KEI)Aq IUN EA Ş! A»MINIiiTRA1|'IVJiEA :	,,
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
S<JAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe uni5 a n Q 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate:
Pe a n fi 40 fr., pe ş 6 s e luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci.
se PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU XLVIII.	AHOHOIUBIIB:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orlsorT nefranoste na •• prlmesofl. — Manusorlpte nu •• retrimită.
m 165
Joi, 26 Iuliu, (7 Augustii).
1885.
Braşovtl, 25 Iuliu (6 Augustii) 1885.
Este poporală francesă dispusă d’a uită cele ce a avută să le sufere din partea Gerrna-niloră la 1870/1 ?
Cestiunea ac6<ta amă fostă atins’o filele trecute vorbindă de liniştea precaută, ce o observă de ună timpă încdce Francesii în raporturile loru cu Germania.
Acostă linişte fă deodată turburată printr’ună singură articulă apărută în „Temps“ din Paris, (jiaru care primesce informaţiuni directe dela mi-nistrulă de esterne francesă.
Ce mai linisce, ce mai disposiţiune pacînică ckcâ ună singură articulă este în stare de a-o transforma într’unu nespusă doră de răsbunare pentru Sedan!
S’a întemplată în adevâru, ca „Temps“ să scrie ună articulă despre necesitatea ca contin-gentulă cavaleriei francese dela graniţa răsărităna şi dela cea de m6(Jă-4i a Franciei să fiă înmulţită. Şi acesta a fostă de ajunsă ca organulă cancelarului Bismarck se vedă nori grei pe ceră, ba mai multă să susţină chiar că ceriulă rela-ţiuniloru dintre cele două mari naţiuni ale continentului n’a fostă niciodată senină şi că Francesii „nu pună a(ji pe pacea cu Germania ună preţu mai mare decâtu în orice altă timpă de 200 de ani inc6ce.“
Viitdrele răsbdie europene, — scrise Temps“ — se voră începe prin incursiuni de cavaleria în ţările inimice, cari voră ave de scopă d’a împiedecă mobilisarea în ţinuturile mărginaşe şi d’a distruge câtă mai multă materială de răsboiu. Rusia şi-a straformată pentrn asemeni invasiuni cavaleria sa în dragoni şi t6te statele militare întreţinu la fruntarie trupe însemnate de leriă.
Germania are în Elsaţia-Lotaringia cfece regimente de cavaleriă, ăr Francia a aşezată în apropierea Moselei 11 regimente. Dăr, 4^ce „Temps,“ Germania în trei c|ile după începerea inimiciţieloră p6te lesne aduce dela nordă şi din centru încă câteva regimente de cavaleriă, aşa că atunci numerulă cavaleriei germane va fi mai mare decâtă ală cavaleriei francese. De aceea a-sigură „Temps,“ cere trebuinţa ca să se înmulţea călări mea francesă la fruntariă.
Aceste espuneri ale (liarului francesă au foştii de ajunsă ca să atingă edrda cea mai sensibila a organului bismarekiană „Norddeutsche allgememeine Zeitung“ şi să’lă împingă a face nisce imputări grave farului ,,Temps“ şi a dăs-căli înti’unu tonă bruscă pe toţi Francesii.
Numita foiâ consideră articululă din „Temps“ ca unu semnă, că nisuinţele Germaniei d’a sus-ţină bune relaţiuni cu Francia şi d’a asigură o „politică de împăcare“ n’au fostă păn’acum no-
esclamă ea, că Francia aştdptă numai o favorabilă ocasiune, ca să nă vălăscă asupra năstră singură seu aliată cu alţii. “
In acesta mărturisire caracteristică culmi-articlulă fdiei bismarekiane. Fiecare, fiă Francesă său nu, sămte că aşa este cum <jice ea ţi că în împrejurările de faţă nici că pdte fi elfi.
Slugarnicii oficioşi din Germania şi din mo-narchia ndstră în zelulă loră d’a se arăta plăcuţi puternicului cancelară vorbescă cu drecare compătimire de urmăărilc^,,şovinismului francesău care ar fi primită acum o „duşă recew dela Berlină. Amă vrea să scimă cum îşi închipuescă aceşti dmeni că Francia ar putea să stea cu mâ-nile în sînă, când se află faţă cu-o Germaniă armată pănă la dinţi.
Dorulă de revanşă ală Francesiloră e fdrte naturală şi dăcă este ca să se stîngă, atunci prin asemenea dâscăliri dela Berlină acăsta nu va fi niciodată cu putinţă. „Norddeutsche allge-meine Zeitung“ a turnată numai oleiu pe focă şi pdte că l’a turnată cu intenţiune.
Federali sarea Băncii austro-ungare.
Foile unguresci se temă, că agitaţiunea cehă pentru federalisarea Băncii austro*ungare »va pregăti perplexităţi seridse ministerului austriacă.* Pressa Cehiloră bătrâni declară, că atitudinea guvernului faţă cu cererile lorii în cestiunea Băncii va fi pătra de ’ncercare pentru raportuhl Cehiloră eătrâ ministerulă Taaffe şi că întrâga maioritate autonomistă îşi va însuşi fără ’ndoială de ale sale dreptele cereri deseentralisătdre în cestiunea băncii, şi atunci se va arăta cum stă raportulă dintre guvernă şi maioritate. Organulă Cehiloră tineri .Narodni Listy* e fărte amărîtă pe cele patru milione de Maghiari, cari vreu să se impună celoră şăse milidne de Cehi — so-cotindu-se, bine înţelesă, între aceştia şi Slovacii.
Câtă de multă i-a amărîtă pe Cehi oposiţiunea ce li-o facă Ungurii în cestiunea Băncii se arată şi dintr’ună articulă ală organului Cehiloră tineri, care sfătuesce pe Cehi d’a nu mai merge la Pesta, cjicândă că este o ruşine naţională a merge acolo, unde în suntă pălmuiţi pe obra/.ă.
După câte vedemă, înfrăţirile maghiare-cehe din Pesta n’au nici o valdre. Cehii, bătrâni şi tineri, mergă cava-'mâM ’n mână în cestiuni politice şi nu credemă căper-J plexitatea despre care vorbescă foile unguresci se pre-gătesce ministerului Taaffe ci mai multă ministerului Tisza.
î I
roedae. „In contra voinţei ndstre,“ „trebue să ne cuprindă îngrijirea, o
CONVOCAREA DIETEI CROATE.
Deputaţii partidei independente seu a lui Stross-mayer au adresată, prin Mazzura, la 4 Augustă preşedintelui dietei croate o cerere d’a se convoca dieta într’o şedinţă estraordinară în afacerea documenteloră paulinice înstreinate din archiva ţării. In cerere nu se cuprinde nici o acusaţiune în contra Banului, ci se accentuâză numai necesitatea d’a desbate dieta privitoră la dreptulă de proprietate. Pe de altă parte se scrie din Agram^ că partida slarceviciană va înmâna şi ea o acusaţiune cu cererea d’a se convoca dieta. Oposiţionalii susţină, că cele 18,000 de acte s’au înstreinată din archivă fără nici ună dreptă, prin urmare dieta are să hotărască în acestă afacere dacă legală s’a procedată său nu.
Cu iotă acestă provocare a oposiţiunei, se vor-besce în Agram că dieta nu se va convoca. Partida guvernamentală motivâză neconvocarea cu împrejurarea, că regulamentulă dietei, deşi*’prescrie ca să se satisfacă ce-rerei unui numără de deputaţi d’a se convoca dieta, nu fixăză însă şi terminulă în care să se convoce, şi astfelă afacerea se va amâna pănă în sesiunea ordinară.
M e m o r a n d u 1 ti
consistoriului bisericei evangelice c. a. a Ardeiului data. în 27 Aprilie 1885 Nr. 295i1885 cătră Es-celenţa Sa d. Augusta Trefort, ministru r. de culte şi instrucţiune, referitorâ la instrucţiunea lirnbei maghiare în şcolile poporale nemaghiare ale bisericei.
(Urmare şi fine.)
UI.
E cu atâtă mai multă a ndstră datorinţă, să ne ţi-nemă strânsă de acâsta, cu câtă nebăgarea în sâmâ a
principiului stabilită de Exelenţa Vâstrâ în ordinaţiunea dela 28 Augustă 1877: »Ca punctă de căpeteniă în instrucţiunea elementară poporală servesce limba maternă* — şi admiterea principiului prescrisă pentru şcolele ne-maghiare în planulă de învâţământă — pentru şcolele poporale nemaghiare dela 29 Iunie 1879 Nr. 17,284: »Ca punctă de căpeteniă în instrucţiunea poporală elementară servesce limba maternă, cu care în legătură trebue învăţată şi limba maghiară* — primejduescă prin organisaţiunea şi numărulă dreloră, prescrise în ordinaţiunea mai din urmă pentru instrucţia limbei unguresci, caracterulă germană ală şcâleloră nostre poporale în u-nulă din cele mai importante obiecte de învăţămânfă şi Ie primejduescă capabilitatea de a produce ceva pe acestă terenă.
Căci afirmarea din înalta scrisâre din 31 Martie a. c. Nr. 10,610, »că copilulă vrednică de şcdlă scie limba mamei sale*, este ună principiu pedagogică necorectă şi conclusiunile scose dintr’ânsulă cadă aşa dară de sine, chiar abstrăgândă şi dela aceea, că problema instruc-ţiunei germane în şcâlele poporale germane nu este mărginită prin destoinicia practică a şcolariloră. Copii de şese ani, ce întră în şcolele n6stre evangelice şi aparţină mai cu sâmă poporaţiunei dela ţâra, sciu, nu-i vorbă, limba loră maternă germană, dar aşa cum e şi în Germania în aceleaşi strate sociale, adecă nu în forma limbei scrise, care se învaţă în şcolă, ci în forma dialectică, aici dialectulă ardelenescă-săsescă, ce-şl are mai deaprâpe rudite dialectele germane renane-frânc’'ce.
De acestă dialectă, prin care în totă casulă copilulă de şese ani simte îndată în adânculă inimei sunetele limbei germane scrise şi se învaţă a le pricepe, trebue — repeţimă, ca şi în Germania — să se lege instrucţiunea limbei germane; lungă vreme trebue să fiă dialectulă povăţuitoră în instrucţiunea intuitivă, în scriere şi cetire, în esplicarea celoră cetite, în socotâlă, pănă când treptată limba scrisă germană îşi ocupă loculă său. cestiuni politice1 Şi înainte de a pricepe de ajunsă limba scrisă germană,
| înainte de a-şi fi câştigată adevărată desfoiniciă în vorbire j şi cugetare, şcolarulă de 6, 7 ori 8 ani trebue să mai încâpă încă o limbă nouă, în cele mai multe caşuri cu totulă străină, şi amândouă trebue să le înveţe de-odată şi în egală măsură din şcâla elementară aşa, ca să fie destoinica a-şî »esprimâ lămurită ideile şi cunoscinţele sale în drâptă ordine şi să le împărtaşescă lămurită înşirate unele de altele şi în sfîrşită să le potă şi scrie corectă!...«
Trebue să ne aducemă aici aminte de vorba bibliei: »Nime nu p6te sluji la doi stăpâni* — aşa de bună sâmă nici spiritulă copilului unei duple instrucţiuni lim-bistice din cei dintâiu ani de şc<51ă, fără să se păgubâscă. Fie permisă, a lăsă aici vorba unui espertă pedagogă, care esplică din propria şi nemediata-i cunoşcinţă asemenea stări. Dr. Gredt, directorulă Atheneului luxen-burgică, scrie în programa acestui institută dela 1871: »Abia a începută copilulă din Luxenburg (dialectulă lu-xenburgică este de aprope rudită cu o parte a celui ar-delenescă-sâsescă) a-şi însuşi limba germană scrisă în şcâlă prin învâţămentă intuitivă şi pâte prin instrucţiunea limbei, pe câtă se pote numai de bine, şi în ală doilea ană şi este introdusă în misteriile unei gramatici nouă, necunoscute lui, şi astfelă ori ce naturală desvoltare din fiinţa sa internă, originară, devine o curată imposibilitate. Afară de dialectulă său copilulă altă limbă nu are; elă presimte numai dela sine asemănarea, rudirea, ce esistă între dialectă şi limba germană scrisă, şi totuşi se soco-tesce destoinică a învăţa limba frbncesă cu totulă necunoscută lui. Astfelă se crează în şcolile nostre poporale ună dualismă ce sdrobesce naturala desvoltare a vieţe interne sufletesc!, o stare anormală, care,., face imposibilă ori ce avântă ideală. Copilulă şi învăţătorulă stau fără sfată, fără ajutoră înaintea ambeloră gramatici; dar pro-gramulă — e prescrisă — şi aşa se necăjesce învăţăto-rulă ca vai de elă pănă când copilulă scie să-ţi spună ameţită, fără consciinţă, regulele ambeloră gramatici, şi pentru paritatea limbei, în limba germană şi francesă.... Dialectulă vorbită, limba germană scrisă şi francesă în şcâla poporală — nu-i asta moderna clădire a turnului Babilonului?*
Nr. 165.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
Aşa vorbeşte espertulfi şi pătrunzătorul!! pedagogii părtăşită Exelenţei Vdstre cu datulfi 8 Dec. 1882, N. 2084, despre instrucţia duorfi limbi în şcolile poporale. »Uni-! 1882 şi mai multă de doi anî nici o obiecţiune împo-tatea creşterei,* eontinuă elii, »pretinde absoluta ame-Uriva ei nu aţi făcut fi.
nare a studiului unei limbi streine (în şcolă) până, când j	împărţirea instrucţiunei limbei unguresc!, ce se în-
puterea intelectuală a copilului se desvoltâ şi elfi e pusfijcepe după aceea orgauisare în alfi 5-lea anfi de scolâ în stare nu se-şî esprime numai cugetările sale în limbaj şi durezâ pentru fete pănâ ce împlinescfi 14 anî şi băeţii maternă corectă şi curgători!, ci să prieepă şi ce au j 15 ani, aşa dară 4 ani, respective 5 ani în scola de tote vorbită şi scrisfi şi alţi omeni... De altfelfi învăţarea j dilele — corespunde pretensiunilorfi pedagogiei raţionale limbei francese în şcolele poporale, de se pote numi j şi e sigură că va da unfi resultatfi corăspunZetorfi pentru astfelfi acestă tortură a sipritului, aduce şi pentru vieţa' creşcere şi instrucţiune, căci şcolarii de mintea mai de mai târdiu a şcolarului forte puţină câştigă, dar strică j cop ă îneepfi învăţarea unei limbi streine pregătiţi pentru într’o îngrozitore măsură nu numai desvoltării în limba, acesta prin instrucţiunea limbei materne, maternă... O astfelfi de instrucţiune., multă nu pote. Numai o astfelfi de organisare pote să delăture în să ţină; de asemenea nu va nega nimeni, că după e- scolele poporale strîmtorarea, nenaturală şi duşmană cul-şirea şcolarului din şcola elementară "i se va şterge fără turei, a limbei materne şi a celorlalte materii de înveţă-urmă aprope fotă grămădirea aceea de limbi, care i s’a mentfi, să păstreze pentru cultura generală capabilitatea imprimaţii cu atâta grije memoriei lui...	j de muncă a scolei, să apere chiar comunitatea şcolară de
Nici în Ungaria nu lipsesefi astfelfi de triste espe- scăderea culturei şi moralei, care de altfelfi nu se pote îm-rienţe. »Noua gazetă pentru şcolă* (Nr. 14 dela 2 piedeca.
Aprilie 1885) cu durere constateză din Banat.fi, unde s’a	Exelenţa Vostră! Asigurările demne şi lmiş‘ifore, pe
introdusfi în şcdlele germane planulfi de invăţământfl cari le-aţi esprimat.fi în înalta scrisore dela 22 Febr. 1873 dela 29 Iuniu 1879 — ceea	ce nu-i de	altfelfi rară	N. 1	cătră	superintendentulfi	acestei	biserici,	nu	s’au
casfi — »eă copii nemaghiari,	cari au cercetată regulaţii	datfi	uitărei	în acesta biserică,	căreia i	s’au împărtăşită,
o şcdlă cu limba mixtă pănă ce au impiinitfi 12 ani, Sâmburele scrisorei este, că D-vostră nu aveţi intenţiunea nu potfi în nici o limbă să ceiescă corecţii, cu atâta »să luaţi scolele confesionale bisericelorfi ce le susţină* mai puţină să scrie, întâmpină chiarfi greutăţi la recunoscerea seu »se aduceţi mai întâiu în margini mai ânguste ac-şi numirea literilorQ, nu pricepu ce eitescii din cărţile tivitatea şi influinţa confesională, ce de multă vreme de şcdlă, nu suntii în stare se	esprime fără	erore frase	lucră	pe acestfi teremfi.«
simple amplificate, nu potfi să	întrebuinţeze	corectă nici j	Nu ne	pulemfi îndoi, că	Excelenţa Vostră	nu	veţi
măcarii articolulfi limbei loru materne, er limba maghiară voi a promite o dreptă şi binevoitore realisare în acestfi o vorbesefi şi mai necoreetfi decâttt limba maternă.* j casfi acelorfi declaraţiunî, cari după înţelesQ le-aţî repeţitfi Asemeni efecte nimicitdre arii trebui — lucru fi-'şi cu prilej alfi art. XVIII din 1879. Causa stă în mânile rescii — să aibă şi asupra şcoielorii nostre germane D-vOstră, § 4 alfi numitului articolu de lege lasă ’n sar-acea organisaţiune. Ce instrucţiâ potrivită pentru edu- cina ministrului de culte şi instrucţiune regularea prin caţiune şi cultivare poţi afla acolo, unde jumătate seu ordinaţiunî a instrucţiunei obligate a limbei maghiare pen-celfi puţină a treia parte a orelorfi de săptămână e me- tra şcolile comunale şi de statfi, şi astfelfi şi numărulfi nitâ pentru combinata învăţare a duorfi limbi, dintre orelorfi de învăţămânlfi pentru şcolile confesionale nema-carî una în cele mai multe caşuri se presintâ spiritului ghiare. Nici o lege nu vă împedecă aşa dară să conce-copilului ca o limbă mdrtă şi nu oferă puncte de rudire? deţî dune o mai adâncă pătrundere a causei, după o Cum să ne ajungă vremea, se dămfi şcolariîorfi germani mai de aprope cunoşeinţă a relaţiunilorfi şcolare actuale ce este absolută necesară pentru spiritele tinere, din co-‘— organisarea instrucţiunei limbei ungureşcî cu nuraă-mora plină a culturei poporului lorfi şi să nu fiă străini de rulft de ore admisfi pentru dânsa, aşa cum a proectat’o propria lorfi limbă maternă, să avernfi destulă vreme şi consistoriulfi acesta pentru şcdlele poporale germane ale pentru învăţarea religiunei şi lectura bibliei ce-i indis- acestei biserici, corăspnn^endfi din punctulfi de vedere pensabilâ, să se facă dreptate celorlalte materii de în- pedagogică şi de dreptă alfi întregei biserici atât legei văţământfi, ce-sfi necesare pentru vieţa practică şi pentru câtfi şi scopului scolei poporale şi astfelfi să mijlociţi ceea nutrirea şi lămurirea cugetărei, caracterului, naturei, iu- ce din mai multe privinţe ’i de recomandată — ai se birei de patriă ? Numărulfi orelorfi de instrucţiune, im- da acestei- organisăvî, ce de doi anî esistă cu ştirea Exe-pusfi şcolelorfi nostre germane prin desfi numita ordi-} lenţei Vostre, terenfi şi vreme, să se desvolte naturală naţiune pentru instrucţiunea limbei unguresc! în şcdlele' celfi puţină în trecerea unei generaţiuni de şcolari, pen-cu mai mulţi învăţători din primulfi anfi începând!!, în tru ca astfelfi în faptă să se vadă dovada despre valorea cele cu unfi învăţătorii din alfi doilea anfi de şcolă, tre-jseu nevalorea sa.
bue să aibă de urmare în genere înăbuşirea puterei de i	De aceea noi înoimfi rugarea, să binevoescă Exe-
producere, aşa că poporaţiune* germană mărginită la’lenţa Vostră a lua spre cunoşeinţă proectulfi alăturată de aceste şcole va fi vătămată în interesele sale culturale j astă dată din nou pentru organisarea instrucţiunei obli-în cea mai mare măsură, va fi împedecată în desvoltarea gate a limbei ungureşcî în şcdlele poporale germane ale sa naţională şi va fi osândită ■— pe câmpulfi progresului' bisericei c. a. din Ardeii! şi numărulfi de ove ce e a generală alfi culturei — la unfi felii de heîotismii faţă cu se ’ntrebuinţa pentru acestă instrucţiune şi a avisa pe poporaţiunea maghiară, ale cărei şcoli poporale rămână j respectivele organe ale statului, să nu împedece în sco-neatinse de piedeca unei alte limbi impuse.	j lele ndstre poporale instrucţiunea astfelfi organisată.
In sfirşitfi amintimii numai aici şi vătămarea, ce o ]	Sibiu, în 27 Aprilie 1885.
nici unulii din sutele de dspeţl nu o ar fi pricepuţii, d/s^ cursulfi rămase afară.
—0—
Târguiţi anualii ce avea se se ţină în Lăpuşulil un-guresefi, comit. Solnocfi Dobeea, la 25 şi 26 Septemvre, s’a amânată în anulfi acesta pe filele de 28 şi 29 Septemvre.
—0—
La 27 luliu n. s’a împuşcată în Deva	Ne-
culae Munteanfi, din causă că nu găsea de lucru, ca potă trăi, şi pe lângă acesta trăia rău cu soţia sa.
—0—
Metropolitulfi României a răspunsă la notificarea metropolitului sârbesefi Teodosiu, felicitându-lfl dimpreună cu sinodulfi română pentru ridicarea lui în scaunulfi metropolitanii şi recunoscându-1 fi totodată de capii alfi bisericii autocefale în regatuifi sârbesefi.
—0—
Se vorbesce despre două visile princiare ce le-ară primi la castelulfi Beleşti, M. S. Regele, Z*ce »Naţiunea*, Ântâiu pe a principelui Eugenie alu Austriei, nepoţii ală împăratului Francisca Joset, şi apoi pe a principelui Bulgariei, care va sosi la Sinaia pela slârşilulfi lui luliu, în-torcându-se din Londra, unde fusese faţă la căsătoria fratelui seu.
—0—
M. S. regele Oscar alfi Svediei şi Norvegiei a decorată mai mulţi oficerî din armata română.
—0—
Se teFgrafiazâ din Marsilia, că acolo morfi de co-lerâ 10 pănă la 15 persone pe di. In Spania numârulil morţilorfi de coleră cresce mereu, se crede că furtunile întindă epidemia. Emigrările dureză.
aduce mărginirea instrucţiunei limbei germane prinorganisa-ţiunea şi numărulfi orelorfi de instrucţia limbei maghiare, vieţei nostre evangelice religionare, bisericei nostre protestante, prin acea împrejurare, că nesuficienta însuşire şi înţelegerea redusă a limbei germane scrise pune nestrămutate piedecl înţelegerii catechismului germană, cântâ-rilorfi germane, bibliei germane a lui Luther.
Decă şediele poporale ungureşcî arfi fi astfelfi mărginite şi strîmtorate prin impunerea instrucţiunei unei limbi, afara de cea maghiară, cum se face acesta cu şcolele nostre germane-evangelice prin ord. dela 29 Iuniu 1879, comunele cu şcoli şi autorităţile lorfi şcolare de bună sema nu s’arfi odihni şi arfi întrebuinţa tote mi-jlocele, ca să abată o astfelfi de lovitură dela mersulfi desvoltărei culturei lorfi.
Implinindu-şî acestă daforiă şi eu aceeaşi rugare păşesce acum subserisulfi plinii de stimă consistoriu în-naintea Esceienţei Vdstre.
Elfi e convinsă, că organisaţiunea instrucţiunei limbei maghiare în şcolele poporale germane ale bisericei nostre, care sa aşternută Excelenţei Vostre în 8 De-cemvre 1882, Nr. 2804, corăspunde sensului legilorfi, aşa cum se mau»festă elfi nu numai în legile anteriore» ci şi în articolulfi XVIII: 1879 precum şi în deefaraţiunile motivării şi raportului oomisiunei şi chiarfi şi ale Excelenţei Vostre, şi îmolinesee şi pretensiunile §-lui 4 alfi articolui de lege XVIII dela 1879, ca limba maghiară se se primesoă în şofileie poporale ne maghiare între obiec tele obligate de înveţământfi.
înainte de a fi frimesă acesta organisare şcdleîorfi şi autorităţilor!! nostre şcolare şi înainte de a fi introdusă de acestea — espedarea ei s’a făcu'fi la 16 Martie 1883, deşi actulfi portă datulfi 24 Decemvre 1882 ca datfi alfi desbaterilorfi consistoriului — V’a fostă îm-
Din şedinţa consistoriului bisericei evangelice c. a. în Ardelfi.
Dr. G. 1). Teutsch m. p. Carol Fritsch m. p. superintendentfi.	secretară.
---O-
SOIRILE DILEI.
Din Viena se telegrafeză, că profesorulfi de Universitate Dr. Reichardt s’a găsită la 2 Augusto spemju-ratfi într’o pădure lângă Modling. Avea 45 anî şl era profesorii de botanică la Universitatea din Viena. 0 bolă de stomaefi nevindecabilă l’a împinsă a se sinucide.
—0—
In Zdele acestea — scrie «Kronslădter Zeitung* — unfi numără de ospeţî germani şi români dela Zizinfi rugară pe comisarul!! băilorfi de acolo, pe vicecăpitanulfi orăşenesc!! Iosef Litsken, ca să dea unfi nume frumosului şi multă visitatului munte fără nume, propunendu-se în acelaşi timpii obicinuitul!! nume »Belvedere* seu »Bel-levue.« D. comisari! declară că e gata a face acesta; preotulfi dn acolo d. Torok încă promise, că va lua parte la botezarea muntelui şi că va ţine uni! discurs!! în limba germană, deorece ospeţii suntii mai numai Germani şi Români, cari nu înţelegi! de loefi limba maghiară. Acâstă împrejurare irită atâtfi de multă partea maghiară din sânge a unui domni! Gyertyanffy, comercianţi! de piei în Braşovii, a cărui mamă a fostă săsoică, încâtfi făcu preotului scandalfi şi protesta (!) în contra discursului germani! şi în contra oricărui altfi nume decât fi maghiarii. Este o dovadă a terorismului ce domnesce, că d. preoţi! Torok nu îndrăsni să ţină unfi discursfi germană. Dar fiindcă nu era nici înclinată să vorbescă într’o limbă, pe care afară de Gyertyanffy probabilă că
| Percliisitiuni domiciliare în Alba-Iuîia.
1	ţ
1	A.-lulia, în 4 Augustă 1885.
| Onorate Domnule Redactore! In legătură cu corespondenţa de curândfi publicată în st. »Gazeta* sub tit-lulfi ^spaima patriotică* Te încunosciinţezfi cumcă călcările de domiciliu şi secvestrarea romanului „Horea11 ur-: mezâ cu rigdre şi grabă mare. Tocmai acum am înţeleşi! curneă s’a călcată şi domiciliul!! d-lui advocată Rubinii Patiţia, făcându-se cercetare după aceli! opfi unde s’au şi aflată trei bucăţi, şi pe lângă ordinulO alăturată aici s’a şi secvestratfi.
Departe amfi ajunsă în molcomirea celorfi împilaţi!
Nr. 2778/bf. 1885
Onorabilului d-nfi advocată Rubinii Patiţia
în loefi.
Ordinii de perchisiţiâ domiciliară.
Find Domnia-ta acusatfi, că răspândesc! esemplare tipărite din romanulfi originală >Horea*, duşmană patriei, şi prin care se aţîţă ura naţională, şi fiindfi Domnia-ta cu temeiu bănuită, că ascunzi şi păstrezi în casa D-lale astfelfi de tipărituri în cantitate mai mare, din aceste I cause se ordonă contra D-lale perchisiţiune domiciliară | în sensulii § 48 punctfi a şi a §-lui 50 alfi ordinaţiunei cu dala 15 Augusto 1880 Nr. 2265 I m. r., mai departe la propunerea procurorului devenită ordinii, ceea ce ţi se aduce la cunoşeinţă cu aeelfi adausfi, că cu acesta perchisiţiâ este însărcinată judele de cercii Csecs Andras.
Alba-Iulia 4 Augustă 1885.
Dela judecătoria reg. de eercO: Csecs m. p. jude reg. de cercă.
Deva, 2 Augustă 1885,
Tergulâ de vite în Deva. — Ordinaţiunea ministrului de fi-nance şi urmările ei.
Nu potfi a nu aduce la cunoşeinţă onoratei redac-ţiunî şi a onoratului publică resuitatulfi târgului de vite ţinută în 30—31 luliu 1885 în opidulfi Deva, şi totodată nu potfi să nu faci! oreşlcarl reflecsiunî vis-â-vis de ordinaţiunea rigurosă a ministrului de finance pentru încasarea dârilorfi, competinţelorfi, a dijmei, etc.
Tergulfi de vite a fostă mare. Cam Ia 6000 capete de vite au fostă aduse spre vân4are. Din acestea s’au vânduţii 200 boi, 900 vaci, viţâi şi cai Boii s’au alesă forte tare şi au scăfjutfi în preţfi pănă la 80 Câţi au vânduta toţi au vândută cu scădere. Eu i-a întrebată pe neguţătorii de boi, cum de aşa puţini cumpără — şi cu scădere, ei au răspunsă: afacerea dela Po-jonfi ne-a stricata mulţii, apoi ridicarea vămei şi în Germania acuma totfi din Galiţia, Moldova şi Rusia cumpără boi, însă nu suntii îndestuliţl cu ei, pentru că: carnea lori! n’are dulcâţa care o au carnea vitelor!! ndstre, şi dacă ferbe e fără gust ii — vânătă. Avcmâ însă nădejde că eră vorfi cumpăra dela noi, de altmintrelea pentru familia Curţii totfi boi de Transilvania se taiă.
Vitele mărunte pentru aceea au trecută atâtea, pentru că au fostă de totfi eftine, o vacă cu viţeii! s’a vânduţi! cu 40, 30 şi 22 fi., pe cari mai ’nainte au căpătată 80, 60 şi 45 fl., viţeii asemenea. £tă deră că nici vitele nu au preţfi, bucatele nu, băuturile nu. Nu, căci ou avemfi cui le vinde, nu-i concurenţă, nu avemfi pieţe, ţi
Nr. 165.
GAZETAgTRANSILVANIEI
1885.
pentru ce ? Penlru câ statele vecine au rădicată vămile contra nostră întru atâtă, de nu mai putemă esporta.
Arnă ajunsă der a fi esehişi din pieţele Europei. Şi ore cine portă vina la acestea? nimenî alţii, deeâtă câr-miiitorii ţărei ! De va dura totă aşa peste 2—3 anî tre-bue să urmeze ună »Krâch».
Acumu o să facQ amintire şi de ordinaţiunea ministrului de finanţe, prin care au fostă provocate tote inspectoratele de dare din ţerâ, ca iote dările, competenţele, răscumpărarea dijmei, restanţe etc. cu cea mai mare rigăre — şi asprime pănă în 1.5 Augustă să se executeze şi încaseze (ne mai aşt.eptândă resultatuîă recurseloră—căci dacă se voră reduce sumele comnetinţeloră, se voră da banii îndărăptă — mulţămescă de astfelă de resolvire, dacă voiu fi silită ultimele bucate ort vite a le vinde, pentru că a murită tatălă meu ori maica mea), pentru că : acuma a venită secerişulă şi din economia de casă potă face agricultorii bani, după (fisa ordinaţiunei ministeriale, că se plătescă. Der de unde bani decă nu suntă in cir-culaţiune? Rămână numai ai amploiaţiioră, cari capătă banii în prima, căci toţi ceilalţi bani din ţeră se inca-sâză pe dare, ca cu ea să se plătescă amploiaţii şi dobânzile la consorţulă lui Rothşild — din a cărui graţiă trăescă şi domnescă confraţii maghiari.
Acuma eră voră face jidanii bună gheşeftă, căci vândându-se prin execuţiă bucatele cele prdspete ale bie-tutui ţărână, le voră cumpăra cu ună bagatelă. Astfelă statulă perde şi ţăranulă sărăceşce. Ce va să se alegă din noi, dacă nu voră întreveni oârmuiiorii ţărei, pentru a aduce bani în ţeră, ca pentru ce avernă numai să se deschidă pieţele pentru esportă.
numai aşa ne vomă putea mândri cu o musică naţională, trulă Universităţii, o serată, în cursulă căreia generalulă
alesă. Şi apoi erăşi, nimică nu e în stare de a entu-siasma, fermeca şi înveseli o adevărată inimă românescă, ca cântările românesc!.
Serata a fostă tare bine cercetată, nu numai de publieulă română ci şi de străini. După cântare îndată s’a începută danţulă continuându-se cu entusiasmă tine-reşcă pănă cătră 4 ore dimineţa.
Din frumosa cunună de d-ne şi d-şore ce au luată parte la acesta serată amintescu: D-neie Siojană, Ră-dulescu, Martinescu, Gosgarie, Haţegă, Popovici, Nedelcu, Brediceanu, Majoră (medicului), Pavelă, Martinovski ş, a. D-şdrele.: Rădulescu, Martinescu, Vladă de Sălişte din Peşîa, surorile Colibaşă, Ciuciu din Haţegă, Pavelă, Nedelcu, Brancoviciu şi multe alte române şi străine.
Pre lângă frumosulă succesu morală a mai avută Reuniunea şi ună bună succesu materială, îneasându-se sera preste 130 fi. v. a. N’ar strică nici decâtă, decă
sir Peter Lumsden, reînlorsă de curăndă din Afganistan, a ţinută o interesantă conferinţă asupra moravuriloră ooporaţiunii turcomane, care locuesce în nordulă Hera-fului. După povestirea sa, femeile turcomane suntă de timpuriu obicinuite la lucru. Când s’au logodită, îşi facă singure trusoulă şi pe câtă este cu putinţă articolele viitorului loră menagiu, pănă chiară şi covorele şi mobilele. După obiceiulă locală, logodniculă dă mai înainte de nuntă părinţiloră fetei ună dară, de ordinară elă consistă de 100 de berbeci; cu tote acestea, darulă se păte face şi în bani. După ce viitorulă soţă s’a înţelesă în acesta privinţă cu părinţii fetei, organisăză pentru celebrarea căsătoriei curse de cai seu alte serbări, care ară plăcea amiciloră săi. In urmă gătesce o cămilă cu tote txebuinciăsele, pe care o trimite viitărei sale soţii şi care trebue să joce ună rolă ore-care în (fiua nuntei. In aceea <fi, logodnica şede pe ună covoră înaintea
biroulă Reuniunei din când în când ne-ar ţine în curentă j unui cortă, încunjurată de membrii familiei sale. Membrii şi cu afacerile financiare ale Reuniunei.	—d—	j familiei viitorului soţă vină atunci pentru a o lua, dar
____^_____ | amicele logodnicei se opună ca să nu o ia aruncându-le
j în capă ouă crude şi alte proectile; femeile mai în SCIRÎ TELEGRAFICE	verstă iau parte la luptă aruncândă în învălmâşală lămâi
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.«)
şi struguri, şi învălmăşala devine generală. In mijloculă luptei, sosesce logodniculă care se aruncă printre grupele luptătoriloră, libereză pe viitorea lui soţiă şi o urcă pe cămila, de care am vorbită. Îndată fie-care îşi pune
* *
*
VIENA, 6 Augustă. — După cum anunţă (Jiarele, întrevederea Ţarului cu Impăraţulă Austriei va fi la 24 Septemvre în Kremsier. Voră armele josă şi logodniculă îşî duce logodnica în mijloculă asista şi Ţarina şi ImpSrătăsa Austriei, şi proba- j feiicităriloră şi ală strigăteloră de bucuriă ale asi bilă că şi prinţulu de corbuă Rudolf. Presenţa stenţiloră. miniştriloru de esterne din ambele părţi este ne-Ca uitimă remediu recomanda înaltului ministeră j îndoidsă.	j
de finanţe în folosulă statului şi ală debitorului lui, ca eu j PARIS, 6 Augustă. — Senatulu a votată ajâ ^jarului »P. K." comunică următorea scenă dintr’o deosebire bucatele executate, se le ia statală în preţulă legea privitore la sporirea taxei pe productele şedinţă a camerei greceseî: «In cursulă desbateriloră de Stipulata .le consorliultt din Budapesta, ea s6 se regresele din România.	‘	‘	: deuEtătţile ale camerei, s’au petrecuta şi scene (urtanose,
Câta şi caia ambii, .şi cu deosebire acuma, deorece roda, LONDRA, 6 Augusta. — Iu camera comu ba thiar?i scandai6se> oare dacă s'artt repeta mai adeseori in grâu e numai pe jumătate. Astfelă Statuia adunânda jnelorft Hicks Beach a accentuata drepturile'artl Injosi pariamentuiQ Inaintea poporului_ 0 astfelă de
0 scenă parlamentară. — Raportorulă din Atena
bucatele din t6tă ţera, va câştiga încă din ele, pentrucă din timpă în timpă preţulă loră va oreşce.
Unu economii.
Lugoşiu, 3 Augustă 1885.
Domnule Redactoră! In sera de 1 Augustă s. n. a. c. «Reuniunea română de cântări* din locă a aranjată o serată de cântare şi danţă în grădina »S-hneider«. Sucursală musicală la acestă serată l’a dată musica militară a. Reg. de Inf. c. c. Nr 43 din Caranseoeşiu Fiudcă la noi, musica militară nu e ună ce de tote . (filele, deărece uu o avemă în locă, aşa totă omulă cu nerăbdare se grăbea în acestă sără în grădina »Schnoider,“ ca să se desfăteze (âteva momente la au(fulă corului română şi musicei militare, acelei musice, care cu atâta farmecă a sciută să ridice curagiulă brav:loră românaşî dela Reg. 43 pe stâncoşii munţi ai Grivosciei.
spre a-si îndeplini lucrarea.
şi datoriele speciale ale Porţii cu privire la- scenă s’a întâmplată cu ocasiunea desbaterei proiectului Egiptu adaugându, câ unu punctă ală misi- jege asUpra modificării dării de consumă pe vină. unei Ini Wolff este a face ună arangiamentă grau ia ^re s^raj când avea să intre în desbatere pro-cu Turcia^, ^ Anglia^ vrea să îămână în Eg*iptă jectulii şi se biciUiască. Deputatulă oposiţională Eutaxias
j propuse amânarea desbaterii pe (fiua următor-. »La o j astfelă de oră, (fise elfi» şi după ce camera a lucrată o '(fi întrăgă pe o temperatură de 33 grade Celsius, e cu ; neputinţă să se desbată ună proiectă atâtă de importantă. Deputaţii nu suntă în posiţiune d’a mai sta în cameră." Atunci îi replică Korizis din maioritate: «Nu
-o-
DIVERSE.
0 dramă amorăsă Ia New-Orleans. — Ună grozavă
BIBLIOGRAFII.
actă de răsbunare sa săvârşită în (filele trecute in New-; eştj ţn stare să desbaţî; dacă eşti beată du-te şi stu-Orleans, care a pusă în mişcare totă oraşuîă. Mr. TăO' pesce.« Gând Eutaxias îi replică printr’ună gestă plină mas Boasso, şefulă poliţiei criminale, a fostă împuşcată dispreţil, că numai uuă smintită ar pută vărbi pe stradă în (fiua mare de cătră o tânără fată de 18 ai?.a^ atunej furtuna să deslegâ. Vr’o 30 pănă la 40 de-ani, o brunetă frumosă ca ună tablou, anume Caterina pUtaţî din maiorîtate se aruncară asupra colegului loră Khun. Gu acesta se esplică şi faptulă, pentru ce Boasso Kutaxias, îlă ameninţă eu bastânele loră şi cârcă sâ-lă cu o (fi înainte avusese o întâlnire cu ună orecare Khun. târască de pe tribună. Atunci celă ameninţată pune
Progarnula esecuteta de coral® Reuniunei a foaia if	rănlt“ «reu- L"c™,(> s'a	Bo»sso mftna pe eoauntt ca ti se apere, şi se nasce o păruială
tirmâtoruIO:	1. Czegka: „La lina i*vortt,“ ‘cor# bSr-l "“f*	““'C »n,/“'c0	a.0 Umito Khun. foma|ă. se au4,au bine loviturile de baeldne. Numai
bătescfl 2 C Fcker- Anroninren Prmăverei “ coră I ° t,mpu Q din urmă se indrâ80stl cu pasiune de frumosa	îndelungată timpă isbuti preşedintele să restabilescă
G Reinecke• ° Frnneulă în lâffănft “ coră ^ater'na ^ botârî că cu orice preţă ea trebue să devină ijnjştea, chemândă apoi la ordine pe deputatulă Eutaxias j
a sa. Dar înainte de tote trebuia paralisată tatălă fetei, Şarjjoţ» dura încă pănă la 6rele 123/4 după rr.e<|ulă deorece Boasso spera, că pe femeile singure mai uşoră le n0pjn *
pote câştiga pentru planurile sale. Prin intrigele sale i	______________
fine espertulă criminalistă isbuti să semene discordiă în-; tre părinţii fetei şi aduse lucrnlă aşa de departe, că j
aceştia se despărţiră. Gaterma, fata. râmase la mamă-sa. | »Scola practică* tomulă IV Nr. 3 şi 4 pro luniu Boasso avea aşadară joculă său de jumătate câştigată.1 şi Iuliu a. c. au apărută cu următorulQ sumară: Cate-După ce convinse pe fată despre pasiunea sa, îi ceru chese şcolare: If. D-(feu e eternă. — A asemăna, a mâna. ElQ istorisi fetei lesne credătore, că n’ar fi îndeosebi, a compara (lecţiune practică din învăţă-realitate căsătorită, că femeia sa ar fi o persănă pe care ( mentulă intuitivă). — Adverbulu (din «Gramatica ele-a luat’o la sine, fiindcă avea trebuinţă de imporţanta ei:mentară* de Jeremievicî-Dubău.) Din calcululu elemen-mărturiâ într’ună procesă interesantă şi deci trebuia să tară: Traetarea numărului 6. — Primele lecUuni de geo-o sustragă intrigeloru partidei contrare. Acuma însă,' metriă: Gubulă (fine). — Fluturulu comună (din »îndrep-de dcagulă Gaterinei, ar fi espedat’o dela elă. In scurtă,! tară teoretică-practică pentru învăţământulă intuitivă de manevra sa isbuti mai cu semă că fata incă avea sim j V. Gr. Rorgovană). — O nouă ordinaţiune ministerială patiă de elă. In calitatea sa de funcţionară criminală privitore la limba maghiară în şcolele poporale. Reu-supremă, Boasso sciu să-şî procure o licenţă falsă de' niunea Mariană Năsăudenă. Abcficerea mea din postulă căsătoria, de care avea lipsă înaintea judecătorului, care! de referenta şcolară în cerculă Rodnei. — Apelulă Ate-îndeplinesce cununia în America. Caterina, în ilusiunea | neului Română. Bibliografia.
că este legitima soţia a lui Boasso, se predete înşelăto* j Preţulă abonamentului la ^Şcăla practică« pe anulă rului. Dar curăndă după căsătoria înşelătoria eşi la ivâlă. | întregă e 3 fl. v. a. Esemplare complete se găsescă. Caterina arătă tatălui ei actulă de cununiă şi acesta j Prenumeraţiunile a se adresa la redacţiune în Năsăudă îlă declară de falsă. Se duseră la femeia lui Boasso şi j (Nassod-Transilvania). atâtă tatălă câtă şi fata se convinseră, că aceea este j soţia legitimă o lui Boasso. Bătrânulă Khun făcu ară-s
tare tribunalului. Dar Caterina nu se mulţămi cu acesta; \	Cursului pieţei Braşov?;
mixtă. 3. C. Reinecke: ,,Prunculă în lâgână,u coră mixtă. 4. Czegka: ,.Frumosie“ coră bărbătescă. 5. Adam: „Junimea Parisiană“ coră bărbătescă esecutată de Reuniunea română şi de „Lugoser Musik und Ge-sangverein.“
Programulă a fostă esecutată cu deplină precisiune şi armoniă, atâtă de corurile rnieste, câtă şi de celă bărbătescă, ceea ce pote servi numai spre mare laudă şi încurajare atâtă gingaşeloră coriste câtă şi braviloră bărbaţi, precum şi distinsului condueătoră de coră ală Reuniunei, tânărului Iosifă Gz^glna.
Corona frumosului succesă ală Reuniunei în sera de 1 Augustă a fâcut’o punctulă ultimă din programă: «Junimea Parisiană« executată în românesce de corulă română îmbinată cu corulă reuniunei: «Lugosen musik and Gesangs-Verein*. Era ceva împunătoră de-a asculta ună coră atâtă de puternică, ecsecutândă cu atâta precisiune acestă frumosă piesă.
E de însemnată, că în acâslă sără s'a înaugurată de multă dorita pace între aceste două Reuniuni lugoşeue, ceeace ar fi de dorită în interesulă ambeloră Reuniuni, ca să fie câtă mai durabilă.
Una de carea ar trebui să ţină în totdâuna contă corulă reuniunei române din locă, precum şi ori şi care coră românescă ar fi, ca încâtă numai e posibilă, la fiecare oeasiune să se cânte piese musieale originale române mai lăsândă la o parte traducerile străine.
Ce e dreplâ, repertoriulă musicală de piese originale române nu e aşa avută ca celă germană; dar totuşi a-vemă şi noi, avernă celă puţină atâtea, câtă la fiecare oeasiune să se potă cânta ba renii una.
Şi apoi şi aceea e de considerată, că decă voimă ca să ia ună avenul mai însemnată şi musica ndstră naţională, să cercămă, încâtă ne-e cu putinţă, Reuniuni române de cântări precum şi singuratici, şi în speciă gingaşele dame şi domnişore române ce cântă la piano, a sprijini pre autorii musicali români şi piesele ce le avemă a nu le desconsidera, pentru câ eu credă, că numai şi
ea însătoşa după sângele aceluia, care o înşelase şi o desonorase. Lua în ascunsă dela tatălă său ună revol-veră şi căuta pe seducătorulă ei, pe care îlă şi întâlni pe stradă. Fără a-i adresa o vorbă, împuşca pe Boasso. Glonţulă îi pătrunse partea drăptă. Eiă smulse fetei re-voîverulă din mână (ficendu-i: ,Nu ţi-ai făcută bine lu • erulă!« Apoi chemă ună birjară, se sui în birje şi plecă acasă, unde muri încă în aceeaşi nopte.
* * *
Căsătoria la Turcomanî. — Societatea regală de geografia din Londra a dată acum eâte-va (file, la tea-
din d Augus st. n 1885.
Bancnote românesc! . .	. . Gump. 8.83	Vând	8.85
Argint românesc , .	. . » 8 75	k	8.80
Afapoleon-d’orî ....	9,88	»	9.92
Lire turcesc! ......	. . » 11.15	>	11.20
Imperiali		. . » 10.10	»	10.15
Galbeni .......	. . » 5.85	»	5.90
Scrisurile fonc. «Albina*	. . » 100.50	*	10 L—
Ruble Rusesci		. . > 122.5	»	123.5
Discontulă *	. . 7—10 % pe	ană.	
Editoră: Iacobă Muresianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 165.
1885.
GAZETA TRANSILVANIEI
î« btuna de Vlev<.ft,
oiu 5 Augustfl st. n 1885.
Rentă de aură 4°/0 . , , 98.85 Rentă de hârtiâ 5°/,, . . 92 25 împrumut; îlă căi Icră ferate
ungare ............ 198.60
Amortizarea datoriei căi-loră ferate de ostil ung.
(1-ina emisiune) . . . 98 50 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de astă ung.
(2-a emisiune) .... 123.
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) .... 109.20
Bonuri rurale ungare . . 103.50 Bonuri cu cî. de sortare 103.50 Bonuri rurale Banat-Ti-rmşă ........ 102.50
Bonuri cu cl. de sorta,rel02.25 Bonuri rurale transilvane 102 30
Bonuri croato-sîavom; . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............98.
Imprurnutulil cu premiu
ung....................119 30
Leşurile pentru regula rea
Tisei şi Segedinului . 120 20 Renta de hărtiă austriacă 82 60 Renta de arg. austr. . .	83.30
Renta de aură austr. . .108 85 Losurile din 1860	. . . 140 —
Acţiunile băncel austro-
ungare..................874
Act. băncel de credită ung. 287.— Act. băncel de credită austr. 282.80 Argintulă —. — GalbinI împărătesc! ....	5 91
Napoleon-d’orI............9.93—
Mărci 100 împ. germ. . . 61.45 Londra 10 Livrea sterlinge 125.45
Biirsa de Bueureseî.
Cota oticiaiă dela 23 Iuliu st v. 1335
Renta	româna (50„),	Curnp. 88 V,	vend 8972
Renta	rom. amort. (5°/0) . .	93	931;2
*	convert. (6°/0)	887a	897»
bnpr.	oraş. Buc, (20 fr.) .	30	32
Credit	fono. rural (7°/0) . .	100	101
3»	55 55 (5»/o) •	85	86
9	» urban (7 0/0) . . • . (6•/„) . .	98 V2	997»
»		91'/»	92V,
*	■ (5°/.) ■ •	83	84
Banca	naţională a României	1240	1250
Ac. de * * Aură	asia. Dacia-Rom. > Naţională	10V2	11
Basv*n	jte austria ce contra aură	2.04	2.05
Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeti Transilvaniei" se pot* eni*p*ra în tutungeria Iui I. ©re»»».
Unu practicanţii din o familia bună se primesce în magazinul* de sticlăria şi de porţelan* a lui
KAROL MULLER.
Proesimele trageri de loteria
la 14 (Augusta si. n.
Promesse
pentru losurî întregi reg. ung. cu premii â 3 fl. 50; pentru jumătăţi de losuri 2 fl. 25 cr. Câştigurile principale de fl. 150,000, 15,000, 5000, 4 â fl. 1000, 18 â fl. 500, 1475 â 144.
T6te câştigurile suitlâ scutite de dâre!
Promesse
pentru tragerea dela 17 Aug. st. n. a losurilor* o est. Ktoden-Credit numai cu 1 fl. 50 cr. Câştigurile principale fl. 50,000 etc.
Mai departe recomand* losurile esposiţiunei din Budapesta â fl. 1 bucata, 11 bucăţi numai cu 10 fl. Câştigul* principal* 100,000 fl. în total* 4:000 câştiguri. Se află de vendare în zarafia lui
FRIEDERICU ORENDI
strada Teatrului Nr. 94.
unde se primesc* şi tot* feliu de cupone şi losuri trase la sorţi.
se pot* face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşori? prin mandate poştale.
Adresele ne rugăm* a ni se trimite esact,* arătându - se şi posta ultimă.
PREŢULtJ ABONAMENTULUI ESTE:
Pentru Austr o- Ungaria-.
pe trei luni..........................3	fl. —
„ şese luni.......................... 6	fl. —
„ un* an*............................12	fl. —
Pentru România şi străinătate.
pe trei luni ........................10	franci
„ şe.se luni.........................20	,,
,, un* an*...........................40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.'
Mersulu trermriloFU
pe linia I*redealu-Budapesta şi pe linia TeluşiT-Aradâ-Kudapesta a eălei ferate orientale de stat* reg. ung.
Predealâ-Budapesta
Trenă Trenă j Trenă ! accelerat jomnibus
Trenă
omnibus
Budapesta—Predeaiâ					
	Trenă	| Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
	omnibus	accelerat	omnibut	de	omnibus
				persone	
Viena	6.47	7.15 1,45	—	i	—
Budapesta			3.15	6.20	8.0)
Szolnok	10.37	3.45	7.2$	9.11	11.49
P. Ladâny	1.44	5.21	8.^7	11.26	2.31
Oradea mare	5.33	6.41	—	1.28	...
Vârad-Velencze	-—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-Vâsârhely	—	—	9.59	2 11	—
Mezo-Telegd	—-	7.14	1078	2.31-	—
Râv	—	7.42	11.36	3.18	—
Bratca	—	—	12.li	3.41	—
Bucia	—	—	12.43	4.01	—
Ciucia	—	8.31	1.31	4.26	—
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana		—	3.29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.0	5.50	—
Ghirbău	....	—	4. i.8	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.36	6.24	—
iUnşia |	12 0	1.0 0 10.16	5.05	6.43 7.0*	—
Apahida	12 31	—	—	7.76	—
Ohiris	2.16	11.24	—	8.51	—
( Cucerdea >	3.12 3 4	11 43	—	9.31	—
		\ '■ 45	—	9,43	—
Ui6ra	3.41	—	—	9.51	—
Vinţulă de snsă	3.5 •	—	—	9.68	—
■-Vujdă	4.2	12.06	—	10.24	—
Gîiffşă	4.50	1.2,22	—	10.4^	—
Crâciunelă	5.41	—	—	1128	—
Blaşă	AO	12 57	—	11.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
5topşa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
Madiaşă		1,45	—	1.22	6.01
Siisabctopole	—	2.06		1.56	6.40
	—	2.3.1	—	2.34	7.20
Haşfaleu	—	2,5(	—	3.02	8.01
Homorod	—	H.4k	—	4.41	10.05
Agostonfalva	—	4.19	—	6 30	11.0-
Apatia	—	4,34	—	6.08	11.3
Feldidra	—	4.53	—	6.35	12.14
Braşovă (	—	5.20 5 3	—	7.14	1.09 1.50
	—		-—	...	
Timişă	—	6.07	—	—	2.48
Predeal* | Bucurescl			6.32	—			3.23
	—	7.30	—	—	4.56
		11.35			9.4î
Bucurescl
Predeal*
Timişă
Braşovă
Feldicra
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişora ^
FJisabetopole
Mediaşă
Copsa mi«ii
Micăsasa
Blaşiu
Crăci unelă
Teiuşft
Aiudă
Vinţulă de su.să
Uiora
Oncerdea
’ihirisft
Apahida
RhirbAu
Aghirîţă
Slin*
HukRLiC’
•' b»:cî!i Bucta B-raica R6v
Mezd-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Vârad-Yelinţe
Oradia-mare
i
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-pesta
Viena ^
V
Nota:
6.22
7.01
7.33
8.01
8.45
10.10 î 0 29 10.39 i .19 11.54 12 s.2, ;6
1.30 t.46 2.11 255 3.17 3.2 *
3.31 4.0'-* 5 36 5 5
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.2* 8.47 9.06
9.26 10 01 10 20 10.30
10.37 10.51
12.37 2 53
5-00i
9 45 9.47 10.1 10.44
10.51 j 11.18 11.36
11.51 12.23
1.19 1.30 1.37 2 05 2,25 i> 36
;U3
3.40 4.0 i
4.24
4.49
8 22 8.48
96.3 9,18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 03
6 09 6.35 3.00
Orele de nopie
7.45
12.50
1.09
i.40
2.27
2,55
3.38
4.17
4.47
5.42
7.37
8.0 *
8.21 9 0
9.4
î0.0;'
6.2*'’ 6 9 7. 5 7.43
*i 2 -8.55 9 04
9 U u23
12,32
: nU
6.08 —
7.14
7,43
10.37 12 50 4.45
10.05
10.50
8.00
8.3
8.59
9.34
îO.U
11.04 12 17
12.4 1.21 2s.05 | 3.08! 3.39| 3.55 4.0 *
8.22
10.30
6.051
suntă cele dintre liniile grose.
Tipografia ALEXI, Braşov*.
i Teinşâ-Aradi\-Buda|»esta				Budapesta-AradA-Teiuşâ.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persone		persone	accelerată	omnibut
Teiuşft			1		11.00	7.15	
	11.09	•		3.56 4,2 7	Viena			—
Alba-Iulia	11.46	—		Budapesta	8,0o	1.45	SiO
Vinţulă de jos* Şibot*	12.20 12 52	—	4,53 5.19	Szolnok )	11.02 11.12	3.44 4.02	1200
Orăşfia	1.19	—	G.4I	Arad*	3 37	7 53	5.95
Smeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţ*	4.13	—	619
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46
Br&nicica	3.04	—	7.04	Pauliş*	4,51	—	7.00
flia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3 50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	*••.12	Berzova	5.57	—	8.iq
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bârzova	5.58	—	9,29	Zam	7.14	—	9.28
Conop*	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	10 28	llia	8.01	—	10.17
Pauliş*	7.12	6.30	1D.37	Branicîca	8.21	—	(0.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţâ	7.56	7,17	11 18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.28
Aradft	8 10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
Szolnok ‘ 1	2.39	12.00	45	Şibot*	10.43	—	12.5?
	3 16	12.14	5.10	Vinţul* de jos* Alba-Inlia	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10 j	2,10	8.16		11.19	—	1.40
Viena	-i	8.00	6/ )5	Tefuş*	1205	—	2.'4
Aradti-TInDifŞ'ârA				Simerla (Piski) Pelroşeai			
	Trenă	’irsnă de	Trenă de		Trenă de	Trosă	Trenă
	omLvbn*	persone	persone		persone	omnibus	omnibus
				^Iisuerla			2.23
Arad fi	6.00	1.2.55	8.25		63)	11.50	
Arad ulii nou	6.25	1.21	8.36	Strein	7,0 >	12.27	3.00
Nemeth-Sâgb	6,50	1.46	8.r4	Haţeg*	7,53	119	3.49
Vmp;u	7.19	2 18	9,13	Pui	8.16	2.10	4.4!
Orezttaiva	7.38	2.36	9 25	î>ivadia	9.33	2.57	5.28
Merc-zifaiva	7,56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	607
mierie	8.42	3.40	1016	P etfcroşejii	10.43	4,04	(Ui 9
Tlmi A radii				Petroşeiil—	Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă du	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persone	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers,
Tlnalş6r£it	6.07	12.25	5 00	Fetroşeui	6,49	9 33	5.28
Merezifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.0*:
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Grivadia	8.06	1.0 54	6,45
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.37	7.25
N6meth-Sâgh	7.23	2.25	653	Haţeg*	9.31	12.17	802
.Aradul* nou	7 40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
Arad*	7.50	3 10	7.40	§iaeria	10.53	1.35	9.15