ANULU XLVIII.
BEDACTirm ŞI ADMIÎfISTRAţirNEA l
BRAŞOVU,’piaţa mare Nr. 22.
.GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe unG anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe ană 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ILYANIEI.
■SE PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AHUNOIURILE:
O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Scrisori nefranoate nu se prlmeaoQ. — Manusoripte nu se retrămltfi.
m tec.
Sâmbătă, 27 Iuliu, (8 Augustă).
1885.
Braşovfi, 26 Iuliu (7 Augusta.) 1885.
Aseră se sSverşi unulu din actele, ce mereu se repetă de unu şiru de ani: întrevederea îm-pâraţiloră Austro-Ungariei şi Germaniei.
Acostă întrevedere este considerată de cătră pressa din ambele imperii ca ună. viu semnă, că alianţa austro-germană întru nimicii nu a slăbită, precum şi că ea formâza basa politicei esterne a guverneloru din Viena şi din Berlin.
Oficioşii numescă acostă politică: politica păcii, ba unii mergu şi mai departe, declarândă alianţa germană-austriacă de unii stîlpii ală or-dinei europene, avendă de scopă a apăra pacea generală, tratatele şi drepturile internaţionale.
Frumâsă ţîntă, nobilă nisuinţă !
Cine nu doreşce pacea şi buna rânduială în t6te ? Să ne întrebămu cu mâna pe inimă, dâcă popârele simtă în adevără şi cum s’aru cuveni binefacerile păcii; decă se simtu ele liniştite în munca, în stăruinţele şi aspiraţiunile loră, pe cărarea progresului şi culturei ?
Pentru ca marea operă a păcii să fia per fectă, nu ajunge să cetimă, că acum se ’mbră-ţisăză doi, acum trei împăraţi la întâlnirile lorii cu ostentativă amiciţia, ci credemu că e de lipsă ca supuşii credincioşi ai unuia său ai altui potenţată să fiă pătrunşi de sentimentulu siguranţei şi mulţămirei, ce trebue să deştepte într’ânşii o asemenea stare de lucruri. Din nenorocire însă încrederea în actuala situaţiune, ori câtă de neturburată ni s’ar presenta, nu p6te prinde ni-căiri rădăcină. Cetăţânulă iubitorii de pace, se simte puţină încuragiată în speranţele sâle prin raporturile lungi şi detailate despre întrevederile monarchiloră. Bine că e pace şi că acâstă pace p6te să mai dureze câtva timpă, dar ce va fi a-tunci, când ea nu se va mai pută susţină? Aşa se ’ntrâbă fiecare şi nici unulă nu crede într’oj lungă durată a păcii, pentru că nici unulă nu simte o ameliorare în desvoltarea generală şij individuală a popâreloră. Sarcinele publice apasă aşa de greu pe umerii loră, încâtă e cu neputinţă de-a face pe 6meni să crâc^ă, că de aici încolo va începe epoca păcii şi siguranţei în Europa.
Se asigură, că repeţita întâlnire a monarchiloră Germaniei şi Austro-Ungariei este o ga-ranţiă mai multă pentru pace. Dâr cei ce ac-centuâză acâsta atâtă de tare nu se gândescu în acele momente la aceea, că pănă acuma după fiecare întâlnire de monarchî, cronica n’a avută s6 înregistreze, decâtă numai sporiri ale buge-teloru de răsboiu şi ale sarciniloră miiitare în generală. Cum să ne putemă bucura de pacea, de care avemă parte a<Ji, dacă ce se petrece cu noi şi împrejurulu nostru, ne aduce aminte de viitorulu răsboiu, pe care în proporţiunea poten-ţateloră pregătiri ni-lă închipui mu f6rte mare şi înfricoşată ?
Nu vremu să dicemă cu acâsta, că reînoita întrevedere dela Gastein ar fi lipsită de ornce importanţă reală politică, cu tâte că monarchii n’au fostă acompaniaţi de miniştrii loră. Ce voimă să constatămă este numai, că neîncrederea şi nesiguranţa ce domnesce a(ji nu numai în numitele două state, ci în t6tă Europa nu se va pută delăturâ cu totulă, decâtă atunci, când voră încetă nesfîrşitele înarmări şi va începe desar-
marea. Pentru ca cetăţânulă să se simtă fericită şi mulţămită, nu ajunge să aibă convicţiunea, că a(}i ori mâne nu va isbucnf răsboiulă celă mare, ci trebue să fie scutită elă însuşi de turmentările ce i le causâză răsboiulă cală mică, cu nenumăratele năcazuri şi griji, produse prin prea marea încordare a forţeloră sale întru promovarea in-tereseloră militarismului neroditoră în continen-tulă Europei.
Şi noi dorimă, ca bune şi folositâre să fie urmările întâlnirei din Gastein, precum şi ale în-tâlnirei, ce se asigură,’ că o voru avă monarchulă nostru şi ală Rusiei totă pe pâmântă austriacă. Dar pacea ce o voru întări ei între ei nu ne va ticni, câtă timpă râdele muncei nâstre Zilnice voră fi consumate cea mai mare parte în contulu viitorului răsboiu.
-----o------
Francia şi Germania.
Vorbindă despre cunoscutulă arliculă din „Nord-deutsche Allgemeine Zeitungu la adresa Franciei, Z’arele francese esprimă felurite păreri: ,Journal des Debats“ crede, că articululă a fostă scrisă, pentru a produce im-presiune asupra Germaniei, pentru ca să p6tă fi ridicate sarcinile militare. Aceeaşi părere o are şi ,Figaro* şi ,Evânement.« „Matin“ crede, că acâsta-i o manevră, pentru a pregăti evoluţiunea diplomatică a Germaniei, ce se plănuesce în casulă venirii la putere în Anglia a unui guvernă Tory. De n’ar fi aşa, 4>arulă germană s’ar fi făcută de rîsă, purtândă răsboiu cu morile de vântă. „Lanterne" e sigură, că nici odată republica nu va purtă ună răsboiu ofensivă. wGaulois“ se întrăbă, de nu în-sâmnă articululă o sprijinire a lui Ferry. înainte de a-legerî Republica mereu aude venindă din Germania ast-felă de scirî. Francia vrea pace; e destulă de tristă însă, că Germania i-aduce guvernului francesă mereu aminte, că stă sub înalta-i supraveghere poliţienâscă. „La Liberte O astfelă de imputare vatămă simţulă naţională. Francia vrea să fie drâptă, sinceră, chiar şi faţă de învingătorii săi, dar cu condiţia, ca şi ei să fie drepţi faţă de ea. O astfelă de procedere vatămă demnitatea Franciei şi p6te redeşteptă patimi, pe cari mulţi se silescă să le înăduşe. In totă casulă presupunerile suntă false. „Franceu se folosesce de espresiunî violente. Crede că e cu cale, să se gătâscă Francia să întâmpine acâstă atitudine a Germaniei. Unele (fiare îlă reproducă fără a face nici o observare, âr „Eepublique Francaise“ nici nu îlă reproduce.
Cestiunea afgană,.
Marchisulă Salisbury a declarată în camera lor^iloru, că Meruciaculă are să rămână Afga-niloră, âr Penjdehulă Rusiei. Acâsta s’a recunoscută de guvernulu trecută. In privinţa defileului Zulficar elă nu pote dice, că lucrurile s’au schimbată deosebită, de când au luată gu-vernulă conservatorii.
,Noi susţinemă — (fice Salisbury — că defileulă Zulficar s’a promisă Afganiloră şi pe temeiulă acestei promisiuni lordulă Dufferin a promisă Emirului ca să-lă păstreze. Noi ne ţinemă precum şi pe Rusia legaţi prin acâstă promisiune Rusia din contră nu consimte la acâsta. Nu potă spune când vi se voră presenta notele schimbate; întârzierea are să se atribue dorinţei ce are Rusia de a-şî aduna mai multe informaţiunî despre o-biectulă din cârtă. Ce privesce cestiunea, că ore avemă intenţiunea să ocupămă valea Pişin, e greu a răspunde, basându-se cestiunea pe o neînţelegere. Noi amă ocupată deja valea Pişin, care nu este în posesiunea Emirului, ci aparţine Angliei. Valea Pişin se va ocupa şi mai tare cu timpulă, deârece o necesitate imperiosă cere în tărirea graniţei indice. Guvernulă urmăresce acestă politică câtă se pote de iute şi energică. Nici o schimbare efemeră a situaţiunei diplomatice nu ne va auate dela
c^ea-ce e absolută necesară pentru siguranţa imperiului nostru indică Nu este intenţiunea nâstră d’a ocupa po-siţiunile strategice, în posesiunile Emirului, în tomna a-acesta cu ună corpă de observaţiune. Emirulă este ună potentată independentă şi n’amă putea face acesta fără consimţământulă său; dar adl nici nu dorimă acesta. Ce se pote întâmpla în anumite eventualităţi pe viitoră, nu voescă să spună; vorbescă numai de presentă şi Zică, că guvernulăf indiană n’a luată nici ună astfelă de proectă.
Din vorbele lui Salisbury resultă, că cestiunea afgană nu e nicidecum limpede şi că dacă în timpulă de faţă esistă probabilitatea d’a se ajunge la o înţelegere, pentru viitoră totă va rămânea o cestiune, care va provoca mari tur-burări.
piarele maghiare despre scrisorea lui Trefort cătră
Teutsch.
„Kolozsvari Kt5zldnyu scrie:
Ministrulă Trefort are dreptate, că tinerii cărî se ducă dela gimnasiu directă la o universitate streină şi nu se nutrescă aci acasă nicidecum cu simţăminte patriotice puternice, departe de patriă şi într’o atmosferă streină] nu se facă de locă accesibili pentru o căldurâsă aderinţă la consfituţiunea şi organismulă de stată ală patriei ungare. Acesta întemeiază destulă idea suscitată de ministrulă Trefort, de-a’şî înfiinţa superintendinţa să-sâscă o facultate teologică-filosofică. Scrisorea ministrului Trefort o spune hotărîtă, că Saşii înzadară s’ară sburli în contra înfiinţării unei academii, fiindcă acesta o cere interesulă statului, precum şi ală fiecărui cetăţână privată, apoi lăţirea limbei legislaţiunei şi a adminisf,raţiunii poliglote, şi că în acestă privinţă malcontenţii nu potă schimba nimică. Şi acâsta a Zis’o ministrulă cu atâtă mai multă că, precum celelalte confesiuni protestante din patriă au renunţată de bună voiă la o parte a autonomiei loră bilaterale şi garantate prin tractate de stată, în interesulă supremaţiei statului în educaţiune, legislaţiunea Ungariei nu va întârZia d’a restrînge în aceeaşi măsură şi autonomia superintendenţii săsescî, dacă ea nu viea să se acomodeze de bună voiă organismului constituţională ală Ungariei moderne.
Dar scrisorea lui Trefort nu atinge mizeria principală a culturei profesoriloră şi preoţiloră evangelicî, care constă în aceea, că organismulă autonomă ală acestui districtă bisericescă consideră catedrele de institutori la tâte gimnasiele numai ca o treptă la pragulă preoţiei dotate cu venituri grase de despăgubire, aşa că numai ună ochiu ală profesorului gimnasială săsescă în părţile ardelene este îndreptată la propria’i catedră de institutoră, pe când celălaltă ochiu se uită la postulă celă bogată de preotă. Din acâstă causă tinerii saşi, fie profesori sâu preoţi, numai de jumătate îşi potă împlini datoria. Acâsta s’a dovedită la esamenile de profesori. Deja lipsa de eserciţiu în limba maghiară pregătesce tineriloră o greutate estraordinară, căci după art. de lege 30 din 1883 stau ună ană la o universitate ungurâscă fără folosă, fiindcă nu înţelegă cursurile. Ce va fi când anii de fa-vâre voră trece şi tinerii saşi voră trebui să depună esamenele în limba ungurâscă? Ei, cari nu împlinescă postulatele normativului ungurescă, nu voră putâ susţinâ esamenulă, nici înaintea comisiunei esaminătâre celei mai îngăduitâre. Frânele educaţianei la tâte gimnasiele să-sesci suntă în mâna de feră a hierarchiei săsescî. In acestă sistemă zace şi esplicarea, că preoţii şi institutorii saşi formâză o falangă compactă faţă cu Ungaria constituţională
Vomă vede ce răspunsă voră da Saşii la scrisârea lui Trefort, Z*ce foia cluşiană, căci Ungaria modernă nu pâte schimba nimică din hotărîrea sa.
,,Ellenzek“ se esprimă :
D. ministru Trefort a scrisă încă o scrisâre, încare dă d-lui superintendentă Teutsch o lecţiune de patriotismă. Asta’i corectă şi înţeleptă, dar fără succesă. Când amă cetitu scrisârea escelenţei sale, ne-au venită în minte rufele arapului. Trefort încă a făcută acelaşi lucru, cănd propune superintendentului Teutsch să fie patriotă sâu chiav să iubâscă limba maghiară. Pagubă de cernela şi
Nr. 166.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885
de hârtia, ce a prăpădit’o Trefort cu acostă scrisore, căci valorea resultatului va fi mai mică decâtă cernâla şi hârtia întrebuinţată.
Acestă domnă este între toţi Saşii celă mai furiosă şi maghiarofagă Bocsasă (bakkszâsz). Şi acestui domnii Teutsch îî dă statulă cu scirea şi mijlocirea lui Trefort 12,000 fi. subvenţiune anuală de stată. Mai bine ar face Trefort să detragă acestui d. Teutsch cele 12,00 fi. şi să le dea reuniunei de cultură maghiară în părţile ardelene; atunci va vedea în curendă Trefort, că acesta va îm-blândi mai sigură superintendenţa bocsasă a d-lui Teutsch, decâtă dacă ar scrie scrisori lungi cu stânjenii. Din par-te-ne aprobămă intenţiunile scrisorei ministeriale, dar con-damnâmă tonulă ei, căci întrega scrisore nu este altceva decâtă o supusă cerşetoriă a ministrului de culte ală bietei naţiuni ungare barbare la representantulă bocsasă ar-delână ală puternicei culturi germane, ca acesta să se îndure a considera şi biata cultură ungurescă, căci elă pote recunosce blândeţea sufletului nostru şi din împrejurarea, că noi în şcolele ndstre ne scrintimă mânile şi piciorele, numai să turnămă cu pâlnia butuciloră de Unguri dela Tisa şi de sub Hargita pe »der, die, das" (articolulă.) Dar să nu credă Pră cuvioşia sa, că vremă să rămânemă Maghiari furioşi, însuşi ministru o spune, că simţimă necesitatea culturei în două limbi. Să nu se tămă Pră cuvioşia sa de nimică, căci noi vremă să rămânemă Austro-Ungarî cu două şele, cu două limbi.
Noi credemă, că tonulă scrisorei ministeriale este
peţii maghiari au contribuită, ci îi pune pe toţi cu top-tanulă.
—0—
fn Tuşnadă spre pădure se află o casă numită împreună cu loculă dimprejură , Elveţia*. In calea spre acelă locă se află ună stâlpă arătătoră cu o tablă, pe care e scrisă »Schweiz*. Ungurii vrăndă s’o maghiari-seze adauseră ună »ba* la sfărşită, sunândă: ,Schweizba adecă >La Elveţia*. Ospeţii însă au găsită cu cale să lipescâ o hârtiă peste »ba« şi astfelă să rămână numele curată germană. Nu scimă ce voră fi făcută »pairioţii« cu ună asemenea actă de — trădare.
—0—
Unei familii din România, ce locuesce aprope de hotelulă »Bucurescî« în Braşovu-vechiă, i-a sburată ună mică papagală. Celă ce l’ar afla e rugată să se adreseze la administraţia , Gazetei*, promiţăndu-i-se că va fi recompensată.
—0—
Petrecerea cu danţă, ce era să o dea tinerimea studidsă din Răşnovă şi giură Duminecă în 9 Augustă n., sa amânată pe o altă <Ji, care se va face cunoscută.
—O-—
Se telegrafiază din Timişora, că în Ungaria sudică împartă Serbii radicali broşure, cari cuprindă clevetiri şi acuse împotriva patriarchului Angelici. In comitatulă To-rontalului s’au confiscată ună numără mare de broşure.
—0—
Cu 8 Augustă a. c. începăndă se deschide oficiu poştală în comuna Dalnok, comitatulă Treiscauneloră, şi
Dela isbucnirea colerei şi pănă la 31 luliu s’au bolnăvită în tâtă Spania 114,714 persâne, din care au murită 34,003.
----O——
nedemnă de ună ministru ală statului ungară, şi nu ne va sta în legătură de tdtă (Jiua cu celă din Masksa. Cer-mirâmă nicidecum, dacă d. Teutsch ar răspunde cu vr’OjCuîă de competinţă va fi Kezdi-Albiş, Dalnok şi Batiz-grobianitate. Noi credemă că tonulă fără curagiu şi or-jfalva. Va espeda scrisori simple şi recomandate, asig-becăitoră strică va4ei naţiunei unguresc! şi statului un-; naţiuni poştale pănă la 200 fl. — Cu 11 Augustă a. c. gurescă. Ar fi multă mai amăsurată scopulă, d’a păşi începăndă se deschide oficiu de postă în comuna Czik faţă cu naţionalităţile îndărătnice cu hotărîre şi într’ună Szt. Kirâly, care va sta în legătură de totă 4'ua cu ofi-modă, care să dovedăscă simţământulă puterei nostre; J ciulă de postă din Kezdi-Vâsâi'hely şi Czik-Szereda. Cer-d’a le spune curată ce vremă şi ce dorimfi dela ele, d’a J culă de comunicaţiuue: Csik Szt Imre şi Csik Szent Ki-je lămuri, că dacă pentru ei e mai bine în Germania,; râly. Va espeda scrisori simple şi recomandate, aseme-n’au decâtă să-şî strîngă corturile şi să se întorcă acolo’nea asignaţiunî poştale pănă la 200 fl. Rămâne neschim-seu să emigreze în statuîă Congo, unde şi fără de asta | bată ordinea dintre Kezdi-Vâsârhely şi Csik Szereda. — potă trăi sub protectoratulă germană.	j Se deschide oficiu de postă în Retisdorf, comitetulă Târ-
Acesta ar fi o păşire conscienţiosă, bărbătescă, pe j nava mare. Condiţiunî: Contractă de oficială şi cau-faţă şi demnă de naţiunea ungurescă.	j ţiune 100 fl. Emolumente: Salariu 120 fl. pauşală de
^ ţ \r fu	.cancelariă 40 fl. şi pauşală de transportă pănă la Sighi-
„bzekely JNemzet <Jice:	lş6ră 600 fl. Suplicele să se adreseze în trei săptămâni
însemnata scrisdre a ministrului nu se ocupă de ja direcţiunea de postă în Sibiiu. agitaţiunile săsesc! naţionale şi cuprinde mai multă sfa-	__0___
turî practice şi arată isvorulă esclusivităţii de vecuri aj ,Românului* i se comunică din Cernăuţi că, cailele Saşiloră. Tinerii nedesvoltaţî şi fără sciinţă în străină-, acestea, la Universitatea din acelă oraşă, s’a promovată tate se înstrăineză de patriă. Nu ne îndoimă, că Saşii ^ de doctoră în teologiă d. Conon Arămescu Donid, pro-voră recita vorba vechiă: „Timeo Danaos et dona feren- tosingelă din România, profesoră la liceulă din Iaşi. Pro-
tes,» vădlendă ploconulă ministrului, universitatea teolo-gico-filosofică. Dar nu au de ce să se tămă, căci statulă ungurescă nu-i vrăşmaşă limbei germane. Decă Saşii au
tosingelulă Conon Arămescu Donicl, care aparţine unei vechi familii moldovenesc!, a urmată studii la facultatea de litere din România, şi la deschiderea facultăţii de teo-
câtă de puţină bunăvoinţă şi câtă de puţină sentimentă ^ j0giă din Cernăuţi se duse spre a’şl completa studiile. As-patriotică, nu voră întârzia a trage folosulă din vorbeletăifl suntă la acestă facultate 8 teologi din România. Cu ministrului Trefort, căci elă vrea să le deschicjă drumulă, oeasjunea promovării protosingelului Donicl, Uuiversitatea spre a-şl pute sistemisâ în spirită constituţională institu-1 era pjjnă de spectatori, printre cari multe domne. Rec-tele loră constituţionale-confesionale şi tradiţionale de torulă Universităţii felicită în limba latină pe noulă doc-creştere şi învăţămentă. Cu o vorbă: Statulă oferă Sa-j^j,^ care-i mulţumi printr’o lungă cuvântare în aceeaşi şiloră pretinesce drepturile sale. Dela ei atârnă, să le|fimbă.
primâscă. Dar acesta nu va merge aşa uşoră, precum!	— 0-
dori mă noi. Saşii n au obiceiu să cugete şi să lucre în	Inaugurarea restaurării mânăslirei dela Argeşă se
pripă. Simpla sinceritate şi cuvântulă neprefăcută nu-i | va face ţn tdmna acesta, scrie »Telegrafulă*. Maj. Sa pânea loră. Suntemă convinşi, că scrisorea lui Trefort Regele şi Regina voră visita Argeşulă cu acestă oca
Congresul!! naţionali! sârbescă.
La 4 Augustă, deputaţii sârbi au ţinută în Peşfa o conferinţă în afacerea congresului bisericescă sârbescă. Programa ce s’a admisă de conferinţă e de urmâtorulâ cuprinsă:
Deputaţii sârbi de naţionalitate sârbescă din dieta ungară şi din dieta regateloră Croaţia şi Slavonia — fundă în nentreruptă activitate de a regula, în sensulă hotârîriloră conferenţiare luate la 23 Ianuarie a. c. şi m ii târijiu, acele stări, cari s’au opusă pănă acum desvoltării continue a poporului sârbescă în acestă stată pe tărâmulă autonomiei bisericei naţionale, — de o parte au obţinută la locurile competente convocarea congresului bisericescă sârbescă făcută pentru 1 pănă la 13 Saptemvre a. c., de altă parte au înlăturată pedecile ce se opună activităţii acestui con-gresă. Succesulă congresului bisericescă va atârna in modă esenţială de compunerea lui personală. Ftindă şi hotărîrile adunăriloră publice ţinute în Agram şi Zombor fructulă activităţii de pănă acum a deputaţiloră de naţionalitate sârbă ca şi ală conferinţii deputaţiloră dela 23 Ianuariu (4 Febr.) a. c., şi fundă aprdpe timpulă pentru alegerile congresului bisericescă, deputaţii de naţionalitate sârbâscă declară, că e de lucrată într’a* colo, ca să se asigure şi apere autonomia bisericei naţionale, obţinută pe calea desvoltării istorice şi garantată prin art. de lege 9 din 1868; ca activitatea la con-gresulă bisericescă ce se apropiă să urmeze în sensulă continuităţii de dreptă; ca în astfelă de modă institu-ţiunile esistente bisericesc!, ş°olare şi fundaţ’onale, întru câtă n’ară corăspunde necesităţiloră bisericei şi poporului sârbescă greco-ortodoxă, să se modifice şi instituţiunile încă neîndeplinite să se termine; ca cu ocasiunea discu-ţiunii asupra proiectului prmtoră la alegerea patriarchului sârbescă, să se garanteze oondiţiunile pentru liberulă dreptă electorala ală poporului sârbescă; ca activitatea începută pentru ridicarea trebuinţeloră materiale ale pre-oţiloră şi insfitutoriloră sârbesc! să se continue; în fine deputaţii adunaţi, pătrunşi de importanţa şi mărimea a-cestei cause naţionale, aşteptă dela orice adevărată patriotă sârbă, ca la viitorele alegeri pentru congresulă bisericescă să se alegă ca deputaţi numai astfelă de personalităţi, cari pară deplină apţi pentru seriosa şi greua lucrare ce le stă înainte. In acestă sensă câtă se pole mai curândă să se facă cunoscute numele acelora, carj în împrejurările de acfî ale causei naţionale ară fi în stare să corăspundă la congresulă bisericei.
nu va face dorita impresiune asupra loră. ună lucru destulă de tristă.
Şi acăsta-i
SOIRILE PILEI.
Sub titlulă: «Patriotismulă unui episcopă română*, •Budapesti Hirlap« scrie, că episcopulă gr. or. ală Ara-
siune. Solemnitatea înaugurărei se va pompă.
—0—
face cu mare
costă 150 de franci.
—0-
D. de Rosny, eminentulă preşedinte ală societăţii
de Etnografiă din Paris şi prietenă otărâtă ală Români-
loră, a publicată — scrie »Românulă« — luna trecută o
însemnată lucrare asupra Româniloră dela Dunăre şi Car-
paţî. Opera e tipărită cu forte multă îngrijire, conţine dului, Metiană, avea pănă acum obiceiulă să dea câte i u. ,	,	„	. .	, ,	,	/	.
’	’	. .	.io mulţime de desemne, gravuri, portrete (planches) şi
15—20 fl. tinerimii universitare din Aradă, când aranja ‘
petreceri pentru scopuri de binefacere. In anulă acesta
episcopulă s’a abătută însă dela obiceiulă vechiă şi nu a
dată nici măcară ună creiţară. Petrecerea era aranjată
în favorulă »Kultur-egylet«-ului dela Cluşiu. Ce ciudată
le pare »patrioţiJoră« ună lucru atâtă de naturală. Atâta
mai trebuia.
—0—
Odescalchi, presidentă ală reuniunei de cultură, mai bine <|isCI de maghiarisare, din Ungaria superioră, a trimisă preşedintelui reuniunei din Budapesta, Gerlăczy o scrisdre, prin care ’lă provdeă să ia măsuri pentru ţinerea unui congresă ală reuniuniloră de cultură unguresc!.
Gerloczy va comunica scrisorea comitetului reuniunei şi —aşa, din graţia Domnului, vomă mai vedâ şi audi multe scene »patriotice*
—0—
O foiţă ungurescă dă scirea, că dspeţii din anulă acesta dela băile din Malnaşă s’au făcută membri ai reuniunei de maghiarisare din Cluşiu, stringândă prin con-tribuirî 100 fl. Foiţei îi e ruşine să spună, că numai ds-
Fondulă lăsată Academiei române de dr. Obedenaru se urcă aprocsimativă la suma de 650,000 lei. Averea se compune parte dintr’o moşiă, parte din bonuri 3 la sută. Se <Jice însă că testămentulă va fi atacată de către d-na Drăgulinescu, sora defunctului, şi de cătră d. S. Gheorghiade, fratele său celă mai mare. Intre alte mo tive de casarea testamentului se va invoca şi următorele : 1-iă că testămentulă a fostă făcută chiară în ajunulă morţci atunci, când decedatulă nu mai avea tote facultăţile sele, ceea ce reiese chiar din data testamentului însemnată 13 luliu, pe când elă murise deja la 9 luliu; ală 2-a pentru că testămentulă n’a fostă sigilată şi a fostă adusă deschisă.
—0—
Alaltâerî de dimineţă, Prauss a fostă trimisă din Bueurescî la Predeală însoţită de d. locotenentă Sache-larie, din compania de gendarmî pedestri, care l’a predată autorităţiloră austriace, scrie »Voinţa Naţională*.
Nâseudu, 4 Augustă 1885.
Domnule Redactoră! Noi Românii — celă puţină de pe aci — aşa ţinemă din bătrâni, că la 4'ua profetului Ilie, vină frrtune cu trăsnete şi fulgere. Mai în totă anulă vină, ăstană însă ni-au cruţată, — veni însă după amâcjî o altă furtună de placate, precum vă alătură aici una în originală. Eată-o:
Incunosciinţare.
Amă on6re a aduce la cunoscinţă stimaţi-loră părinţi, cumcă cu 1 Septemvre 1885 pe basa concesiunei ministeriale deschidă o scdlă privată, în care se voră preda obiectele de învăţământu pentru scdlele elementare şi anume: Religiunea, eserciţii verbale şi memorabile (în-văţămentulă intuitivă,) cetitulă, scrisulă, limba maghiara, computulă, geografia, istoria, desem-nulă şi lucrulă de mâna; t6te aceste în limba maghiară şi limba germană la cererea părinţiloră se va preda prelângă taxă deosebită câte 2 6re pe săptămână.
Se primescă toţî7pruncii şi fetiţele de 6 ani ca ascultători ordinari pre lângă plătirea anti-cipativă a didactrului de 2 fl. pe lună şi 1 fl. taxa de înscriere, cari se consideră ca deobligati pe anulă întregă. Cei sub 6 ani voră plăti 1 fl. didactru pe lună. Cei ce ară dori a învăţa şi limba germană, voră plăti pe lună câte 50 cr. preste didactrulă lunară statorită cu 2 fl.
In urmă îmi iau libertatea a aduce la cunoscinţă şi aceea, cumcă voiu da instrucţiune şi în fortepiano (clavier) câte 1 dră pe (Ji pre lângă taxa lunară de 5 fl. Recomandându-mî scdla în atenţiunea stimaţiloră părinţi sunt. — Năsăudti în 30 luliu 1885. Cu tdtă ondrea Matilda Bar-thos născută Ieszenszky, învăţătorăsă dipl.
NB. Prelegerile anticipative se voră începe în 3 Augustă a. c. Timpulă de înscriere 2 Augustă 10—12 dre a. m. şi 2—6 dre p. m, şi în 30 Augustă a. c.
Nr. 166.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
*La acesta n’am alta nimicii de adausă, decâtă că dopa cum se vede şi din însciinţarea acesta, învăţăto-resa este o ungurăică (cred că este calvină,) er pentru limba germană — (de limbi culte universale Ungurii n’au lipsă) — este angajată ună jidovă: Lustig cu nu i. Religiunea etc. se voră propune deci de o calvină şi de ună jidovă.
Scopulă acestei şcole este destulă de învederată, anulă acesta va fi pote şcola privată şi nu eredă că pe iouh) viitoră seu preste, celă multă, doi anî nu se va ridica la şcdlă maghiară de stată.
Aid se pare că Ungurii începă să lucre mai indirectă întru scopurile loră «culturale* (?), dar afară de idovii «patrioţi» şi de vr’unulă doi împegaţî maghiari, de sigură nimeni nu va cerceta acestă poreclită «şcolă» Şc6la acesta, precum se mai vede din „înştiinţare4', este aprobată de ministrulă-ordonanţă şi se pare că spre scopulă acestei înfiinţări a trimisă aici pe acostă femeia—soţia unui cancelistă maghiară, venită de curândă Deşiu, reşedinţa faimosului Banfi-paşa.
Mercur.
Acte referitore la şcola centrală din Gherla*)
Din fostulă comitatu ală Dobecei, Iuliu 1885.
meminisse juvabit!»
Cunoscută este, că astăcjî nouă Româniloră de sub omnirea ungurescă nu ne-a rămasă altă terenă de activitate pe care să ne putemă desvoltâ forţele morale, so-, intelectuale şi în urmare şi cele materiale, decâtă celă bisericescă-şcolastică. Pe acestă terenă fiecare cor-poraţiune ca şi fiecare individă — aibă îndemnulă dela sine ori fie însărcinată din partea altora — este noralminte datoră, credemă noi, a desvoltâ cea mai largă ictivitate şi a pune în lucrare t6te mijlocele legale pentru promovarea intereseloră şi institufeloră nostre culturale. — Acestă scopă l’au avută înaintea ochiloră a bună semă şi cele 42 de comune românescl din fostulă colţă li Dobecei, când înainte de acesta cu 23 de anî s’au botărîtâ pentru înfiinţarea unui fondă cumulativă pentru ridicarea si susţinerea anei scoli centrale românesci în a-
9	9	9
celă comitate. Ca unii, cari avemă cunoscinţe despre mo-alilalea acumulărei acelui fondă, precum şi a disposiţiu-niloră luate atunci de fundatori pentru deschiderea ne-mkatu a şcolei proiectate, după ce nici astăcjî la 23 i ani nu vedemă realisată intenţiunea salutară, ne ţi-de o datorinţă morală a resuscita causa acestei )c6le — în curată convingere de a nn înculpâ pe nimeni, ci numai pentru de a se face lumină în acestă irivinţă. Chiar din acestă motivă, ne luămă voiă a vă d-le Redactoră, precum şi opiniunei publice uleie referiore la acestă şcolă.
I.	Recercarea oficiolatului comitatului Dobecei din iFebruariu 1862 cătră Pra On. Iuspectoră de şcoli gre-no-unite ală diecesei Gherlei cu privire la clasificaţiunea eomuneloră bisericesc! gr. cat. pentru susţinerea şcoli-Dră; a planuriloră şcoliloră de edificată; a venituriloră pentru susţinerea loră; a fonduriloră de reservă pentru remunerarea docenţiloră mai destoinici; a procurărei re* chisiteloră didactice; a unei comisiunî diecesane pentru povăţuirea causeloră şcolastice; a paşiloră făcuţi pentru obândirea obligaţiuniloră de stată ale eomuneloră spre
şcâleloră şi în fine pentru înfiinţarea fonduriloră ajutorarea studenţiloră eminenţi.
II.	Protocolulă comisiunei şcolastice mieste în Gherla »24Faură 1862. Sub presidiulă II. Sale D. adran. comit. Vasiliu Buteanu, fiindă de faţă din partea Ven. lapitulă: Rs. D-nî Macedonă Popă, Ioană Anderco, Ioană Golovich şi Ştefană Bilţă, şi din partea oficiului comita-
d-nii: Mihailă Boheţelă şi Ioană Şipotară, actuară, d-nii Lazară Huza şi Alesiu Silaşi. — Conchisă: a) In ocurf acomodate să se ridice şcoli aşa numite centrali cu 3 s^u 4 clase şi cu învăţători calificaţi şi într’ună nu-destoinică, pentru ca prin şcolile acestea centrali pregătescă tinerimea spre a pute trece la gimnasii, pcoll reale, ori spre a fi primită la meserii seu la negu-
b)	îndată după fundarea acestoră şcoli centrali Brii trebui să se reguleze şi şcolile elementare său populare.
III.	Dechierarea obligătore a eomuneloră. ,Noi sub-ccrişii locuitori şi omeni liberi din comuna.... comitatulă....
i prin acăsta cunoscută şi dechierămă sărbătoresce,
.. din libera nostră voiă şi cu judecata cea mai
matură ne-amă resolvat-u tare şi în modă neschimbată, ca tdte puterile nostre morale şi materiale să le întrebuin-ftmă în concurenţă cu asemenea dechieratele comune....
vpre aceea, ca să rădicămă cu puteri unite câtă mai cu-jăndă o şcola centrală pentru usulă nostru şi ală susnu-miteiorfl comune, şi şcola acăsta totă în comună să-o aşa, ca esistenţa ei se fie asigurată...... şi să se
pregătescă de-oparte tinerii noştri la cursuri gimnasiale
său şcoli reale, er de altă parte. încâtfi se va pută să
oe pregătescă tineri şi pentru o agricultură, industria şi neguţatoriă, cu ună cuvântă pentru ori ce ramuri de câştigă reală. Acesta a nostră dechieraţiune se serv iscă lmtru toUliuna de obligare „in solidum“ pentru tote prin-entr’ensa cuprinse şi nici noi, nici urmaşii noştri în dechieratiunea acesta se nu pata schimba nimica sub *ict unu preteestă..
Spre întărirea şi nerevocavera statornicire a dechie-mţiunei nostre subscrierămă actulă acesta cu toţii şi în-seamămâ cu semnele nâstre înaintea mărturiiloră sub-
scrise. Dată în..... »Acâsta dechieraţiune obligătore
irttându-ni-se nouă subscrişiloră, cari compunemă re-
presentanţa comunei......... ne-amă resolvată din bună-
voinţa nâstră, ca să-o primimă şi întărimă intru t6te şi în numele comunei nostre, obligândă prin acesta şi comuna ca atare la tote, câte suntă cuprinse în mai susă atinsa dechieraţiune.	N. N. jude etc.»
(L. S.)
(Va urma).
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.»)
GASTEIN, 7 Augustă. — Maiestăţile loră împăratulă şi împărătâsa au sosită aseră la 6 6re, fiindă salutaţi în modă entusiastică de cătră mulţime. După ce au fostă salutate de cătră notabilităţile oraşului, Maiestăţile loră păşiră spre intrarea dela castelă, unde împăratulă Germaniei aştepta sosirea loră. împăratulă Germaniei a sărutată mâna împărătesei, a sârurată de trei ori pe împăratulă, esprimândă prin cuvinte cordiale bucuria că se revădă. După acăsta acompaniaţi de ambele suite, Maiestăţile loră merseră la locuinţa împăratului, unde petrecură vreo 17 minute. De aici merseră la otelă. La 7 şi jumătate Maiestatea sa monarebulă nostru s’a preumblată prin oraşulă splendidă iluminată.
copilă. Trebue să mai adaogemă că lupii în totă jude-ţtiă au devorată mai multe vite ale locuitoriloră săteni. Spaima de aceste fiare sălbatice a coprinsă tătă popu-laţiunea rurală şi nimeni nu mai îndrăsnesce să-şi ducă vitele pe câmpă pentru păscuta.
* * *
Mizeria în cari s’au aflată asediaţii din Cartagena (America). — Corespondentulă (Jiarului parisiană »Temps« dă orecare detalii asupra asediului care a fostă susţinută la Cartagena în contra insurgenţiloră colombienî. Asediaţii erau reduşi la cea mai completă mizeriă: ună ou costa ună francă, ună puia de găină 30 de franci, o livră de carne 15 fr. etc. In cele din urmă provisiile se sfârşiseră cu totulă ne mai rămânândă decâtă puţină oreză, fără untă sâu grăsime. Graţiă energiei loră re-sHtente, locuitorii Cartaginei au putută să apere oraşulă loră de "sdrta ce a avut’o Baranquila, care a fostă luală cu asaltă şi predată pănă la ultima picătură.
* * *
DIVERSE.
Păţaniile turnurei. — O damă modernă îmbrăcată
Înaintea curţii cu juraţi. — Preşedintele adre-sându-se cătră acusată :
—	Acusatule, ai de adăogată ceva Ia apărarea d-tale ?
—	Acusatulă:
—	Amă făcută asperinţe medicale asupra victimei d-le preşedinte, îndată ce amă omorît’o.... Crima mea pote fi folositore sciinţe.
* * *
Contra miopiei elevilortt. — Gonsiliulă sanitară su-perioră din Austria, vă<jândă că miopia a luată pro-porţiunl forte mari între elevi, s’a ocupată cu tătă se-
* * *
*) Tote celelalte (fiare românesc! din Ungaria suntă rugate n totă respectată, ca sS binevoescă a primi şi publica «actele* tcestea în colonele sale.
* * *
mergea pe strada Frideric în Berlină. La ună loeă se [ riositatea de acâstă afacere şi în urma cercetăriloră fă-întorse şi vede, că trei studenţi jucau „scată“ (jocă de. cute, a constatată că tablele de scrisă precumă şi caie-cărţl) pe turnură. Oţărindu-sc chcrrâ ună poliţistă, care' tele cadrate strică în mare măsură ochii eleviloră, din îi şi arestâ îndată. Acum ea aşteptă pedepsirea loră, j causa acesta consiliulă sanitară a propusă guvernului să pentru că şi-au permisă a juca cărţi în publică! Intr’altă (interzică întrebuinţarea astorfelă de rechisite de scrisă, oraşă germană o damă tânără din provintiă întâlnesce' In urma acestei propuneri ministrulă instrucţiei a dată pe o prietină a sa şi se opreşce de vorbă tocmai lângă * ordină tuturoră autoritâţiloră şcolare d’a exclude din o lăptârâsă, ce-şl purta laptele pe ună măgară: Dama! scolă rechisitele de felulă celoră menţionate. Totă odată avea o turnură uriaşă, câtă Chimborasso şi sta cu spa- 1 li s’a pusă în vedere directoriloră de scole ca la încetele cătră măgarulă ce se postase chiară lângă trottoir.! putulă anului şcolară să dea lămuririle cuvenite copiiloră Ameninţată — aşa i se va fi părută lui — de turnură,1 şi părinţiloră şi să priveghieze stricta esecutare. măgarulă umflă de odată nările, lungeşte latele buze, întinde urechile şi îşi înfige dinţii în bulbucătura hainei —	_	,	.	,	,	,
,.	yl ..	. ,	................	Inca o descoperire de ose de aninale colosale ante-
din care nici la sbieretele femeei, mei prin ajutorulă ce'	v
... -	,	..- x .	r, • ,•	* „	deluviane,	s’a făcută în judeţulă	nostru,	dice	Tutova.
î s a dată de publică, n a voită să-i	scotă. Prietina	îşi:	’	J v	’	’
, x . ..	.	x ,	w : Preotulă Vasile Crăescu din comuna Gura-Simila, a de
adună puterile, se smuceşte şi — scăpă din gura măga- i	’
...	. . . .	(x.	-	.	ţ pusă la redaeţia nostră, ună dinte de Mamut din
rului; in urmă-i tnumlătorulă măgară rumega turnura ‘r	v	’
Măgarul# a fost# atât# de mâgar# sS-i par# framfisă i crea<iunea Smtedeluviană’ P® care Va	Pe căn(W
x . ,	x j x i	pescuia la rîuleţu Simila, în diua de 19 Iulie curentă,
turnura şi să-i lase gura apă după ea!	, v	’	,	,
*	*	Acestă dinte, care este de o greutate de două oca şi
Datornici rii de plată.* - O mare parte a pressei!iumiState- este Pusfl la disposiţiunea doritorilor# de a’lfl francese este acuma fOrte indignată in contra croitorilor# Tedea> la redactia numitului ^#. parisiani, mai cu semă contra şefului marelui atelieră Worth, care, pentru a scăpa pe colegii săi de clienţii răi platnici, a scosă de sub presă o listă cu numele tuturoră clienţiloră săi de asemenea natură. Acâstă listă se compune din trei categorii. In cea dintâiu suntă şarlatanele din lumea mare a Parisului şi streinătate, care, fără a avea mijlâce, îşi procură toaletele cele mai elegante, şi de sigură nu plătescă. In a doua categoriă cocotele, care pienfândă rolulă loră nu mai potă plăti, şi în fine în a treia, aceia din lumea cea bogată cari plătescă, însă după mai mulţi anî şi acăsta după ce au fostă mai ântâiu reclamaţi în judecată.
*	*
*
Focă. — Din Botoşani se comunică »Răsboiului* următărele cu data de 23 curentă: Astăcjî în cjor! de <ji pe la orele 2 şi jumătate, a isbucnită focă în centru piepţî principale. Ună rândă de prăvălii, din care unele încărcate cu băcăniă şi crâşme, s’a distrusă pănă la fundamentă, aprope 20 la numără. Foculă s’a întinsă aşa de repede, încâtă prea puţine lucruri s’au putută scăpa. In una din magazii era ascunsă o cantitate orecare de iarbă de puşcă; ajungândă scânteia, a făcută o|teribilă exploziă. Mai multe ferestre de alăturea şi a treia stradă s’au spartă. 0 biată ovreică bătrână, care venise erî din Fălticeni la fiulă său de aici, zărindă foculă a murită îndată de spaimă. Noroculă a fostă că nu bătea vântulă, alminterî rămână din Botoşani movili de cenuşe. Pompierii, ajutaţi de publică, s’au purtată bine.
Nu se scie încă de unde s’a aprinsă foculă.
* +
*
Lupi în sate. — O corespondenţă particulară a «României» relateză, că în judeţulă Vâlcea lupii cutreeră satele, mâncă copii şi vitele săteniloră. Aşa în comuna Nămoiu ună lupă, în mijloculă satului, (j'ua nămecjă mare, sfâşia ună copilă de 3 anî ală unui locuitoră săteană, mânca pănă se sătura şi lăsă apoi restulă corpului pe şosea. In comuna Amărăştî ună copilă, care păzea vitele pe câmpă, a fostă mâncată asemenea de lupi. Pe dealulă comunei Prundenî, într’ună locă unde era cânepă, s’a găsită craniulă, mânile şi piciorele unu
Stratagema unui comisară ală polişiei. — Deunădî s’a adusă înaintea unui oomisară ală poliţiei Parisului uuă individă prinsă în flagrantă delictă la săvârşirea unui fnrtă. Arestantulă, avândă fără îndoială motive întemeiate d’aşl asnundd individualitatea, refusa cu stăruinţă arătarea numelui şi adresei sâle. Atunci co-misarulă poliţiei întrebuinţa ună mijlocă originală spre a descoperi individunlitatea arestantului. No-tându’şi iniţialele cu care erau însemnate rufele necunoscutului, comunică unui reporteră de <jiarA 0 notiţă atingătore de transportare dela Morgue (loculă unde se espună cadavrele găsite) a unui cadavru găsită înecată. Se înţelege, că semnalmentulă cadavrului precum şi iniţialele rufeloră corespundeau întocmai cu ale arestantului. Acestă notiţă se publicase şi chiară în acea (ji administraţiunea locului de espunerea cadavrelor (Morgue) prime mai multe scrisori care îi comunicau că ca-davrulă găsită în Sena nu păte fi altulă decâtă a lui X., care d’alaltăerl seră au s’a mai întorsă la domiciliu său, strada şi numărulă cutare. O asemene comuni-caţiune primise şi răportulă 4*aru^uh care înfăţi-şindu-se la Morgue nu găsi acolo cadavrulă lui X;, ci sprn marea lui mirare, îu loculă pretinsului înecată pe comisarulă poliţiei, care îi povesti stratagema întrebuinţată spre constatarea indentităţei arestatului său.
Cursulu pieţei Braşovu
din 6 Augus st. n. 1885.
Bancnote românesc! . .	. Gump. 8.84	Vând	8.86
Argint românesc ....	. » 8.78	»	8.84
Napoleon-d’orî		. » 9.88	>	9.92
Lire turcesc!		. . » 11.15	>	11.20
Imperiali		. . » 10.10		10.15
Galbeni .......	. . » 5.85	»	5.90
Scrisurile fonc. «Albina»	. » 100.50	*	101.—
Ruble Rusesc!		. * 122.5	»	123.5
Discontulă *	. 7—10 «/o pe	ană.	
Editoră : Iacobă Mureşiann. ReSactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiann.
Nr. 166.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Oursulă la bursa de Viena
Bursa de Bueuresei.
WF* Numere singuratice â 5 cr. din „Gazel
din 6 Augusta st. n. 1885.	Cota oficiaiă dela 23 Iuliu st. v. 1885.
Rentă de aurii 4°/0 . . . 98.65 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92,15 Imprumutulâ căiloră ferate
ungare...............148.60
Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.20 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 123.50 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) .... 109.20 Bonuri rurale ungare . . 103.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişd............o	. . 103.—
Bonuri cu cl. de sortarel02.25 Bonuri rurale transilvane 102,30
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............98.
Imprumutulâ cu premiu
ung....................119 50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120.30 Renta de hărtiă austriacă 82.60 Renta de arg. austr. . .	83.35
Renta de aurii austr. . . 108 90 Losurile din 1860	. . . 139 90
Acţiunile băncei austro-
ungare................. 877.
Act. băncei de credita ung. 287. — Act. băncei de credita austr. 282,80 Argintuia —. — Galbini
împărătesei ........... 5.91
Napoleon-d’ori........... 9 93 Va
Mărci 100 împ. germ. . . 61.45 Londra 10 Livres sterlinge 125.35
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
» convert. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	tone. rural	(7°/0)	.	.
*	y>	>5	(5°/o)	•
»	»	urban	(7%)	.	.
>	•	,	(6°/o)	.	•
*	»	*	(P°lo)	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură..........................
Bancnote austriace contra aură
Cump.	vând.
89	90
93	94
88V*	897a
30	32
100	101
85	86
98 V,	997a
91	92
83	84
1230	1250
1074	107.
2.04	2.05
Transilvaniei" se potă cumpăra în tu tungeria lui I. Gros».
Casa Nr. 23 din Tusnad
9
cu 7 încăperi în etagiu, situată la locă f6rte frumoşii , avend încă terenă pentru clădită, cu venită sigură, se vinde ieftintl din causa depărtării, proprietarului. A se întrebă totă acolo.
Sz. 4340/1885 tk.
Ârveresi hirdetmâny.
A brassdi kir. torvânyszâk mint telekkonyvi hatâsâg kăz-hirrâ teszi, hogy a zernesti gorog keleti egyhâz vâgrehajtatânak, Vladu Vulsan âs târsai vegrehajtâst szenvedok elleni 100 frt. — kr. toke kovetelâs ăs jârulâkai irânti vâgrehajtâsi ăgyăben a bras-soi kir. torvânyszâk terftletân lâvo a zernesti hatâron fekvo a zernesti 551 sz. tjkben foglalt 1086 hrsz. fpkvore az ârverest 400 frt. krban ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban elrendelte, âs hogy a fennebbi megjelolt ingatlanok az 1885, âvi August 10-ik napjân dâlelott 9 6rakor Zernest kozsâg irodâjâban megtartandb nyilvânos ârverâsen a megâllapitott kikiâltâsi âton alâl is eladatni fognak.
Arverezni szândâkozâk tartoznak az ingatlan becsâranak 10°/o-ât kâszpânzben, vagy az 1881 LX. tcz. 42 §-âban jelzett ârfolyammal szâmitott es az 1881 âvi November h6 1-en 3333 szâm alatt kelt igazsâgugyministeri rendelet 8 §-âban kijelolt bvadâkkepes ârtâk-papirban a kikuldott kezâhez letenni, avagy az 1881 LX tcz. 17 o §-a ârtelmeben a bânatpânznek a birosâgnâl eloleges elhelejez^sâtbl kiâllitott szabâlyszeru elismervânyt âtszolgâltatni.
Kelt Brassoban 1885, evi Mâjus h6 23-ik napjân, a kir. tszâk, mint tlkkvi. hatbsâgnâl.
i
M
*
8
8
8
3
±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±)
Magazinu de haine bărbătesci
Totă feliulă de
haine bărbătesci elegantă şi solidă lucrate
conlecţionâmă în magasinultl nostru după comandă şi după jurnalele cele mai nou6.
Totodată recomandăm marele nostru
depositu de stofe indigene şi streine
pentru rocuri, pantaloni şi giletcî cu preţurile cele mai eftine şi rugămă onor. publică a ne onoră cu comande câtă mai numerbse.
Cu distinsă stimă A. Schwarze & Bartha. Uliţa Vămei Nr. 11.

t
t
*
Mersula trenurilora
pe linia PredeaM-Budapesta şi pe linia Teiaşîi-Aradu-Budapesta a călei ferate orientale de stată. reg. ung.
Predealu-Budapesta
Trenfi
de
ersdne
Trenfi
accelerat
Trenfi
omnlbus
Trenfi
omnibus
Budapesta—I*redealii
Trenfi omnibus	Trenfi accelerat	Trenfi omnibu	Trenfi s de persfine	Trenfi omnibus
—	7.15	—	1	—
6.47	1.45	3.15	6.20	8.0J
10.37	3.45	7.28	9.11	11.40
1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
5.33	6.41	—	1.28	—
—	—	9.45	2.00	—
—	—	9.59	211	—
—	7.14	10.28	2.31	—
—	7.42	11.36	3.18	—
—	—	12.10	3.41	—
—	—	12.43	4.01	—
—	8.31	1.31	4.26	—
—	9.01	2.56	5.08	—
—	—	3.29	5.27	—
—	—	4.00	5.50	—
—	—	4.18	6.02	—
—	—	4.36	6.24	—-
	10.01	5.05	6.43	—
12.05	10.16	—	7.03	—
12.31	—	—	7.26	—
2.16	11.24	—	8.51	—
3.12	11.43	—	9.31	—
3.32	11.45	—	9.43	—
3.41	—	—	9.51	—
3.50	—	—	9.58	—
4.25	12.08	—	10.24	-—
4.50	12.22	—	10.44	—
5.41	—	—	11.28	—
6.02	12.57	—	11.44	—
6.40	—	—	12.18	—
7.00	1.27	—	12.36	—
__	1.45	—	1.22	6.01
—	2.06		1.56	6.40
—	2.31	—	2.34	7.20
—	2.50	—	3.02	8.01
—	3.48	—	4.41	10.05
—	4.19	—	5.30	11.02
—	4.34	—	6.03	11.3"
—	4.53	—	6.35	12.14
—	5.20	—	7.14	1.09
—	5.3	.—			1.50
—	6.07	—	—	2.48
—	6.32	—	—	3.23
—	7.30	—	—	4.56
	11.35			9.4(
BucurescI Predealu	j
Timişfi
Braşovfi	j
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodft
Haşfaleu
Sighisora	|
Elisabetopole
Mediaşâ
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Grăciunelâ
Tciuşft
Aiuda
Vinţuia de susâ
Ui6ra
Cacerdea
Ghirisă
Apahida
(
€lnşiu
Nedeşdu GhirbSu Aghiriştt Stana Huiedinfl Ciuda Bucia Bratca Râv
Mezo-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Viena
500
6.22
7.01 7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45 2.11 2.55 3.17 3.24
3.31 4.09 5.36 5.58
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2.58
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 J11.18 11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5.58
6.00 6.35 3.00
Nota: Orele de nâpte
6.08
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.31
12.07
2.10
2.45
800]
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
7.37
8.01
8.21
9.05
9.43
10.02
6.20
6.59
7.15
7.43
8.29
8.55
9.04
9.12
10.23
12.32
12.59
10.37
1259
4.45
10.05
10.50
8.00
8.34 8.59
9.34 10.16 11.04 12 17 12.47
1.21 2.051 3.08! 3.39 3.55 4.0 o
8.22
10.30
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârh Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
Cluşin
Apahida Ghiris
Cncerdea |
Uiora
Vinţulft de susft Aiuda îeinţă Grăciunelâ Blaşa Micâsasa Copşa mică Mediaşa Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra
Timişa
Predealu
BucurescI
6,05|	-
sunta cele dintre liniile grâse.
Tipografia ALEXI, Braşovă.
Teiiişă-Aradă-Budapesta				Budapesta- Aradft-Teiuşft.			
	Trenfi	Trenfi	Trenfi de		Trenfi de	Trenfi	Trenă
	omnibus	omnibus	persfine		persdne	acceleraţi	omnibnt
				Viena	11.00	7.15	
TeiuşA	11.09	—	3.56				—
Âlba-Iulia	11.46	—	4.27	Budapesta	8.0o	1.45	8.W)
Vinţulti de jostt Şibotă	12.20 12.52	.	,	4.53 5.19	Szolnok !' t	11.02 11.12	3.44 4.02	“na 120G|
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradă	3.37	7 53	5.?5|
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	«191
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.4^
Branieica	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00j
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	8.12	Bârzova	5.57	—	8.10|
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6.14	1023	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicîca	8.21	—	î 0.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Aradă	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
Sznlnnk (	2.39	12.00	4 53	Şibotă	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-Iulia	11.19	—	1.40
Viena		8.00	6.05	TeinşA	12 05	—	2.24
Aradă-Timişdra				(Simeria (Piski) Petroşeni			
	Trenfi	Trenfi de	Trenfi de		Trenfi de	Trenfi	Trenă
	omnibus	persone	persone		persone	omnibus	omnibus
	6.00	12.55					
Aradă			8.25	Sttmerfa	6 3)	11.50	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	705	12.27	3.0G
Nâmeih-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7.53	1.19	3,49
Vinga	7.19	2 18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Orczifalva	7.38	2.36	9.25	Cri vad ia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.1)	3.35	6.071
Timişdra	8.42	3.40	10.06	P etroşeni	10.43	4.C4	6.S9
Timişăra-Aradă				Petroşeni—(Simeria (Piski)			
	Trenfi de	Trenfi de	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenă
	persfine	persone	omnibus		omnibus	omnibus	ie pen.
Timişdra	6.07	12.25	5.00	Petroşeni	6.49	9.33	5.28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14 '	6.06
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10,54	6.45
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	1137	7.25
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12.17	802
Aradulă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
Aradft	7 50	310	7.40	ftimeria	10.53	1.35	9.15