GAZETA REDAC'ţ'IUNEA SI ADMINISTRAŢIUNEA: BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe unâ anfl 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei Juni 3 fior. îioniânia şl străinătate: Pe ana 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. St PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULq XLVIII ANUNCIUBILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorî nefrancate nu «e prlmesod. — Manuscripte nu se retrămltQ. P 163. Mercurî, 24 Iuliu, (5 Augustu). 1885. Braşovti, 23 Iuliu (4 Augustă) 1885- Astăzi nu ne vomu ocupa nici de visita ce se c[ice că o va face Ţarulă Alexandru III mo-narchului nostru, nici de viitârea întâlnire între cancelarului Bismark şi ministi’ulu de esterne austro ungarii Kalnoky, nu vomâ vorbi nici de festivităţile costisitâre ce se arangiază în Budapesta în onorea visitatoriloră esposiţiunei, nici de pregătirile estraordinare ce se facii în Cluşiu pentru „epocalaw adunare generală a „kultur-egylet“-ului, nici de giganticulu plană d’a se înscenâ ună congresu ală tuturoru reuniuniloru de maghiari-sare, ce se discută tocmai acum în colonele foi-loră maghiare: ci ne vomă îutârce privirile spre trista realitate, ce se ascunde îndărătul u acestoră spectacole mari şi mici. înainte cu trei luni, vorbindă despre pompa şi luxulă celă mare, ce s’a desfăşurată la deschiderea esposiţiunei din Budapesta, amă (Jisă între altele: Ce contrastă între strălucirea din capitală tâză cumpărăturile, pentru că prevădă, că dâcă se voră începe esecuţiunile în ţâră voră pute cumpără dela ţărani şi dela licitaţii cereale pe ună preţă de nimică. Bieţii agricultori nici n’au cărată bine bucatele de pe câmpă şi esecutorulă le şi presentă ordinulă de încasare a restanţeloră. Cum o să scape ei din strîmtâre, dâcă nu prin aceea că-şi voră vinde totă, bucate şi vite, cu ori-ce preţă ? De astădată şi patrioţii noştri înfocaţi s’au spăimântată. Faţă cu ordonanţele lui Szapary e naturală că nu potă fi indiferenţi, căci îi ustură şi pe ei, nu ca esecuţiile inspectoriloră de scâle ai d-lui Trefort, cari se facă numai pe spinarea Nemagliiariloră. ,,Egyetârtâs“ apelâză la iurisdicţiunile comitatense şi orăşenesc!, ca să protesteze grabnică şi în massă în contra ordonanţei „absurde şi nelegale“ a d-lui Szapary. S’au făcută deja cei dintâiu paşi din partea unoru deputaţi. Să nu stămă cu mânile în sînă — esclamă şi miseria din regată! Unde este mulţumirea şijfâia oposiţională din Cluşiu — şi să nu lăsămă bunăstaiea poporaţiuniloră, ce voiescă a o Infă-jca economii noştri, talpa ţării, să cadă victimă ţişa lumei străine aranjorii esposiţiunei? unei politice financiare, care ne mai avândă nici Mulţumirea au păpat’o de multă d-nii Tisza-Trefort cu acţiunile loră politice interiâre pentru întărirea pretinsei idei de stată maghiară, âr bunăstarea câtă mai era a păpat’o şovinismulă ungurescă cu esperimentele lui costisitâre, cu în viăţa privată, în biserică şi scolă, în comună şi lite ratură.* Aşternuta motivare a Exelenţei Vostre continuă din vorbă în vorbă: »A sili pe cetăţen-i de altă limbă, să şi-o însuşeseă — afară de limba maternă — şi pe a statului, ar fi o străduinţă fără scoptt. Dar a oferi oricui prilej uiă, a şi-o însuşi din vârsta copilărescă, e o bunătate, pentru care statului numai mulţămire i se pote aduce. Şi singura cale pentru acâsta este Introducerea limbei maghiare între obiectele de învăţămentă ale scâ-leloră poporale.« însuşi Exelenţa Văstră lămurită accentuaţi în amintita motivare, că acesta să se facă »cu acea îngrijire şi cumpătare, ce-o pretinde greutatea esecutărei şi înainte de tote cruţarea sentimenteloră naţionalităţiloră de altă limbă * In asemenea modă arată raportulă comisiunei de instrucţiune alesă la 3 Aprilă 1879 de dietă, raportă cu care-i presentă ea proiectulă desbătută, că la crearea nouei legi nu s’a ţintită la răsturnarea scbleloră neraaghiare şi a problemei loră de cultură şi instrucţiune. »Scopulă şi destinaţiunea* proiectatei legi nouă, spune elă lămurită, »nu suntă altele, decâtă a face posibilă cetăţeniloră nemaghiarî şi feluriteloră confesiuni însuşirea limbei statului, fără negligerea limbei proprii »materne.* Acceptândă comisiunea crearea unei astfelă de legi, »nu recomandă nici o măsură aspră de siluire, nu doresce şi nici nu pâte dori, ca în acestă patriă să i-se răpâscă vre-unei naţionalităţi limba seu să se neglige câtă de puţină desvoltarea limbei sale.* Comisiunea declară unu mijlocii de echilibrare, ne mai putându in- j chiar, că după voinţa sa legea să întărescă conscimţa, ventâ nimicu, şi fiindă desbrăcată de ori ce urna- »că e a naţionalităţiloră frumosa chemare, de-a trăi în ni ta te, a suferită unu naufragiu completă. Să nu stămă cu manile în sînă — în inte-resulă chiar ală naţionalităţiloră să pricepă şi să pătă vorbi limba statului, în vreme ce folosescă propria-le limbă acâstă patriă în pacinică înţelegere şi egală îndreptăţire* şi de-aceea nici nu se îndoesce, .că confesiunile, naţionalităţile, corporaţiunile ş. a. nu voră căutâ şi nu voră găsi în acestă proiecta de lege nimică altceva, decâtă ună esenţială mijlocă pentru desvoltarea reciproceloră loră interese şi culturei loră generale.* Din cele spuse dela sine se vede, care e sensus legum, în care va trebui să se îndeplinâscă articolulă de lege XVIII: 1879, mai cu sâmâ şi cu privire la ordonanţa lăsată în sarcina d-lui ministru, pe care autorităţile scâ-leloră confesionale' nemaghiare »să aibă în vedere* nu-mărulă cesuriloră pentru obligata instrucţiuna a limbei maghiare la fixarea planului de învăţământă. După »spintulă legiloră,* a cărui esplieare e dată atâtă în legile religionare ale tărei şi în articolulă XLIV 1868 despre egala înpreptăţire a naţionalităţiloră, câtă şi în motivarea şi raportulă comisiunei Ia proectulă de lege, apoi şi’n declaraţiunile proprii şi repeţite ale Exelenţei Vostre, trebue să li se dea scolariloră »prilejă« să-şi în-suşâscă limba maghiară în şcolile poporale şi elementare, fără ,negligerea propriei limbi materne,* fără »periclitarea egalei îndreptăţiri,* fără »păgubirea culturei loră generale* şi cu >acea îngrijire şi cumpătare, ce.... cere mai înainte de tote cruţarea sentimenteloră naţionalităţiloră de altă limbă,* dela sine se înţelege numai în măsura, în care se pote face acesta în modă naturală la o şcâlă de felulă acesta — la o şcolă elementară — şi fără să se facă imposibilă împlinirea problemei, căreia în primulă rândă servescă aceste şcoli: creşterea religiosă şi morală anume a şcolariloră, pregătirea loră intelectuală cu cuno-scinţele şi dibăcia trebuinciose pentru vieţă în sfera şi pănă la treptă, care după starea culturală a timpului o pretinde aceea comunitate de traiu (la noi aşa dară şi germană şi evangelică,) căreia îi aparţine şcâla, pe care a întemeiat’o şi o susţine. O competentă analisă a planului de învăţămentă esmisă cu înalta ordinaţiune dela 29 Iunie 1879 Nr. 17,284 1879 pentru şeolele cu limba de instrueţiă nemaghiară şi anume a numărului de 6re fixată în elă pentru instrucţiunea obligată a limbei unguresci arată, că aici nu se validitâză principiulă temeinică ală constituţiunei unguresci: >Executiva potestas nonnisi in sensu legum.... exercebitur.“ Introducerea acelui numără de ore în şc6-lele nostre ar trebui să ni-le desorganiseze cu totulă şi să le depărteze dela anumita lorii destinare, ceea ce totă e împotriva »spiritului legiloră,* abstrăgendă dela aceea, că de s’ară folosi în astă privire, ea nu ar fi în înţelegere cu autonomia bisericei nostre preste şeolele sale poporale, nu ar fi în înţelegere cu egala îndreptăţire a na- Nr. 163. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. ţionalităţiloră şi cu hotărîrile temeinice ale constituţiunei, suplimentarii de limba maghiară ce s’a ţinuţii în prepa- pe cart, după cum mai susii s’a dovedită, articolulă de lege XVIII: 1879 totă nu voi se le răstdrne. II. Acâsta ne conduce îndată la lămurirea aceloră îngrijiri, pe cari o raţională pedagogiă şi didactică trebue să le ridice împotriva acelui plană de învăţământă şi a numărului de ore pretinse pentru instrucţiunea limbei unguresc! în şcolele nostre germane din punotulă de vedere ală şcolei poporale şi ală scopului ei. Planulă de învăţământă, pe care Exelenţa Vdstră l’aţî publicată cu ordinaţiunea din 26 Augustă 1877, randia de stată de acolo au luată parte 71 de învăţători români şi ruşi (ruteni), avândă diurnă de 70 cr. pe 4i dela stată, Directorulu preparandială Hetenyei Ka-lman s’ar fi purtată fdrte bruscă şi neumană cu învăţătorii, i-ar fi internat la marginea oraşului în depărtare de Va—3U ele 6ră de edificiulă preparandială, s’ar fi târguită cu câţiva locuitori din Sigetă se le dea viptulă, aşâ că din supă de chimenă nu i-ar fi scosă directorulă, dicendă că nimeni nu ia în semă pe ,ezek olâh-es muszka dasz-kalek* (aceşti dascăli olahîşi muscali). Pentru o secundă multă timpă va străbate şi între femeile din poporă, ) Acum credemă că ar fi rendulă nostru să ceremă şi noi dela bărbaţii români ună asemenea esemplu. Devisa ori cărui poporă, ori cărui stată şi ori cărei naţiuni care voiesce a înainta în privinţa materială este cruţarea. Prin cruţare au înaintată Iote poporele mari civilisate ale Europei. Aşa dară cruţarea trebue să fiâ şi devisa nostră. Să râbdămă, să suferimă şi bani în mâni străine să nu dămă ; să ceremă dela băr baţii noştri să nu-şi mai silăscă bieţii părinţi, încă pănă se află pre la şcoli, ca să-şi vândă vitele din jugă spre a le cumpăra vestminte de modă: fracii, ghete sau pa- întârejiere dela cursă le ar fi detvasă câte 10 cr., e^ pen Nr. 21,678 pentru şcolile poporale ale Ungariei, hotăreşte tru o oră totă diurna de 70 cr. Totă aşa o păţeu daca puci de Iacii, pălăria claca etc., cari chiară şi după nume îţi inspiră ore-care dcsgustă, ci se îmbrace vestminte tesute de mâna nostră. tulă director s’ar fi purtat cu învăţătorii şi cu diurnalorăj Prin acesta vă asigurămă d-loru, că veţi da ună ca şi cum i-ar fi scosă aceşti bani din buzunarulă său. Bieţii învăţători, daca ară fi fostă lăsaţi se se încuartireze vorbă de vorbă şi lămurită: »Ca punctă de căpeteniă ală'vorbea, fie şi pe strade românesce seu rusesce, ba îi da instrucţiunei în şolele poporale elementare servesce limbaj şi afară din edificiulă preparandială. Peste totă nnmi-maternă, care trebue astfelă învăţată, ca copilulă să-şi avântă puternică industriei de casă şi noi femeile din cji în vomă sili a ţese totă mai multă şi mai fru- şi să mănânce după plaeulu lord, ară fi cruţată şi bani, mosă, numai câtă vă rugâmă ca de arta mâniloră de dramă şi n’ar fi suferită nici de fome. —0— Duminecă în 28 Iuliu s. v, (9 Aug. s. n.) tine- nostre se nu vă ruşinaţi, ci mai verfosă să o socotiţi de o adevăraiă podobă naţională! In inima nostră e înăs-cută pasiunea de a imita; dacă eu voiu vedea pre băr- p6tă esprimâ printr’ensa atâtă o cugetare originară, a sa propriă, câtă şi una câştigată pe calea intuiţiunei — a învăţăturei — să-şî potă spune cugetele sale în dreptă ordine şi înşirate lămurită unele după altele, să potă în sfârşită să şi le scrie corectă. Scopulă instrucţiunei limbei în şcolile poporale este dară, să vorbescă copilulă lămurită şi curată şi cu o intonare fireseă, seu să-şi-rimea studidsâ sub conducerea d-lui George Proea vajbatulă amicei mele mândrindu-se îu societăţi cu vestmin-potă împărtăşi ideile.* jaranja o petrecere eu danţă în sala otelului celui mare iţele ţăsute de femeea sa, eu încă me voiu sili a ţese Pe temeiulă acestui principiu şi corăspuiHjătoră ce-j din Răşnovă. Venitulă curată este destinată pentru a-j bărbatului meu asâmenea vestminte şi încă maieu gustă, reriloră sale pedagogice, ministerialulă plană de învăţă-Ajutorarea eopiiloru săraci. Inceputulă la 8 ore sera.; mai elegante, pentru că aşa sunt eu, aşa este firea fe-mentă dă îndreptările didactice pentru instrucţiunea in-; Preţulă de intrare pentru persdnă 1 fl. pentru familiă 2 fl. meiloră. tuitivă, pentru cetire şi scriere, precum şi pentru gra- j Ofertele mărinimose se primescă cu mulţumită şi se voră, Luxulă la noi nu este altă ceva decâtă bani tre-matică. ; chita pe calea diaristicei. j cuţi în mâni străine. Aşa dară pentru ce să nu ne Ună principiu tare deosebită de acestâ îlă stabi- j —o— jdespărţimă noi de luxă când chiară şi Francesii — po- lesce »Planulă de învăţământă pentru şcolile poporale cu | pilele aceste se aflau trei Italieni în sala de aştep-; porulă celă superbă — vă4endu-se în faţa periculului limba de instrucţiune nemaghiară« dela 24 Iunie 1879,> tare a gărei din Dresda. Aveu la gâtă legături cu culo-' s’au sciută despărţi de elă şi aşternându-şi pre altarulă Nr. 17,284, eşită cu puţine luni mai târ4iu. Acesta ho-rile italiene roşu-albă-verde. Luându-le dreptă colorile patriei loră juvaerele, catenele, oroldgele şi inelele de tăresce adecă vorbă de vorbă: »Ca punctă de căpeteniaunguresc!, nişte Germani îi provocară să ’şî ia legăturile aură au sciută compune cele cinci miliarde, fără a mai ală instrucţiunei elementare poporale servesce limba ma-: dela gâtă. Italienii nu pricepură, neşciindă limba ger- storee bueătura din gura poporului! ternă, cu care trebue în legătură încetată limba ma- ‘ mană, şi aşa ună Germană îi şi smulse unuia legătura, • Se mergemă mână în mână; noi ne-amă lâpedalfl ghiară.“ dar — interveni poliţia. Simpatia Gennaniloră pentru de mătase şi în loculă ei amO îmbrăcată cretinţa; poftimd Atâtă în instrucţiunea limbei materne, cât şi în a Maghiari cresce mereu! j acum ca şi bărbaţii să-şî arete virtutea loră. Scopulfl celei maghiare, ce treime a se învăţa în legătură cu acesta/ —0— I s’ar ajunge mai uşoră, decă mai ântâiu de t6te ne trebue să fiă şcolarii astfelă introduşi, ca copilulă să potă * Fană la sfârşitulă sepiemânei trecute au fostă la j vomă sili ca să avemă ună deposită de ţăsăturî de casă esprima într’ensele atâtă cugetările sale proprii originare. Vâlcele 565 ospeţi. Cu acestă ocasiune aminiimă. că ffi* unde să-şî p6tâ procura orî-care industriaşă română, câtă şi cunoscinţele sale câştigate pe calea intuiţiunei (a .patrioţii* au preferită a tipări capulă listei de cură eu oare se va adresa cătră femeile nostre ca să-i ţe-sâ nu- învăţăturei) lămurită, apoi să ’şî p6tă spune cugetele în textă Irancesă — pe lângă celă ungurescă — numai mai asigure de trecerea ma eriei. Atari ţăsătui'I dreptă ordine şi înşirate lămurită unele după altele, să textă română seu germană să nu figureze pe listă. Co- fine, variate şi de gustă ară putea mulţămi pre orî-care potă ’n sfârşită se şi le scrie corectă.* pilării unguresc). , bărbată. —0- Aurelia Dană n. Germana. »Scopulă instrucţiunei limbei în scolele poporale e- lementare este aşa dară, să vorbescă copilulă lămurită şi ^°i delegaţi ai consorţiului căii ferate Târgu-Mu-j curată şi cu intonare fireseă seu se ’şî potă împărtăşi reşului-Borsecă-fulgheşă se află în tirnpmă de faţă în ' ideile şi scrie*. Bucurescî. Delegaţii voescă să intre în tratări cu gu-i După acestă principiu nou stabilită pentru şcolile vernu'ă română pentru construirea liniei Bacău-Peatra- j nemaghiare, se dă apoi speciala îndrumare pentru >eser- Tulgheşă, respective pentru joncţiunea căii ungurescl cu j cunoseinţa |)uWică; cumcă secţiunea de albinărită a cita- ciţiile de cugetare şi vorbire., relativa ia instrucţiunea cea romană. !tei Reuniuni va ţinea pe la finea Innei iui Augusta n.a. A visă Biroulă subsemnatei Reuniuni aduce prin acâsta la -0- La colecta făcută în favorea bisericei şi şcolei ro-; «c. o adunare generală, împreunată cu o esposiţiâ de in- intuitivă, apoi pentru instrucţiunea în scriere şi citire,! relativă la instrucţiunea limbiloră. Puţine ore escepţio-, ^ ... "7,7 ■ To 1 j strumente si aparate necesare la cultura albineloră, pre- nAtifiil _ ocă rlnup în plflcn nriniA vîoiip în dpsnniâîlO diîl DBtiCiîliiu, după. ti6CGr(hi bâlulm din 1^ I. C* i . . , . . 1.1 t , j nanau asi aoue m ciasa pruna, aoub m aeapatţe ’ . , , A , eum si de felurite producte ale acesteia. La acestă adu- mentula A, una în despărţSmântula B ala clasei a doua ŞM după incheiarea dărei de semă ce ama puclicato inj^ |ua Mr|e nu ul!mai „,embrii amintitei reuniuni, la şcolele cu doui clase, şi asemenea !n celelalte - cari Nr lol ala f<5mi ndstre, a mai incursO 1 fl. dela d. (o|. jubj|ori. ţ. (mlt,vâ!0| ii „ţblnAritului. S’a loaU suntii mai ou s(^mă hotărits uentru ^fframatioa«t limbei ibe J u 2 ti n ii, înveţăîorfl în Odesci, asdelu venitulu cu* - ^ ^ , buniu mai cu fecuid nuidniw ptunu gidinele nalul'a!e' Pentni ocuparea|alb,năntulm aş, lonnula de tunpurm eventuale loră întâia, ânteiuid anfl de scdlă:. .Invăţătorula punei'orfl.se ™ 'inea coneursn la Universitatea din B»,Miresei trebăn, la cari ar don vreo desluş.re m chiar# desba- pe copii să esamineze mai de aprope şi singuri jîn 'l'ua Septemvrie. obiectele ce li surită deja cunoscute, anume să; Circulă sgomolula ta România - <}ice .N. Puster le şi cerceteze ei înşişi. Prin eunoscinţeie Journal, — că călătoria ministrului-preşedinte Brâtianu tigate pe calea intuiţiunei despre ce e vrednica a se sci ]eg^bjr^ ou alipirea României ia uniunea vamală —0- la obiecle, Introduce pe şcolari în cugetare. Esperienţele |aus|t0_un ă-germană. fjtonfp tai ifipitp nâsficrrilp «P vm*rt fnrmnln «princtiî în fi’fl7:P î făcute şi ideile câşligote se voră formula seriosă în fraze singuratice şi uşoră de priceputa şi apoi unite într’oj Tjpografia statalui din Viena a concediată mai descriere legată compusă din astfel# de singuratice fraze... j multe sute de !aOTăt6re> #Tânda si le urmeze şi restulO; După aceea dascăluia $6 le facă cunoscute obiectele din | aija se va face jn t6le tipografiile, dcbrece noua scolă şi împrejmuirile ei, dascăluia se da« pe băeţl în ■ lege injustriaiă austriacă opresce aplicarea femeilor# la casa părintescă şi împrejmuirile acesteia se cunoscă vieţa j iucru jn timpulă nopţii -0— Se anunţă din Broştenî, judeţul» Suceava, că acolo familiară, se’i întreţină cu esplicărî verbale şi la sfârşită să le împărtăşeseă şi numirea, obiectului în limba ma- ghiară, sS pună pe copii se lc repeţescâ şi unde se'pole j munţij sunt0 ac.operiţI (;u zăpadă. să le cuprindă în fraze ungurescî, în acestă chîpă să1 instrueze paralelă în limba maghiară.* (Va urma.) «WELLE DILEI. »Asociaţiunea Transilvaniei* a încredinţată direcţiunea şcolei de fete de curândă creată în Sibiiu d-rei Elena Tănâsescu, exinstitutore secundară la Asilulă »Elena Domna* din Bucurescî, 4ice *L’Indep. roumaine.« 0- Ni se scrie din Sigetulă Mannaţiei, că la cursulă INDUSTRIA DE CASA. Mociu, 22 luliu 1885. Celă mai bună mijlocă pentru înaintarea stărei materiale a unui poporă este industria de casă. Despre acestă adevără fiindă convinşi bărbaţii noştri, ne strigă mereu se lăpedămă portulă străină şi să îmbrăcămă cretinţa. Noi femeile ne-amă supusă loră şi i-am ascultată, costumulu naţională a intrată în usă mai în tote părţile locuite de Români şi sperănul că nu preste tere amănunţită; mai departe, toţi aceia cari ară dori a desvolta înşişi anumite părţi din obiectulă susă memorată, sunlă poftiţi a se însinua de mai nainte la con-ducătorulă seeţiunei albinăritului, d-lă George Horvalh, oficială de te.legrafu aici în Braşovă. — Cei ce voescă a espune câte ceva, suntă rugaţi de asemenea a se pregăti de timpuriu şi a se insinua la acelaşi conducătorii. Pe lângă acestea se observă espresu, cumcă aci nu e vorba de espunerî de escelare, ci de întocmiri într’adevărO practice. Noi vremă să aflămă ce avemă bună, ce sunternă în stare a încerca a4i pentru de a ne câştiga ce ne lip-seşce, şi ce avemă de lipsă a mai învăţa. SS aducă deci fiecare cu sine ceeaee scie că e bună şi practică: întocmirea stupinei, diferite forme de coşniţe, unelte tre-buineiose la manipularea cu stupii, apoi miere, miedă şi alte producte. Totă va fi bine primită spre a servi de ieonă a stării, în care se află cultura albineloră în co-mitatulă Braşovului. Cu ocasiunţ^i adunării din cestiune se va lua condusă şi asupra întrebuinţării sumei de 200 fl. v. a., cari s’au dată ca subvenţiune din partea înaltului guvernă spre scopulă culturei albineloră. Totă întrunirea va fi de ună interesă forte mare cu atâtă rnai vârtosă, căci la ea va lua parte şi d-lă pro-fesoră de apieultură, Andr. Abend, carele în călătoria sa se speră a satisface Invitării ndstre. Nr. 163. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. şi totuşi să aibă frumosă câştigă şi să provedă pe fiecare familiă cu 2—4 pomi. Să ne esplicâmă; In Transilvania avemă 2600 sate (afară de celea 80 oraşe şi 13 cetăţi libere.) Despărţăminte are Asocia-ţiunea năstră pare-mi-se 22 adecă unulă cu altulă cam 115—120 sate într’ună despărţământă, dacă vomă admite însă precum şi este, că suntă adecă sate unde nu suntă Români de loeu, atunci pe ună despărţământă vină cam 100 sate românesc! de totă seu în mare parte ro mânesel. Scola pomologică de modelă, fiecare, ar avea dar de a se griji ca la 100 de scăle sătesc! să aibă de unde le da altoi nobil! de prăsilă; va ave dar ca în timpă A Comunicări mai de aprăpe în privinţa timpului şi locului întrunirei precum şi alte încunosciinţăr! voră urma mai târdiu. Braşovă, 17 Iuliu 1885. Biroul ă Reun. economice din comit Braşovului. Idei relative la ameliorarea sortei ţăranului. (Urmare şi fine) Lipsa de ban! e atâtă de mare, încâtă bietulă ţărani), numai să capete bani, vinde bucatele din tomnă — deşi e sigură că până la alte bucate nu-i voră ajunge! de 5 an! să dea minimum 1000 de altoi, şi aceea e tare cele ce i rămână ; vinde boii şi ia vaci, apoi vacile şi ia | uşm’u, din sămânţă putemă, cultiva nu mii, ci deci şi bivol!, după aceia vinde bivolii şi ia cai — scii de cei j ««te de mii în timpulfi celă mai scurtă, sămânămă sera 20 fl părechia, şi în fine caii îi mură dună câteva j minţele tomna, dela primăvera într’ună ană plăntuţa o luni, şi apoi — pune bade Grigore carulă la odihnă, că j altuimă şi altoiulă de 2—3 anî o vindemă, ori plăntămă s’a obosită destulă 1 Pentru ban! îşi vinde însăşi liber- j locuia unde are să vegeteze de totă. Sârnenândă fetea sa, îşî vinde braţele incă de iarna pentru văra vii- j toţi învăţătorii câte ună strată de ună metru lată şi 5 ţâre şi atunci cum vădurămă — lucră câmpulă altuia, | metri lungă cu sămânţă de meri, altulă cu peri, altulă 4r ogorulă lui rămâne bătută de D 4eu. ! eu primi, altulă cu perseci şi cireşi şi în fine altulă cu Aşa e în multe locuri. ! nuci, adecă de fote 5 straturi, şi continuându-o acesta Vedemfi pe de altă parte că nici pământulă nu e|m 10 anî, vă asigurezu că nici ună rezoră sterpă nu totă cultivată. Aci în Ardeală vedemă mai preste totăjamă vede în Ardelă, tote ar fi plantate cu pomi, şi loeulâ, mai pe la tote satele, câte o costă g6lă, unde apoi folosulă ar fi ală tuturorfl, dar cu deosebire ală era totă viaţa pentru a face pelerinage. Elă adună bani centru construirea unei catedrale la Antiohia în memoria celor dintâiă creştini şi darurile ce primesce le duce la consulatele spaniole. * * * ţăranului, care avăndă de unde să se provetţă cu pomi nobili pentru ună preţă bagatelă, ş’ar umple tote rezo-rele şi astfelă ar ave cu ună iriijîocă de traiu mai multă si ar binecuvânta memoria iniţiatoriloră Să formâmu deiî societate pomologică, carea să La aceste coste sterile să ne întdreemă privirea şi să le \ fie compusă din învăţătorii sătesc! mai destri şi din ^icemfl: Dacă timpurile vitrege au luată pămentulă celă j profesorii preparandiiloră şi stau bună, că mai multă bine bona din mâna ţăranului, acum sunteţi voi silite a-lă i va aduce populaţiunei ţârei chiar şi decâtă aşa numitulă ramai măcrişă iepurescă se face. Acela e pămentu rău, ra se plătesce să-şi rupă omulă osele cu elă, până că-pdtămă în parte dela jupânulă Iţig de celă bună, aşa 4icâ ţăranii noştri şi coste'oră sterile le dau bună pace, ca D-aşa precum îi merge şi cum se află.* Strania ofertă se 4'ce că îşi are isvorulă în necesitatea ce are regele d’a-şî uchilibra erăşi referinţele averei sale totală derangeate. * * * Monteflore — O telegramă din Londra, cu data de 28 Iuliu şi publicată de 4’aru^ nostru, aduce ştirea că M Monteflore a murită. Mortea marelui filantropă a j glesu n’a primită nici o confirmare a scirei despre produsă o mâhnire generală. Elă s’a născută Ia 24 Oc- o ciocnire a Ruşiloru cu Afganii nu departe de tomvre 1784, în Londra, şi şi-a dobândită ună renume Meruciaeă. universală prin necurmatele sale binefaceri. Călătoriele CAIRO, 4 Augustă. — Nunţii sosiţi din sale în Palestina, Egiptă, Maroeă, Rusia, etc., n’avea alt Berber anunţă mdrtea lui Osman Digma. scopă decât ajutorulă. Pretutindeni elă lupta spre a u-şura ş’a îmbunătăţi esistenţa eorraligionariloră săi evrei. Elă era iubită şi respectată de totă lumea din Londra, şi despre aeâsta a putută mai alesă să se convingă anulă trecută, cu ocasiunea serbării centenarului său. Consi-liulă comunală din Londra a otărâtă acum să ia parte în corpore la înmormântarea lui Montefiore. Necrologti. — Estera Popă născută Călină, .soţia d-lui Ştefană Popă, în urma unui morbă greu, după suferinţe îndelungate a adormită în Domnulă la 18 Iuliu 9 ore sera, în etate de 37. înmormântarea s’a făcută Sâmbătă la 20 c., la cimitirulă Şerbană-Vodă, din Bucuresci. Fie’i ţărîna uşără! SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part., ală »Gaz. Trans.«) BERLIN, 4 Augustă. — Sgomotulă despre nenorocirea ce se cjice că i s’ar fi întemplată prinţului germană de cordnă nu e întemeiată. LONDRA, 4 Augustu. — Guvernuîă en- * * * 0 călătoria pe joşii Ia Ierusalim. — pilele acestea din urmă se observa pe stradele din Pera, la Constanti-nopole, ună pelerină creştină care făcuse o călătoria pe josă din ţâra sa natală la Ierusalim. Elă atrăgea curio-sitatea trecătoriloră prin costumuiă său de căiugără împodobită cu totă felulă de coji de dobitoce de apă adunate de pe malurile Iordanului. Elă avea capulă şi pi-ciorele gole şf în mână ună ciomagă lungă c’o cruce în verfă. După cele ce s’au sciută în urmă, acestă pelerină este ună spaniolă anume Ignacio Martinez, care plecândă din Valladolid, călătorise pe josă prin Francia, Austria şi Turcia, trecuse Bosforulă într’ună vasă la Scutari, de unde îşî luă er drumnlă pe josă la locurile sfinte. De acolo, pelerinulă nostru se întdrse totă pe josă la Scutari ş’apoi la Constantinopole, unde trecuse pentru ân-tâia oră în Ianuariu. Ignacio Martinez a dată o visită comitelui de Coelo, trămisulă Spaniei, pentru a’i da semă de pelerinagiulă său. Elă a refusatăj orice ajutoră ce i s’a oferită şi n’a primită decâtă hrana 4>lnică. Ună a-mănunt.Q ciudata este, că acestă pelerină a trecută prin Turcia nesciind decâtă trei cuvinte din limba turcă : pâne, apă ş’a dormi. In Balcani şi într’o parte din iţsia mică a fostă adesea supărată de hoţi, dâr ve4endă că nu avea nimică l’au lăsată să trecă. Se 4i°e c*& Ignacio Martinez, cară n’are decâtă 26 ani, a arătată dorinţa d’aşî consa- BIBLIOGRAFIA. Au apărută urmâtorele publicaţiunî ale Academie. Române şi se află de vân4are la librăria Socecă & Co. în Bucuresci: 1. »Documente privitdre la Istoria Româniloră.« Urmare la colecţiunea lui Eudoxiu de Harmuzachi — Suplimentă I. Volumulă II. 1781—1814. Cu portre- ] tulă lui Ioană Gheorghe Caragea Voevod. — »Documente culese din Archivele Ministerului Ataceriloră străine din Parisă« de A. I. Odobescu. —Volumă în 4° de XLVII şi 755 pagine. Preţulă 40 lei. 2. »Analele Academiei Române«. — Seria II. To-mulă VII 1884—1885. Secţiunea I. Partea administrativă şi desbaterile. Volumă în 4° de 337 pagine. — Preţulă 3 lei. Cursulu pieţei Braşove din 3 Augus st. n 1885, Bancnote românesc! .... Curnp. 8.82 Vând. 8.84 Argint românesc............... -> 8.75 * 8.80 Napoleon-d’ori.................... » 9.88 > 9.92 Lire turcesci .................... » 11.15 * 11.20 Imperiali......................... * 10.10 » 10.15 Galbeni........................ » 5 85 » 5.90 Scrisurile tone. »Albina« . . » 100.50 * 101.— Ruble Rusesc!................. » 122.5 » 123.5 Oiscontulă » ... 7—10 0/0 pe ană. Editoră : Iacobft Muresianu. Redactoră responsabilă: Dr Aurel Mureşîanu. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 163. 1885. Sm-sulu la bursa de Viena Bursa de Bueuresel. din 3 Augusto st. n. 1885. Cota oficială dela 17 Iuliu st v. 1885. Rentă de aurO 4°/0 . . . 98 85 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92.20 ImprumutulQ câilorO ferate ungare................148.40 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostO ung. (1-ma emisiune) . . . 98.75 Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostO ung. (2-a emisiune) . . . .123. Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostO ung. (3-a emisiune) .... 109.20 Bonuri rurale ungare . . 103.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C2 75 Bonuri rurale Banat-Ti- mişfl................. 102 50 Bonuri cu cl. de sortarel02.20 Bonuri rurale transilvane 101.75 Bonuri croato-sîavone . . 102. -Despăgubire p. dijma de vinO ung...............98. ImprumutulO cu premiu ung....................119 25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120.— Renta de hărtiă austriacă 82 65 Renta de arg. austr. . . 83 30 Renta de aurO austr. . . 109 05 Losurile din 1860 . . . 139.50 Acţiunile băncel austro- ungare.................868 Act. băncel de credită ung. 287 — Act. băncel de credită austr. 280.70 Argintulă —. — GalbinI împărătesei............... 591 Napoleon-d’orI...........9.93— ! Mărci 100 împ. germ. . . 61.45 j Londra 10 Livres sterlinge 125.20 Renta română (5°0). . . . Renta rorn. amort. (5%) . . » convert. (6°/0) . . împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7%) . . * » (5°/o) • » » urban (7 °/0) . . ». (6%) • • * ♦ > (5°/o) • ■ Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură......................... Bancnote austriace contra aură Cump. vend 89 90 93 93^'j 88Va 89Va 30 32 100V2 1017. 84»/* 857. 98l/a 991'3 91V* 127a 83 831/a 1240 1250 101/a 117. 2.04 2.05 Casa Nr. 23 din Tnşnad ™ • încăperi în etagiu, situată la locu f<5rfe frumosu, avend încă terenu pentru clădiţi!, cu venită sigură, se vinde ieftinii din causa depărtării, proprietarului. A se întrebă totă acolo. Numere singuratice â 5 cr. din „Gazete Transilvaniei4* se pot ii cumpăra în tn-tnngeria lui I. Oross. se potă face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoră prin mandate poştale. Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă. PREŢULtJ ABONAMENTULUI ESTE: Pentru Austro- Ungaria: pe trei luni........................3 fi. — „ şăse luni........................6 fi. — „ ună ană.........................12 fi. — Pentru România şi străinătate. pe trei luni .....................10 franci „ şese luni . „ ună ană . 20 40 Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei/1 Nr. 620—1885. Concursă. La scdlele reuniunei foştiloră grăniţeri din regimentm!ii I român/? suntă de conferită pe calea concursulai următărele staţiuni învfi-ţătoresci: 1. Postulă de învăţătoresă la scdla din Voila, comitatulu Fagi raşului, cu salaru anuală de 300 fi. v. a., cuartiriV şi lemne de foci după trebuinţă. 2. Postulă de învăţătoră secundară le scola din Vestemă, comi-tatulă Sibiiului, cu emolumentele: 200 fi. salariu anuală apoi cuartiriişi lemne de focă. 3. Postulă de învăţătoră adjunctă la scdla din Voila cu salaru de 180 fi. cuartiră şi lemne de focă. Concurenţii la aceste posturi au se’şi subştdrnă cererile instruite cu diploma de cualificaţiune şi alte documente legali pănă în 20 Augusti a. c. st. n. la Comitetul ă administrătoru de fondula scolastica ala foştiloră grăniţeri â regimentulu I româna în Sibiiu. MersulR trenurilora pe linia I*re deal ii-Budapesta şi pe linia Tei uşii-Aradii-Budapesta a căiei terate orientale de stată reg. ung. Pr edeald-B udapesta Budapesta—Predealil Teiuştk-Aradik-Budapesla Budapesta- Aradft-Teiuşfi. Trenu de ersone Trenu accelerat Bucur escl 5-00 Predealu Timişfl Braşovă Feldi6ra Apatia Agostonfalva Homorodfl Haşfaleu Sighişora ^ Elisabetopole MediaşQ Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelâ Teiaştfi AiudG VinţulQ de susâ Uiora Cncerdea Ghirisft Apahida ( Oluşin v — 9 45 — 9.47 — 10.11 — 10.44 6.22 10.51 7.01 |11.18 7.38 11.36 8.01 11.51 8.45 12.23 10.10 1.19 10.29 1.30 10.39 1.37 11.19 2.05 11.54 2.25 12.12 2.36 12.56 — 1.30 3.13 1.45 — 2.11 3.40 2.55 4.01 3.17 — 3.21 — 3.31 4.24 4.09 4.49 5.36 — 5,55 5 5* 6.08 6.08 Nedeşdu Ghirbău AghirSşfl Stana Haiedinâ Ciacia Bucia Bratca R6v Mezd-Telegd Fugyi-Vdsârhelv Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladany Szolnok Bnda-pesta Viena > 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.2K 8.47 9.06 9.26 10 01 10 20 10.30 10.37 10.51 12.37 2 58 To) 6.35 3.00 7.14 7.43 8 22 8.48 9.13 9 18 10 31 12.07 2.10 2.45 8 0J Trend Trend omnlbus orunibus 7.45 _ 12.50 — 1.09 — 1.40 — 2.27 — 2.55 — 3.38 — 4.17 — 4.47 — 5.42 — 7.37 — 8.0 î — 8.21 — 9.05 — 9.4 — 10.02 — 6.20 — 6.59 — 7.15 — 7.43 — 8.29 — 8.55 — 9.04 — 9 12 — 10 23 — 12.32 — 12.59 — — 8.00 — 8.3 — 8.59 — 9.34 — 10.16 — 11.04 — 12 17 — 12.4 .— 1.21 — 2.05 — H.08. — 3.39j — 3.55 — 4.0 * 10.37 — vâ 5-t — 4.45 8.22 10.05 10.30 10 50 — 6.05 — Trend Trenu Trend Trenu Trenu omnibus accelerat omnibus de omnibus persâne Viena — 7.15 3.15 — BUdapesta 6.47 1 45 6.20 8.0.) Szolnok 10.37 3.41 7.29 9.11 11.40 P. Ladâny 1.44 5.21 8.27 11.26 2.31 Oradea mare â 5.33 6.41 — 1.28 — Vârad-Velencze — — 9.45 2.00 — Fugyi-Vâsârhely — — 9.59 2 11 — Mezo-Telegd — 7.14 10.18 2„3i — Râv — 7.42 11.36 3.18 — Bratca — — 12.10 3.41 — Bucia — — 12.43 4.01 — Ciucia — 8.31 1.31 4.26 — Huiedin — 9.01 2.56 5.08 — Stana — — 3.29 5.27 — Aghiriş — — 4.09 5.50 — GhirbSu — —* 4.18 6.02 — Nedeşdu ( — — 4.33 6.24 — Cluşiu — 10 0- 5.05 6.43 — ( 12 05 10.16 — 7.03 — Apahida 12.31 — — 7.26 — Ghiriş 2.16 11.24 — 8.51 — Cncerdea ( ( 3.12 8.32 11.43 ÎÎ.45 — 9.31 9.43 — Ui6ra 3.41 — — 9.51 — Vinţulă de susă 3.50 — — 9.68 — Aiudă 4.25 12.08 — 10.24 — Teinşfi 4.50 12.22 — 10.44 — Crăciunelâ 5.41 — — 11.28 — Blaşâ 6.0* 12 57 — 11.44 — Micăsasa 6.40 — — 12.18 — Copşa mică 7.00 1.27 — 12.36 — Mediaşă gj-a 145 — 1.22 6.01 Klisabetoptsle 2,06 1.56 6.44 Sigişdra — 2.31 — 2.34 7.2? Haşfaleu — 2.5?'> — 3.02 8.01 Homorod — 3.4'u‘ — 4.4 * 10.05 Agostonfalva — 4.19 — 53 * 11.0/ Apatia — 4,94 — 6.03 11.3 Feldi6ra — 4.53 — 6.35 12.14 Braşovă ( — 5.20 5 3 — 7.14 1.09 1.60 2.48 ( — — - Timişă — 6.07 — — ( ( 6 82 — — 3.23 Predeală — 7.30 — — 4.56 BucurescI 11,35 9.4*. Nota: Orele de n6pte suntfl cele dintre liniile gr6se. Tipografia ALEXI, Braşovfi. Trend omnibus Trend omnibus Trenu de persâne Trenu de persâne Trenu aceeleratd Trend omnibuf Teiuşft 11.09 — 3.56 Viena 11.00 7.15 Âlba-Iulia 11.46 — 4.27 Budapesta W.Oo 1.45 8.0 Vinţulă de josă 12,20 — 4.53 ţ 1 002 3.44 THo Şibotă 12.52 — 5.19 11.12 4.02 1200 Orăştia 1.19 — 5.41 4r tîIs! 3 37 7 53 R.yfi Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok i 38 — 6.46 Branicîca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00 Ilia 3.36 — IM Radna-Lipova 5 10 — 7.23 Gurasada 350 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4 25 — *A 2 Berzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6 42 — 5.58 Bgrzova 5.56 9.29 Zam 7 14 - — 9.28 Conopă 6.18 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6 14 1023 Ilia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 r*.37 Branicîea 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11 18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 Aradfi 8.10 7.32 11.32 Orăştiă 10.10 — 12.24 2.39 12.00 45 ' Şibotă 10.43 — 12.53 ( 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.01 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 8.16 Alba-Iiilia 11.19 — MO Viena — 8.00 6.05 Tetautfh 12 05 — 2.;,4 Ar ad&-Timiş<* r a Simeria (Pi.ski) Vet roşeai Trend Trend de Trenu de Trenu de Trend Trend OînnibuM parsdne persone persone oniiiÂlnu omnibni iradă 6,00 12.55 8.25 ’^iiaerSa 63) 11.50 2.23 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Strein 7 03 12.27 3.00 Nâraeth-Săgh 6.50 1.46 8.54 Haţegă 7 53 1 19 349 V i;: 7.19 2 18 9,13 Pui 8 -'6 2.10 4.40 Orezdalva 7.38 2.36 9 2i Crivadwi 9.33 2,57 5.281 Mercziîalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10. ii 3,35 6,07, Ttmişdra 8,42 3.40 10« 6 et:eoşeni iu. 43 4,!; 4 Timişdra-Aradft Fetroşent— Nimneria (Pi.ski) j Trend de Trenu de Trend Trend Trenu Trend persone persone omnibus omnibus omnibus depen. Timişdra 6.07 •2.25 5 00 Petroşeni 6 49 9 33 5.^8 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.0- Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10 54 645 Vinga 7.03 2.04 6.32 Pui 8.50 1137 7/5 Nâmeth-Sâgh 7.23 2.25 6 53 Haţegă 9.31 12.17 802 Aradulă nou 7 40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8.44 & 7 55 310 7.40 10.5 i 135 9.15