«KDAOflUSKA Şî AI>niXLSTKAlir.\KA s
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,<JAZETA“ IESE ÎN FIECARE pi.
Pe uniS anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe a n Q 40 fr., pe ş 6 s e luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci.
TRANSILVANIEI
St PRENUMERÂ:
ANULU XLVIII.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
8orlaorT nefranoate nu ae prlmeaott. — Hanuaorlpte nu ae retrimită.
m 164.
Joi, 25 Iuliu, (6 Augustu).
1885.
Braşovfi., 24 Iuliu (5 Augustd) 1885-
Se miră guvernamentalii din Cluşiu, că sgomotulu ce l’a produsu în diaristica română ordonanţa d-lui Trefort dela 13 Iuliu a. c. încă nu s’a aşeijatu.
Le aru plăcea dumnâlorfi fără îndoială să lMmă să addrmă lucrulu şi să nu mai cerce-tâmă dâcâ ordonanţele ministrului de culte şi de instrucţiune publică suntu basate pe dreptate şi pe lege său nu.
Foile maghiare afirmă că autorităţile bisericesc! române aru fi abusatu de drepturile loru autonome faţă cu învăţătorii poporali de sub ju-risdicţiunea loru, dâr nu suntu în stare a aduce
ministrulu însuşi se provdcă la acelu paragrafu numai încâtă printrînsulu se stabilesc!! per ana-logiam caşurile de destituire a învăţâtoriloru poporali. De aceea nici nuLşî p6te motivă cererea de a i-se aşterne spre aprobare decisiunile auto-rităţiloru ndstre bisericesc! în căuşele disciplinare ale învăţâtoriloră, decâtu pretecstându, că s’au comisu unele abusurî şi afirmândă că voiesce să apere dreptulii de supremă inspecţiune „în deplină măsură."
Legea de instrucţiune (art. 38 din 1868) lasă şcdlele, ce le înfiinţăză şi le susţinu confesiunile, sub jurisdicţiunea şi inspecţiunea loru pro-priă (§ 11) si arată marginea până la care se
j	M	~	! p6te estinde dreptulu şi oficiulCi guvernului de a
dovedi pipăibile pentru justificarea acestei atir-!r	r v	°
j le supraveghiă (§ 14); ea nu ia din mâmle au-
Noi le răspundemu: nu autorităţile române
! torităţiloră confesionale nici urnă dreptu, ci pre-
,	.	• • i. i - m /	, *	ii scrie numai norme pentru zidirea, adaptarea şi
eclesiastice, ci ministrulu Iietort însuşi este acela, [	r	.	1 r	Y
provederea scdleloră cu recvisitele necesare precum şi pentru calificaţiunea învăţătorilor^.
care abuseză de puterea sa în pivjudiţiulu auto-,
nomiei ndstre bisericesc! şi acăsta suntemu în stare a-o documentă chiămându ca mărturia legile esistente şi faptele săvârşite.
a ,	, t i w * atuncî trebue să se observeze, ori are biserica
Autonomia — ne spune guvernamentalului:	’
_	antnnnmiQ avi mi
Eată ce stabilesce legea.
ţ)ice „Magyar Polgar“: dâcă este o lege,
„Magyar Polgara în numărulu său de alaltăeri — nu este pentru aceea ca să acopere nedreptăţile fi abusurile.
Dreptulu de supraveghiare aiul guvernului faţa cu scdlele năstre confesionale — replicămfi noi — nu este pentru aceea ca să acopere măsurile arbitrare şi nelegale ale d-lui Trefort.
„Magyar Polgar14 se încărca a ne
autonomia ori nu.
Noi răspundem ti: dăcă este o lege, atunc: trebue să o observeze şi d-lti Trefort, ori îi convine or! nu.
Făiei cluşiane, precum amă documentată, nu i-a succesu a ne lumină încâtă privesce drepturile autonăme ale bisericei năstre, garantate
,	. prin lege. Cu atâtu mai multu însă ne-a lumi-
lumina 44 ■	®
...	.	. .	’ .	’ ! naţii, pote fără voia sa, asupra „intenţiuniloru
că corectă şi legală procede ministrulu de mstruc-l	I W A	..	.
A . • t	..	.	. părintesc!11 ale guvernului ţaţă cu învăţătorii şi
ţiune, când intetdice autontăţuoră nostre şcolare .	.	. ,	; ,
A	.. jcu instrucţiunea nostră romanescă când es-
coutesionale de-a mai destitui pe învăţătorii P°“ c]am^.
poralî de sub jurisdicţiunea loră, fără aprobarea!	’	„ TT -	. . v v .
k prealabila. Dreptu dovada cit&ă §-ulfl 138 înv6ţătorii românI {aţA cu autoritAţile române alu art. de lege 38 din 1868. Acestu paragrafă j)e ajc| încolo învăţătorii români voră iubi gu-sună aşa :	vernulă şi voră alerga la elă în contra oricăroră
„învăţătorii se alegă pe viaţă şi din oficiulă abusuri ale superioriloră loră.,. Ei şi-au aflată loru se potu depărta în urma decişi unei consiliu- doftor! maghiar!.... Nici ună părui din capă nu lui scolastică cercuală numai pentru negligenţă ' va ma* atinge in viitorii învăţătorului ro* grea, escesu morală său pentru crime politice. mană, cure nu se vu închina dinaintea principieloră Aceste decisiunî suntă a se aşterne însă pentru naPona^e a^e preotului şi directorului său... aprobare ministrului de instrucţiune publică."	Inţelegemă intenţiunea, vedemă direcţiunea
„Magyar Polgar" ne dovedesce prin acestă citată alu său mai înteiu, că nu eunosce legea şcolară dela 1868, alu doilea că n’a citită cu atenţiune nici măcară ordonanţa cea scurtă dela 13 Iuliu a d-lui Trefort.
Paragrafulă susu citată vorbesce numai de decisiunile „consilieloră scolastice de cercă" şi jice că „aceste decishmiu suntu a se aşterne ministrului spre aprobare; elu nu se referă de locă la scdlele confesionale, ci la scdlele comunale, pentru că consiliele scolastice formeză numai pentru scdlele comunale în căuşele disciplinare forulu de a doua instanţă. Acelă paragrafă privesce aşader numai decisiunile consilieloră şcolare cari işî aşternă răpăitele loru ministrului prin oficiele judeţene, nicidecum insă decisiunile con-sistorieloră năstre diecesane, cari, ca organe autonome, n’au nici o corespondenţă directă cu mi-nisteriulă.
Acăsta resultă chiar din ordonanţa dela 13 Iuliu a. c. Dâcă ministrulă ar fi fostă de părerea celoră dela „Magyar Polgar," că §-ulă 138 ală legei şcolare privesce şi pe confesiuni, atunci u’avea decâtă a cere simplu observarea lui. Der
şi planulă adversariloră scăleloră năstre şi de aceea repeţimă:
Datorinta autorităţiloră năstre şcolare confesionale este de a păzi cu sânţeniă instituţiunile năstre bisericesc! şi şcolare şi de a nu permite ingerinţa ministrului în afacerile năstre şcolare, unde legea nu-i dă nici ună dreptă.
Protesteze dâr cu tăriă şi cu bărbăţiă autorităţile năstre şcolare în contra ordonanţei dela 13 Iuliu, prin care se ştirbesce autonomia năstră bisericâscă-scolară!
Germania şi Franci a
piarulă francesă „Temps" scrisese în filele acestea ună articulă, în care recomanda guvernului să îmulţâscă cavaleria francesă de-alungulă graniţelorăfranceseostice şi sudice. Acestă articulă a produsă ăre-care turburare în Germania, aşa că insuşi organulă cancelarulă Bismarck, „Norddeutsche Allgemeine Zeitung" găsesce cu cale să scrie următărele:
Germania a avută timpă să se obicînuiască cu pregătirile răsboinice, care nu se trecă nici odată cu tăcerea dincolo de Vogesî şi care la ocasiuni se accentuezâ crescendo. Noi amti încetată de a indentifica naţiunea
francesă cu şoviniştii din Paris; dar e datoria nostră d’a controla în publică aceste apariţiunî şi d’a face pe amândouă naţiunile atente, în interesulă păcii loră, când bărbaţi de stată, oficerî superiori său organe însemnate ale pressei predică în contra Germaniei seu când ca „Tempsc‘ şi ca de curendă Cassagnac arată lupta în Vogesi ca apropiată şi ca ţintă nestrămutată a orî-cărei politice francese. Dar când vedemă, că „Temps“ se încumetă acum la o agitaţiune şovioistică, acesta este ună simptomă că desvoltarea pacînică a relaţiuniloră de veciniă ale Franciei, precum se nisuesce din partea Germaniei, nu corăspunde disposiţiuniloră cetitoriloră lui „Temps“ şi că nisuinţele năstre de a cultiva bune re-laţiunl cu Francia şi d’a îndruma politica de împăcare, n’au avută nici ună norocă şi n’au aflată nici o reciprocitate.
In contra voinţii nostre trebue se ne cuprindă îngrijirea, că Francia aşUptă numai o ocasiune favorabilă, ca sS năvâlescă asupra nostră singură seu aliată cu alţii. Dar cu t6te suspicionările şi clevetirile unei părţi a presei streine, în streinătate încă nu pdte fi nici o îndoială corectă, că politica germană corăspunde în cea mai deplină măsură iubirei de pace şi necesităţii de pace a paporului germană şi că Germania de sigură sub nici o împrejurare nu intenţioneză să atace pe vecinii săi. Dar nici unulă, căruia îi zace la inimă binele Germaniei, nu va pute fi scutită de îngrijirea, că tjiua de »revanche« urmărită de Francia de 14 ani încă totă oferă mijloce, prin care orice bărbată de partidă în Francia p6te interesa pe conpatrioţii săi pentru sine, şi dacă împrejurările suntă favorabile, să-i terască cu sine. Posibilitatea pentru orice egoistă, d’a da semnalulă de focă şi d’a pregăti unui guvernă iubitoră de pace greutăţi prin apelă la ,revanche,« ne face se ne tememu, că vecinii noştri francesî nici adî nu punu pe pacea cu Germania nicî unu preţu mai mare, decâtu în orice altă timpu de 200 de ani încâce.
------O-------
Naţionalităţile în Austro-Ungaria.
In „Journal des Dâbats" găsimîi următo-rulu articolti, care pune în evidenţă starea lucru-rilorîi în imperiul ii dualistă :
Practica dualismului austro-ungurescă a dată pănă acum Maghiariloră o preponderinţă incontestabilă în direcţiunea politică a întregei monarchie. Fie vorba în Austria de politică străină seu de politică economică, de tratate de comerciu său de arangiamente interidre avândă ună interesă 6recare pentru Unguri aceştia îşi impună voinţa loră şi pănă acum cabinetulă din Viena a cedată mereu.
Acestă preponderinţă e şi mai simţită în acestă mo-mentă când se discută cestiunea prorogării pactului au-stro-ungară. Tote partidele politice, fiecare naţionalitate ce compune Cisleitania, face mari sforţări pentru a’şl asigura, dacă nu concursulă, celă puţină simpatia Maghiariloră. Se cunoscă luptele pe care aceştia le susţinură pe timpulă încheiării pactului dualistă, contra Slaviloră austriac! în genere şi contra Cehiloru în deosebi, nevoindă a admite că ţările slave şi mai cu sămă corhna sfântului Yenceslav au fostă favorizate într’ună modă egală de cordna sfântului Ştefană. De atunci simpatiile Ungu-riloră s’au manifestată în totd’auna în partea Germani-loră austriac!, şi acestă atitudine a fostă de mare tfolosă pentru aceştia în lupta loră cu maioritatea compusă în mare parte de Slavi. Dacă amă judeca după două întâmplări fdrte recente, acâstâ situaţiă ar tinde a se modifica fdrte multă : Ungurii s’ară apropia de Slavi şi ară părăsi pe vechii loră aliaţi, pe Germanii.
Amă vorbită deja despre incidentulă care s’a produsă la Dresda la serbarea gimnasticiloră germani. Ună Un-gură, presinte la serbare, atârnase in sala banchetului o cordnă cu culorile naţionale maghiare. Germanii|austriaci, cari luau parte la serbare, cerură depărtarea acestei corone şi comitetulă le împlini cererea.
Acâstă manifestaţiune anti-maghiară a făcută mare sgomotă la Pesta; (fiarele ungurescl o consideră ca una ce caracteriseză disposiţiunile Germaniloră din Cisleitainia în privinţa celeilalte jumătăţi a monarhiei. Ei denunţă elementulă germană ca duşmanulă Ungariei.
r
Nr. 164.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
Celălaltă incidente este tocmai contrariulă celui de la Dresda. Elîi s’a produsă cu ocasia visitei unei mari societăţi cehe la esposiţia din Pesta. Acestă visită, întreprinsă după îndemnulă lui Rieger, a luată ună earac-terii curată politică. Cehii au fostă primiţi în capitala Ungariei cu mare solemnitate şi cu multe manifestări simpatice. Foile din Pesta celebrară împăcarea celoră două naţiuni certate dela 1867, şi dădură a înţelege visitato-riloră din Praga, că d’acum înainte simpatiile ungare h suntă asigurate.
Cum se vede, în aceste manifestări în mare parte a contribuită multă entusiasmulă; cu tote acestea, concordanţa incidentului din Dresda cu acelă din Pesta merită de a fi luată în semă şi ar trebui să dea de gândită Germaniloră austriac! şi multă nădejde Slaviloră.
Memorandul ti
consistoriului bisericei evangelice c. a. a Ardeiului daţii în 27 Aprilie 1885 Nr. 295H885 câtră Es-celenţa Sa d. Augusta Trefort, ministru r. de culte şi instrucţiune, referitorii la instrucţiunea limbei maghiare în şcolile poporale nemaghiare ale bisericei.
(Urmare).
Cu t6te că după »planulă de învăţământă«, «eserci-ţiele în cugetare şi vorbire* trebuescă să înceteze conformă ordinei în ală treilea ană de şcoiă, în şcâlele cu limba de instrucţiune nemaghiară trebuescă continuate, *pentru ca pe acestă practică drurnă să se potă învăţă mai departe limba maghiară.* Totă aşa-i şi în ală 4-lea, 5-lea şi ală 6-lea ană de şcolă, pentru care «esprimarea verbală şi scripturistică a cugeteloră în limba maghiară' este dată ca seopâ ală instrucţiunei respective.
Asemenea procedură este orânduită şi pentru scriere şi cetire. Chiar în ală doilea ană de scolă (in etate de 8 an! dară) şcolarulâ nemaghiară trebue «să se eserci-
una. a doua, care fără veste capătă acum aceeaşi importanţă pentru instrucţiune şi educaţiune şl pentru a cărei cunoseere şi însuşire i se pune şcolarului unulă şi acelaşă scopă de instrucţiune. Ar trebui să admitemă, că noulă obiectă obligată de învăţămentă ală limbei ungureşti e menită se ocupe în şcolile germane poporale ună locă analogă cu celă ce îlă însemnă instrucţiunei obligate a limbei maghiare în şcolele germane civile plănuia de învăţămentă ală Excelenţei Vostre din 16 Aug. 1877, Nr. 21,678, în care scopulă instrucţiunei: «Sigura cunoştinţă a limbei unguresc! pe temei u gramaticală şi câştigarea acelei dibăcii limbistice, prin care se poiâ sco-
Călâtoriloră, car! mergă şi se întorcă dela Tuşnadi? la oprire în Sepsi-St.-Georgî le recomandămă hotelulă d-lui Blasko Iosef, avendă vinuri fine, bucătăria benă, serviciu esceJentă, tăte cu preţui! moderate. Călătorii români se potă înţelege şi în limba română cu perso nalulă hotelului.
CASSA DE ECONOMII.
Ilva mare, Iuliu 1885.
Onorabilă Redacţiune! Ună progresă îmbucurătorii se arată la noi pe terenulă economică. Mai în tote păr-
larulă scrie şi vorbi corectă unguresce despre vre-ună. ţde brava inteliginţâ română crează institute de cred'tă obiectă de instrucţiune*, pretinde în 6 clase 17 (de sine j şi păstrare. Folosulfl întreprinderiloră de felulă acesta stătâtore) ore de instrucţiune pe săptămână, în vreme cele incontestabilă atâtă din punctă de vedere economicii, limbei materne (germane) şi literaturei î se dau 20 J câtă şi din punctă de vedere culturală şi naţionalii, (asemenea de sine stătătdre) ore pe săptămână. Dimpo-jCăci printr’ânsele se deştâptă simţulă de păstrare şi eco-trivă ordinaţiunea dela 20 Iunie 1879 Nr. 17,284; sfişie | nomisare şi între economii noştri, de altă parte fiindă armonica organisaţiune a şcălei nOstre germane poporale j noi acum jicniţi în desvoltarea nostră intelectuală-naţio-şi pune în locu-i ună dualismă, care după întrâga-i firejnală, îneâtă nici pe banii noştri proprii nu ni se con-prepondereză în favorulă limbei unguresc! şi nu se pole, code a ne ridica institute de cultură, e bine să ne a-motiva prin o pedagogiă raţională. Căcî decă ură prin-! dunămă mal^rialulă de lipsă, de care la alte vrem! mai cipiu recunoscută în genere de acâsta, a ajunsă la o (favorabile să putemă dispune amăsuralu cu cerinţele şi corăspum}el6re valore în ală XXXVIII articolă de lege i interesele nostre culturale.
din 1868: că şcola elementară nu trebue să-ş! împrăştiă Prin urmare ar fi de dorită, ca acestă ideiă salu-puterile sale din primirea duoră limb! în planulă de în- j tară să străbată pănă în straturile cele mai de josă ale văţământă, — egala îndreptăţire a duoră limb! şi aşa dară poporului, pănă chiară la dilerî. Şi să se înfiinţeze, dacă strâmtorarea limbei materne din primulă locă, ce i se cade nu în tote comunele, celă puţină în cele mai populate după natură şi dreptă, mai puţină se pote îndreptăţi din , easse de economii (păstrare). Prin acesta s’ar da fie-punctă de vedere ală instrucţiunei şcolare educative. Când. cărui economă ooasiune, ca în timpuri bune, c-ând pâte în 1851 sub guvernulă lui Louis Napoleon se ordonase j câştiga mai uşoră, din prisosinţa, care ddră de altmin-şcoieloră cu limba de instrucţiune germană din Lotaringia, trelea ar întrebuinţa-o spre scopuri mai puţină folositdre, departamentulă Moselei, să se citescă şi în limba tran- să pună ceva în eassa de păstrare. Şi aşa din crucerii cesă şi să se dicteze alternândă nemţesee şi franţusesce; economisaţ! în modulă acesta, cu timpulă îşi pote face când regulament ulă dela 30 linuariu şi 30 Iulie 1869, unu capitală frumuşeii!, care, Domne, bine îi va prinde pentru şcolele elementare din Alsacia inf'eriorâ (Rinulfi la bătrâneţe, când nu va putea câştigi, seu ia casa de de josD), ordona să se cuprindă din necesitate şi ele- bălă şi alte lipse, d. e. când sufere daună, seu cumpără
teze a cei! în limba maghiară din cartea de cetire scrisă mentele limbei franceze în instrucţiunea şcoleloră primare ună pământă. seu pentru acoperirea altoră trebuinţe
^publice, se ţintea la desnaţionalisarea aceloră Ş' ol! şi a tulnice. Atunci nu ar fi silită a alerga cu pălăria in poporaţiunei, ce le susţinea. Deorece o astfelă de in- mână umilindu-se la ţigană şi armenă pentru de a-lă tenţiune în casulă nostru nu se află nicî în leg! nici în împrumuta cu banii de lipsă, pe lângă camătă de-lă intenţiunile E*elenţei Vostre, ci şi mai multă, este esclusă ustură sufletulă, seu a-şî vinde vita mai pe nunica, b-*nă-prin autoritativele declaraţiuni, car! au premersă seu au oră cum e şi în acestă ană, celă puţină pe aici. însoţita pertractările despre articolulă de lege XVIII dela1 Din aceste consideraţiunî inteliginţa română din
pentru acestă scopă,* pe lângă acesta «să reoiteze cu fireseă intonare poesii în limba maternă şi ungurescă, după ce Ie-a înveţată;« în a cineea şi a şesea clasă învâţătorulă Sse pună pe şcolară a scrie şi în limba ungurâscă* (precum şi în cea maternă) «scrisori, apoi chitanţe, conturi, eventuală suplici, contracte ş. a.«
«Precum la eserciţiile în cugetare şi vorbire, aşa | 1879, putemă spera că referitoră la introducerea obligată Ilva mare încă pe la sfîrşitulă anului trecută s’a hotărîtă şi cu prilejulă instrucţiunei aritmeticei pote învâţătorulă a instrucţiunei limbei maghiare în şedlele nostre popo- a înfiinţa, cu reşedinţa în locă, o bancă de păstrare po-sâ înveţe limba ungurescă şi să o esercite, şi îucepândă | ra|e se va da deplină atenţiune ponderosei voci a peda- pulară. S’a alesă o comisiune pentru compunerea sla-
SCIRILE ţ)ILEL
dela cea dinteiu trâptă să continue pe tote celelalte, ce gogjgj raţionale în «spiritulă legiloră.* urmâză.*
Aceste suntă esenţialele hotărîrî ale ordinaţiunei din 20 Iuniu 1879 Nr. 17,284 despre instrucţiunea limbei maghiare în şdlele poporale nemaghiare. Potrivită cu aceste scopuri ale învăţământului s’a hotărîtă în or-dinaţiunî şi numărulă ăreloră ce suntă a se dedica a-cestei instrucţiuni. Aşa în şcolele cu două clase (şcole cu 2 învăţători) dintre 28 6re de instrucţiune pe săptămână trebuescă să se folosescă în cea dintâiu clasă, care cuprinde pe şcolarii de 6 şi 7 anî, pentru «eserciţii în cugetare şi vorbire şi instrucţiunea limbei unguresc!‘ 9 6re; , pentru cetire şi scriere în limba maternă şi ungurescă* 8 6re; pentru «limba maternă* 2 <5re; în a doua clasă, care cuprinde pe şcolarii aniloră 3, 4, 5 şi 6 de şc6!ă, din 34 ore de instrucţiune pe săptămână: pentru «eserciţii în cugetare şi vorbire şi instrucţiunea în limba maghiară* 6 ore; pentru «cetire şi scriere în limba maternă şi ungară* 5 ore; pentru limba maternă 3 ore.
Din acele 34 ore de instrucţiune cadă pentru alte obiecte de învăţâmântă: pe religiune 4 ore, aritmetica şi geometria 6, geografia 2, istoria şi învăţarea constituţiei 3, istoria naturală 1, fisica şi chemia 2, cântări 1 şi gimnastică 1 oră. In acelaşă ehipă cuprindă în şcolele cu trei clase (I cu 22, II cu 28, III cu 34, laolaltă 84 ore pe săptămână): .eserciţiile în cugetare şi vorbire şi instrucţiunea limbei maghiare« 17 ore; .cetirea şi scrierea în limba maternă şi ungurescă* 19 6re; «limba maternă* (gramatica) 7 ore; în şcâlele cu şese clase (I cu 20, II cu 20, III cu 26, IV cu 26, V cu 28, VI cu 28 la olaltă 148 ore): «eserciţii în cugetare şi vorbire şi instrucţiunea limbei maghiare* 26 ore ; cetirea şi scrierea în limba maternă şi ungară* 26 ore, .limba maternă*
(gramatică) 12 ore.
Din cele premerse se vede, că decisiunea articolului de lege XVIII din 1879: cumcă şcolile poporale nemaghiare au să primeseă limba maghiară între «obiectele de învăţămentă* obligate, a primită prin înalta ordina-ţiune din 20 Iunie 1879 Nr. 17,284 o surprimjătore în-terpretaţiune şi o executare neobicînuită. Căci eramă doră îndreptăţiţi — după autoritativele declaraţiuni ale motivărei şi raportului comisiunei, ce au premersă articolului de lege — a admite, că noulă .obiectă obligată de învăţâmântă* va păstra neşrirbită acelă punctă de că-peteniă în instrucţiune, pe care Exelenţa Vostră îlă fixase în planulă de învăţământă dela 26 Augusta 1877 Nr.
21,678: ,Ca punctă de căpetenia în instrucţiunea poporală elementară servesce limba maternă* — aşa dar în şcolile nostre limba germană, ea numai, nu ea şi încă
(Va urmâ). , tuteloră, car! isprăvindu-se s’au aprobată şi vofatO de adunarea generală la 17 lanuariu a. c., când s’au alesă ; şi membrii în direcţiune pe timpă de 3 ani în personele jd-loră: losifă Bală parochă ca preşedinte, Pavelă Ga-lană proprietară ca membru înjjconsiliu şi vice-preşedinte( «Ardeleana*, institută de credită şi de economii, so- Ionă Tomegea primară ca membru în consiliu, Ionii I. cietata pe acţii în Orăştiă, şi-a începută activitatea cu 1 Constantină învăţătotă ca cassieră şi leronimă Slavoca Augustă st. n. a. c. Frecvenţa de care acestă institută preotă-eooperatoră ca secretară şi controlorii. S’a aleşii se bucură deja la începută este o dovadă, că înfiinţarea consiliu de supraveghere pe timpă de 1 ană dm cinci lui a fostă o necesitate simţită pentru Românimea din inşi. Firma s’a înregistrată la tribunalulă reg. din părţile Orăştiei. Ii dorimă prosperare şi succesă deplină. Bistriţă în 14 Martie a. c. Nr. 688 „Reuniune de îm•
—0—	prumutu p păstrare în Ilva mare.u
Se plânge «Pester Lloyd,* că în visitarea esposi-; Condiţiunile de primire suntă câtă se pote de u-ţiunei a intrată o stagnaţiune cumplită. Elă propune să ş6re? încâiu p6te intra şi celă mai lipsită locuitorii, se facă propagandă atâtă în ţeră câtă şi afară din ţâră anume: membrii pote fi orî-ce persdnă onestă şi de ca-şi	să	se reducă	câtă mai	multă	preţurile	pe căile ferate	racteră	nepătată, fără deosebire de	etate şi genă, dacă
şi	pe	Dunăre.	Consulatele din	România,	Serbia şi Bul-	piatesce	20 fl. v a.	seu odată, seu	în rate	lunare de
garia să facă propagandă pentru visitarea esposiţiunei. \ f|. Mai muilft de io părţi ună membru nu pote ţinea, Se vede că deficitulă celă mare produce fiori.	j avândă a solvi de fie-care parte 50 cr. taxa de înscriere.
0	s	Membrii	se primeseă	prin direcţiune	ori când.	Membrii
Lupii au	îndrăgită	fărte	multă ţinutulă Cluşiului, j	ordinari	pănă acum	suntă 48, cari	represintâ	unii ca-
căruia îi dau dese visite. De curândă 5 lup! au atacată j pîtalîi de 3760 fl. Bani depuşi spre fructificare 1450 fl. o ciurdă de boi, dar păstorii au isbutită să-i gonescă cu inceputulă e modestă, dar considerândă timpulă abia strigătele.	de 5 junj dela înfiinţarea reuniunei, e destulă de îmbu-
curătoră pentru o comună cu o poporatiune de vre-o Din Bucovina se comunică, că in urma ploiloră OOAa n . ox	■ .* -	• p, ,
’	K ! 2300 suflete. Să ne ajutâmă şi Dumnedeu ne va
Prut ulă şi celelalte rîurî s’au revărsată şi inundaţiunile
au făcută mari pagube.
—O—
Dr. Obedenaru a lăsată prin testamentă, depusă la tribunală, totă averea sa Academiei române, cu con-diţiunea ca usufructulă acestei averi să se împartă pro-visoriu în modulă următoră: fratelui său M. Pândele Obedenaru 12,000 fr. rentă şi văduvei sale 11.000 fr. rentă.
—0—
Ună adevărată uragană s’a desfăşurată Joia trecută asupra Iaşiloră, spune «Liberalulă.* De trei 4*le necontenită plouă şi suflă vântârae puternice, fără încetare. Acoperemântele dela o mulţime de case s’au ruptă cu totulă, garduri şi şurî trântite la pământă, arbori groş! de douâ palme au fostă desrădâcinaţî. După cum se spune, chiar „câţiva omeni au fostă loviţi de tinichelele şi scândurile ce sburau de pe case.
—o—
Din Wernoja, în Rusia, se anunţă, că în Belovodsk şi Carabolţ a fostă ună violentă cutremură de pământă. Au fostă omorite 54 persone şi rănite 64. Multe case s’au dârîmată.
ajuta !
Vorbindă de acestă reuniune nu potă încheia fără de a înregistra, în marele catalogă alfl neîndreptăţiriloril năstre, încă ună aotfi de bună voinţă maghiară, cu care am fostă tractată din partea oficialiloră dela staţiunea căţei ferate din Deşiu. Casulă e următorulă: Reuniunea nostră de împrumută a fostă comandată o cassă de feră din Sibiiu. care sosise la calea ferată din Deşiu. Ne-primindă inse avisulă şi avândă a călători în alte afaceri la Gherla, la reîntorcere m’arn abătută pe la staţiunea căiei ferate din Deşiu. Am intrată în cancalaria oficialiloiă şi am întrebată, firesce în limba român?, dacă a sosită şi este acolo respectiva cassă. Dar ce s8 ve<|î? Parcă i-arn înţăpată. In locă de răspunsă se scălâ de pe scaune toţî 3 inşi, işi aţîntescă ochii asu-pră-mî, mă măsură de susă pănă josă, clătină din capă şi răspundă unguresce, că nu sciu ce vreu eu M’am uitată şi eu la denşii pănă ce şi au mai venită în ori, apoi er mi-am mai repetată întrebarea totă în limba română. Totă acelă răspunsă. In fine vedândă, că cu omenii aceştia nu am să esă la cale, deşi nu putem presupune, câ din 3 inşi nici unulă nu scie românesce,
GAZETA|TKANSILVANIEI
1885.
Nr. 164.
ca să nu mergă fără nici ună resultată, am începută a I riloră Societăţii, executeză tote conclusiunile adunăriloră, încâtă permită vieţii omenescî desvoltare perfectă şi du sdrobi în limba germană — necunoscendă cea maghiară—| precum şi tâte acele afaceri, cari nu-să reservate anume raveră.
şi aşa în fine ne-amă înţelesă. Ba în fine, ceea-ce am presupusă despre dânşii atn şi aflată, căci după ce li s’a mai potolită spiritulă infectată, bagă sâmă de reuniunea de maghiarisare din Cluşiu, doi din dânşii au începută a vorbi şi roraânesce încă binişoră. Etă folosulă ce-lă tragă Românii din comitatulă Salnocă-Dobeca şi pe care îlă vomă trage pote că şi noi din ală Bistriţei-Năsăudă— dela calea ferată, pentru a căreia construire amă fostă constrânşi de fişpanulă Banffy a da şi ultimulă dinară pe acţiuni.
Acesta e bagă de sâmă frăţietatea şi egalitatea, buciumată în lume de concetăţenii noştri unguri, din care se împărtăşesce Românulă!	I. SI.
DIN BUCOVINA.
Cernăuţi în 29 luliu st. n.
Prea onorabilă Redacţiune! Românii Bucovineni au simţită deja de multă absoluta necesitate a unei societăţi politice, recunoscendă cu toţii, cumcă poporulă nostru nu va pute niciodată ajunge la deplina înţelegere a drepturiloră şi îndatoririloră sale cetăţenesci, dacă nu va fi condusă la acâsta prin o societate ‘politică, care să se ocupe înadinsă şi în specială cu luminarea şi deşteptarea poporului în direcţiunile îndegetate mai susă.
Dar dela voinţă pănă la putinţă şi dela vorbă până la faptă se scie că este cam departe.
Şi aşa remase şi la noi amintita cestiune de viâţă — in suspenso mai mulţi ani!!!
In 20 Maiu a. c. convoca profesorulă Ionă I. Bum-bacă o adunare în sala hotelului *Melulâ de aură* de
pentru adunările Societăţii.	j Cum zonele friguros? abia permită ună adăpostă
§. 22. Comitetulă alege din sînulă seu ună preşe- ticălos^ unoră eschimoşi amărîţl, unei naturi care apune, dinte, ună primă şi ună secundă vice-preşedinte, ună se-! aşa imensele centre ecvatoriale ale Afrieei prin înfrico-
cretară ună casară şi ună eontroloră
§. 27 Adunările Societăţii suntă de două feluri, a-nume: trilunare şi anuale, cari amândouă potă fi con-c-hiămate şi extraordinară.
§. 35 Limba Societăţii este cea română.
Aceste statute s’au aprobată de câtră guvernulă bu-covinână c. r.
EUROPENII IN CELELALTE CONTINENTE.
(Urmare şi fine.)
Verfulfi cu dorii, 20 Iuniu 1885. Numărulă pedeciloră socialî-politice şi climatice-sa-nitare, cari nu permită Europeniloră descălicare în celelalte continente — mai alesă în Africa aequatoreală,
şatele sale desordinî climatice devină inimice nempăcate naturei omenescî.
Cu tote acestea cu ce farmecă, cu ce duioşiă suntă încurageaţî călătorii Europeni — dându-li-se arme şi bani de cătră societăţile geografice europene, chiar de guverne — spre a crucişâ Africa dealungulă şi dealatulă eu Cu problema de a scrută interiorulă africană în genere s’au ocupata societăţile geografice şi alţi âmenî de sute şi mii de ani. Dar abia în filele nostre s’a deslegată problema, s’a descoperită secretulă interiorului africană.
Cei mai de frunte din toţi călătorii europeni pe pă-mântulă africană suntă negreşită renumitulă scoţiană, Dr. David Livingstone şi amicii săi americanulă Stanley cu englezulă Cameron. Dr. Livingstone a luptată aprope ună veacă de omă cu o stăruinţă supra-omenâscă spre a pătrunde marele continentă negru, numai ca să
am <M ş. am arătata că este enorma. Nu vomicia po- ne d cunoşcinţe sigure despre popdrele şi ţările Afrieei pulatulord md.gene (africane) tina in respecta pe Euro- Lentrale necunoscute pănă atunci Nu i-a fosta lui însă peni da nu-şl putea subjuga loru-ş. acele state imense,Ida(a	s , aj â SC0F um finaIa alfl scrutăriiora «ale,
barbare şi seimbarbare, in cari arta modernă de rSsboiu (4c,’in	i H Frli marei bleme a murittt ^
nu se cunosce încă—nici arme e de focă perfecţionate: ... x tx _ ••	* . ,	, . 0	,
-	. .	.	, i •.	y	./ 1X 11 a 1 a lângă ţărmurn sudici ai lacului Bangveolo, du-
ci pura ş, simplu botele epidemice, cari se mau.festă pe- ce cu 8 ţ|na mai |nainte ,, ingropase8pe iubila ^
nod,ca in fiz.cula alteratai ala turopenului, de cam dă ^ pe pâmeniula africana.
de zona toridă - aprop.ându-se de aequatora. Portu-, Celor'a d"oi amicl ai sS, „rmătorilora credincioşi
gezu mai multa ca de am 300 luaseră m posesiune u-l ^ în Africa centrală, Stanley şi Cameron li-a nele teritorii ma. in spre partea sudică a fluviului Congo.	d g desIege ’b|emele	la a cârora
Ba iş. întinseră puterea şi mfluin(a lortt suzerană P™stej ,wre ; lucrat0 Dr. Livingstone mai multa ca 30 ani.
multe triburi, ce locuescă pănă cătră fluviulă Sambezi, 1
*	.	- j -	. . y	, " i Stanley a făcută mai multă decâtă întrâga societate
nesupăraţi de nimeni, ducenda misiuni anume pentrir	a|ricană de	decenie mai m‘Ua decâm
mirilioonno o/>Ac*f At*n r\Ar\n lotnmi I lni>ă nto no nn ormnn o D	'
civilisarea acestoră populaţiunî. Dâră etă ce ne spune
ce au făcută toţi ceilalţi călători Europeni ca de ani 80.
pe lângă alte faniam descriptivejstonco-geograf.ee una , a (ăcul(5 mai	decâta ceFau fâcuta Portu
proverba de prin Gumea: .Negru ,ş. facă toate din a > d an, 300	; A;abii câl6torI de mll de anI
osele misionalora Europeni . C. că ş. astâd, după ^	că mal nuJai ei singuri au străbătută cu co-
muncă intensivă de am 300 ş. mai bine posesiunile Ma , (elurita crucişa şi curme<jiŞQ mai pretutin-portugeze pole sunta ruinate cu totuia, şi pole se gă- dinea -n Africa aequa,0^la’ In sca’,,a stan|Fy a fă_
sescă în tota’ă decădinţâ. Cimiteriele suntă pline de
cută mai multă decâtă miliânele de indigeni pentru ţă
«ici şi aşa se constitui societatea politică .Concordia« Europeni îngropaţi în locuia coloniilorO infloritore!	,	_ înfruntânda m6rlea de mji de or, ca ; cei.
De surda, credă, se trndesce Europa a străbate , . „	ţ
Africa dela o margine la alta; căci, afară de unele lo-, a CT e,?r .*. xs	¥ * ..na ... «
» POp6Cre'Sne, barbare, cu limbi ş, moduri şiră,ne etc.), la sudă ţz-uiu Bateria etc.j, la vesta ten.orieie a . djf rit une]e mai sgibatice decâtă altele, — cu Ca-
tacatede ventur,e teribile aequatoreale influenţate de V, R (m^ncălori de 6mem;) - a suporta pe lângă munţi, basenunlora marflorfl fluvii Congo ş, Sambez,	^reutăţ, de ,ota ,eIiulfl’ _ a fl ţncungiFurata ăe
precum şi de întregulă litorală, unde ehiară Aegru moră , - • w ix.	,, .	...	t.
,	, ®. .	,	’	. ,y 6 . y . pâgănismulă celă mai înfricoşată in tote nuanţele şi va-
forte adesea de phtisia pulmonară; restulă cu mici es- " °.	x v .	. x. i • • Ui p. .
.	« , A	. -.y	naţiunile sale posibile; ură contra străinului, infidelitate,
cepţium devine cu totum ncaecesibim, necapablă de ai	r	w ..	’
MV . ,y	x nt • *x 1 pofta de răpire, — sub ataculă continuu ală tribunloră
conserva in modă constantă vieţa omenescă. Numai ţe- Kylu ..	c. ,	.	,	■ a • .	• r______ ^
rile delajnordula aequalorelui (escepţiunându-se deşertuW I pre^cum în genere e^te* clima afrirană pe lângă ae-.Zahara") cam dela finele cursului superioră alfl Nilului	— a’ll îfpî «S.^aTseorl ^lo^le df trafu
şi pănă la marea mediterană ar fi pâmentulfl africana ^	^ leacurile (căci călătorii îşi duefl totdeuna
mai accessibilfl de colonizări, şi prin urmare arfl putea„„	... _ ^
alegându’şî ună comitetă de 11 membri, cari se constituiri precumu urmeză:
Preşedinte: Profesorulă, Ionu I. Bumbacu. Vicepreşedinte: Inspectorulă Leonu de Rey. Sub vicepreşedinte: Proprietarulu agronomii Constantină Florea. Secretarii : Profesorulă Grigoriu Halipu. Casieră: Consi-lianilO comunală Dionisiu Voronca. Controloră: Mi-haiit Cantemiru, antistele din Roşa.
Apoi următorii membri fără funcţiune : Ştefană Cantemiru, proprietară agronomă din Roşa. Simeonu Cer-nuşca, proprietară agronomă din Clocucica şi Mihaiu Marco, petrară din subuibiulă Clocucica.
Compunerea şi constituirea comitetului s'a făcută cu privire deosebită la poporulă de rSndă, carele rămăsese pănă acuma cu toiulă nebăgată în sâmă de cătră conducătorii noştri politici.
Spre a vâ pute orienta mai bine despre scopurile şi tendinţele acestei Societăţi, vâ trimitemă şi ună esem-plarO din statutele »Concordiei*.
Cu stimă deosebită:
Comitetulă societăţii politice „ Concordia“ în Cernăuţi.
Din Statutele societăţii politice »Concordia* în Cer-năHţi estragemă următorii paragraf!:
§. 1 Societatea se numesce ,,Concordia“ şi-şi are reşedinţa sa în capitala Cernăuţi.
§. 2. Societatea este basată pe c-onstituţiunea actuală şi pe legile fundamentale de stată şi are de scopă: 1, să desvolte libertatea politică şi individuală, precum şi pro-jtresulfl spirituală şi materială ală populaţiunii ducatului Bucovina; 2, să însufleţescă simţulă pentru binele comună; 3, să deştepte interesă pentru viaţa politică na-ţională; 4, să inslrueze poporulă despre drepturile şi îndatoririle lui patriotice şi poiitice; 5, să întărâscă cunsciinţa de stată; 6, să apere autonomia ducatului Bucovina în legătură strînsă cu Prea înalta Curte Imperială şi Monarchia austriacă.
§. 3. Acestă scopă să se ajungă: a) prin întruniri regulate şi în casă de trebuinţă şi extraordinare ale membriloră ei, spre a se convorbi şi a ţinea prelegeri despre tote cestiunile relative la scopurile Societăţii, precum şi spre a lua decisiunî asupra atitudinii de observată din partea Societăţii faţă cu ele; b) prin resolu-ţiunl, petiţiunl şi adrese in cestiuni, ce privescă scopurile societăţii; c) prin participare şi influenţare legală la alegerile pentru corporaţiunile autonome; d) în fine prin sprijinire seu edare de foi periodice, de broşure şi toi volante.
§. 4. Membru ală Societăţii pote deveni fiăcare ce-tăţână austriacă maiorenă.
§. 5. Membrii Societăţii suntă de trei feluri, şi anume: ordinari, fundatori şi onorari.
§. 9. Spre a pute fi primită cineva de membru ordinară seu fundatoră ală Societăţii, se recere : a) subscrierea unei declaraţiunî în înţelesulG §-!ui 2 ală stătu-telorft, declarând fi şi taxa, ce voiesre să o solvescă ; b) a fi propusă comitetului spre primire de cătră ună membru ală Societăţii; c) consensulă, respective voturile a 2/j ale membriloră presenţî ai comitetului votându-se cu balotaje. Cine rămâne neprimită de comitetă, acela nu se pote propune spre primire, decâtă după ună decursă de 6 luni.
§. 16. Conducerea Societăţii o îngrijesce ună comitetă compusă din 7 membri şi 4 substituţi.
§. 17. Comitetulă Societăţii se alege pe timpă de 1 ană de cătră adunarea anuală cu maioritate relativă de voturi. Membrii comitetului au să fiă ca şederea în Cerţi său în împrejurime.
§. 18. Comitetulă se îngrijeşce de sporirea scopu-
Europenii să-şî lărgescă posesiunile loră coloniale.
Dar orice sforţare mai cu sâmă a Germaniei d’a ,
şi apotecă cu ei); — a mulţumi şi îndestula natura propriă şi lăcomia sălbatică-nebună a poporaţiuniloră indigene: t6te acestea le-a îndurată şi păţită îndrăsneţulă
sonda si dVsî întemeia eolnoii ei viâtă deBstată ea îni ®cuc* u c	lc-a ,uuu,<*lu v1	muiuouc^iu
sonda ş< da şi întemeia coio’ii eo vieţa aerată ca m scoţianâ Dr. Livingstone 30 de ani şi cu amiculă său
patria mamă este — după starea faptică reală a lucru-' v	°	„ «ir ci_____i„„	___
riloră — zadarnică Altă ceva este America si cu totulă,bravula americană, Henry M. Stanley, actualulă guver-altceva es e“în m dtrâ iTvSosfl cea ai-:	,alQ ftalulu' Cengo intemea.a de carenda pe base
quatorealâ cu teritoriali ei ctela suda. De ce franca n-a '"‘--flonale ş,	cLa'XLului si a
încercată să ’şl întemeeze colonii solide cu instituţiuni ca	. .	„ ,	„ y .	..? x
m patria mamă decalfl numa, in spre partea nordică a	>	pământuluii pe care noi 0F numima
aequatorelui, pe lângă (ărmii Mediteranei, cu mid escep- coJinen(u|a	pănă aci de neseiinţă
când dupS Iirotecloratulu Egiplului''r' De"ce cercă ea im-1?i inlunericfli si fiă întregului folositdre, ca se opereze nreună cu Italia să ’sl întemeeze colonii nouă pănă^ătTă ]junctiunea culturală şi cimhsătdre spre a deveni membru p ,y v . ,y Jr., , •	•	- iJt	My^lfolositoră în organismulă întregă ală comerciului lumnii
rsula de susa ala Nilului ş. pe lângă Iitoralulfl Mâni sub W(e rapor,*n|e Mr mu,8 timpa va trebui lns6 sg
cur
roşie —asigurându’şî pe cele vechi?! Fiindcă între ae quatoră şi litoralulă sudică ală Mediteranei clima este es-celinte sub tote raporturile; acestă parte este mai accesibilă pentru cultură şi comerciu. Aci a fostă încă din cea mai depărtată anticitate o eivilisaţiă (antică) clasică.
Eeă de ce caută Francia compensaţiunî mari în India ostică şi la Ton-Chinezî! Africa nordică este prea îngustă d’a pută satisface dintr’odată poftele ei, ale Angliei şi Italiei, plus Spania-Portugalia cu lumea musulmană.
Dâr faptulă este sigură, că Africa centrală după impresiunile de călătoriă ale esperţiloră călători africani, considerată din punctulă de vedere igienică, este prâ puţină aptă în partea sa cea mai mare pentru întemearea de colonii europene. Spre scopuri coloniale, spre astfelă de întreprinderi uriaşe se ceră prea multe sacrificie în bani şi omeni; eră profitulă ca ’n palmă. Nu se rentâză din nici ună punctă de vedere. Să fiu însă bine înţelesă din capulă locului. Acestea nu le (jică dâră într’ună modă şi sensă absolută. Cu tote astea viitorulă a’şî vrea să mă desminţă; căci cu toţii dorimă progresulă omenirii preste totă suprafaţa globului; cei luminaţi şi mai puternici să ajute şi rădice pre cei slabi şi căluţi. Europa cea luminată să ajute la civilisarea şi luminarea Afrieei întunecate.
Acestă punctă este ună postulată divină dată în sarcina dmeniloră, ca să-lă împlinâscă aici pre pămentă în sînulă omenirii. Voinţă ar fi, dâr pedecile suntă enorme şi nenumărate. Trecutulă nu ne pre încurageză. Istoria ne dovedesce pănă la ultima analisă a cestiunii, că dela epocele primordiali pănă aijî populaţiile pământului în instinctulă loră de conservare propriă fugiră de părţile aequatoreale.
Poporele în marile loră călătorii pe suprafaţa globului terestru — împingându-se unele pe altele în nisu-int.a loră d’a-şi căuta ţări nouă (patriă mai bună) — se îndreptară cu preferinţa cătră zonele stâmpăraîe, cari oferă garanţă sigură genului omenescă şi civilisaţiunilrră» de totă feliulă.
Altceva e cu America; părţile ei ecvatoriale con-stitnescă teritorii forte ânguste şi influinţate în modă constantă de imensele sale mări, ce le spală, unde clima este mai moderată, mai răcordsă şi dulce ca şi în mai tote insulele vestă- şi ostă-indice afară de mici escepţiunî,
muncescă omenirea în genere şi Europa în speciă la civilisarea Afrieei.
Pentru noi, acesta este o epocă prâ depărtată. Că va succede Europei ca forţă colectivă a întemeia colonii ici colea după metodulă urmată pănă acum, — său mai bine 4*^ adoptată de curendă, a ajuta la formarea şi modernisarea de staturi indigene puternice, la fundarea de misiuni cu ajutorulă indigeniloră creândă scole propagandiste, cum facă de esemplu Anglesii în tâte coloniile loră mai de frunte: ne va arătă viitorulă. Inceputulă s’ar fi făcută prin formarea statului Congo.
lână Dima Petraşcu.
DIVERSE.
0 păcălitnră. — Domnulă Beolhy, deputată în dieta maghiară, se bătuse în duelă şi ună agentă ală poliţiei îlă găsi la faţa locului după ce duelulă se sfârşise şi nd-versarulă său câtă şi secundanţii se retrăseseră. După obiceiu poliţia ajunse şi astădată prea târziu pe tărîmă. »Cine a fostă secundantulă său secundanţii duelului?* îlă întrebă funcţionarulă poliţiei. »Nu voiu să spuiu,* fu răspunsulă. — »Forte bine; îi vomă descoperi şi fără d-ta. Dâr adversarulă d-tale? pe elă crecjă că mi lă poţi numi?* — *Da, însă supt o condiţiune.* — »Ce condiţiune?* — »Să mî dai parola de onore, că nui vei spune niciodată nimărui cine ţi-a spus’o.* — ,Bine, îţi dau parola mea.* — »Fiind că mi-ai dată parola, potă să-ţi spuiu că a fostă ppimulă ministru.* Funcţionarulă ingălbini şi esclamâ speriată:* Te rogă, domnule deputată, să-mi dai şi d-ta parola de onâre, că nu vei spune nimenui că mi-ai 4*să acesta.* Domnulă Beoty dete parola sa şi se înţelege că poliţia nu ma îndrăsni să urmărescă pricina.
Editoră : Iacobă Mureşiann. Redactoră responsabilă: Dr Aurel Mureşiann.
Nr. 164.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Ottrsulu la bursa de Viena
din -4 Augustfi st. n. 1885.
Bursa de Bueuresei.
Cota oficială dela 17 Iuliu st. v. 1385
Rentă de aură 4°/0 . . . 98.85 Rentă de hârtiă 5°/0	. . 92. —
Imprumutuld căilorQ ferate
ungare................198.60
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostd ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.30 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung.
(2-a emisiune) . . . .123. Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung.
(3-a emisiune) .... 109.20 Bonuri rurale ungare . . 103.25 Bonuri cu cl. de sortare 103,25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişd............... 102.50
Bonuri cu cl. de sortarel02.25 Bonuri rurale transilvane 102.22
Bonuri croato-slavone . . 102.98 Despăgubire p. dijma de
vind ung...............98.
Imprumutuld cu premiu
ung......................11960
Dosurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120.10 Renta de hărtiă austriacă 82.65 Renta de arg. austr. . .	83.36
Renta de aurd austr. . . 109 — Losurile din 1860	. . . 139 75
Acţiunile băncel austro-
ungare.................869
Act. băncel de creditd ung. 287 25 Act. băncel de creditd austr. 281.80 Argintuld —. — Galbinl împărătesei .....	591
Napoleon-d’orî...........9.93—
Mărci 100 împ. germ. . . 61.45 Londra 10 Livres sterlinge 125.30
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amort, (5°/o) •	•
» convert. (6°/o)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7 °/0)	.
*	»	>j	(5°/o)	•
»	»	urban	(7%)	.	.
,	(6°/0)	•	■
•	(5°/0)	•	-
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură.........................
Bancnote austriace contra aură
Gump.	vend
89	90
93	931/2
88V«	891/*
30	32
100V2	101*/.
843/4	85'/,
98 Va	99*;,
91 Va	92*/,
83	83*/,
1240	1250
10Va	n V*
2.04	2.05
WSt** Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei“ se potîl cumpăra în tutungeria lui I.
Casa Nr. 23 din Tuşnad
cu 7 încăperi în etagiu, situată la locu f6rte fru-moşii, având încă terenu pentru clădită, cu venită sigură, se vinde ieftinu din causa depărtării, proprietarului. A se întrebă totă acolo.
Nr. 620—1885.
Concursti.
La scdlele reuniunei foştiloră grăniţeri din regimentulă I română suntă de conferită pe calea concursului următdrele staţiuni învă-ţătorescî:
1.	Postulă de învâţătoresă la scdla din Voila, comitatulă Făgăraşului, cu salarii anuală de 300 fl. v. a., cuartiră şi lemne de focă după trebuinţă.
2.	Postulă de învăţătoru secundară la scola din Vestemă, comitatulă Sibiiului, cu emolumentele: 200 fl. salariu anuală apoi cuartiră şi lemne de focă.
3.	Postulă de învăţătoră adjunctă la scola din Voila cu salară de 180 fl. cuartiră si lemne de focă.
Concurenţii la aceste posturi au să’şî subşternă cererile instruite cu diploma de cualificaţiune şi alte documente legali pănă în 20 Augustă a. c. st. n. la
Comitet ulă administratorii de fondulu scolasticii ala foştilor ii grăniţeri din regimentulu I românii în Sibiiu.
se potă face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă.
PREŢUL# ABONAMENTULUI ESTE:
Pentru Austr o- Ungaria: ,
pe	trei	luni		... 3	fl. —
V	şese	luni		... 6	fl. —
n	ună	ană		... 12	fl. —
		Pentru România ş	i străinătate.	
pe	trei	luni ....	... 10	francî
	şese	luni		... 20	ji
55	ună	ană		... 40	51
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei"
Mersulti trenuriloru
pe linia Predealii-Bsidapesta şi pe linia Tel iasă- Ar adu-Budapesta a călei ferate orientale (le stată reg. ung.
Predealu-B udapesta
Trenă
de
ersone
[ Trenă j Trenă I accelerat: omnibus
Trenă
omni bus
Budapesta—Predeală					
	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
	omnibns	accelerat	omnibus	de persdne	omnibus
Viena	6.47	7.r	—		—
Budapesta		1 45	3.15	6.20	8.0)
Szolnok	10,37	3.4	7.21	9.11	ll.-W
P. Ladâny	1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
Oradea mare	6.38	6.4 i	—	1.28	_
Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-Vâsârhely	—	—	9.59	2 11	—
Mezo-Telegd	—	7.14	10. <8	2.31	—
R6v	—	7.42	11.36	3.18	—
Bratca	—	—	12.10	3.41	—
Bucia	—	—	12.43	4.01	—
Ciucia	—	8.31	1.31	4.26	—
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana	—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.0 ■	5.50	—
GhirbSu	—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.33	e.24	—
Cluşiu |	12.05	>-*• !—■ o o o ...	5.05	6.43 7.0s	—
Apahida	12.31	—	<—	7.26	—
Ghiris	2.16	11.24	—	8.51	—
Cneerdea j	3.12	11.43	—	9.31	—
	3.32	11.45	—	9.43	—
Uiora	3.41	—	—	9.51	—
Vinţulă de susft	3.50	—	—	9.58	—
Âiudft	4.25	12.08	—	10.24	—
Teinşă	4.50	12.22	—	10.44	—
Crăciuneld	5.41	12 57	—	11.28	—
Biaşd	6.0 *		—	11.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
Copsa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
Mediaşd	—-	1.45	—	1.22	6.0!
Elisabetopole	—	2.06		156	6.4C
Sigişdra	—	2.31	—	2.34	7.20
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
Homorod	—	3 4 *.	—	4.41	10.05
Agostonfalva	—	4.19	—	5 30	11.02
Apatia	—	4.. 3 4	—	6.03	11.3
Feldi6ra	—	4.53	—	6.35	12.14
Braşovft \	—	5.20 5 3	—	7.14	1.09 1.50
	—		-—	-	
Timiş ii	—	6.07	—	—	2.48
Predealu | Bueuresei			6.32	—			3.23
	—	7.30	—	—	4.66
		11.35 i i 1			9.4*
Bueuresei
Predealft
Timişd
Braşovft
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodd
Haşfaleu
Sighisora ^
Elisabetopole
Mediaşd
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Crăciunelft
Teiuşft
Aiudd
VinţulQ de susb
Uiora
Cneerdea
Ghirisfi
Apahida
Cluşiu	'
Nedeşdu
Qhirbftu
Aghirişd
Stana
Huiedinfi
Ciucia
Bucla
Bratca
R6v
Mezd-Telegd Fugyi-V âsârhel v Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladăny
Szolnok
Buda-pesta
Viena
6.22
7.01 7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39
I.	1.19
II.	54 12.12 12.56
1.30
1.45
2.11
2.55 3.17 3.21
3.31 4.09 5.36
5.56
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2 58
(
(i
Noi a:
60)
6.35
3.00
Orele
500
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 |11.18 11.36
11.51 12.23
1.19 1.30 1.37 2.,05 2.25 2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4,49
5 5S
6.08
7.14
7.43
8 22 8.48
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
7.87 8.0! 8.21 9 05 9.43 10.02
6.20
6.59
7.15
7.43
8.29 8.55 9.04 9 12 10 23 12.32 12.59
10.37
12 51 4.45
10.05
10.50
8.00
8.34 8.59
9.34 10.16
11.04 12 17
12.4 1.21 2.05 3.08 3.39, 3.55 4.0 ■>
8.22
9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45
8 0J 6.05 de nopte «umtd cele dintre liniile trrdse.
Tipografia ALEXI, Braşovă.
l TeiuşA-Âra<ld*Bndapesta				Budapesta- Aradii-Teiuşfi.				
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă	
	onmibus	omnibus	persone		persone	accelerată	omnibit	
					11.00	7.15		
Teiuşii	11.09	—	3.56	Viena			—	
Alba-Iulia	11.46	—	4 2	Budapesta	8.0.)	1.15	8'1	
Vinţulă de josă Şibotă	12.20 12.52			4.53 5.19	< Szolnok j	11.02 11.12	3.44 4.02	114C 12 OC	
Grăş.ia	1.19	—	5.41	Ar.idft	3 37	7 53		
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	-	o Vt	I
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4 38	—	6.4:	
Branicîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.0C	
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23	
Gurasada	3 50	—	7.41	Gonopă	5.38	—	7.51	
Zam	4 25	—	8.12	Berzova	5.57	—	8.10	
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58	
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7 14	—	9.28	
Conopfi	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56	
Radna-Lipova	6.57	6 14	10 23	Ilia	8 01	—	10.17	
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicîca	8 21	—	10.38	
Gyorok	1.21	6.47	10.52	Deva	8 47	—	11.05	
Glogovaţă	7.56	7.17	11 18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23	
Aradfi	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.24	
Szolnok ‘ (	2.39	12.00	45*	Şibotă	10.43	—	12.51-.	
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă Alba-Iulia	11.04	—	1.22	
Budapesta	7.10	2.10	8.16		11.19	—	1.40	
Viena	—	8.0)	6.05	Te$uşft	12 05	—	2.H	
Âradft-’l'lmişfi r |				Simeria (Piski) Pet roşen)				
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Tresă	Trenu	
	OIDEdbUB	persbne	persone		persone	omnibiir.	omnibus	
	6.00	12 55						
iradft			8.25	Simeria	63)	11.50	2.23	
A radulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7 0»	12.27	3.00	
NAmefh-Săgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7o3	1.19	3,9	
Vinga	7.19	2 18	9.13	Pui	8 16	2.10	4.4'	
Orezifalva	7.38	2.36	9 25	Crivadia	9.33	2.57	5.28	
Merczitalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07	
Tlmişdra	8.42	3.40	10.06	Pefroşeni	10.43	4.04	6.: 9	
Timiş6ra-Aradâ				Petroşeni—	Siuterfa (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă	
	persdne	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.	
Timişdra	6.0'	12.25	5 00	Petroşenl	1 6 49	9 33	5.r8	
Merezifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.2;	10.14	6.0-	
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	6,45	
Vinga	7.03	2.04	6.32	Pui	8.50	11	7..5	
Nemeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12.17	802	
A.radultt nou	7 40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44	
	7 5"	3 1°	7.40		10.53	1.35	9.15	
i