f KGMC|H A£A HI AD»IN1KTBA|HJNEA : BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe unii and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Românie, şi «trăicâtate: Pe a u d 40 fr., pe ş ă s e luni 20 fr.. pe trei luni 10 frânei. 1 SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. ANUN CIURILE: O seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorl nefranoate nu as prlmeaou. — Banusoripts nu ae retrimită. i m. 170. Joi 1 (13) Augtistu. 1885. Braşovtt, 31 Iuliu (12 Augusta) 1885. In presura întrevederei dela Gastein orga-nulă cancelarului germană „Norddeutsche allg. Ztg.“ a găsită de cuviinţă a dăscăli puţină şi pe demonstranţii dela Dresda. Numita f6iă a vorbită de „uneltiri neleale“ ale unoră (Jiare din Germania şi a condamnată nisuinţele ce au de scopă „a pune pe Germanii Austriei sub patro-nagiulă Germaniei. “ Este clară ce tendinţă a urmărită articululă din „Nord-allg.-Ztg.u In faţa înoitei întrevederi la Gastein şi. în ajunulă visitei ministrului de esterne Kalnoky la Varzin, principele Bismarck a voită sS dea aliaţiloră săi dela Viena o probă de lealitate şi de aceea a slobozită o „duşă rece“ şi asupra foiloră pangermane. Nu scimă dăcă limbagiulă organului berli-nesu a avută efectulă de-a convinge pe cei din Viena despre acostă lealitate, vedemă însă că politiciloră din Peşta le-a cauzată o nespusă bucuria, deşi s’a ferită ,,Nordd-allg.-Ztg“ d’a vorbi şi despre laturea ungur&seă a demonstraţiuniloră din Dresda. Bismarck declară din nou că ţine multă la amiciţia şi la alianţa cu Austro-Ungaria şi Ungurii se potă bucura, pentru că ună Ungură (corniţele Andrassy) a stăruită mai ânteiu pentru încheiarea acestei alianţe şi acum totă ună Untură de origine (corniţele Kâlnoky) merge a treia 6ră la Varzin spre a cimenta din nou legătura p6te cliiară prin vr’unu zollverein germano-austro-ungaru. Atâtă în Austro-Ungaria câtă şi în Germania nu se aşteptă ca conferinţa dela Varzin dintre Bismark şi Kalnoky se schimbe în vr’unu modu esenţială situaţiunea Europei, dăr se speră i că se va stabili o înţelegere asupra unui punctă principală, şi anume asupra relaţiuniloră economice-comerciale dintre cele două state. De stabilirea baseloră unei uniuni vamale nu p6te fi vorba I încă dedrece se opună în cale pedeci: diferinţa I valutei, a sistemului de dări, a monopoluriloră I precum şi alte multe întocmiri, ddr cea mai I mare pedecă este sistemulă vamală protecţionistă I susţinută de cancelarulă germană. 1 închiderea hermetică a stateloră are conse-I cinţe fatale, şi ună tractată de tarifuri între I kstro-Ungaria şi Germania încă nu se p6te în-I cheia, de drece tractatulă de pace din Frankfurt li acordată Franciei favorisarea cea mai mare şi I apoi cum s’ar putd — (Jică foile vienese — ca I Francia să se bucure, în casulă unei reuniuni, I le aceldăi favoruri ca Austria aliată ? I Cu tdte acestea se crede, că cei doi cancelari se voră încercă la Varzin să afle ună espe-Idientâ în acdstă privinţă. De se vor putd sdu I du înlătură greutăţile se va vedd după întdrce-I rea contelui Kalnoky; atâta se scie că o uniune I vamală între Austro-Ungaria şi Germania va pro-Ivocâ formarea unei contra-uniuni între statele, I cari se voră vedd lovite în comerciulă loră, şi lied acestă plană pdte că nu se va esecutâ. I Deocamdată se asigură că s’a recunoscută Ide amândoi aliaţii, că e necesară să se pună calată răsboiului vamală, dedrece prin sporiri va-|de, prin retorsiune şi represalii în contra sta-Iteloră străine nu se vindecă relele economice. Fa- vorisarea comerciului internaţională între tdte statele este o necesitate economică. Afară de cestiunea vamală mai este şi vii-tdrea întrevedere dintre împdratulă Austriei şi Ţarulă, care se vede câ va forma obiectulă sfătuiriloră dela Varzin. Caracteristică este sci-rea, ce se colportdză tocmai acum de cătră foile inspirate, că pe lângă monarchii Austro-Ungariei şi Rusiei va asistă la întrevederea din Kremsier şi prinţulă de cordnă ală Germaniei. In legătură cu aedsta scire se anunţă că ministrulă ru-sescă Giers va conferi şi elă la rdndulă său cu I Kalnoky sdu cu Bismark, sdu cu amândoi. întrevederea din Kremsier nu va fi aşaddr decâtă o continuare a întrevederei dela Skiernie-wice. Austro-Ungaria este din nou multă peţită şi îmbrăţişată de cătră prietenii dela nordu. Avemă se ne aşteptămă dre la vr’o nouă acţiune asemenea celei dela 1877/8 ? Ovreii în România. D. Dumitru Brătianu, vechiu preşedinte ală consiliului de miniştri, publică în „Naţiunea“ de Marţi următorulă articulă, semnată de d-sa, cu privire la plângerile Ovreiloră pe la Londra: O telegramă din Londra cu data dela 7 Augustă s. n. (Jice: «Lordulă Salisbury a primită astăZi o de-putaţiune de israeliţi veniţi să câră intervenţiunea pu-teriloră semnâtore aiă tratatului din Berlină pentru a se pune capătă persecuţiuniloră, ale căroră victime ară fi Evreii în România.“ Demersulă JsraeliţilorQ, despre care ne vorbeşte acâstă telegramă, ar fi ună lucru de o fdrte mică importanţă şi nici ar merita să fie relevată. Dacă este o plăcere pentru Israeliţi a se tângui la Lordul Salisbury şi pentru Lordul Salisbury a au^i tânguirile loră, le urămă să-şi potă procura în tote calele o asemenea plăcere inofensivă, dar totă de odată inutilă. In adevără astăzi când în România, de ar mai putea fi vorba de persecuţiuni, suntă persecutaţi nu Evreii, ci Românii de Evreii posesori de moşii, Lordul Salisbury, ca să potă face ceva, ca să scutescă pe Evrei de desagrementulă de a se mai lamenta ar trebui să aibă putinţa de a-’i opri să scotă ţipete nu numai când suntă loviţi dar şi când ei lovescă, său d’a goni pe toţi Evreii din România. Precum am mai Zis’o, demersulă Evreiloră, despre cari vorbirămă, în elă însuşi nu însemnâză nimică; pdte avea însă o mare gravitate ceea ce urmărescă cei cari au pusă din nou în mişcare fără scirea loră pe Evreii din Londra. In totă casulă, acusaţiunile nedrepte ale acestoră din urmă au să facă de sigură de urâtă cu Românii eore-ligionariloră loră din România. Israeliţii de aici, fundă că nu potă reuşi a face să înţelegă pe cei din Londra că suntă mistificaţi şi înpinşi înainte de o mână inamică, au, credemă, datoria şi dreptulă să protesteze într’ună modă formală şi catagorică în contra plângeriloră nefundate adresate Lordului Salisbury, şi totă lumea le va da cre^ământă, căci, negreşită» ei trebue să cunoscă mai bine ceea ce se petrece în România şi să aibă mai multă grijă de interesele loră decâtă filantropii din Londra. Speră că nimeni nu va pune la îndoială sinceritatea părerii ce-mi permită a emite aci. Nu sunt aşa de disgraţiată de natură, nici atâtă de ignorentă încâtă să potă fi ispitita a urî pe cei cari nu suntă de ginta şi de religiunea mea. Compătimescă cu celă ce sufere şi mă simţă fericită când îi potă da o mână de ajutoră, fără a-lă întreba cine este şi de unde vine. Dumitru Brătianu. SOIRILE DILEL Camera comercială din Cluşiu s’a ocupată în şedinţa dela 8 Augustă n. cu reînoirea convenţiunii comerciale cu România. Camera s’a pronunţată pentru con-venţiune din considerarea intereseloră speciale ale Ar- dealului, declarândă că ună răsboiă vamală ar ameninţa ca nimicire industria acestei ţări. Chiar şi 14°/0 din productele de esportă ale Ungariei mergă în România, şi ărăşî morile şi fabricile de spirtă ale Ungariei au trebuinţă de grâulă şi cucuruzulă din România. Camera cere delăturarea inconvenienţeloră din convenţiunea ce expiră şi ună tarifă specială pentru articolii industriali ai Ungariei, ca să pună capătă pagubei ce îndură din causa convenţiunei actuale industria ungară din partea celei austriace pe teritoriulă României. Cemera mai.'do-reşce ca să se facă sfârşită abusuriloră funcţionariloră români de vamă, făeendu-se o stilisare precisă; în schimbă ea e înclinată a da cerealeloră române ună tarifă vamală avantagiosă, permiţândă totodată importulă vteloră din România, sub condiţiunea ca România să corăspundă cerinţeloră legii sanitare pentru animale. Me-morandulă cuprinde patrusprezece c61e tipărite. —O- In comuna Covasinţă de lângă Aradă, nolarulă comunei Teodoră Popă, pe când mergea acasă cu fiulă său săra pela 10 6re, a fostă împuşcată dreptă în inimă rămânândă Ia momentă mortă. Fiulă său, juristă în a-nulă ală doilea, se arunca asupra ucigaşului, îi smulse arma şi luptându-se cu elă îlă răni greu la gâtfi. Ueiga-şulă a fostă predată de cătră gendarmi subprefecturei din Şiria. Se Zice câ ucigaşulă a comisă omorulă din răsbunare la însărcinarea mai multora. —0— Ni se comunică, că Sâmbăta trecută săra pe la 10 6re a căzută peste Malnaşă şi ţinutulă lui grindină de mărimea nucei. Stricăciunele suntă aşa de mari, că nu se mai cunosce nici ce felă de sămânături au fostă pe câmpă. —0— Tergulă anuală ce s’a ţinută în Preşmeră la 5 şi 6 Augustă n. a fostă mai multă slabă decâtă de mijloeă. VânZătorî erau destui, dar cumpărători puţini. S’au vândută cu totulă 1068 vite cornute şi 404 cai, adecă abia a treia parte decâtă în anulă trecută. Lipsa de bani se simte peste totă. —0— Visita vestiţiloră scriitori francesî la Budapesta dă prilejă unui Ziarii »patriotică« să scrie: Intărcerea ini-miloru ungurescX cătră Francia e o puternică chizăşiăde pace; ea atârnă, asemenea unui greu pondă, de acelă şovinismă germană şi franceză, care ar putea aduce cea mai cumplită ciocnire între cele două puternice şi culte state; ea ’i o bunătate pentru totă pământulă. Ca martori ai sărbătdrei păcii vină prietenii noştri Francezi şi apariţiunea loră ajută la asigurarea păcii lumei. In adevără, de nu veneu Francesii în Pesta, se prăpădea pământulă. —0— O espediţiune orientală, sprijinită de guvernulă din Pesta, a pornită să facă în penisula balcanică studii istorice, etnografice, geologice şi economice. Espediţiunea va dura trei luni. —0— Din Panciova se scrie, că peste colonia Ciangăiloră Hertelendyfalva a căZută grindindă e mărimea oului, spăr-gândă coperişele şi ferestrele caseloră. Sămânăturile din împrejurime suntă aprope totală nimicite. —0— Din Deva se scrie »Tageblatt«-ului, că din causa mulţimei pomeloră, mai mulţi economi au hotârîtă să a-ranjeze pe la jumătatea lui Septemvre o esposiţiune de alte fructe. Pe liste se va însemna şi cantitatea pdme-loră ce’să de vândută de fiecare soiă. —0— Ni se scrie din Chirileu: In 27 Iuliu v. amă avută a îndura o nenorocire ne mai pomenită pe locurile nos-tre; era o Z> cu o căldură tropică, din când în când ri-dicându-se nori. Pe la 6 ore după amâZî se ridică dela nordă-vestă ună uoră cumplită, cu tunete şi fulgere grozave, cu o ferbere cumplită şi ună zuzetă ne mai auZită. Pre la 7 ore ună vântă orcană aduse după elă ploiă repede, ventulă descoperea şi dobora totă ce’i sta în cale. Apoi urmă o grindină parte ca oulă de porumbă, parte ca oulă de găină, şi unele bucăţi ca palma de late 12 colţuri, care numai într’ună pătrară de oră şi cu 10- Nr. 170. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. grădinile, câmpurile, cucnruzele le-au ruptă, le-au sdro-bită la mai multe sate: S. Margita, Chirilău, Vidraseu, Mirastâu, Lerintzfalău, Luca, Irimia mare, Sătulă nou. In aceste din urmă au făcută mai mart stricăciuni; la Ghi-rilău, cucuruzele au fostă mai în pergă, şi nu le-au ruptă aşa cumplită, dară ovesele nesecerate suntă nimicite, precumă şi fasolea, castraveţii, pdmele şi tabaculă în Irimia, Lerintzfaiău, şi alte sate unguresc! pre Niragiu.—T. M. —0— Din raportulă despre gimnasiulă superioră gr. cat. din Beiuşă pe anulă 1884, edată de P. Minuţă, direc-toră, vedemă că în anulă trecută au propusă 18 profesori, au ascultată 219 şcolari, s’au declarata maturi 16 din 20 octavanî. Biblioteca şi colecţiunile geografice s’au înmulţită binişoră. Raportulă cuprinde şi o lucrare a prof. Ionă Buteană: * Câteva observări la cestiunea ortografiei*. —0— Afacerea documenteloră croate pote avea încă remarcabile urmări. Partida pe care se sprijinea pănă a-cum guvernulă se disolvă, spune ,Bad. Tgbl*. Unii membri vrâu se intre în oposiţiune, alţii să ’şl depună mandatele şi numai o mică parte stă neclintită pe lângă Bană. Purtarea acestuia în cestiunea documenteloră a produsă o adâncă impresiune în totă ţâra. Chiar partizanii lui de până acum 4^5 că nu’i vrednică a ocupa postulă în care se află. Se crede că Banulă îşi va cere curendă dimisionarea, mai cu sâmă că nici cei din Budapesta nu suntă prea mulţămiţl cu elă. —0— »Românulă scrie, că s’au începută negociărî pentru a se face ună trenă de ocasiune dela Bucurescî la Budapesta, cu ună scâdămentă de 50 la sută. Deja 126 de persâne au luată angajamentuîă d’a profita de acestă trenă. Trenuîă va pleca în Septemvre şi biletele voră fi valabile 30 de 4ile- —0— ţ)iarulă din Iaşi »Lupta« propune o întrunire a tu-turoră elementeloră oposiţunei din România, la Bucureşcî ori la Iaşi. întrunirea se se ocupe cu ceştiunile economice şi financiare ale ţărei. —0— Pentru ocuparea unui postă vacantă de instilutoră la scăla elementară de copii germană-evangelică din Bucureşcî au petiţionată 82 de persone, şi anume 61 din Germania, 4 din România, 14 din Ardeală şi câte 1 din Elveţia, Rusia şi Anglia. —0— j- O ştire tristă ne aducă 4*are^e din România. Alexandru Creţescu, distinsulă şi demnulă prim-preşedinte ală înaltei Curţi de Casaţiune, a încetată din viaţă Duminică, 28 Iuliu. Alexandru Creţescu a fostă t6tă viaţa lui ună omă de onâre. Ridicată prin meritele sale pănă la cea mai înaltă trâptă a ierarehiei judecătoresc!, elă s’a mănţinută aci cu demnitate. împovărată de 62 de ani, elă n’a pregetată nici odată a’şî face datoria; colegii şi subalternii săi dela înalta Curte de Casaţiune îlă avâude modelă în acesta. Aplicarea legei despre egala îndreptăţire. Din centrulă Ardeiului, Iuliu 1885. In Ungaria în timpulă mai recentă a devenită proverbială 4icerea, că legea s’a făcuţii ca s$ nu fie aplicată. Cu deosebire se 4ice acesta despre legea de egala in-dreptâţire a naţionalităţiloră. Cu tote acestea nu arareori au4I provoeându-se bărbaţi de stată de ai Ungariei la liberaiismuîă consti- tuţiunei maghiare, carele nu ar fi să-şî afle părechiă în lume. Recunoscemă atâta şi noi, că constituţiunea ungară este liberă, însă liberaiismuîă constituţiunei ungare nu se estinde şi asupra celorlalte naţiuni, cari compună statuia ungară. Căci deşi suntă legi, cari regulezâ referinţele între naţiunâa guvernantă maghiară şi naţiunile nemaghiare, acele suntă numai legi scrise pe hârtiă şi nepuse în aplicare în cea mai mare parte a loră. Vomă servi cu câteva specimene de legi ce dică acele şi ce ne răspundă guvernanţii, când ceremă să se pună în aplicare legea* Articolulă de lege XXXVIII ex 1868, carele trac-tâză despre instrucţiune, în cap. II § 10, 4ice: »Institute publice de învăţărnentă în m )dulă prescrisă de lege potă ridica şi potă susţine confesiunile esistente în patriă, societăţile şi singuraticii, comunele şi statală.* Aşa sună legea. Când insă confesiunea gr. orientală română a cerută încuviinţarea ridicărei unui gimnasiu românescă în Caransebeşă, ministrulă a răspunsă că nu se pote. Aşa se aplică legea. Câtă de ilusoriu este § 1 articlulă de lege XLIII ex 1868, carele asigurâză şi de nou garantâză egala îndreptăţire a tuturoră concetăţeniloră din Ungaria şi Ar-delă, se pote vedâ şi din acea împrejurare, că guvernanţii nu voiescă să scie nimica de regularea dreptului representativă şi aducerea aceleiaşi legi uniforme şi pentru concetăţenii din Ardelă, carea domnesce în Ungaria propriu 4isă în acestă respectă. § 3 art. de lege XLIII din 1868 4'ce aceste: Concetăţenii Ungariei din părţile ardelene pănă la altă îngrijire a legislativei se voră repre-senta în dieta ţărei pre basa legiloră votate în dieta maghiară dela Cluşiu în 1848, şi anume pe basa art. II ex 1884 a dietei cluşiane. Naţiunile nemaghiare se simtă nedreptăţite prin acestă lege de representare, căci pre basa acestei legi Ie este imposibilă representarea în legislativă. Cu deosebire noi Românii, cari în Ardâlă suntemă elementulă celă mai preponderantă ne simţimă atâtă de nedreptăţiţi în acestă respectă, încâtă mai bine observămă o ţinută passivâ faţă cu legislativa ţării, decâtă să ne amestecămă în lupta electorală pănă când se susţine acestă lege pro-vişoriă. Căci în una şi aceeaşi ţâră trebue să liă una şi aceeaşi lege, una şi aceeaşi libertate, unulă şi acelaşi dreptă; cu tote aceste guvernanţii Ungariei nu voiescă a sci de acesta, ci răspundă că nu voră sacrifica ei elementulă maghiară din Ardelă de dragulu Româniloră şi ală Saşiloră. Şi acesta este egala îndreptăţire! Dar legislativa Ungariei din anulă 1868 a venită în contra4icere cu sine însăşi. Căci pre când în § 1 art de lege XLIII din anulă 1868 asigureză egala îndreptăţire a naţiuniloră conlocuitore in statulă ungară, pre atunci arficululă de lege XLIV din 1868 în introducerea sa vorbesce de o naţiune maghiară unitară nedivisibilă in statulă ungară (oszthatlan egysâges magyar nemzet) şi îneungiură cu privilegie limba naţiunei maghiare în prejudiţiulă celorlalte limbi din patriă, decretândă de limbă ofieiosă a statului limba maghiară. Ce este dreptă disposiţiuniie §§-iloră următori din acestă articulă de lege tindă a da orecare dreptă şi a regula folosirea limbei proprie naţiuniloră nemaghiare. Dar se scie unde a ajunsă şovinismulă persâneloră ofi-ciose în timpulă mai din urmă cu aplicarea legei. Mai vertosă dispotiţiunile § 26 din articululă de lege 43 ex 1868 nu suntă respectate de guvernanţi în ceea ce privesce naţiunile nemaghiare din Ungaria. Pentru importanta lui lăsămă sâ urmeze aici acestă § în tâtâ estensiunea lui. ,Precum a stată şi pănă aci în dreptulă fiecărui cetăţenă ală patriei de oricare naţionatitate ară fi, precum şi oricărei comune, biserici, comunităţi bisericesc!, aşa şi de aici înainte îi stă în dreptă a ridica cu puterile proprie seu prin asociare institute inferiore, medii şi superiore de învăţărnentă. Spre acestă scopă şi pentru promovarea şi desvoltarea limbei, arteloră, sciinţei, | economiei, ineserieloră şi a comerciului, singuraticii Iii | ai patriei potă forma societăţi şi reuniuni pentru ridicarea de institute sub asupiciele legali ale statului, îşî potă face statute, potă lucra în înţelesulă regulelorti aprobate de guvernulă statului, potă aduna fondă de bani şi acela sub supraveghiarea statului îlă potă întrebuinţa spre scopuri naţionale legale. Frumosă sună şi acestă § ca şi mulţi alţii şi ce-tindu-Iă cineva, carele nu scie trista aplicare a loră ar trebui sâ esclame: «Fericiţi cetăţeni, cari compuneţî statulă Ungară!* Vomă aminti însă numai ună esemplu spre a arătâ cu ce cumpănă se măsură dreptatea în Un- 1 garia. Românii au voită să înfiinţeze o societate cu numele „Opinca,“ ală cărei scopă după statute era cultivarea simţământului naţională în societatea românescă. Suşternându-se însă statutele ministrului de interne spre aprobare, aceste fură respinse de ministrulă respectivă. In acelaşi timpă ministrulă întări statutele „societăţii di cultură maghiară ardeUnăf carea după statutele ei îşî estinde activitatea asupra altoră popore şi nu se măr-ginesce la naţiunea maghiară. Nouă dovadă de egala îndreptăţire. Să mai amintimă ce 4^ee § 27 din acelaşi articula de lege. §. 27 reguîeză umplerea oficieloră în stată. Ac-centueză, că capacitatea personală va fi îndreptariulă spre acesta şi că nu se p6t.e face deosebire de naţionalitate pentru ridicarea în ori care oficiu de stată esistentă in ţâră, seu pentru ori şi care demnitate. Ba încă dice câ se va îng iji guvernulă, ca să se aplice din deosebitele naţiuni nemaghiare persone cu cunoscinţă perfectă a lini-beloră patriei în diregăloriele de ju4l ai ţărei şi cu deosebire în cele de fişpanî (prefecţi). Intru câtă se respectâză acestă § ă, vorbâsoă starea faptică actuală. Noi Românii nu avemă nici ună fişpană din sângele nostru, avemă doi vice-comiţî în totă regatulă ungară, ună singură preşedinte de tribunală, câţiva ju4i la tabla regescă şi la curiă. Dtfpă tote aceste, orice omă nepreocupată va re-cunosce, că în Ungaria legea de egală îndreptăţire este făcută numai pentru a seduce cu ea opiniunea publică a Europei. Constituţiunea ungară se laudă cu legea de egală îndreptăţire, ea este numai pe hârtiă, âr în praesă, în realitate egala îndreptăţire în Ungaria nu esistă.—I. Prin ce se ruinezA poporulti? Din Câmpiă, Iuliu 1885. I. Inteliginţa şi moralitatea, precum şi esistinţa unui poporă e strînsă legată de starea lui materială, aşa câtă fără de acâsta putemă 4'ce c& e desperată ori ce nisu-inţă de înaintare. Miseria poporului nostru şi decădinţa lui materială e isvorulă nenumărateloră rele ce le sufere naţiunea română, şi tocmai pentru aceea trebue să fimă cu o atenţiune deosebită şi să conlucrămă din tdle puterile pentru înaintarea stărei materiale a acestui poporă, trebue să cercămă cari suntă ca*asele ruiriărei şi dec-ă-dinţei lui materiale, ce remedii s’ară pută lua pentru es- FOILETONO. Migraţiunea plantelorft. Natura ne înfăţişâză celă mai măreţă spectaculă întru aflarea mijloceloră spre a acoperi cu vegetaţiune totă suprafaţa globului. Intr’ună locă ea încredinţeză acâstă operă imensei fecundităţi ce a acordată specieloră. Intr’altă locă ea adoperă mijlocele cele mai ingenidse şi mai variate pentru a transporta dela ună locă la altulă fructele şi sămenţele vegetale. Mai nainte însă de a intra în cestiune, fiă-mâ permisă a face o mică teoriâ asupra producţiunei primitive a vegetaţi unei : Pre o bucată de stâncă umedă, după cum a fostă la începută fiă-care porţiune de pământă eşită din sînulă ocânului, se desvbltă mai ântâiu nisce vegetale forte simple şi de o formă sc-orţosă, care se întinde pre suprafaţa ei. Aceste suntă nisce fungi microscopici, muşchi, licheni etc., cari îşî tragă nutrimântulă loră din aeră, adecă acidulă carbonică şi umedela necesară, absorbindă vaporii de apă din atmosferă, neavendă rădăcini cu ală eăroră ajutoră să-şî tragă nutrimentulă necesară din pă- mentă, elă însuşi fii'ndă prea tare şi lipsită de acelă nutrimântă. Aceste organisme, avendâ o viaţă scurtă preste puţină se veştejescă şi putre4ândă formeză ună strată de pămentă vegetală, ună felă de humus, care deşi încă supţire pote să dea nascere la alte vegetale mai superiore, unui erbuşă compusă din vegetale graminee, cari acoperă totă suprafaţa stâncei, transformată de aci înainte într’ună pămentă roditoră şi producătoră de plante, cu organe reproductive: cu flori, fructe şi se-menţe, cari se succedă înălţându-se dela erbării la ar-buste, şi dela aceste la arbori viguroşî şi dotat! cu o viaţă perenală. Ceea ce se vede producendu-se în miniatură, aceeaşi s’a produsă şi în mare. Pre suprafaţa primitivă a globului stâncosă, tor-tudsă, nâgră şi forte accidentală, de abia scăpată de convulsiunile plutonice, de curândă liniştită şi încă fu-megândă, însă humectată din causa marei cantităţi de vapori de apă cu cari era încărcată atmosfera, împreună cu acidă carbonică desvoltată din desele erupţiunl vulcanice — se formă mai ântâiu o scorţă de plante ce-lulose şi forte simple, de cari amintii mai susă. Acestora le urmară alte plante din ce în ce mai superiore şi capabile de a se reproduce pre sine cu o fecunditate variabilă. După legile progresului, natura şi-a desvoltată şi perfecţionată opera sa în amândouă regnele organice încependă dela fiinţele cele mai inferiore şi mergând# treptată din desvoltare în desvoltare pănă la cele mai superiore; în casulă de faţă încependă cu plantele» tiledone seu criptogame şi ajungendu pănă la fanero-gamele dicotiledone. Numărulă celă mare de sămânţe ce-Iă producă unele plante este în adevără surprin4ătoră. Astfelă en-glesulă Ray a constatată într’o capsulă de Maeă 32,000 de sămenţe, âr Linâe pre o tulpină de Tăbacă 40,000, Dodari consideră multă mai superioră numărulă fructe-loră, ce se potă culege de pre ună Ulmă. După densulfl acestă arbore produce preste 529.000 de fructe (sumare), conţinândă fie-care câte o sămânţă. Este învederată că, dacă tote aceste sămânţe arii răsări în fie-care primăveră, după câteva generaţiunl aceste plante ară acoperi totă suprafaţa globului. Inşi! multe cause împedecă acâstă invasiune ameninţâtâre: omulă, animalele, clima, cultura chiară pune stăvili atarei propagaţiunî nefolositâre. Uneori chiară plantele se distrugă unele pre altele ca şi animalele. Cei din-tâiu născuţi ai unui solă virgină rămână sufocaţi de cătră cei cari îi succedă. După o pajişte urmâză ună tufiş#, I âr acesta more la umbra arboriloră celoră mari ai unei I păduri vigurose, pentru că este lipsită de lumină şi 1 Nr. 170. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. 'terminarea acestoră rele şi cari ard fi cele mai bune mijloce, prin cari s’ară pute înainta acestă stare. Mii de vieţi s’au stinsă şi nenumărate moşii românesc! au trecută în mâni streine din causa lăţirei bSuturiloră spirituose în poporă. Acestă epidemiă uri-ciosă a laatQ dimensiuni însemnate în t6te părţile, der nicâirî nu credo să domnescă aşa de înfricoşatfl ca în Câmpiă. Causa o atribuimO curţilorO boerescî, de cari Dtjeu nu a lăsatQ scutite decâtO fdrte puţine comune românesci din Câmpiă. j Aceste curţi în cea mai mare parte numai întru atâta mai sciu preţui poporulă româ-nescă încâtâ îlO folosescO de asemenea dobitoceloră la cultivarea agrilorO lorfl. piua şi noptea muncesce ţăranulă românQ în brezd.i domnilorO şi nimicO altă răsplată nu li-se dâ, decâtO »ţipăulă« celO amară şi pânea cea ne-sănătdsă. Spre a pute consuma unO astfelO de nutre-mentQ bietulă ţărână e silită să recurgă la ajutorulă vinarsului ca să-şî mai amorţescă trupulă spre a pute înghiţi acea pâne de care se ferescă chiar şi cânii domnilorO, şi apoi să se întărcă erăşî în brăzda neînduraţilorO boeri. AstfelO, în lipsa nutrementului suficientă fiind vinarsulă luată ca ună mijlocă de traiu, poporulă s’a dedată aşa de tare cu elă încâtă astăcjî le este uşoră domniloră ca în Dumineci şi sărbători să-şi ducă la lucru în clacă comune întregi românesci pentru preţulă bagatelă de-o ferie (vadră) orî două de vinarsă. In modulă acesta s’a iscată patima beţiei care în multe locuri este aşa de înrădăcinată câtă omulă ’şi perde orice speranţă de a-o mai pute stârpi. Ună bună preotă din Câmpiă însă ni-a arătată în faptă că nici a-cestă rană nu e incurabilă. In părţile nostre adecă se află o comună românescă care mai înainte de asta cu câţiva ani era cufundată în rele şi fărădelegi mai ca şi Sodoma de odiniorâ. Neferi-citulO poporă s’a enervată, a sărăcită, s’a demoralisată şi a devenită aprope incapabilă de fapte bune. Causa acesloră rele era beţia. In timpulă acesta D că Brutus şedea aprâpe de presidiu cu ocasiunea ţinerei esamenului, şi că acelă Brutus, care şedea aprope de presidiu, trebuia bine se scie cum merge şi airea/ chiaru şi la preparandiile de stătu. De ore-ce eu şedâmă la esamenulă din cestiune mai aprdpe de presidiu, de dre-ce eu îmi făcui studiile pedagogice la stată, urma că eu sunt acelă Brutus. Şi acestă aserţiune fu lăţită şi cu graiulă viu pe la superiorii din Blaşiu. Dar acestă aserţiune e cu totulă nefundată; ună mare neadevără a susţinută adecă direcţiunea preparandiei din Blaşiu când a .37 Branielca 8.2 — 10.38 Gyorok 7,27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 905 — 11.23 Aradft 8 10 7.32 11.32 Orăştiă 10 10 — 12.24 Szolnok ( 2.39 12.00 4 53 Şibotă 10.43 — 12.5c 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 8.16 Alba-Iulia 11.19 — 1.40 Viena — 8.09 6.05 Teiuşft 12 05 — 2.94 Arad ft-TimSş&r a &!ja*erS» (Piski) P 12.27 3.00 Nâmsih-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Hategă 7.63 1.19 3.49 Vmga 7.19 2 18 9.13 Pui 8.46 2.10 4.40 Orezifalva 7.38 2.36 9,25 Crivadia 9.33 2.57 5.28 Merczilalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 Ttsaaişftr» 8.42 3.40 10.(16 P etroşen! 10,43 4.04 6.39 Ti mişdra-Ai'adA Petroşeni— Siuueria (Piski) Trenfi de Trenfi de Trenfi Trenfi Trenfi Trenfi persone persone omnibus omnibus omnibus de pers. Timişdra 0.07 12.25 5 00 Petroşeul 6.49 9 33 5.28 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.0- Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10 54 6.45 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 ! 1.37 7.25 Nâmeth-Sâgh 7.23 225 6 53 Haţegă 9.31 12.17 802 - Araduiă nou 7 40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8.44 Aradft 750 310 7.40 Simeria 10.53 1.35 9!5