f
REDAC'l'ItrNEA ŞI A DM I SÎSTKAţ'I INE A i
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE Dl.
Pe u n <5 a n fi 12 fior., pe ş 6 s e luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Rojsftnia şi străinătate:
Pe aufi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei Iun! 10 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUBILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlsort nafranoate nu ae prlmeaoB. — Manuaoripte nu se retrămltu.
168.
Luni, Marţi 30 /alia, (11 Augustă).
1885.
Braşov*, 28 Iuliu (9 August*) 1885.
La ordinea	suntu întrevederile îinpă-
raţiloru şi conferinţele ministriloru, ce le voru urmâ. O deosebită importanţă se atribue viitdrei întâlniri între domnitorului Austro-Ungariei şi alu Rusiei. Slavii monarchiei adstre mai alesă pună mar! speranţe în acestă evenemântu.
Este caracteristică, că în aceeaşî măsură, în care stăruescă Germanii Austriei pentru susţinerea relaţiuniloră celoră mai intime de amiciţia cu Germania, Slavii din imperiu dorescă amiciţia cea mai fierbinte cu puternica Rusia. Cei din-teiu sperăzâ totă binele dela alianţa cu Germania, cei din urmă dela alianţa cu Rusia.
Bucuriei ce o simtă Slavii Austriei în aju-nulu întelnirei dela Kremsier ’i dăespresiune viuă „Narodni Listy“ din Praga dicândă, că de astădată împăratulă Francisc Iosif se întâlnescecu Ţarulă Rusiei fără ca să fiă de faţă şi împăratulă Germaniei şi accentuândă, că acăstă împrejurare este de mare importanţă, dedrece o întâlnire imediată între „monarchii celoru doub state slavice1,1, părea de ună timpu încdce aprdpe cu neputinţă.
Fdia cehică vorbesce de Austro-Ungaria ca de ună stată slavică basându-se pe faptulu, că maioritatea poporaţiunei acestei monarchie este slavică; ea ajunge astfelă la conclusiunea, că Slavii din imperiu potă pretinde, ca Austria să stea în relaţiunl de amiciţiă cu Rusia şi că dânşii cu mai multă îndreptăţire pleddză pentru alipirea
jinitdrea scopuriloră ce le urmăresce puterniculă cancelarii dela Berlină ? Ori ddră se va inaugura la Kremsier, cum dorescă Slavii Austriei, o înţelegere cu totulă separată între Rusia şi Austro-Ungaria cu escluderea politicei bismarkiane?
piarele săsecsi desprescrisorea lui Trefort cătră Teutsch.
„Kronstădter Zeitung“ scrie ună şiră de articule, pe cari le resumănă:
Rornindă deh declararea ministrului, că elă nu se va abate dela drumulă de pănă acuma, 4ice> că acestă drum îlă indică arte. XVIII: din 1879. şi XXX din 1883. despre scolele medii şi cualificaţiunea profesorilor ă loră. Disposiţiunile din art. XVIII 1879 că nimeni nu pote li profesor, fără a sci vorbi şi scrie limba maghiară, că profesorii cu posturi să liă sil |î să şi o însuşiască pănă la ună anumita termină, că instrucţia limbei unguresc! să liă obligată la fiecare institută etc., nu dovedescă altceva, decâtă intenţiunea, de-a impune limba maghiară Nema-ghiariloră. Aşa şi disposiţiunile articolului XXX, 1883: că ori ce profesoră trebue, pe lângă specialitatea sa, să cunoscă şi literatura maghiară cu istoria ei, se asculte cela puţină ună ană de studii la universităţile unguresc! unde se propune în spirită specifică maghiară, că profesorii să depună (§ 70) esamenă din t6te obiectele In
limba maghiară..... dovedescă aceeaşi intenţiune. Mai
multă, § 63 ală acestui articolă pretinde dela candidatulă de profesoră, să dovedescă întru câtă pricepe elă limba maghiară ca limbă de propunere Spre ce scopă să dovedescă d. e. ună profesoră de matematică dela o scolă nemaghiară, că e capabilă să instrueze în limba maghiară? Acesta ne face să credemă, că pentru mai de Rusia, decatu Germanii pentru alipirea de târijiu se va pregăti o lege, care să introducă la tote şcâlele me
imperiulu germană.
Nu mai încape îndoială, că la curtea austriacă suntu doue curenturi puternice: unulu este curentulu filogermanu celâlaltu curentulu filoru-sescă. Filogermanii dorescu ca să fia eschisâ Rusia mai multă său mai puţină dela frăţia austro-germană; filoruşii de altă parte pretindă ca mo-
dii nemaghiare instrucţiunea In limba maghiară. De acestă soiu suntă intenţiunile şi calea dela care ministrulă nu vrea să se abată, şi fiind < ă acestea nu indică ună scopă ajunsă, ca unulă ce trebue să fiă ajunsă, e firâseă conclusiunea, că ministrulă va mai luâ măsuri în acestă direcţiune, fără a-şi aduce aminte, că ună arcă pre întinsă se. rupe.
Ca şi presa maghiară, se provdcă şi ministrulă la
narchia ndstră să se înţelegă directă cu Rusia,! introducerea limbei germane în şcolele medii unguresc!.
fără a mai luă pe împăratulă Wilhelm ca mij-locitoră.
Slavii sperâză, că întâlnirea dela Kremsier va fi întroducerea emancipării Austriei de sub tutela Germaniei. Se’nţelege că speranţele aceste colidăzâ cu speranţele şi vederile germane.
Pressa germană din Austria declară pe faţă, că numai aceea o liniştesce în privinţa întreve-derei împăratului Austriei cu Alexandru IlI-lea, că ea s’ar face cu învoirea, ba chiară la îndemnul Germaniei. Suntemu mulţumiţi — cpcu Germanii — că întrevederei dela Kremsier i-a pre-mersă aceea dela Gestein unde s'a cimentată amiciţia cu Germania.
Astfelă vorbesce şi „Neue fre’e Pressew de-o „politică conservativă a federaţiunei gerraane-austriace“, şi de intenţiunea cancelarului Bismark d’a „întări ordineau în întrulă stateloră cu aju-torulu acestei politice, pentru care a câştigată si pe Rusia. Va să 4'ca unu felu de reînoire a sântei alianţe, prin evitarea conflicteloră internaţionale cu scopă de a susţină şi sprijini autori tatea în cele trei împerăţii.
Este în adevără de cea mai mare importanţă pentru viitărea constelaţiune politică în Europa cestiunea. că în ce relaţiă stă Rusia faţă cu alianţa germană-austriăcă ?
Intrat’a Rusia în acâsta alianţa ca ală treilea membru egală îndreptăţită său este numai spri-
Işî închipuescă Maghiarii, că acesta e o deosebită graţiă pentru poporaţiunea germană a Ungariei? Acâsta au făcut’o siliţi de raporturile geografice şi etnografice ale Ungariei, căci pentru nouă din (Jece părţi a poporaţiunei statului nostru limba germană e necesară pentru ulte-riora loră vieţă practică. Dar Saşii nu ceră o favorisare a limbei loră, ci egala îndreptăţire a tuturoră limbiloră din ţeră. Ministrulă spune, că e în »interesulă statului4 să se lăţescă limba maghiară; este în interesulă singu-ratieiloră cetăţeni, dar în ală statului, ne îndoimă. Ministrulă spune, că e vorba de „cunoscerea şi folosireau limbei maghiare, ceea ce nu involvă o »apăsare* a limbei germane. Nu (Jicemă nimică împotriva cunoşterei limbei, dar generalisarea folosirei ei — nu însemnă rna-ghiarisare? Lăţindu-se folosirea limbei maghiare, nu se strîmtoreză celelalte limbi din patriă şi deci şi cea germană? Ministrulă spune, că idea de stată maghiară oferă Saşiloră tote condiţiile de înflorire. Idea de stată ungară a nostră, e că naţionalităţile, ce-lă compună, să formeze ună stată puternică — înfloritoră la olaltă, oferindu-se fiecăreia în parte egala garanţiă pentru bună starea loră materială şi spirituală şi pentru esistenţa loră naţională. Cu astă idee nu se împacă însă .idea de stată maghiară,4 despre care cu voia ministrului, ne îndoimă, că oferă garanţia pomenită. Ministrulă spune, că »forte puţină amă lucrată noi pentru a intra într’o mai viă comunicare cu poporaţiunea maghiară.“ Cu atâtă mai multă au lucrată Maghiarii, pentru a ne face imposibilă acestă comunicare. Şi cum să fii prietină cu omeni, cari te urăscă şi în tdtă <jiua îţî cântă că eşti nepatriotă, nemulţămitoră, trâdătoră de ţâră? Facă ministrulă să dispară acestă ură, şi ,via comunicare* va veni singură, neadusă de nime.
Spune ministrulă, că fii noştri vină din Germania cu
tendinţe duşmane desvoltării statului ungară modernă Aceste tendinţe, nu-i vorbă, nu se voră potrivi pote cu părerile şi tendinţele Maghiariloră, dar nu suntă contrare ideei de stată ungară aşa cum noi o înţelegemă. Antipatiă au ei numai faţă de cei ce voescă să croiască ună stată esclusivă maghiară naţională. Doresce ministrulă să-şi câştige tinerii noştri măcară primele cunoştinţe în patriă. Din considerarea mijldceloră materiale şi noi amă dori, dar., profesorii renumiţi nu trăescă în Ungaria; nu-i bine să faci primulă pasă în lumea mare în cercuri, unde întâmpini neîncredere, antipatia, ură făţişă; universităţile au limba de instrucţiă numai maghiară, aşa că jurişti suntă puţini, căci ca Saşi în serviciulă statului nu potă înainta; teologii n’au unde merge, nefiindă facultate ev. teologică c. a. în Ungaria, âr cea din Viena... de nici o trebă; mediculă sasă nu are lipsă de limba maghiară, dinpotrivă trebue să cunoscă terminologia germană, pentru a se putea înţelege cu omenii. Nu trebue să ne mirămă dară, că tinerii noştri mergă în străinătate.
Oferta ministrului — facultatea teologică — pote zăpăci pe unii, dar are şi acăstă cestiă cârligelele sale. E evidentă, că banii, cu cari susţinernă şcola reaiă, nu suntă de ajunsă să susţinernă o facultate, va trebui dar să primimă atunci ajutorulă oferită de stată. Din esperienţă stimă, că ministrulă şi-a permisă şi pănă acum ingerinţe nelegale în administraţia averei universităţii săsesci. Primindu-i ajutorulă, ingerinţele se voră înmulţi şi înăspri. La acestă viitoră numai cu grijă poţi căuta. Guvernulă, ne tememă, că va pune mai multă preţă pe direcţiunea politică, decâtă pe cultura seien-ţifică şi apoi cine stă bună, că şi facultatea nu va fi maghiarisatâ? Dinpotrivă şcdla reală ne trebue/ căci, dâcă în serviciulă statului nu putemă înainta, voimă să înaintămă pe terenulă economică şi aici şcola reală ne e de trebuinţă! După sfatulă ministrului amă primi să susţinernă în locă de o şcolă reală germană, una maghiară şi o facultate teologică-filosofică mai curând seu mai târdiu maghiarisatâ — plocdne, ce nu suntă atră-gătore. — Dar ne luămă voiă să-i dămă şi noi ministrului ună sfată. Că popdrele ţină acum mai multă decâtă ori când Ia limba şi fiinţa loră, se scie. 0 potă vedea Maghiarii din istoria loră cea mai nouă, din vre-mile lui Iosif II ori, dacă-’să orbi pentru istoria loră, caute la Rusia, care cu totă puterea ei, nu pote stîrpi limba şi datinile polone. Ce nu reuşesce pe calea păcii, prin forţă mai greu va răuşi. Intorcă-se ministrulă dela direcţiunea greşită ce-a apucată şi atunci bine va fi. In folosulă patriei numai o politică de egală îndreptăţire a naţionalitâţiloră e bună.
SCIRILE PILEI.
Comitetulă de acţiune ală reuniunei de maghiari-sare ardelene ia tote măsurile, pentru a asigura ună succesă câtă mai mare începutei colectări de ajutdre. Vice-spanii ţării au şi început — cu puţine escepţiunî după cum se spune — a face colecte. Mişcarea ia în genere mari dimensiuni. Ministrulă de culte şi instrucţiune publică August Trefort va fi rugată să se pună în ren-dulă protectoriloră reuniunei. Din armată încă s’au anunţată mulţi, cari dorescă să între ca membri în »patriotica* reuniune. Ce bancheturî splendide au să mai fiă!
—0—
Camera advocaţiloră din Braşovă face cunoscută, că advocat ulă Constantină Panţu, în urma decedării sale s’a ştersă din lista camerei şi s’a numită curatoră ală cancelariei sale George Laslo, advocată în Braşovă.
—0—
Cetimă în »Telegrafulă Română:« .Merge departe încercarea cu maghiarisarea. pilele trecute o adresă trimisă la (Jiarulă nostru a trebuita să colinde întregă Sibiiulă mai multe (Rls. Lucrulă este uşoră de esplicat. Amploiaţii respectivi au tradusă .Telegrafulă Română« pe unguresce. Astfelă titula era: N. N. .tâvirda hivatal.* Cuvântulă .Română* nu i-a convenită respectivului amploiată, căci atunci era: .român tâvirda hivatal.4 Nu scimă încâtă colegiloră dela celelate <}iare li s’a întâmplată ca şi nouă, în acestă casă lumea nu va afla nici pe redactoră
Nr. 168.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
1
dela «Erdelyi Hirlap,« nieî dela «Felvilâgosito,* nici dela a o rupe scrisorea în bucăţi. Insă nu isbuti, ci se duse; Aceste şi încă alte mai multe întrebări în privinţa
«Szoszek,* ca să retăcemă pe celelalte. Facemă progrese în comunicaţiune şi administrare. * Nebuniile maghiari-sărei!
—0—
Cetimti în «Siebenburgisch-Deutsches Tageblatt:» Din Tuşnadă ni se scriu cu datulă dele 6 l. c. următd-rele: «Fiind d-ta, după câtă sciu eu, prietenă ală po-veştiloră de venătore, îmî iau voiă aţi povesti o vănă-tore adevărată şi cu tote aceste comică, care s’a întreprinsă «în treacătă* în contra inscripţiuniloră, ce nu suntă scrise în «limba statului.* S’a întâmplată anume că în ielele cele calde înainte de ploia cea rece, umblau pandurii şi germanii prin Tuşnadă rădendă, tote inscrip-ţiunile ne scrie în «limba statului,* şi lipindă hârtiă preste ele acolo unde nu se pute rade. La unulă dintre cei doi medici de baiă. a căruia tablă albă avea inscrip-ţiunile «ftirdo orvos« şi «doctorulă băiloră* s’a lipită peste numirea din urmă hârtiă negră. Acesta avea ună aspectă forte comică şi a dată prilegiulă la următorulă bonmont: Unulă care nu înţelege lirrba statului, întrâbă ce are să însemneze acestă tablă schimonosită şi îi se răspunde: «Este ună rebus, care se deslegă aşa: Dom-nulă Furdo a primită după urechi două visicatori.
—0—
Magistratulă din Cluşiu a interzisă, sub pedăpsă de 300 fl. eventuală aresta corăspundătoră, fumatulă în apropierea maşineloră de treerată de pe teritoriulă oraşului şi împrejurime, spre a se evita periculele provenite din incendii.
—0—
«Timişana* scrie: Oficiantulă telegrafică din Aradă domnulă F. Popovici a inventată şi espusă la espo-siţiunea din Budapesta ună mică, dar forte interesanta şi folositoră aparată pentru telegrafiă, care a atrasă atenţiunea cercuriloră competente într’atâta, încâtă mi nisteriulă de comunicaţiune a hotârită a introduce acestă aparată în tote ofieiele telegrafice, curapărândă acestă dreptă dela inventatoră cu mai multe mii de florini. Acestă interesantă aparată, despre care ună corespondentă dela «Pester Lloyd* dice, că e ună adevărată ou ală lui Columbus, constă în aceea că d’aci încolo semnele telegrafice la aşa numitulă aparată moree nu voră eşi albe. ca pănă acuma, ci vinete, devenindă mai le-gibile şi fără să strice ochii telegrafiştiloră.
—0—
După o telegramă din Lond*a, Salisbury ar fi răspunsă deputaţiunei anglo-jidănescî, care îlă ragă să intervină în favorulă Ovreiloră din România, că guvernulă ca semnatară ală tratatului dela Berlin, nu pote lăsa nebăgată în setnă cestiunea. Elă regretă, că ovreii României suferă pentru prejudeţele poporului, cari au găsită es-presiune pănă şi în legislaţiune. Guvernulă va lucra câtă va putea pentru îmbunătăţirea stărei loră. Te-i pomeni că ceră jidovii să fiă miniştri. N’au gustă rău, e vorba numai că greşescă adiesa.
afară, precum a venită: furiosă. Mai pe urmă a făcută d. solgăbirău încercări cu gendarmeria ca să răpescă scrisorea, dar fără succesă.«
In „Luminătorul!!44 dela 9 Augustu mai ce-tirnu urmâtdrele :
, Acuma patru ani suspendară şi lipsiră din postă pe notarulă I6nă Nistoră din Chebeştî. Causa lipsi-rei a fostă injustă; acesta se dovedeşce din partea tribunalului din Oradea-mare, căruia transpunendu-se actele prin comitată, respectivulă notară fu achitată. Notarulă însă cu tdte astea nu fu repusă în postă, ci cu 5 copii
lipseloră şi defectelor nostre naţionale s’ară pute îndreptă cătră conducătorii poporului nostru Bucovinenă. Speranţa nostră este acum îndreptată numai cătră generaţiunea cea nouă, fiindcă acesta-i crescută, dacă nu în sensulă româ-nescă, apoi măcar în sensulă libertăţii. Noi aceştia tineri amă învăţată prin şcâle şi cunoscemă torte bine folăsele libertăţii, cunoscern f<5rte bine şi folosele progresului culturală, care e ună productă ală libertăţii, şi ne simţimă fericiţi sub folosulă acela. Chiemarea no->trâ e da ă a împărtăşi şi poporului nostru foldsele aceste şi a-lă învăţa, ce viaţă trumosă duce ună ornă sub sub scutulă
cart plâng» dup» pftne, râmase pe stradâ. Causa adevâ- iibertă(ii dePline' Deci înainte fra'ilorfl cu unirea ,in rală a lipsirii a fost» aceea, că amintilul» notar», fiind» (cu^e	in Cumne^eu ! Nu v» desbinaţl
m
i partide din causa păreriioră felurite asupra denumiriloră
că nu vor» reeşi cu candidatul» lor», pentru că 'acest» P»rochik>rt * archipresviterilo,» ş. m. a. S<5 lucrăm»
pentru ridicarea poporului, care a dată dovedi nenumărate de românismă şi de gloriâ multe vecurî.
Unii Bucovinenii.
omă cu autoritate şi vacjă înaintea poporului, se temură că nu voră reeşi cu candidatulă loră, pentru că ac notariată totdâuna decidea la alegerea de deputată.*
DIN BUCOVINA.
De lângă Şiretă, Iuhu 1885.	Rfcspunstt la o „rectificare.44
II.
Cu cestiunea acestoră patru preoţi se încheiă ar-	Deva, 30 luliu 188o.
ticululă d-lui Cato. Lucru este forte evidentă, că d.	D-lft Alexanpru Czura, oficială subalternă pe lângă
Gato posede în inima sa simţirile cele mai frumdse şi jreS- un8- din Deva, publică o ;;rectificare“ la pa-doreşte tote putinciose pentru îndreptai ea sortei celei j sagiulă privitoră la persona şefului său, a d-lui preşe-amare, în care a căzută sărmanulă nostru poporă Bu-1 dinte Dr. francisca Fekete bolgom, publicată în partea covinenă. Şi d-lui este însufleţită de geniulă celă mă „economică“ din Nrlă 153 a preţuitei nostre «Gazete,* reţă ală redeşteptării Românului, dară puţini, forte puţini * premiţ^ndă mai nainte de tote o „constatare“ generală, omeni de însuşirea acesta avemă noi în Bucovina. De-^c^ ar^ ^ esistândă unii „diletanţi politicicari fără să monulă nemului nostru este încă prea puternică în | CL,g<3fe cu seriositatea recerută la urmările loră, acusă contra acestoră bărbaţi tineri, cari lucreză acutn neeur-*n publică cu o uşurinţă copnărescă câte venji-uscate, mată pentru scăparea nostră. Scopulă meu cu răspun- uumai şi numai din vanitatea de a-şl vede „negru pe derea la articululă d-lui Cato n’a fostă îndreptată	în	a^u	tipărită productulă loră spirituală.“
contra d-sale pote într’ună modă categorică, ci numai	D-lă Czura nu d-lă preşedinte	dech'ară	atei
binevoitoră idealului nostru naţională, n’a fostă, ca	să	cumc& cele dechiarate de mine cu privire	la persona sa
ne desbinămă în cugete şi în simţirea nostră, ci ca	să	F a	d-lui preşedinte, a şefului D-sale, suntă pură şi	sim-
lucrâmă în unire sfătuindă unulă altuia ca fraţi şi con-' P*u nisce „scornituri reutăciose,“ eşite din pena unui sângenî, pentru că numai astfelă vomă putea ajunge noi 0II1h „tară tactăfi probabilă cu „intenţiuneau de a „comis. puterea cea necesară în contra vrăşmaşiloră naţiunei Promde pe preşedintele şi de a-i strica D-lui,“ adecă
Efectele persecuţiunei.
„Luminătorulă44 dela 7 Augustu n. publică următbrea corespondenţă din B e i u ş u :
«La 31 luliu, cam cătră sără, o veste durerosă străbătu ca lulgerulă tote stradele Beiuşului. Notarulă din Buduresa S. Mangra s’a sinucisă! Elă era stimată din partea Româniloră, ca ună bărbată conseiu de chemarea sa, ca omă onestă, ca un funcţionară diligentă şi con-scienţiosă. Causa sinuciderii: Acestă notară ună ană întregă a fostă suspinsă din postulă seu de cătră vitâzulă şi nesăţiosulă solgăbirău Beliczey, după sfatulă infalibi-lului şi înţeleptului Benedek, prietinulă de cruce ală Ju-piterului cu ochelari verdî din Budapesta: Tisza. Moti-vulă suspinderii a fostă naţionalitatea, [romanitatea sinucisului. Abia 5 luni trecuseră de când a fostă repusă în postulă său şi acum er se vă^u ameninţată cu sus-pindere!
«Sinucisulă notară Mangra într’o serisore lăsată de densulă, îşî istoriseşce nefericirea sa, motivându’şî sinuciderea în următorulă modă: «De 5 ani înedeî eramă persecutată de solgăbirău, pănă ce în fine fuseiă suspendată din postă. După multe alergări şi după ce mi-amă dată totă averea, cam de 5000 fl., fuseiă repusă*. Ultima neplăcere, cu care s’a umplută paharulă amărîciuniloră, o descrie cam în următorulă modă: „Astădi am fostă la solgăbireu şi ’i-am dusn doi porci’ elă nu s’a îndes-tulitu cu atâta, ci me întâmpină cu următorele cuvinte : In urma târguelei nostre trebue se ’mî dai 3 porci.
Ei bine, d-le, dar nu vedi, că suntă seracă lipită, şi acum nu ’ţi potă împlini dorinţa pănă mai târdiu. ■ Nu ? vei vedâ dar urmările ! Astfelă vetemată pănă în sufletă şi îngrozindu-me de-o nouă destituire m’am hotă rată se morău.
«Chilia, în care zăcea tăvălită în sânge bietulă notară, era umplută de prietenii şi cunoscuţii lui; în acelă momentă când ună domnă ceti scrisorea lui, ajunse şi solgăbirăulă şi se repezi dreptă la acelă domnă, voindă
nostre.
d lui Czura.
Fedecile, ce ne pună vrăşmaşii streini în contra j Ei bine, despre D-lă Czura am (jisă că e ună func-desvoltârii poporului nostru, suntă încă atâtă de marl^ ţionaru vechiă, doră mai bravă decâtă chiar şi colegulă încâtă cu mare greu ne putemă apropia cu ideile nostre său maghiară d-lă Fornszek, carele — spre onorea lui naţionale la masa cea mare a poporului. N’avemă nici fie — ^eŞ* se ocupă seriosă de oficiu, totuşi mai şcâle, nici institute naţionale. Societăţile ndstre naţio- are timpă liberă pentru economia, sa ba e secretarulă bân-nale lucrăză, cu abaterea «Şcdlei Române" din Suceva, 'cei maghiare locale de 6 ani, fără a-şl fi lenevită ofi-forte puţină pentru cultivarea directă a poporului nosiru.1 ciulă, şi cu tote aceste „sub aceleaşi condiţiunif d-lui Preoţii noştri suntă crescuţi prin şcolele germane, ase- Czura, i se ia în nume de rău aceleaşi lucru, abia de o menea şi învăţătorii şcoleloră ndstre poporale. In satele lună încoce, de când e secretarulă însoţirei de credită amestecate cu Români şi Ruteni funcţionOză pretutin- ' „Hunedora* româneseă, earea înfloresce spre bucuria denea numai învăţători de naţionalitate rutenă, fiindă că tuturora. Despre aceste «scornituri* s’a vorbită între studenţii români dela pedagogiulă Cernâuţenă din causa Români, în locă publică, şi lipsa de tactă a «Opinca-fanatismului orbă nu vreau să studieze măcară pro forma rului* ar fi, că a denunţată faima, ca ea să se desminţă limba rutenă şi nu capătă prin urmare după absolvare din loculă competinte.
posturi în satele cele amestecate, pe când studenţii! Bine să fiu înţelesă. «Opincarulă* nu a scorniţi ruteni învaţă anume numai din causa aceea limba ro-( însuşi scirea coinpromiţătore pentru d-lă şefă ală D-lui mână, ca să potă căpăta după dreptate legală posturile Czura, ci a denunciată, a raportată publicului ceva des-în satele aceste. Aid desvoltă apoi fiecare dintre învă- pre ce se vorbise în locală publică, între martori, ţătorii aceştia propaganda cea mai şovinisticâ în favorulă Acum mi se pune întrebarea, cumcă d-lă Czura slavismului. Poporuiă nostru se slaviseză deci din (Ji în atinsă este cu onorea sa — nu a şefului său, — dâcă <}i. Chiară societăţile rutene din Liovă, care suntă sub- ])-$a este lăudată, dimpreună cu colegulă seu Fornszek venţionate din partea imperiului rusescă, îndreptâzâ pro- maghiarulă, de ună >Opincară« română într’ună (jiarâ paganda loră cu vehemenţă grozavă în contra elementalui română ?
Românu din Bucovina. O mulţime mare de foi rutene! Da, ,jjce d.,fl	românula> în plibHca.
se trimită gratisă la câte 3—4 ţărani din mai fie-care j sată Bucovinenă. Şi tote aceste atacuri înspăimântătore la viata nostră naţională trecă fără să fiă observate, *
9	9	f 1
înaintea ochiloră conducătoriloră poporului nostru. Ore
Ba! 4*c6 d-lă Fornszek, maghiarulă, în tăcerea sa. Ba! 4ice şi «Opincarulă* corespondinţ *i.
Seu: decâ e compromisă d-lă Czura Românuld, e compromisă şi d-lă Fornszek, pănă ce nu va trâmite şi
n’ar fi timpă, ca se înfiinţămă şi noi Românii Buco- j) sa 0 rectificare vineni o societate poporală în Cernăuţi ori la bucâva, cu ale cărei spese se se tipărâscă în fie-care lună de 2—4 ori câte o foiă scrisă în stilulă curată poporală şi se se trimită foia acesta încă gratisă la câte 3—4 săteni Români din mai fie-care sată Bucovinenă? Nu s’ar a-’
răta astfelă deja după ună deceniu o propăşire rnâreţăi	y ....
.	,	..	,.	..	,	, .	’ , o a’ ighiară seu chinesă şi apoi să se ţină de ea.
pe calea desvoltărn şi culturii nemului nostru? Ore;& „	.......
,	*	±	w	xj	.	Respectarea libertăţii individuali şi liniştirea mai
n’amă putea scăpa astfelă poporuiă nostru de po‘opulă i ,	,	x,
,	.	. .„	0.	,x w	v	multora, aces a a intenţionat o «Opincarulă.* Lumină
slavismului? Şi ce capitală ar trebui să aibă o astfelă	. ’
de societate? Două4ecî seu treizeci de mii de fiorini şij^l^tal totu •
lucru ar fi realisată. 6re societatea Română pentru!	Onoraţii cetitori voră cunosce faptele «patriotice*
Nici una, nici alta. Ambii suntă funcţionari co-răspumjătorî. Fornszek să-şi continue treburile, ca şi .până aci, d-lă Czura asemenea, dar norulu ivită între Românii sinceri, îngrijirea cu privire la d-lă Czura să ni-o rectifice d-lă preşedinte însuşi în fdiă română, ma-
culturâ şi literatură din Cernăuţi, care posede peste
30.000	fl., n’ar putea realisa idea acăsta?
Altă împrejurare	forte necesară a cărei rea-
lisare aiernă numai dela	deputaţii noştri ,	este
înfiinţarea unei şeole pedagogice române. Ore nu s’ar pute înfiinţa în Cernăuţi ori la Suceva, dacă nu pe spesele statului, apoi măcară pe spesele fondului religionară şcola acesta? Ore după lealisarea lucrului acestuia con-tingentulă celă viitoră ală înveţătoriloră crescuţi în sen-sulă română n’ar folosi într’ună modă considerabilă pentru desvoltarea ţăranului nostru? N’ar întări şi acesta puterile nostre naţionale pentru lupta cea crâncenă, ce purtămă şi avemă de purtată cu polipulă celă nordică?
ale d-lui preşedinte Dr. Franciscă Solgom Fekete faţă de bieţii Români «agitatori şi nepalrioticî* (?) chiară şi numai dela ultimele alegeri din Zarandă, apoi procesele intentate de d sa contra unoră bravi Români nevinovaţi, voră fi aurită seu cetită despre publicaţiu-niie D Sale istorice (?), cumcă în comitatulfl Huniă-ddrei cu 93°/o Români, ară fi esistândâ mii şi mii de „maghiari valahisaţi,“ cari ară trebui „remaghiarisaţiu scl. multe, de totă multe. D-lă Czura pote fi audindC seu cetindă despre aceste, ba pote şi despre „scorniturile14 din cestiune, chiară înainte de ale fi publicată tOpincarulă* în Gazetă Nrlă 153.
«Rămână slugă plecată, d-le preşedinfe, nu-ţl şede „ţieu bine să te rectifici unui .Opincară* valachă, faţă
Nr. 168-
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
cu nisce scornituri maliţiăse,* lasă că-îd spălă eu, omă fără tact ti ce e, politică diletantă.*
Destulă că d-lă Czura se face ofensată şi spală re-putaţiunea d-lui şefă, cu seu fără autorisaţiunea aceluia, înegrindă pre confratele său «Opineară.*
Josă cu servilismulă, d«le Czura.
Poţi t^ice în publică: nu seiu nimică despre inten-fiunile şefului meu, pănă acuma Ramă servită omenesce şi m’a cunoscută.
Nu ţi-am contrară, nu te-am atacată nici ca Română nici ca fuocţtonară.
[Jude dai şi unde crăpă!
Ce rău aşă dori eu să ţi facă, după cum seu cu ce ţi-am stricată eu D-tale seu d-lui Fornszek.
Respingă dela mine paternitatea scorniturilor a (?) şi recunoscă numai denunţarea unei faime compromiţă-tore pentru d lă preşedinte şi vătămătorea demnităţii nâstre naţionale, care faimă, decă D-sa domnulă preşedinte va desminţi-o şi ţine-o strictă, alinându*ne îngrijirea, şi «Opincarulă* îşi va revoca cu bucuria şi since ritate ce le-a publicută fără interesă, fără pasiune. Şi fiind-că din capulă locului am admisă rectificarea adevărului şi aşă fi dorită ca scirea să fie falsă, ce am dovedită c-hiară în acelă articulă, în carele la urmă (Jică:
„nici nu presupună aşa ceva despre d-lu preşedinte,“ de aceea încheiu cu cuvintele pline de bunăvoinţă cătră buna înţelegere şi d-lă preşedinte: „aşa s^ fie şi bine va fi.“ Aci nu-i contrafacere!
Cine intenţioneză atentarea la reputaţiunea d-lui Czura, apoi nu-lă laudă şi cine e maliţiosă cătră d-lă preşedinte, apoi denunţă pe sub mână scornituri, dar nu le susţine in publică şi nu doresce aşa de sinceră şi re-silută restituirea adevărului.
Nici D-la, nici d-lă preşedinte personală, nimică nu mi-aţi stricată. Nici din stricăciunea D-tale eu fo-losO nu potă ave.
Apoi si învăţată prea puţină carte, d-le Czura, de-câtă să poţi judecă asupra înţelesului adevărată ală acelei corespondinţe, decă întru adevără te-ai simţită şi D-ta atinsă cu onorea d-tale de funcţionară; cu atâtă mai vertosă nu poţi fi D-ta în stare a pune pe «Opincarulă* în categoria unoră «diletanţi politici,1 cari se bucură de >productulă loră literară,* ca celă din Nrlă. 153.
Productulă meu literară înşiră unele modalităţi şi unii paşi urginţi. cari ar trebui să-i ia Românii economi din Deva pentru poporulă loră, faţă cu comasaţiunea. Aici ară avea locu rectificările.
Rectificarea Dtale însă ca productă literară, e nulă, însă instructivă, în întelesă negativă, adecă — ca să m$ poţi înţelege — cu alte cuvinte: cum nu trebue să fie Românulă, chiar ca funcţionară subalternă din punctă de vedere morală politică:
a)	să nu fie servilă, afectândă vătămare pentru sine, ca să-şi pătă apăra şefulă său de frică, că doră....—;
b)	să nu se departe de ai săi şi fie mai moderată, nu-i întine, căci se înveţe demnitate pentru ai sei dela E ruşine a arătă atâta servilismă.
18)	Senatulă scolastică va putea preschimba său eioca capitalele după modalităţile hofârîte de adunarea representanţiloră.
19)	Contractele încheiate de senatulă scolastică cu străinii suntă obligatdre pentru toţi fundatorii, încâtă la încheierea acelora s’a observată convenţiunea acesta seu împuternicirea primită dela adunarea representanţiloră.
20.	Membrii senatului scolastică voră ţinea şedinţă regulată în fiecare lună odată, şi când va fi de lipsă şi mai adeseori.
21)	Pentru conlucrarea şi osteneiele representanţiloră şi a senatului scolastică etc. în conducerea afaceriloră scălei, adunarea representanţiloră va staturi după împre-giurări remuneraţiuni şi diurne cuviincidse.
C). Inspecţiunea presta institutulă seu scola acesta centrală-
22)	Institutulă acesta se va guverna în fotă privinţa nemijlocită totdeuna numai de cătră fundatori însuşi prin representanţii şi senatulă loră după modalităţile conven-ţiunei acesteia.
23)	Insă prin acesta nu voimă a limita ori eschide nici ven. ordinariaturl dela influinţa ce trebue să o aibă pentru cele religionare şi morale, nici guvernulă politică dela supraveghere.
24-) Ba fiindcă convenţiunea nostră se unesce deplină cu scopulă măreţă ală Asociaţiunei pentru literatura şi cultura ponorului română din Transilvania, cu reşedinţa în Sibiiu: aşa noi punemă iotă institutulă a-cesta atâtă în privinţa fonduriloru şi a averei, câtă şi în privinţa planului de înveţămSntă sub nemijlocita priveghere a numitei asociaţiunî.
25. Privegherea acesta va consta însă întru a griji, ca averile se se administreze dupe convenţiunea a-cesta... iară când în privinţa acesta ar simţi scădere se facă arătare la adunarea representanţiloră anuală ori o-casională si se ceră vindecarea reului.
loru, la care s’au ţinu tu număr6se toaste pentru Ungaria şi Francia. Acji au visitatii 6speţii pim-niţa modelă, elevatorulu, castelulu regală.
-o
DI VERSE.
Ună popă modelă. — In diarele din Timişoră cetonă, că preotulă rom. cat. din Uermenyhâza, defraudândă la 20,000 fi. banii bisericei şi dela mai mulţi parochieni ai sei, cari depuseră agonisela loră la parochulă loră spre păstrare, dispăru dimpreună cu bucătăresa sa, şi in Ungaria superioră trecu la altă confesiune şi se cunună cu bucătăresa. Esemplarulă preotă Balăzs se bucura în comuna sa de mare cinste şi încredere. Elă era vice-preşedintele comisiunii la alegerile de deputată dietală in cerculă Zichifalva, preşedintele comisiunii pres-crietore de contribuţiune, a comisiunii de asentare, membru ală reuniunei culturale maghiare, etc. şi era forte protegiată în cercurile guvernamentale. Balăzs este membrulă unei familii văzute; fratele său este preşedinte de tribunală reg. Afară de cassa bisericescă, pre carea fugitulă o despoiâ de fotă, în Uermeyhâza d’abia este ună plugară, pre care nu l’ar fi păgubită cu o sumă mai mare, seu mai mică. Unulă cu numele Fodor
a perdută totă averea sa de vr’o optă mii fiorini.
* *
*
Doi escrochî. — Citimă următărele în «Gazeta Olteni* din Craiova: In sera de 14 curentă, la magasi-nulă de coloniale Stoianovicî et Petrovici de sub hotelulă Paris, se presentâ ună individă şi ceru mai multe mezele, cari costau suma de lei 9 bani 75.	— ,Daţi-mI ună
26) Asociaţiunea .......... va putea întreprinde j băiată, (Jise pungaşulă, să mergă pănă la coconulă Iorgu
dreptulă acesta de priveghere trimiţendă din membrii săi Cacaleceanu, unde sunt fecioră, să ’şi ia banii; dar daţ comisari, cari să cerceteze şeola, cursulă inv«lălori'ora,jrestulă la 100 lei, căci aşa a (jisil coconulă.. Negutăto-prolocolulă şi tote raţiunile senatului, şi va pale ca unO dă restulfl păna la 100 lei b&ialu|ui *•„ prăv8|iă cuvântă toţi paşii aflaţi de densa buni ai tace, numai ca
sc6la acesta să înflorise* şi să fie asi. | care plecă împreună cu presupusulă fecioră. La uşa m-
seu
decă-i combate, cănesee însu-şî. fraţii maghiari.
Opincarulă.
institutulă
gurata.	*	j trărei în casele d-lui Cacaleceanu, ună altă pungaşă, bine
27)	De altmintrelea totă averea mişcătăre şi nemiş-; îmbrăcată, aştepta sosirea acestora. «Sărută mâna câtore, câtă va avea şcola acăsta şi e transpusă în ad-j coconaşule*, se grăbi a (jice pungaşulă, care însoţea pe ministraţiunea senatului şcolastică, va rămâne pentru tot-' băiatulă din prăvăliă. — «Aduseşi restulă?* întrebă a-dăuna deschilinită şi separată de orice altă avere străină, | cesla b8ia(8. _ ,,L.am8 adus8 r6spunse băiatulă
purtândă numele colectivă »[ondulă şcolei centrale.* I	w
î punendă cu respectă in manile pungaşului banii ce avea.
28)	Fondnlfl acesta ca atare - va câştiga drepturi j_ lDuce(I Ia buc8lări8 lucrurile-, dise acesta şi plecă
fundă sub administrarea şi representarea senatului şco-!	, , ,!	. .	_ v	,’ 7 lv v .	,
jasijcfl	tîn fundulă condorului. Pănă ce băiatulă să deşerte lu-
29)	Fiindu scopulă convenţiunei acesteia pentru bi- j crur^e din coşă, pungaşii se făcură nevăzuţi şi bietuiă
serică şi stată într’o tormâ folositoră, cvedemă şi supu- băiată strigă, căută invadară pe coconaşă cu banii. Ni-nemă, că amândouă puterile acestea ne voră aproba, în- meni nu 'I răspunse, fiindcă toţi ai familiei d-lui Cacale-tări şi ajuta întru t6<e câte le-amă statorilă în conven- ceanu nici nu erau fn Craiova lipsindă la băi. Servitorii ţiunea acăsta; noi Insă şi pănă atunci rimântadfi curată! d arte de a p8di ca3a plecaseră in haimanalîcfi, ori pe terenulă dreptului privată ne vomă susţină şi ia casă : r .	.	’	..	^ e	,
de iipsâ apăra pe calea legiloră private în contra ori căerau *n un,re cu pungaşii. Bietuiă băiată se întorse .a roră influinţe seu atacuri străine, cari ară vătăma drep- ' stăpână plângândă şi spuse casulă. Poliţia a fostă a-
turile nostre. Acestă apărare o concredemă......... şi sena- nunţată şi dimineţa în zori de 4»uă, amândoi pungaşii au
tului scolastică, când adunarea nostră din orecare pedecă 1 fosttt prinşî ia cârciuma lui Ghiţă Stefănescu dela Jiă. nu ar fi laolaltă.	I ^anjj gQ gjjeUQjggpj n6ptea pe băutură. Totă aceşti
30. Asociaţiunei transilvane.... îi rămâne în voiă pungaşi servitori au mai săvârşită ună asemenea faptă
liberă de a mijloci aprobare mai înaltă la institutulă a- L	inula Kane Saita în era de 13 Iuliu, adecă cu
oocţfo an n Act m	1	o	*	7
Acte referitore la scola centrală din Gherla.
Din fostulă comitată ală Dobecei, Iuliu 1885.
...,»Et meminisse juvabit !< (Urmare).
cesta ală nostru....
31. In fine amfi statorită şi amă şi gătită învoirea acăsta în trei esemplare.... spre a depune câte unulă spre păstrare în archivele Asociaţiunei din Sibiiu, a diecesei gr. cat. din Gherla şi într’ală senatului scolastică. Aceste
o (Ji înainte, şi poliţia ’i-a descoperită cercetândă casulă din urmă.
* * *
Gemeni. — Citimă în »Monitoră«: Călina, soţia Iui
disposiţiuni tote suntă întărite prin subscrierile legale ale Dumitru Crascorianu din comuna Isvoru-Bârdi, judeţulă fundatoriloră. Dată 8 Maiu după călindarulă nou, anulă Mehedinţi, în cjiua de 16 Iuliu a născută trei copii: doi mântuirei 1862.	(Va urmă.) ^ gecg^ bărbătescă şi unulă de secs femeescă. Tustrei
se află în deplină sănătate; er mama loră a încetată din viaţă.
INVITARE.
*
* *
E). Administrarea averei scolastice şi a trebiloră scolastice.
9)	Pentru administrarea averiloră scolastice, apoi pentru esecutarea convenţiunei acesteia, alegemă astă4î din sînulâ comuneloră nostre ună comitetă permanentă snb numire de senată scolastică. Senatulă acesta se stea dintr’ună directorii şi 8 membri, din ună casieră, ună controloră şi ună economă, după cum aceştia suntă numiţi în protocol ulă de astâ(ji.
10)	Senatulă acesta Ramă alesă acuma pe t»*eiani, după decursulă cărora se va alege din nou de cătră adunarea representanţiloră au fundatoriloră.
11)	Atributele senatului acestuia suntă estraordinare si ordinare, şi adecă estraordinare încâtă va avea numai decâtă a se îngnji de (jidirea scdJei etc. avândă a răspunde la proesima adunare etc. — şi ordinare, încătă va avea să administreze averea şcdlei şi să porte trebile şco-iei dupe prescrisele acestei convenţiuni.
12)	Noi ca representanţî ai fundatoriloră ne vomă aduna în totă anulă în 15 Noemvre pentru de a lua so-cotelele Senatului scolastică.
13)	In casă decă unulă său altulă dintre represen-tanţl nu s’ar puie înfăţişa la adunare, comitenţii seu fondatorii din comuna Iui voră alege dupe formalităţi le -gale altulă în loeulă lui.
14)	Senatulă scolastică e »in solidum« răspundlătoră pentru avere şi pentru tote trebile şcolare.
15)	Senatulă acesta va sta în conţelegere cu ordi-nariatele competente la alegerea învăţătoriloră şi alte a-laeerl scolastice.
16)	Senatulă scolastică va căpăta pe totă anulă ieia adunarea representanţiloră ună bugetă scolastică.
17)	Senatulă scolastică va administra şi împărţi iipendiile otărâte de adunarea representanţiloră.
Adunarea generală a despărţământului IV. (Sebeşăj ală Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română se va ţină în ăstă ană la 6 Septemvre a. c. st. nou în Comuna Casteu, pretoriatulă Orăştiei.
La acestă adunare se invită cu totă onorea toţi membrii aparţinători acestui despărţămentd, precum şi alţi iubitori de cultura şi progresulă poponului română. Sebeşiu în 5 Augustă 1885.
Direcţiunea desp. IV.
Ioană Piso,	Danilă Davidă
direc.	secret.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.<)
Peşta, 10 Aug-ustu. — 6speţii francesi în numără de 37 sub conducerea lui Lessep au so-sită erî diminăţă. Primirea a fostă imposantă şi entusiastică. In numele Clubului scriitoriloră îi salută Franz Pulszky, în numele capitalei Ger-loczy. In numele dspeţiloră mulţămi Lessep pentru primirea de totă simpatică, accentuândă unirea şi înfrăţirea Franciei şi Ungariei. La 6rele 11 s’a luată dej unulă la clubulă scriitoriloră, la 6ra 1 au visitată esposiţiunea corporativă, la 6rele 5 s’a dată banchetă festivă la clubulă scriitori-
Expediţia Rusescâ în contra Turcomaniloiti. —
Faimosa citadelă a Turcomaniloră numită Geok-Tepe a fostă investită ^de generalulă Scobeleff la 22 Decemvre anulă 1880 şi la 12 lanuariu, după ună asediu memorabilă, trupele rusescî au luat’o cu asaltă, trecândă pe sub sabie şi baionetă 6,000 de luptători turcomani Tekes, numai în	citadelă. Dintr’o	populaţie care	la începută număra 30,000 suflete, în	sera	asediului	numai
rămaseră de 15,000 femei şi copii. Muscalii au perdută în timpulă asediului 1000 ofiţeri şi soldaţi, şi au cheltuită nouă milione de ruble.
*
* *
Ună cerşitoră. — La Parisă era ună cerşitoră de toţi cunoscută, căci puţini fuseseră cei cari să nu-i fi dată cale ceva.	Acum în urmă,	elu	îşi mărită fiica,
dându-i o zestre	de două-decî de	mii	de franci.	Celă
ce cerşea o bucăţică de pane, intra acum din prăyăliă în prăvăliă pentru a cumpăra giuvaerurî de nuntă pentru fiica lui, aşteptându-lfi trăsura afară. Nota plătită de densulă se urca la aprope 1000 de franci. Nu trebue a se mira cineva de acestă cifră, câcî cerşitorulă de care este vorba se cj'ce că are o avere de 120.000 de franci. Suntă mulţi săraci de ielulă acesta, cari şi-au adunată bani albi pentru c^ile negre.
Editoră : Iacobă Mnreşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 168.
gazeta Transilvaniei
1885.
Ottrsulă la bursa de Viena
din 8 Augustfl st. n. 1885.
Bnrstai de Bueuresei.
Cota oficială, dela 27 Iuliu st. v. 1885.
Rentă de aurtt 4°/o • • • 98.65 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92 10 împrumutul»! căiloru ferate
ungare................148.50
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostâ ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.40 Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostO ung.
(2-a emisiune) .... 123.50 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 109.— Bonuri rurale ungare . . 103.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C3 50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti............. 103.—
Bonuri cu cl. de sortarel02.50 Bonuri rurale transilvane 102 50
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............98
ImprumutulQ cu premiu
ung.................... 120 25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120.50 Renta de hărtiă austriacă 82.65 Renta de arg. austr. . .	83.35
Renta de aurii austr. . . 109.— Losurile din 1860	. . . 139 40
Acţiunile băncel austro-
ungare.................876
Act. băncel de credita ung. 287 50 Act. băncel de credita austr. 282,40 Argintuld —. — Galbinl
împărătesei............ 5 93
| Napoleon-d’orI..........9.931/,
I Mărci 100 împ. germ. . . 61.50 | Londra 10 Livres sterlinge 125.40
Renta română (5°0).	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
» convert. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7 °/0)	.	.
*	»	»	(5%)	•
»	»	urban	(7%)	.	.
*	»	,	(6%)	.	.
»	(5%)	.	.
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură........................
Bancnote austriace contra aură
Gump.	vend.
88	89
93	93V*
88V*	891/a
30	32
1001/a	101
851/*	86
98	991/a
91V2	92Va
82s/t	83V*
• iov.	io»/.
2.04	2.05
Cursulu pieţei Braşovii
din 10 Augus st. n 1885,
Bancnote românesc! . .	.	. Cu mp. 8 80	Ven<!,	8 89
Argint românesc.............. »	8.78	*	8.84
Napoleon-d’orî .......	»	9.88	»	9.92
Lire turcesc!. ............... »	11.18	*	11.23
Imperial!.................... »	10.15	»	10.20
Galbeni...................... »	5.85	*	5.90
Scrisurile fonc. »Albina«	.	.	»	100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!................. »	122.5	»	123.5
Discontulă	»	... 7—10 % pe anii.
WJt* Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei^ se potil cumpăra în tutungeria Ini I. Orosw.
Nr. 133 es 1885. S. sc. D.
(1 3)
Concursu.
Devenindă vacantă staţiunea învSţător^scă dela scdla gr. cat. român^scă din Borgo-Tiha pentru ocuparea acesteia, se escrie concursă:
Emolumentele împreunate cu acestă postă suntu:
1.	Salaru anualii de 220 fl. v. a.
2.	Ş£se orgii de lemne de focă, ce le presteză comuna exclusivă pentru folosulă învăţătorului.
3.	Cortelă liberă şi folosinţa unei grădini în mărime de 1400°[I].
Doritorii de a ocupă acestă postă, au a-şî înainta suplicele instruite cu carte de boteză, cu testimoniu de cualificaţiune, de eventualulă serviţiu de până acuma şi de moralitate, precum şi atestată de cualificaţiune din limba maghiară, pănâ inclusive 29 Augustă st. n. 1885 la adresa presidiului senatului scolastică gr. cat. diu Borgo-Tiha.
Alegerea se va efeptul la 30 Augustă a. c.
Dela Senatul A scolastic A districtualii greco-catolica.
Năsăudă, la 4 Augustă 1885.
Preşedintele	Preferinţele
Gregoriu Moisilu,	Dr. C. Moisilu,
vicariu foran.
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr, 6 Pentru inserţiun! şi reclame pagina a III linia k fl. — cr 10.
Pentru repeţir! se aedrdă		următdrele rabate:
Pentru	repeţiri de 3— 4 ori		ioi.
n	ii v ^ 8 ,,		151.
n	ii ii 9 11 ,,		20t
ii	„ „ 12-15 „	O co
i;	„ 16-20 „		40|
Dela 20	de repeţiri în susă		50ţ
Pentru anunciuri ce se publică		pe mai multe luni se facă în*
voiri şi reduceri şi peste cele însemnate		mai susă.
	Administratiunea H	„Gazetei Transilvaniei."
Anunţămu aceloră onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abonâ la f6ia năstră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutul!! anului 1885 prin urmare potu să aibă colecţiunea completă,
ADMINISTRAŢLUNEA „GAZ. TRANS.M
Mersulu trenurilor!!
pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teiusil-Aradil-Budapesta a câlei ferate orientale de statA reg. nng.
Predealfi-Bndapesta
BucurescI
Predealu
Timişfi
Brasovă
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodii
Haşfaleu
Sighisora ^
Elisabetopole
Mediaşâ
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Crăciunelâ
Teiusă
Aiudă
Vinţulă de susă
Uiora
Caeerdea
Gltirisă
Apahida
Clasia	>
Nedeşdu
GhirhSu
Aghirişă
Stana
Huiedinfi
Ciucia
Bucla
Bratca
R6v
Mezo-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Trenă
de
ersone
Trenă | Trenă accelerat | omnibus
Trenă
omnibus
6.22
7.01
7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45
2.11
2.55
3.17
3.21
3.31
4.09
5.36
5.56
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok Bada-pesta
Viena ^ Nota:
6.G8
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2 58
6 00 6.35 3.00
500	7.45	
9 45	12.50	—
9.47	1.09	—
10.11	1.40	—
10.44	2.27	—
10.51	2.55	—
[11.18	3.38	—
11.36	4.17	—
11.51	4.47	—
12.23	5.42	—
1.19	7.37	—
1.30	8.0!	—
1.37	8.21	—
2.05	9.05	—
2.25	9.4?	—
2.36	10.02	—
—	6.20	—
3.13	6.59	—
—	7.15	—
3.40	7.43	—
4.01	8.29	—
—	8.55	—
—	9.04	—
4.24	9 12	—
4.49	10 23	—
—	12.32	—
5.5b	12.59	—
6.08	—	8.00
—		8.34
—	—	8.59
—	—	9.34
—	—	10.16
7.14	—	11.04
7.43	—	12 17
—	—	12.4 “|
—	—	1.21
8 22	—	2.051
8.48	—	3.08'
—	—	3.39
—	—	3.55
9.13	—	4.05
9.18	10.37	—
10.31	L2 59	—
12.07	4.45	8.22
2.10	10.05	10.30
2.45	1050	—
8 00	6.0â| —	
Budapesta—I*redealii						
		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
		omnibus	accelerat	omnibus	de	omnibus
					persone	
Viena		6.47	7.15			—
Budapesta			1.45	3.15	6.20	8.0 J
Szolnok		10.37	3.4j	7.29	9.11	11.40
P. Ladâny		1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
Oradea mare		5.33	6.41	—	1.28	—
Vârad-Velencze		—	—	9.45	2.00	—
F ugyi-Vâsârhely		—	—	9.59	211	—
Mezo-Telegd		—	7.14	10.28	2.31	—
R6v		—	7.42	11.36	8.18	—
Bratca		—	—	12.1(.	3.41	—
Bucia		—	—	12.4S	4.01	—
Ciucia		—	8.31	1.31	4.26	—
Huiedin		—	9.01	2.56	5.08	—
Stana		—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş		—	—	4.0	5.50	—
GhirbSu		—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu		—	—	4.3 5	6.24	—
Clnşin	(	—	10 0*	5.05	6.43	—
	(	12 0 >	10.16	—	7.05	—
Apahida		12.31	—	—	7.26	—
Ghiriş	( (	2.16	11.24	—	8.51	—
Cueerdea		3.12 332	11.43 11.45	—	9.31 9.43	—
Uiora		3.41	—	—	9.51	—
Vinţulă de sustt		3.50	—	—	9.68	—
Aiudă		4.25	12.08	—	10.24	—
Teiuştt		4.50	12.22	—	10.44	—
Grăciunelă		5.41	—	—	11.28	—
Blaşă		6.0^	12 57	—	11.44	—
Micăsasa		6.40	—	—	12.18	—
Copşa mică		7.00	1.27	—	12.36	—
Mediaşă		—	1.45	—	1.22	6.01
Elisabetopole		—	2.06	--	1.56	6.40
Si$iş6i‘a		—	2.31	—	2.34	7.20
1 Haşfaleu		—	2.50	—	3.02	8.01
Homorod		—	3.41"	—	4.41	10.05
Agostonfalva		—	4.19	—	5.30	11.02
Apatia		—	4.?4	—	6.03	11.3
Feldiora		—	4.63	—	6.35	12.14
Brasovă i	(	—	5.2C 5 3	—	7.14	1.09 1.50
	(	—		-—	—	
Timişd		—	6.07	i —	—	2.48
	( (			6.32	—			3.23
Predealu		—	7.30| —		—	4.56
BucurescI			11.35			9.4(
cele dintre liniile grâse.
Tinnrrra.fia ALEXI. Braşovfl.
Teinşft>Aradâ-B u dapesta				Budapesta-Aradft-TeiuşA.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	TrenS
	omnibus	omnibus	persone		persone	accelerată	omnibut
Teiuşft	11.09			3.56	Viena	11.00	7.15	—
Âlba-Iulia	11.46	—	4.2?	Budapesta	8.0o	1.45	8.10
Vinţulă de josti	12.20	—	4.53		11 02	3.44	1140
Şibotă	12.52	—	5.19	ciZOluOK	11.12	4.02	12 oq
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradft	3 37	7 53	
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	fa 13
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.4b
Branieîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00;
Ilia	3.36	—	7.20	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	M.l 2	Berzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
BSrzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	1023	Ilia	801	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicica	8.21	—	■0.38
Gyorok	7.2?	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Aradft	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
	2.39	12.00	4 53	Şibotă	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-Iulia	11.19	—	1.40
Viena	—	8.00	6.05	Teiuşft	12 05	—	2.24
Aradft-îiuiiş6ra				Simeria (Piski) iPetraşeimi			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Tresă	Trenî
	omnibas	peraoue	persone		persone	occaibos	omnibm
Aradft	6.00	12.55	8.25	Nimeri»	6 3)	n.ro	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7 0)	12.27	3.00
N6meth-Sâgb	6.50	1.46	8.64	Haţegă	7 53	1.19	3.49
Vinga	7.19	2 18	9.13	Pui	8.16	2.10	4.4!
Orczitalva	7.38	2.36	9 2)	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifaiva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	b.07
Timişd r a	8.42	8.40	10.06	P etroşeni	10.43	4.04	6.1» 9
Tfmişdra-Aradft				Petroşeni—	Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă de	Trenă	. —	Trenă	Trenu	Trenu
	persone	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.
Timişdra	6.07	12.25	5 00	i Petroşeni	6.49	9 33	5.58
Merczifaiva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.05
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	6 45 ;
1 Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11 37	7.25
Nămeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12.17	802
-j Aradulă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
| Aradft	7 50	3 10	7.40	Simeria	10.53	1.35	9.15