia română din Sibiu; aceea are şâse, acăsta două episcopii, aşa că în Ungaria are biserica acâsta doi archiepiscopî şi optd episcop!. Apoi nu trebue a trece cu vederea, că acăstă biserică pârtă und timbru pronunţatd naţionald. Cu unele escepţiunî ce dispard, se ţinti de biserica acesta numai Şerbi şi Români, şi anume Serbii au 855,412, Românii 1 497,864 suflete. Deosebită impoitanţă trebue să dănid acestei coin- pe guvernă să desfiinţeze acestfi juriu şi să lase pe Saşi şi Români Ia eventuala judecare a jurieloră maghiare din Cluşiu şi Tergulă Murăşului. Se înţelege că acestă faptă a guvernului nu a contribuită de locd la domolirea spiritelord, ci a produsd tocmai ună efectă contrară. Nu mai puţină mişcare a produsă şi o disposiţiă a ministrului de culte unguresed, care se socoteşce dreptd o directă lovire a autonomiei legale bisericeşcî a Româ-niioră. La 29 Maiu 1861 dase adecă împăratuld pentru sprijinirea preoţiloră diecesei gr. or. din Ardeld o anuală subvenţiune de 24,000 fi. din visteria statului şi lăsase în sarcina episcopului gr. or. a fâră ca justiţia ţârei să fie sesisată, fără ca 1 uşile temniţeloră să se deschidă pentru a înghiţi pe mi-serabili. Sâmbăta trecută, „Agenţia Havas“ ne-a comunicată următorea depeşă: »Lord Salisbury a primiţi a4i o deputaţiune de israeliţi veniţi pentru a cere inter-venirea puteriloră, care au semnată tratatulă din Berlină, pentru a pune capătă persecuţiuniloră, de care Evreii , ară fi victime in România. Lord Salisbury răspunse, ci Englitera nu se desintereseză de sigură de acestă ce-sliune, că regretă procedările Româniloră în privinţa ’ Evreiloră, dar că cestiunea e delicată, şi că guvernul! : va face totă ce va putea.» 1 Cu trei d'l® înainte de acestă depeşă, a apăruţi in capitală o foiă evreiască, care, între altele, tipări următorele linii: »Când nu se voră supune, voră veni represaliile, : Lucrulă e natutală, — ce s’ară mai putea crede de consecinţa puteriioră celoră mari, când ele, vădendă relele ce ne împresoră, vădendă prăpastia în care vomi ajunge şi, ceva mai multă, vădândă o barbară asuprire, 1 asupra unei părţi din poporulă nostru; când aceste pu- > teri ară sta neutre şi nepăsătdre ? Singuri Evreii din ţara ' nostră au nevoiă de aceste lucruri, şi noi, încă odală'ţ spunemă, nu vomă putea spera în realisarea loră, decâtă atunci, când represaliile voră fi in adevără seridse, Spre fericirea nostră putemă însă anunţa, după infor-maţiunile ce le avemă, că timpulă nu e depărtată şi ci în curând vomă vedea o dreptate şi pentru aceşti omeni atâtă de muncitori şi atâtă de prigoniţi de guvernul! numită liberală. Atâtă pentru adb« Aşa dar este vădită, este nedubitabilă, că ovreii de aci au organisată deputaţiunea, care a mersă în străinătate, pentru a cere intervenirea puteriloră străine spre deslegarea cestiunii ovreiesc!. Mai multă decâtă atâtă, ună organă ovreiescă de publicitate cutâzâ a vorbi de represalie, îndrăsnesce a declara că, spre fericirea ovrei-lorii, elă este informaţii că timpulă nu e departe, câni puterile străine voră recurge la represalie, pentru a forţa pe Români a da drepturi politice şi economice ovreilor! , ce se află în România. Şi acesta se scrie cu trei (jile înainte de a fi cunoscută cineva, că o deputaţiune este organisată la Londra ! Guvernulă nostru este înarmată de o lege specială i FOILETONU. , de curentulă apeloră din insulele Seişele, după o navi- ----- I gaţiune de 400 leghe, desbarcă aruncaţi de valuri pre Migraţiunea plantelortt. malurile Malabarului. Miraţi de acestă producţiune anu- (Urmare). ală şj continuă Indianii ’şî esplică, că arborii ce pro- Figuier în escelenta sa operă ,Istoria Planteloră*)» ducă aceste fructe crescă în fundulă oceanului, ăstă modă descrie lichenulă în cestiune: »Lecanora es- Drupele (nucile) Gocusului comună (Cocos nucifera), culenta* se află pre munţii cei mai înalţi din Tartaria, j baccele (bobele) Mimosei terîlore (Mimoza reptans) şi asemenea şi în despărţământulă Chirgisiloră, spre medă j muite alte fructe din America meridională, luate de ura-di de fluviulă Iaik. Ea pare că ar căde din ceră ca o gan\ ş[ legănate de unde, ajungă pănă pe costele Sean-mană miraculdsă, omenii şi vitele loră se nutrescă cu j dinaviei^ unde numai lipsa de căldură necesară le îm-dânsa. Ea se găsesce în formă de globuleţe, ală câroră j pedeeă a se transplanta. volumă varieză între acela ală gămăliei de acă şi ală j Decă Pascal (în secolulă XVII) a disiî, că fluvii unei alune. Lîbere şi neacoperite cu vre-ună învglişă' suntG nisce şosele ambulante, plantele au predis’o acesta aceste bobe ’şî iau nutremântulă din aeră absorbindă mai nainte de densulă. Sămânţele purtate de undele fu-acidulă carbonică, principalulă nutremântă ală vegetale- j gâtâre plutescă uneori la mari distanţe pentru a găsi o loră, se desvoltă repede în timpă ce vânturile le tran- ţ patriâ nouă. In ăstă modă fluvii, cari isvorăscă din sportă dintr’ună loeă într’altulă. Mana care servi Evrei- ghiăţurile Alpiloră, depună în şesurile Munchenului specii loră rătăcitori în deşerturile Asiei nu era atlceva, decâtă \ carj resară în culmile alpine. Altele descindă de pre acestă speciă de 1 chen, pre care o lua vântulă do pre j costele Andiloră, spre a se reînoi pre insulele formate la muntele Ararat şi alţi munţi asiatici şi o arunca la picio- gUra Orenocului. Suntă plante cari cadă de pre culmile rele loră sub formă de pldiă, care adesea rîureză chiar | Himalaiei şi supărândă sgomotulă cascade oră spumegâ-şi în d!lele nostre. I tore, mergă a ’şî deschide corolele pre malurile încântă- Unele fructe mai grele decâtă ca să potă fi transJtore ale deltei Gangului, portate de puterea vântului facă călătorii nautice. Sâm- | Unele plante avândă 6recum frică de agitaţiunile burii de Cocus protege de ună învelişă lemnosă, tâiîţ^jcele mari ale torenţiloră îşi încredă fruct-de loră ape-•) Histoire des Plantes. Paris, 1865. ! loră liniştite. Astfelă Nelumbium sacrum , o plantă consacrată deHei I«is, se servesce cu undele line ale lului. Fructele ei represântă nisce luntriţe în cărora se află învălită sămânţa, care se legănă pre apele line ale fluviului. După pOripeţiele viagiului nautic!, luntriţa se înmoiă, se crăpă şi sămânţa Nelumbei cade şi se afundă în nomolă, unde răsare şi înfrumseţeză malurile fluviului rege. Darvin dice, că pădurile de perseci şi de portocali, cari încungiură gura rîului Paraua din America meridionalădato-râză existenţa loră sămânţeloră transportate de acestă fluviu. Chiar la noi, Cornulă, ună copăcelă din regiunile muntose, este adusă şi transplantată la şesuri de câiră torenţii de primăverâ. Nu mai puţină pădurile de Nud şi de Căstani, pre cari le vedemă une-locurî pre la p6-lele Carpaţiloră, datorezâ existenţa loră torenţiloră, cari i-au târîtă din regiunile mai înalte, faptă care se constată prin petrişulă şi năsipulă grămădită la pieiorele lor!. Ghiăţarii încă au avută ună mare rolă în migraţi-unea şi răspândirea planteloră pre suprafaţa globului, mai alesă în epocele ante-istorice, în epoca numită glacială. Chiar şi astădî masele mari de ghiaţă transport! pe spinarea loră bucăţi mari de roce rupte din ţărmuri şi acoperite cu mici animale şi plante, cari plutescă sub comanda urşiloră albi ce se insaniâ pre ele, ducândft acele fiinţe migratdre din regiunile polari şi aspre, leco-lonisâză în alte regiuni mai blânde şi mai temperate. Nr. 171. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. precisă, care ’i dă dreptulă de a espuisa fără nici o altă procedură juridică, decâtă simpla resoluţiune luată de consiliulă de miniştri, pe străinii cari, aflându-se în România, voră conspira in contra siguranţei statului. Guvernul trebue să şcie, că în codulti nostru penală esistă ună ariicolă specială privitoră la înalta trădare. Acestă articolă sună limpede şi lămurită : celă care va face apelă la intervenirea străiniloră va fi pedepsită cu înehisâre dela 5 şl pănă la 10 ani de muncă silnică. Crima de înaltă trădare e pendintă de corecţională. Ce face guvernulă, decă legile ţărei îlă obligă a usa de legea specială, tăcută în contra duşmanului internă ? Ce face justiţia ţârei, decă codulă penală o obligă să in-tervie şi să stîrpescă răulă cu rădăcină cu totă ? Este bine, este indispensabilă ca guvernulă să fie aspru în asemenea ocasiunî, căci temă ne este ca ma-chinaţiunile unoră evrei să nu ajungă a transforma fru-mosa nostră Româniă în teatrulă unoră evenimente triste şi desgustătâre. Ca buni patrioţi, nu voimă să vedemă ţera nâstră urmândă exemplulă Ruşiloră şi ală Maghiariloră; nu voimă ca prin oraşele năstre să se facă măcelulă unei poporaţiunl ovreescî nevinovate. Departe de noi acelă timpă, când amă fostă martorii sceneloră triste, ai siluirilor nedemne. Dar cine ne p6te garanta că răbdarea poporului indignată de conduita mi-serabilâ a unoră trădători nu se va isprăvi şi că, teribilă în furia sa, acestă poporă nu se va ridica ca ună singură omă, pentru a tranşa odată pentru totd’auna cestiunea ovreiloră. Indemnămă der pe guvernă să nu adaste nici ună minută; îndemnăm fl justiţia ţărei să se sesiseze de criminali. Ovreii streini, cari au urnită în umbră o con-spiraţiune în contra ţărei, cari culegă prin ţeră totă fe-lulă de calomnii pentru a le da dreptă fapte comise în contra ovreiloră — să fie imediată daţi afară din ţeră. Ovreii-românI, cari »suntă fericiţi a pute anunţa* că în eurendă se voră începe represaliele puteriloră streine, s6 fie daţi judecăţii şi pedepsiţi, precum legea o cere. Er puteriloră străine, care voră cuteza să se amestece In afacerile nost re interne, care voră voi să ne forţeze a da drepturi ovreiloră de a cumpăra pământuri şi de a exploata pe ţăranii români, li se pote totd’auna răspunde că în momentulă chiar când ună guvernă, oricare va fi elă va cuteza a face acesta, în acelă momentă ună măcelă grosnică va mânji România. Să nu uite străinii că ţera Românăscă e mică, der că fii acestei ţări sciu a muri pentru neatârnarea sa. Prin ce se ruineză poporulil? Din Câmpia, luliu 1885. II. In legătură cu patima beţiei stă fumatulă, Fuma-tulfi este ună luesă care a străbătută nu numai în palate, ci chiar şi în cea mai de pre urmă colibă a poporului. Câte pepturi fragete nu s’au sdrobită sub acăstă patimă şi de câte sume enorme nu a despoiată ea pre miserulă nostru poporă. Der ori câtă de generalisată esle acestă patimă şi ori câtă de neobservabilă storce ea crucerii poporului, daunele ce ni-le causăză suntă enorme, pentru că şi cea mai din urmă comună contribue pentru nicotină la 400—500 fl. v. a. pre ană, er dela bietulă (pierd stărce a 4-a ori a 5-a parte dm câştigulă său. Considerândă miseria poporului nostru şi grelele împrejurări sub cari trăi mă, nu trebue să trecemă cu vederea acestă patimă, ci după putinţă să ne dămă silinţa de a o îndrepta. Spre aşa ceva vomă lucra mai cu succestt, dâcă de asemenea ne vomă îndrepta atenţiunea asupra generaţiunei celei tinere, aşa d. e. eu cunoscă o comună românescă în jurulă Mocinîui, în care bătrânii fu-meză pâte chiar toţi precând dintre tineri pănă la etatea de 30 de ani abia unulă este care s’a lăsată a fi seduşi de acestă patimă. Onore preotului loră! Multă se ruinâză apoi averea poporului ncstru prin aşa numiţii cămătari. In anii trecuţi s’a adusă ce e dreptă ună articulă de lege pentru regulaiea percenie-loră, der poporulă nostru nu cunosce legile care şi de altcum suntă scrise în altă limbă şi pentru folusulă altui poporă, er unii omeni nesăţioşi folosindu-se de ocasiune j6că o adevătată pradă în contra proprietăţiloră poporului română. Aşa d. e. pre la noi şi astăzi se împrumută bani cu câte 40, 60, ba chiar şi 80 percente. Der nu mai puţină e despoiată prporulă nostru şi de o altă speciă de cămătari, cari voind să apară înaintea lumei mai umani, nu violeză legea în modă directă, ci numai indirectă cumpărândă adecă realităţi cum e d. e. cereale, vite şi mai alesă vaci cu lapte, pre cari le vendă la poporă pre aşteptare de câteva luni cu ună preţă duplu. De atari fărădelegi suntemă mişcaţi cu atâtă mai tare, cu câtă le vedemă că se întâmplă chiar şi în faţa justiţiei unde se află reşedinţa pretorială, notară cercuală, gendarmeriă etc. ba în alte locuri chiar şi judecătoriă regâscă. Ună Română de omeniă nu credă că ar cuteza să facă usă de acestă călcare a legei şi p6te tocmai de aceea judecătorii noştri s’au cam dedată a trece cu vederea acestă oribilă transgresiune, pentru pă hoţulă de păgubaşă nu e altulă decâtă poporulă română, din a căruia sudore ’şî cumpără d-loră pintenii cei de aură. Faţă de acestă indolinţă a judecătoriloră, ar fi da-torinţa preoţiloră noştri, ca să păşâseă la mijlocă, să-şî ferescă poporulă său de atari înşelători şi să-lă instrueze pură şi simplu la denegarea solvirei percenteloră trecute preste lege. Intr’ună modă totă aşa de radicală submineză averea poporului nostru procesele, cari in forma cum decurgă pre la noi te facă să desperedl de a mai pute trăi ca Română în atestă patria. Despre acestea voiu vorbi cu altă ocasiune şi decă Vă convine, Stimate Dle Redactoră, voiu aduce şi câteva mijlâee practice pentru înaintarea stărei materiale a poporului. Unu Câmpenii. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală >Gaz. Trans.*) BUDAPESTA, 13 Augustu. -— Ospeţii fran-cesî au pornitu eri sără la o escursiune în provincia. AGR AM , 13 Augustu . — Foia oficială publică rescriptulil, prin care dieta este convocată pe «fina de 30 Septemvre. SALZBURG, 13 Augustu. — împăratule Germaniei a pleeatu erî la Babelsberg. LONDON, 13 Augustu, — Cele două camere legiuitdre au decişii a trimite o adresă de mulţămire armatei din Sudanu. PETERSBURG, 13 Augustu. — La întrevederea din Kremsier voru asistă şi ambasadorii ambeloră state. DIVERSE. Negoţfi de copii — »Drepturile omului* primescă din Fălticeni o corespondinţă, din care esfragemă urmă-torele: A venită aicf la târgă o trupă de comedianţi. Trupa dă representaţiunl de gimnastică, la esecuţiunea cărora întrebuinţeză şi copii mici. Ună visitatoră Iaşană recunăsce ună copilă cam de vr’o 5 ani, despre care ştia, că a dispărută de mai bine de doi ani şi tote chel-tuielele făcute de părinţi întru găsirea lui rămaseră fără folosă, şi dă o telegramă părintelui, ună croitoră din Iaşi. Croitorulă’ a venită în Fălticeni şi dimpreună cu procurorulă s’au dusă să privescă şi dânşii gimnastica. Inc hipuiţi-vă câtă de jalnică va fi fostă scena, când co-p lului îi venise rîndulO să debuteze, şi Ia vederea părintelui ’i-a sărită de gâtă începândă a ţipa: tată! tată! Comedianţii susţină că au cumpărată copilulă de la o temeâ numită Săli. Părintele s’a întorsă acasă dimpreună cu copilulă. — Vr’o două trei (file după întâmplarea acesta s’a furată dela ună negustoră nisce cită. Poliţia a dată peste paguba, care a fostă furată de o femeă ce şedea în gazdă la ună jidovă dintr’o mahala. In vremea când se făcea perchisiţia şi se căuta prin grădină, s’a găsită ascunsă prin păpuşoiu ună copilă mică cam de aceeaşi vâ istă ca şi celă ală croitorului. întrebată fiind ce caută aici a povestită următoarele: .Stăpânulă meu dela comediă vă(Jândă că tovarăşulă lui a dată peste draculă, m’a ascunsă pe mine aici temându-se ca să nu fiu şi eu cunoscută de cineva. Eu suntă din Galaţi,« Comediantulă susţine, că copilulă a fostă vândută chiar de măsa şi că are contractă. Se făcă cercetări minuţiăse în aflarea adevărului. * * * Morţii beată. — »Românulă‘ scrie: La una din barierile capitalei s’a întâmplată ună faptă bizară: Se şcie că trebuescă o mulţime de formalităţi pentru a băga ună mortă pe barieră în oraşă. Pentru a evita aceste formalităţi, o familia ală cărei capă murise, a pusă mortulă în trăsură, aşecjându-Iă pe bancheta din fundă ca şi cum ar fi fostă bolnavă seu beată, şi legându-lă ia capă ca şi cum ar fi suferită de teribile migrene. Impiegaţii comunali au crezută mortulă bâtă şi l’au lăsată să trecă. In urmă, diee-se că băgaseră de semă, der cam târziu. Mortulă... fugise, âr sergenţii bariereloră rămăseseră ca grenadirii lui Otfenbach. Dâcă şi morţii trecă barierele fără a plăti tacsele comunale, cum nu voră trece cu flori la ureche sveltele şi deşteptele precupeţe cu corsetele de tinichea pline cu spirtă, romă şi rachiu ? ! * s|c * Primulă necaz fi. — 0 tânără francesă cu numele Garde se afla (filele trecute în Veneţia cu soţulă ei, cu care se căsătorise abia de 8 (file. Acesta damă avea dorinţă fierbinte de a face o mică călătoriă pe vaporulă de răsboiu »Morosini.« Der nici pentru bani nici cu vorbe bune şi dulci n’a putută să obţină bilete de drumă. Atunci în năcazulă ei se aşe(Jâ la masă şi scrise o epistolă reginei Margherita, spuindu-i că de abia 8 dile măritată şi a şi dată de ună mare năcază, neputândă dobândi bilete de drumă. In cealaltă (fi a şi sosită la hotelă ună serviloră dela curtea regală, care în adevără aduse damei celei tinere biletele dorite, dimpreună c’ună biletă de visită dela marchisa »Villamarina* care i răspunse în numele reginei, că acesta din urmă se bucură multă că pote să-i risipescă primulă năcază, şi spereză că năcazuri de telulă acesta nu se voră mai ivi aşa curândă m noua carieră a tinerei domne aşa de resolute. * Editoră: Iac o bă Muresianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiaun. Animalele concurgă forte multă la migraţiunea şi diseminaţiunea vegetaleloră. Marmotulă, Amsterulă (nisce rwjfitâre mai mari ca şobolanii) facă magazii de provi-siuni prin locuinţele loră subterane. O parte din pro-visiuni este uitată seu părăsita de proprietară. Acesta devenindO în condiţiunî favorabile desvclfării încolţesce şi răsare pe locă, departe de unde ea fusese culesă. Câte odată se întâmplă că arma vânătorului ucide pre magazinară şi magazina se întorce în profitulă vegeta-ţiunei. Veveriţa sparge fructulă pinului, sparge ghinda fructulâ stejarului. In a:âstă operaţiune îi scapă din labe una seu mai multe sâminţe, pre care ea le regretă, dar natura scie să le întorcă în profitulă său. Alte animale lucreză pentru sămânare cu mijlOce multă mai simple. Multe sămânţe se acaţă de lâna loră şi suntă transportate incoce şi încolo pre unde ele rttăcescă. Fructele de Turiţă (Agrimonia eupatorium) prevăzute la ună capătă cu două cârlige acăţăldre pară a fi minunată acomodate pentru seopulă acesta. Cor-Dăţelulfi (Gallium aparine) ale cărui fructe sunt provâ(}ute ca ghimpi cu tolă atâtea unghiţe, se acaţă de pelea ani-maleloră şi de vestmintele omului. Acestă particularitate a dat ocasiune ingeniâsei Grecie a numi planta acâsta filantropos. Animalele, cu preferinţă pasările, consumă o nare cantitate de săminţe. Natura însă, prin o dispo-iţiune fericită, găsesce ună mijlocă de recompensă prin unu isvoră nesecată de regeneraţiune. Astfelă cire(file cele mari de reni, cari se răspândescă pre şesurile Siberiei emigrândă în diverse puncte, semână în calea loră multe vegetale ale căroră sămânţe înghiţite cu nutreţuîă loră au resistată acţiunei digestive. Ună exemplu şi mai palpabilă ne presentă multi-piicaţiunea Văscului o plantă părăsită, care cresce pre arborii cei bătrâni, se datoresce Sturdului de munte (Turdus viscivorus.) Acăstă pasere, după cum observase chiar Teofrast în sec III a. Cnr., mănâncă cu mare lăcomiă băbele de văscă. Insă numai partea cea căr nosă, adecă perieapiulă p6te să-lă digere, er sâmburele re-sistă digestiunei şi se depune cu escrementulă paserei pre ramura copaciului îmbătrânită, prinde rădăcină şi vege-teză acolo impodobindă arborele — în dauna lui — cu nisce buchete venfi, tocmai în timpulă când elă rămâne despoiată de frumseţa lui naturală, — de frunte*.) Plantă sacră şi forte renumită era văsculă în Galia, pre care Druufii, preoţii religiunei loră, îmbrăcaţi în vestminte albe o adunau în anumite sărbători, tâiându-o cu o seceră de aură pentru sacrificiulă (Jeiloră. Este fârte interesantă ceea ce ne spune bătrânulă naturalistă Pliniu în Istoria sa naturală, 1. XVI, 95 vorbindă despre văscă (De visco :) »Nu trebue să uiţămă admiraţiunea ce au Gali. ____________ i *) Unii omitologl prefindfi, că bobele de vgsc.fi încolţescfi în intestinele nasprpî «I ■*--^ , asupra văscului. In ochii Drui(filoră (aşa numescă ei preoţii loră) nimică nu este mai sântă, decâtă văsculă şi arborele pe care elă cresce, dacă acesta este ună ste-jară. Stejarulă este arborele din care este formată pădurea sacră, şi ei nu îndeplinescă nici o ceremoniă re-ligiosă fără de fruntjele acestui arbore; din astă causă numelui druidii i-se dă etimologiă greeescă (dela drus, stejară.) Văsculă care se nasce pre stejară se consideră a fi trâmisă din ceră ca ună semnă ală alegerei acestui arbore. Elă este cam rară şi când se găsesce, se culege cu mare ceremoniă. Acesta se face în diua a şesea a Lnei cu care începe anulă şi secululă, care este de 30 de ani, (fi în care astrulă fără de a fi în mijloculă fasei sale este în deplina sa putere. Lui i se dă ună nume, care este remediulă universală, ce vindecă tote. Fiindă preparate tote sacrificiele şi pomenele la umbra arborelui după ritulă loră propriu, ei apropiă doi tauri albi, ale căroră cărne acum pentru prima oră le legară cu funia. Ună preotă îmbrăcată în vestminte albe se urcă pe arbore, taiă văsculă cu secere de aură şi-lă adună într’ună sacă albă. După aceea sacrifică victimele rugându-se (Jeiloră ca să primescă darulă celora cari îlă facă. Se crede că văsculă luată în băutură, dă fecunditate ori cărui animală sterilă, si că elă este ună remediu contra tuturoră venineîoră. Atâta credulitate dă Dopfi™lft ^ rnnrtfi Li— Nr. 171. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Ourarală Ia buraa de Viena Bursa de Bueuresei. din 11 AugustQ st. n. 1885. Cota oficială dela 27 Iuliu st v. 1885. Rentă de aurfl 4% Rentă de hârtiă 5% • • 92,15 Imprumutulfl căilorfl ferate ungare.................148.50 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostfl ung. (1-ma emisiune) . . . 98.40 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostfl ung. (2-a emisiune) .... 124.50 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 108.80 Bonuri rurale ungare . . 103.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C3 50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişfl..................103.— Bonuri cu cl. de sortarel02.50 Bonuri rurale transilvane 102.50 Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de vinfl ung..............98. împrumutului cu premiu ung.................... 120 50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 12 i.— Renta de hărtiă austriacă 82.70 Renta de arg. austr. . . 83.30 Renta de aurii austr. . . 108 95 Losurile din 1860 . . . 139 75 Acţiunile băncel austro-ungare ....... 879. Act. băncel de credită ung. 287 25 Act. băncel de credită austr. 282.30 Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5.92 Napoleon-d’orI...........9.93 V, Mărci 100 împ. germ. . . 61.45 Londra 10 Livres sterlinge 125.40 Renta română (5°0). . . . Renta rom. amort. (5%) . . * convert. (6°/0) . . împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7°/0) . . * » » (5°/o) • » » urban (7%) . . » * > (6%) • • * > > (5%) • • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aurii........................ Bancnote austriace contra aură Cump. vând. 88 89 93 93 V2 88 V* 89V* 30 32 100Va 101 86V* 86 98 991/a 91V. 92Va 823/4 83V* IO1/. 103/4 2.04 2.05 jk Cursolu pieţei Braşovu din 11 Augus st. n. 1885. Bancnote românesc! . . . Cum p. 8 87 \ 'euo. 8 90 Argint românesc .... •» 8.75 . 8.80 Napoleon-d’ori > 9.87 » 9.91 Lire turcescl 1 11.15 . 11.23 Imperiali » 10.12 » 10.20 Galbeni 1 5.85 » 5.91 Scrisurile fonc. »Albina® • » 100.50 * 101.— Ruble Rusesc! » 122.5 . 123.5 Discontulă » . 7- -10 % pe ană. Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei “ se potii cumpăra în tutungeria lui I. Gros*. Nr. 5480—1885. Publicaţiune. Prin isbucnirea colerei asiatice în Spania se ivescă şi pentru patria năstră pericole, car! nu se potă trece cu vederea. Căpitănatulă oră-şănescă să află prin urmare necesitatu, ca, spre cea mai posibilă delatu-rare a ivirei acestei b61e în Braşovu, se' dispună următdrele masuri sanitare poliţiane. I. In t6te birturile şi ospătâriile au ca să se cureţe umblătorile fundamentalii; înainte de curăţire însă au ca să se desinficieze aceste umblători de cătră posesorii său chiriaşii acestoră locale prin turnarea unei soluţiuni de 1 chilo vitriolu de feră şi 2 chilo accidă earbolică în 20 litre de apă. In localităţi mai mici şi case private are să se efectueze acăsta desinfectare prin cuantităţi corespuncjătdre şi mai mici din amintita soluţiune. Desinfectarea nepremersă acestei curăţiri are să o arate antepre-norulă curăţirei umblătoriloru în fie-eare casă singuratică subscrisului căpitănată. Grămădirea rămăşiţeloră din bucătăria şi altoră gundie, cari con-tribue la infectarea aerului, este interesă atâtă în curţile birturiloră, câtă şi în casele private. Umblătorile din curţile birturiloră şi ospătăriiloră au ca să se cu- răţăscă celă puţină totă la 14 (file; preste totă are să se observe cea mai posibilă curăţeniă a tuturoră locuriloră publice, uliţeloră, canaluri-loră, umblătoriloră, zidiriloră publice şi a caseloră private. In acele curţi, unde esistă ciubăre pentru urină, are ca să se presare loculă împrejurulă ciubărului, în o estindere de o jumătate metru vară de gază şi în fie-care a doua 10.16 — 7.01 — 2.11 3.40 7.43 Apahida 12.31 — — 7.26 — 2.55 4.01 8.29 Ghiriş 2.16 11.24 — 8.51 — 3.17 — 8.55 — ( 3.12 11.43 — 9.31 — 3.21 — 9.04 Cucerdea ^ 3.32 11.45 — 9.43 — 3.31 4.24 9 12 Uiora 3.41 — — 9.51 — 4.09 4.49 10.23 Vinţulfl de susfl 3.50 — — 9.58 — 5.36 12.32 _ Aiudfl 4.25 12.08 — 10.24 — 5.56 5.5b 12.59 — Teiuşfi 4.50 12.22 — 10.44 — 6.08 6.08 — 8.00 Crăciunelfl 5.41 — — 11.28 — 6.29 — — 8.34 Blaşfl 6.0? 12.57 — 11.44 — 6.45 8.59 Micăsasa 6.40 — — 12.18 — 7.00 — — 9.34j Copşa mică 7.00 1.27 — 12.36 — 7.26 — — 10.16 Mediaşfl — 1.45 — 1.22 6.01 7.48 7.14 — 11.04 Eîisabetopole — 2.06 -- 1.56 6.40 8.28 7.43 — 12 17 Sigişdra — 2.31 — 2.34 7.20 8.47 — — 12.47 Haşfaleu — 2.50 — 3.02 8.01 9.06 — —. 1.21 Homorod — 3,4» — 4.41 10.05 9,26 8 22 — 2.05 Agostonfalva — 4.19 — 5 30 11.02 10 01 8.48 — 3.08 Apatia — 4.34 — 6.03 11.37 10.20 — 3.39 Feldiora — 4.53 — 6.35 12.14 10.30 . - 3.55 — 5.20 — 7.14 1.09 10.37 9.13 — 4.03 Braşovă £ — 5 3 ■— 1.50 10.51 9.18 10.37 — Timişâ — 6.07 — — 2.48 12.37 10.31 12 59 - . ( — S.32 — — 3.23 2.58 12.07 4.45 8.22 Prede&lu ^ — 7.30 — — 4.56 603 2.10 10.05 10.30 BucurescI — 11.35 —— — 9.41 6.35 2.45 10.50 — i I 3.00 8 00| 6.051 — | 1 TeiuşA-AradA-Budapesta Budapesta-AradA-TeiuşA. Trenii Trend Trend de Trend de Trend Trend omnibus omnibus persdne persdne accelerată omnibus TeiuşA 11.09 — 3.56 Viena 11.00 7.15 — Alba-Iulia 11.46 — 4.27 Budapesta 8.0o 1.45 8(0 Vinţulă de josă 12.20 — 4.53 î 1 02 P.44 11.40 Şibotă 12.52 — 5.19 &S0I110K / 11.12 4.02 12 00 Orăştia 1.19 — 5.41 Ar&dA 3 37 7 53 5.?5 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 — 619! Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — Branicica 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00 Ilia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5 10 — 7.23 Gurasada 3 50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4.25 — *.12 Bârzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6 42 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7 14 — 9.28 Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6.14 10 23 ilia 8 01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 10.37 Branicica 8.21 — 10.38 Gyorok 7.2? 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05! Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 AradA 8.10 7.32 11.32 Orăştiă 10 10 — 12.24 2.39 12.00 45i Şibotă 10.43 — 12.53 cizoinuK. ^ 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 8.16 Alba-Iulia 11.19 — ud Viena - 8.00 6.05 TefuşA 12.05 — AradA-TimişAra Simeria (Piski) Petroşei&i Trend omnibus Trenii de persone Trend de [persoue Trend de persdne Troud omnibus Trenii omnibus AradA 6.00 12.55 8.25 Mmeria 63) 11.50 2.23 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Sfreiu 7 05 12,27 3.00 Nămeth-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Haţegă 7 53 119 349 Vinga 7.19 2 18 9.13 Pui 8.46 2.10 4.40 Orczifalva 7.38 2.36 9.25 Grivadia 9.33 2.57 5.28 Merczifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 TimişAr» 8.42 3.40 10.06 P etroşeni 10.43 4.04 f».S9 TimişAra-Arad A Petroşeul—Nimeria (Piski) Trend de persdne Trend de persdne Trend omnibus Trend omnibus Trend omnibus Trenă de pers. TimişAra 6.0" 12.25 5 00 Petroşeni 6 49 9.33 5.?8 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.0'’ Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Grivadia 8.06 10 54 6.45 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11 37 7.55 Nămeth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12.17 802 Aradulă nou 7 40 2.54 7.24 Streiu 10.16 1258 8.44 A— -7 50 3 10 7.40 Simeria 10.53 1.35 9.15