REOACŢIVSJEA ŞI ADMOINTRAŢIUNGA:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI.
Pe u n â a n fi 12 fior., pe ş e s e luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate:
Pe anti 40 fr., pe şăse Juni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
TRANSILVANIEI.
SE PRENUMERÂ:
ANULU XLVIII.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIUBILE:
0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
8orlsorî nefranoate nu «e prlmasoS. — Manusorlpte nu ce retrămltu.
KR- 162
Lunî, Marţi 23 Iu li a, (4 Augustu).
1885.
Braşov*, 22 Iuliu (3 Augustu) 1885.
Cei ce urmărescu cu atenţiune politica economici a cancelarului germanu, au prevâcjutu, că „răsboiulu vamală, “ ce l’a începută elă cu Austro-Ungaria şi cu celelalte state pe basa prin-cipiiloru protecţionistice, n’a avuţii altă scopă, decâtii a pregăti tărâmulă marei uniuni vamale care de multu îi âmblă prin capă. Scopulii a-cestei uniuni este văditu: Germania vrea să’şi asigure preponderanţa în Europa centrală şi pe terenulu economicii.
La acestă capătu însă Germania nu p<5te ajunge, decâtu numai cu ajutorulu Austro-Un-gariei. Imperiulu habsburgicu servesce a(Jî politicei cancelarului germanii ca radimă şi în direcţiunea economică. Austro-Ungaria pare a fi de sdrte destinată să contribue cu t6te puterile sale la întărirea egemoniei germane.
Şi lucru curioşii, Maghiarii, cari mai înainte au luptată mereu în contra Germanismului, cari înainte cu vre o treideci de ani, când Austria voia să între în uniunea vamală germană, au protestată prin emigranţii loră contra acestei voinţe, suntă astăzi pionerii principelui Bismarck în campania ce elă a întreprins’o pentru realisa-rea uniunei vamale cu monarchia ndstră. Maghiarii au sprijinită, precum scimu, în primulă rândă năsuinţele de alianţă politică a lui Bismarck. De ce să nu sprijinâscă «şi planurile lui de alianţă economică cu Austro-Ungaria?
Ciudată concidenţă! Marele protecţionistă Bismarck vestesce deodată prin foile germane in-tenţiunea sa de-a încheia o uniune vamală cu Austro-Ungaria. Ungurii, precum să vede din foile loră, suntă gata de-a urma învitărei cancelarului şi tocmai Austria cu Nemţii săi este a-ceea, care se feresce şi se opune mai multă uniunei vamale cu Germania.
Causa este uşoră de înţelesă. Industria austriacă se teme de concurenţa industriei germane şi cu totă dreptulă, pentru că fabricatele germane, mai alesă cele din Saxonia şi Alsaţia, au ajunsă a concura chiar şi cu fabricatele francese şi englese. Ungaria de altă parte, neavândă industria de :6mne ajută şi fiindă avisată la productele agriculturei sale sperăză, că aceste voră avă o trecere mai mare în Germania, care are lipsă de asemeni producte, âr câtă pentru arti-culii industriali totă una îi p6te fi ori de vină din Yiena sân Praga ori din Berlin şi Dresda, mai alesă că în casulă unei uniuni vamale Germanii voră sci îngriji, ca industria loră să fiă câtă mai multă protegiată pin vămi scăzute.
Se asigură, că în curendă se voră întelui Bismarck cu Kalnoky la Gastein ori Salzburg spre a se sfătui asupra uniunei vamale. Se nasce acum întrebarea: Cum să fiă acâstă uniune ?
Să înfăţişâză ea ca o fusiune a celoră două teritorii vamale, ală Germaniei şi Austro-Ungariei, pe basa liberului schimbă? In acestă casă ară trebui să se împartă veniturile între statele uniunei după o sistemă ârecare şi acâsta ar pretinde şi stabilirea unei unităţi monetare. Dar o asemenea uniune este învederată, că învdlvă renunţarea la o pai te însemnată din drepturile suveranităţii feluriteloră state şi d-lă Bismarck şi-ar vedâ visfcdă cu ochii. De aceea acâstă combinaţia are puţine şanse.
Să fiă uniunea representată numai prin a-ceea, că teritoriulă comună vamală va fi îngrădită prin vămi diferenţiale faţă cu statele ce nu facă parte din uniune, cu scopă de-a se a-pera contra productelmă industriei francese, belgiane, englese şi contra producteioră agriculturei rusesc!, americane, şi indiene în fa-vorulă industriei şi agriculturei stateloră din uniune? In casulă acesta tarifurile vamale dintre statele aliate ară putâ să rămână aşa cum sunt şi numai faţă cu statele din afară ar fi să se creeze o procedură comună. Alianţa s’ar mărgini pe ună terâmă mai răstrînsă financiară şi economică.
S’a mai vorbită şi de-o uniune vamală a Europei centrale, în care să între şi Frauţa, Belgia, Olanda şi Elveţia, der dâcă este aşi de greu de-a aduce în consonanţa interesele economice ale Germaniei şi Austriei, cu câtă nu va fi mai greu a face acâsta când e vorba de mai multe state cu interese tare diferite?
înfiinţarea desă pomenitei uniuni vamale va întâmpina prin urmare mari dificultăţi. Ceea ce susţină unele foi maghiare despre marele fa-voră ce Tar avea o asemenea uniune pentru monarchia nâstră este problematică. A <Jice că industria germană, care are lipsă de pieţele austro-ungare, nu-i aşa de mare, ca să p6tă omorî industria austriacă, este forte cutezată.
Suntemă curioşi ce mersă voră lua nego-ciările în cestiunea vamală şi ceea ce ne inte-resâză în specială este atitudinea României faţă cu acâstă cestiune.	Lua-va România parte la
uniune ori nu? In ambele caşuri la ce urmări ne putemă aştepta pentru comerciulă şi industria nâstră de dincâce?
-----o------
Memorandul!!
consistoriului bisericei evangelice c. a. a Ardeiului daţii- în 27 Aprilie 1885 Nr. 295H885 cătră JEs-celenţa Sa d. Augusta Trefort, minisku r. de culte şi instrucţiune, referitorii la instrucţiunea limbei maghiare în şcolile poporale nemaghiare ale bisericei. Exelenţa Vâstră! Prin înaltulă rescriptă din 30 Ianuariu 1885 Nr. 48,738—1884, apoi celă dela 31 Martie 1885 Nr. 10,610, Exelenţa Vostră ne-aţi provocată, să luămă măsuri, ca limba maghiară să se inveţe în scâlele poporale germane ale bisericei nostre în acelă numără de cesurî, ce se află în «Planulă de învăţământă pentru scolele poporale cu limba de instrucţiune nemaghiară*, publicată cu rescriptulO dela 29 Iunie 1879 Nr. 17,284, şi nu după acea organisare a instrucţinnei limbei maghiare, ce Vi s’a aşternută de aici în 8 Decemvre 1882, Nr. 2084—1882 şi care — din causă că Escelenţa V6s-tră nu aţi făcută nici o obiecţiune împotriva ei — s’a şi publicată şi introdusă dară în Martie 1883, stă de a-tuncî în valore în numitele şcoli şi-a şi dată bune re-sultate.
Să îngădue Exelenţa Vostră subscrisului şi plină de stimă consistoriu, să arate — făcându-şî datoria oficiului său —■ îngrijirile legitime pedagogice şi culturale, ce le deşteptă schimbarea dorită de mai susă pomenitele res-cripte pe numitulă terenă ală instrucţiunei nostre — cu aceea ferbinte rugare, ca Exelenţa Vostră să le supună pătrun<jătorei, dreptei şi binevoitOrei personale atenţiuni.
Acestă oficiu bisericescă şi şcolară pornesce din convingerea, că planulă cuprinsă în înaltulă rescriptă dela 31 Martie, Nr. 10,610 — după care în statulă ungară ar avă valârfe .absolută* norma, că durata cursului 4‘hăcă în şcolile poporale să cuprindă numai şese ani, după care să urmeze o instrucţiune de repetiţiă de trei ani (erna cu 5, vâra cu 2 6re pe săptămână) — se sprijinesce pe
o crore, care numai din înteţirea lucrului s’a putută trece cu vederea. Căci după cum apriată se vede din artico-lulă de lege 35:1868, acâstă organisare are, nu-i vorbă, j valore pentru şcolile poporale elementare comunale — vec)i ală 5-lea capitulă ală ardeiului de lege şi pentru şcolile poporale ale statului ve<|î ală 6-lea capitulă — dar şcolile confesionale nu suntă legate, după cum evidenta dovedesce ală 3 lea capitulă ală numitului ardcolă de lege şi anume § 11, de acelă sistemă de învăţământă şi nici o decisiune a acelei legi nici pe departe nu ţinteşte să restrîngă confesiuniloră religiose, de a-şî crea şi susţine şcoli publice poporale cu ună cursă de (Jilnică j instrucţiune de nouă anî său cu nâuă ani deplină de şcolă. Dar nici că se pote cugetă, ca ună ministeră de instrucţiune să împedece în vre-ună modă o instituţiune aiâtă de potrivită pentru cultură, când o află în mijloculă ; unei biserici autonome, acolo mai cu semă, unde esistă j —• ca în biserica nostră — de generaţiuni şi anume fără ţ să se facă împotriva-i nici o obiecţiune nici de vre-ună i guvernă anterioră, nici de ministeru ungurescă.
Şi deaceea suntemă convinşi, că Exelenţa Vostră \ nu socotiţi acestă afacere dreptă vre-o cestiune de arbi- \ triu, ci o cestiune de lege, de pedagogiă raţională, de datoriă instructivă şi culturală a şcolei şi acestă convin-	‘
gere vă şi decide a veni ab instantia male- informata ad	j
instantiam melius informandam, pentru a abate o des-	i
organisare a şcOleloră nostre poporale, ale cărei urmări * numai nimicitore ară fi pentru întrega nostră morală şi ’j-care nici statului nu i-ară servi deră spre fericire.	\
I.	1
Articolulă de lege 18 din anulă 1879 hotăreşte în § 4: .Limba maghiară este primită între studiile obligate	•
de învăţământă la tote scâlele poporale publice esistente...	|
Instrucţiunea obligată a limbei maghiare în scâlele popo- ;!j rale comunale va fi regulată de ministrulă de culte şi in-	%
strucţiune prin o ordinaţiune specială. — Tâte autorită-	t;
ţile şcolare confesionale şi de altfelă suntă îndatorite să aibă în vedere (în textulă originală: szem elott tartani) iii la fixarea planului de învăţământă în şcolile poporale acea * ordinaţiune cu privire la numărulă âreloră.	j
Pe terenulă acestei hotărîrî a legei Exelenţa Vostră | aţi publicată cu rescriptulă din 29 Iunie 1879, Nr. 17,284 planulă de învăţământă pentru scâlele poporale cu limba de instrucţiune nemaghiară, pe care referitoră la numă- S rulă âreloră de instrucţiune de limba maghiară aveau i să-lă observe şi autorităţile şcolare ale şcoliloră poporale germane ale acestei biserici la fixarea planului de învăţământă.	*
Considerândă principiulă aşezată ca nealterabilă în dreptulă de stată ală Ungariei, că administrarea să se conducă numai în sensulă legiloră — >Executiva potestas nonnisi in sensu legum... exercebitur. *: Artic. XII ală dietei unguresc! din 1791: „Executiva potestate... in sensu legum exercenda“: Artic. VIII ală dietei provinciale ardelene din 1791 — nu-i de negată, că t6te acele autorităţi şcolare, care suntă avisate la acelă plană de învăţă- i!/ mântă din 29 Iunie 1879 în ce privesce numărulă 6re- •' loră de instrucţiunea limbei maghiare în scolele poporale nemaghiare, datore şi îndreptăţite suntă asemenea a cum- |iv păni respectivele hotăriri în »spiritulă legiloră.* Câcî în vreme ce § 4 ală articolului de lege din 1879 hotărî, că	"Ş
instrucţiunea obligată a limbei maghiare va fi regulată	i(;
prin ministrulă de culte şi instrucţiune prin o deosebită ordinaţiune, nu a deschisă nicidecum şi porţi şi uşi ar- jfj bitriului, nici nu a declarată de admisibilă bunulă placă, j; ci ca dela sine înţelesă presupune, că aceea regulare se va face „nonnisi in sensu legum*.	^1
Acestă »spirită ală legiloră,* care trebue aşadară	$
să fie singură dătătoră de măsură şi la regularea pe calea	jji
ordonanţeloră a instrucţiunei limbei maghiare în şcolile	]T
poporale nemaghiare, nu e greu a-lă constata. Pentru	• ;
şcolile confesionale legile nostre religionare şi autonomia	jjj!
garantată prin ele bisericiloră recunoscute nu se potâ	^
trece cu vederea, ca şi legea »despre egala îndreptăţire	||
a naţionalităţiloră« (Art. de lege XLIV: 1868) după cum	|jj
chiar şi Exelenţa Vostră în camera magnaţiloră în şe_ dinţa dela 13 Maiu 1879, aţi declarată la desbaterea des-	p
pre instrucţiunea obligată a limbei maghiare în scolele	j|,
poporale, (Art. XVIII: 1879) că acestă proiectă de lege fj »nu vatămă drepturile şi interesele nici ale naţionalităţi-
Nr. 162.
GAZETA! TRANSILVANIEI
1885.
loră nici ale confesiunilor»}*, că »nu învolvă nici o vă tămare a naţionalităţilor»} şi confesiuniloră.* Chiar articolul»} de lege XVIII: 1879 cu actele ce se ţină de elă ne oferă în consonanţă cu indicatele legi fundamentale şi alte mulţămitore puncte de sprijinire, cari arată drumulă pe care trebue să se îndeplinescă hotărîrile acelui articol»} şi anume ale paragrafului patru, referitor»} la instrucţiunea obligată nemaghiară, regulată prin ordonanţă în şcolile poporale nemaghiare confesionale, in sensu legum
(Va urma).
Congresulti bisericescti serbescti.
Din Pesta i se scrie „Nouei Presse Libere“ : La 3 Augustă s. n. se va ţine în Pesta o conferinţă a notabilităţiloră sârbesc!, pentru a lua unele hotărîrî în faţa alegeriloră pentru congresulă bisericescă. S’au ţinută cum se scie şi la îneeputulă lui Iulie intime conferinţe între Patriarchă şi între notabilităţi, stabilin-du-se cum spuneau fiarele semi-oficiose „deplină înţelegere în tăte punctele.“ 0 înţelegere e de dorită, dar nu se păte tăgădui, că ,,notabilii“ nu se b»icură de o simpatiă mai mare şi de deplina încredere a poporului loră, precum nieî Patriarchulă nu se bucură de ea, mai cu sâmă că Sârbii suntă de tare credinţă, că elă e a-plicată spre „unire44 cu biserica catolică. Şi ce vreau notabilii? Nu se scie sigură, dar suntă înţeleşi cu patriarchulă ,,în tote“ şi patriarchulu — er se scie — că a lucraţii de vre-o patru ani unii proiecţii de reformă, care restornâ constitutiunea actuală a bisericei serbesd, căc! delătură câtă pote pe mireni dela cârma bisericei, libereză clerulă de or!-ce influenţă a elementului laică, restrînge volnicia congresului şi a organeloră şcolare şi bisericesc! autonome, reînfiinţândă nemărginita putere episcopală, mai cu semă a patriarchului — aşa dară nu-i ăsiă proiectă, decâtă introducerea unui absolutismă
3)	La stabilirea amărunteloră sâ se ia în cu prin 4ătore considerare industria indigenă, atâtă cu privire la textare, câtă şi cu privire la taxele vamale.
4)	Vămile de valore să se tranforme, pe câtă iartă împrejurările, în vămî specifice.
5)	Cestiunea colecţinniloră de mostre la staţiunile principale de vămuire să se resolve în modă avantagiosă.
SOIRILE PILEI.
Sub titlulă: »Nu se face nimică cu gimnasiulă valahă* scrie »EUenzek« : »In Aradă voia să ridice consistoriulă diecesei române ună gimnasiu valahă, dar ministrulă nu i-a permisă. Forte dreptă. Numai în Aradă suntă două şcolî medii de stată: ună gimnasiu şi o şcolă reală superiără, la ce ar mai sta acolo şi ună gimnasiu valahă?* »Kronstădter Zeitung*, citândă din legea de naţionalitate § 17 4‘°e: »Dar poporaţiunea comitatului Aradului este în preponderanţă română şi acelaşi numără ală lui ,Pester IJoyd* din care luămă scirea de mai susă spune într’o altă notiţă, că în şcolile pură maghiare din Aradă se instrueză mai mulţi şcolar! nemaghiarî. Cu mai mare dreptă s’ar pute dar (Jice> c& n Aradă nu suntă de lipsă două şcoli medii cu limba maghiară. Dăcă guvernulă ar avea numai puţină bunăvoinţă, de a considera dreptele cereri ale naţionalităţiloră, ar trebui in trodusă limba română la una din aceste două şcolî. Dar chiar aceste suntă lucrurile prin car! se dovedeşce mereu tăgăduita tendinţă de maghiarisare.*
—0—
Ni se scrie din Comăna de josă cu data 30 Iuliu n.: »In 10 Iuliu a. c. s. n. preotul»} greco-orientală Ioană Popiţa din Comăna de josă, împreună cu ma-gistrulă poştală locală Georgiu Popă Gridanulă, a primită din ajutorulă de stată suma de 200 fl., sub pretestă de
episcopala completa. Proectnltt întempină ore-eare sim- a rePara biserica or- d,in locfi a face fo'>r? îrl'
patiă în cercurile politice, căc! astfelă administrarea bisericei ar fi mai uşoră. De voră admite în conferinţa dela 3 Augustă aceste păreri, notabilii sârbi potă să aştepte una fiasco, căci Sârbii nu vortt renunţa nici,8,4 1,,crul0- ?ărinte P°Pi*a. ™nd 8Cli «>nclusultt smo
tr’ânsa pentru copii de scolă, cu t6te că biserica s’a re parată numai în anulă 1881 şi cu t6te că foişorulă plănuită fiindă biserica prea mică nu se pote face.* Cum
odată la autonomia garantată a şcălei şi bisericei loră, în favorulă unui absolutismă episcopală: dovadă reso luţiunile meetinguriloră dela Agram şi Zambor, în car! află espresiune adevăratele gândiri şi simţiri ale poporului sârbescă; elă vrea să trăiască în liberă şi deplină; autonomiă naţională-bisericâscă şi respinge orî-ce amestecă ală puterei statului în sfera vieţei naţionale-bise- j ricesci; asemenea se esprimă meetingurile contra încer-căriloră şi acţiuniloră autorităţiloră bisericesc!, cari vo-escă să împedece hotărîrile autorităţiloră autonome, ceră sprijinulă autorităţiloră politice pentru instituţiunile na-ţionale-bisericesci, pretindă susţinerea instituteloră sâr-bescî-confesionale şi subvenţionarea loră şi visteria statului, precum şi îmbunătăţirea dotaţiunei clerului şi
dului ?
-0-
| Fdia oficială a publicată serisărea ministrului de \ culte şi instrucţiune, prin care desfiinţeză cursurile de
anulă II-lea la academia de dreptă din Sibiu. Aşa dar
cei ce voescă să se ’nscrie la aceste cursuri în S;biu nu mai potă fi primiţi; cei ce au absolvată însă cursurile anului II-lea şi n’au făcută esamenulă la Iuniu, îlă potă face în Sibiu. E ciudată, că în vreme ce d-10 Tretort e gata să le dea Saşiloră o academiă teologico-filosofică, pe cea juridică le-o stinge treptată, totă pentru germanofi-lismulă, ce i’lă atribuiau clarele ungureşcî?!.
—0—
,El!enzek« scrie: Direcţiunea căiloră ferate regeşcî ungureşcî a trimisă lui Carol Gerlăczy, preşedintele reu-
declară, că pentru congrestt vortt alege numai astfelă dejniuQei şcolare maghiare, urmăiârea scrisbre: .Conlerenţa deputaţi, cari voră primi şi vorC lucra pentru Indepli- ■ [rec,orjior^ căilorO ferate r. u. a pertratatd propunerea nirea acestora concluse. „Notabilii vorO trebui să le j r.Uprjns^ jn gcrisârea stimatei corporaţiunî, de-a primi în primeseă, dăcă voesca să aibă influenţă la poporula j orj ce ţi,>ărîîUrî de-ale căilorO din patriă numai nu-Sârbesca, să nu le primăscâ, dăcă voesca să rămână I miri|e maghiare ale |OCUrilor0 şi de a lăsa numirile conducători fără armată, căci poporala sărbescO va stărui i germarie numai in tipâriturile destinate pentru străină-
Br. Samuilă Josica s’a numită fişpană ală comi-’l tatului Cojocnei şi oraşului Clu.şiu, er fostulă fişpană contele Colomană Eszterhazy, care s’a decorai 0 cu crucea de cavaleră ală „Ordinului Leopold“ — pentru meritele Clujeniloră -- s’a numită intendentă ală teatrului naţională din Cluşiu.
—fl-
St atu te le societăţii de diletanţi români din Făgăraşă • Progresulă* au fostă aprobate de ministrulă de interne.
—0—
Joi în 18 Iuliu v. s’a celebrată în Bucurescî căsătoria d-lui I. G. Bibicescu, prim-redactoră ală Românului*, cu d-na Alexandrina Cuţarida. Le urămd fer-binte vieţă deplină fericită. Domnulă şi Domna Bibicescu se află acum la Vâlcele, trecândă prin Braşovă unde au stată o di. Dela Vâlcele se voră duce la Pesta sâ visitezees-posiţiunea.
—0—
„Românulă44 spune că la muzâulă şcolară, înfiinţată de d. G. C. Berlot, directoruld şcălei Nr. 1 de băeţî din Romană, pe lângă alte obiecte se află şi o mică monedă moldovenescă de bronză, în mărime cam de 15 milimeti’e, hărăziiă acelui muzău de d Grigore Casacincu, directorulă şcolei Nr. 2 de băeţi din Târgu-Ocna, judeţulă Bacău. Pe o parte moneda portă marca Moldovei, capulă de bou, cu o steluţă mică între corne şi încunjurată de douâ ramure cu frunte. Pe a doua parte are împrejură inscripţia Principatulu Moldovei cu litere chirilice. In mijlocă se află o stea mare şi dedesuptă data 1234. Prin acestă monedă se constată, că Principatulă Moldovei a fostă înfiinţată cu multă mai nainte decâtă o arată mai toţi istoricii că ar fi la 1352.
—0—
Pe la sfârşitulă lunei acesteia se spune că principele Bulgariei va merge la Sinaia — întorcându-sn din Anglia, unde a fostă faţă la căsătoria fratelui său cu principesa Beatrice. Va petrece la Sinaia vre-o douS săptămâni.
pentru decisiunile sale. Corespondenţa din Pesta pune în perspectivă şi urmările ce le-ar ave în Croaţia casulă, când guvernulă s’ar pune în conflictă cu resoluţiunile Sârbiloră din Agramă. Aşa numita „partidă naţională*4 Perde sprijinulă sârbescă din dieta Croaţiei şi aşa perde partida guvernului maioritalea..
Convenţiunea comercială şi vamală cu România.
Camera de comerţd şi industriă din Braşovă şi-a teţminată, in şedinţele ei dela 28 şi 29 Iuliu n. c., des-baterea asupra reînoirii eonvenţiunei comei'ciale şi vamale cu România. Proiectulă, lucrată de o comisiune de trei, ală memoriului ce are să se aşternă ministerului s’a desbătută punctă de punctă şi s’a primită cu unele modificări neesentiale.
tate, anume la puţinele locuri, ală,căroră nume maghiară nu e cunoscută. In corespondenţa cu căile germane şi austriace folosimă numai numirile maghiare şi numai la îneeputulă scrisoriloră punemă celă multă în parenteze numirea germană. Aşa sperămă, că vomă ajunge să fiă cunoscute numirile maghiare în străinătate şi să fiă folosite...*
—0-
Tot »Ellenzek« scrie: ,La băi în Tatra Nouă, unde petrecă pănă acum vre-o 697 ospeţi ungureşcî, nu găsesci în cafenea şi ’n salonulă de cură, decâtă ună singură cjiară maghiară ; nemţeşcî suntă îusă vre-o optă din Viena şi Dresda.* Şi »Ellenzek« nu? Asta’i trădare.
—0—
.Fuggetlenseg*, 4iar& cotidiană ală partidei estreme şi ală antisemiţiloră, în ultimulă său numără scrie cam
In acestă memoriu camera îşi esprimă convingerea | curiosă despre Românii din România, efice »Timişiana‘. sa în următorele postulate:	| Ori câtă de selbaţicî (!) să fiă altfelă Românii — scrie
1) Inoheiarea unei eonvenţium ca a naţiunei celei! unmitulă diară ungurescă — o însuşire strălucită totă mai favorisate cu Româma, în care vaforisarea se se Iau: ei adecă urăscă din sufletă pe jidani. Românii,
pronunţe nu nnmai cu privire la taxele vamale ci în totă privinţa, să se ţîntescă cu totă energia.
2)	Ca concesiune din partea nostră să se acorde României importarea liberă a cerealeloră, cum a esistată până acuma.
A se cere cnrtificată de origine pentru provenienţa română, camera nu ţine de oportună.
O altă concesiune este acordarea importării libere
deşi li s’a impusă din partea congresului din Berlină, nu emancipâză pe jidani. Noi, Ungurii, încă amă pute învăţa în privinţa acesta dela Români, căci,	nimenea nu
ne ară declara răsboiu, dacă amă şterge legea despre e-manciparea ovreiloră!
—0—
Foile „patriotice 4 comunică, că după înfiinţarea şcălei reale supenore de stată în Braşovă, şcola de co-
a viteloră române, trebue numai să se găsâscă mij-jmerţă a statului se va preface în academiă comercială, lăce şi căi, care să întâmpine cu efectă influinţele posi-l	—0—
bile vătămătore.	j Din Moraviţa se scrie, că popa catolică Vincenţiu
Mai departe vede camera încă o concesiune în li-' Balazs din Uermenyhâza a fugită — se crede la Ame-bera şi neîmpedecata importare a producteloră animalice ‘ rica — împreună cu profesora de acolo Kovâes, luândă din România.	din banii bisericei 4—5000 fl. şi bani privaţi vre-o 20,000 fl.
Haţegti, 30 Iuliu 1885.
Domnule Redactoră ! In prefuitulă D-Vostrâ <jiari) din 24 Iuliu n. Nr. 154 a apărută o corespondenţă, în care se înşiră numele învăţătoriloră recomandaţi ministrului, prin inspeotorulă şcolară reg. din Deva, spre premiere, pentru propunerea limbei maghiare*), între cari în loculă primă figureză numele meu, schimonosită.
Ca să nu credă lumea că sunt rătăcită, că m’ara abătută dela idea românismului, dela scopulă şi tendinţa lui şi că nu aşă mai consimţi cu conclusele adunărei generale ale alegătorilorfi români din 1881 său în fine, că pârâsindO stâgulă aşă pondera pentru ună premiu la vinderea, la ruinarea şi la desnaţionalisarea copiiloră români, adecă părăsindă învăţăturile ce ni le dă cartea Macaveiloră, esemplele ante-luptătoriloră pentru conservarea, cultivarea şi înaintarea românismului, aşă stărui la crescere în spirită străină, respective că în contulă limbei române aşă fi propusă mai multă limba maghiară, Sunt învăţătoră de 9 ani. In restimpulă acesta nici când nu am fost admoniată de nimenea, că aşă fi propusă greşită seu după ună plană falsă, ci îndestu-lirea publică totdeuna mi-a fostă rfesulfatulă.
In sala mea de propunere am împărţirea orelorfl, ceea ce nu pote lipsi din nici o şcâlă. După aceea propună fiecare obiectă şi nici unulă nu se bucură de mai multă timpă ca decâtă se află în împărţirea ârelorii compusă pe basa ordineloră autorităţiloră ndstre şcolare.
Afară de aceea avemă dispusă pentru fie-care clasă câte ună „(Jiuară44 despre materia ce se propune din obiectele de învâţămentă, — în care este de a se induce la finitulă 6rei — respective a jumătăţii de oră — materia propusă; er la casă când visiteză cineva şc6la, iespectivulă îşi induce timpulă visitării cu subscrierea proprie în acelă „4»ară.“
piarulă dimpreună cu ună conspectă despre materia propusă se pune pe masa esamenului pentru publică etc., împreună cu alte elaborate. Cu acestea potă servi on. publică pentru a se convinge : că din fiecare obiectă câtă? când? şi pănă unde s’a propusă? Astfelă limba maghiară — pentru care ni se impută — s’a propusă după disposiţiunile autorităţiloră nâsti’e şcolare, fără ca să se fi bucurată de o deosebită privelegiare ori de ună timpă mai multă decâtă se află indusă în împărţirea oreloră.
Ce se atinge de întrebările: Ce facă părinţii şco-lariloră? Apucatu neau de scurtă să le dovedimă ce progrese am făcută în limba română cu elevii ? Prin acestea ni se atacă simţurile, apoi internulă chemărei şi dato-rinţeloră nostre, încâtă lumea va cugeta că simţurile ne suntă tîmpite şi va susţinea: că cu uneltiri servimă pe şovinişti.
La acele întrebări răspundă: Dela începntâ, de
*) In anii trecuţi încă au fosta recomandaţi ministrului, dar nu a premiata pe nimenea. Aşa se va întâmpla şi de astă dată.	N. Sânz,
Nr. 162.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
I !
âtnd cunoscă lumea românescă, pănă a^î m’a nutritQ una simţii nedespărţita şi curata, drepta documenta ser v6icâ „Gazeta Transilvaniei14 Nr. 102—1883 „Adunarea invătătoriloră în Deva.11 In aceea se amintesce de de sertaţiunea mea: „Chemarea învăţătorului româna şi da-torinţele lui, respective împlinirea' datorinţelorO naţionale1 etc., unO studiu, pre care voiam a-10 scote la lumină durere însă că de una anâ zace uitata în o ladă, căc: a o tipări se receră spese car! lipsescO. Pote că cu timpulâ mi se va sfiti a o scote în publicitate şi atunci cu fapta vă voiu documenta pre deplinâ.
In vara anului 1884, adecă acuma-i anula, amâ fostă designata din partea pre venerab. consistoriu archi-diecesanO gr. or. din Sibiiu ca prelectora la adunarea generală a învăţătorilortt din districtulă Deva. Aci amâ avută a combate pre lângă altele — pare-mi-se în pre senţa inspectorului regescă şcolara: — »Propunerea în sc61a de odată în două limbi (vecii »Gazeta Trans.* Nr. 163—1884.) pentru care seopâ m’am basata pre legea şcolară art. XXXVIII din 1868 şi art. XVIII din 1879 arătând a timpulâ propunerei limbei maghiare în scâla poporală (vecjî art. I şi cu deosebire ala 11-lea a dietei Transilvane dela 1 Iul iu 1863.)
In fine că ce învăţătoră sunt şi întru câta am satisfăcuta datorinţelorâ şi recerinţelorâ mele, judece autoritatea mea şcolară. Şi dacă acesta va elice că am propusQ greşita, că de limba română mi-am uitată ori urându-i orele o am neglesâ, va să <}ică am abusata de oficiulO meu, atunci să mi se cjică: Aceştia sunt per-idii acei ce renegară pre mama lorâ comună, pre brava oporulO lorO !	Nicolau Sânzian,
învăţătorâ diriginte
------o-------
De lângă Reghinulă săsescu, 20 Iuliu 1885 Domnule Redactorâ! In preţuitulâ diarO «Gazeta Transilvaniei* numărulâ 136 din 13 (25) Iuniu a. c* d. corespondenta — «Tu* în scrierea sa despre alegerea deputatului dietalâ Teleky Domokos, în cercula de alegere Reghinula săsescO, în care c^ice că din 901 alegători puţini au luatâ parte şi anumita Saşii din Reghinula săsescâ de locâ nu, — 4*ce mai încolo: mai tare trebue s6 ne câimO şi plângema în contra dascalilorâ, preoţilorO şi a altorâ inteligenţi de ai noştri >români/ 21 la nu-mără etc.
Fiindă că în Reghinula săsescâ este inteliginţă fru-
vâscă t6te dările directe şi indirecte, cj să pună ceva de o parte şi să potă ereeji ceva şi pruncilorO rămaşi de elO. Şi eltt t6te acestea are să le sc<5tă din pămentO, spre care scopâ, precum bine scimâ flecare din noi, lucră pănă nu mai vede bine, de dimineţa pănă sera, face şi din nopte dl şi din set băt6re~luerăt6re, pune pănă şi pruncii la lucru, şi tota nu-i domne ajută. Şi nici nu-modru să producă atâta câta să p6tă trăi omenesce dările şi luxula tota cresce, omenii se îmmulţescă continuu, er pământuiâ nu numai că nu mai cresce, dar nici nu produce cu acea abundenţă ca mai de multa; ba şi în câta ar produce, ţăranii noştri nu au cercată seriosO a cultiva alte plante mai multa decârQ cele absoluta ne cesare. Ei producâ adecă grâu, săcară, orzO, ovăsă, a-lacO, hrişcă, crumpene (cartofi), cucuruza (porumba), vina cânepă, ină, lucernă, măzăriche şi ici colea napi de nu-treţâ vitelorâ, pre lângă legumendsele necesari bucătăriei — şi acelea f6rte puţine şi nu în tota locuia. Cam a-ceste suntO plantele cultivate de ţăranii noştri, âr celelalte ce le mai au le primesca de-a dreptulâ din mâna naturei, cum suntâ pădurile, păşunile, fânaţele. Mai tota ce producâ se consumă în casă, şi numai fdrte puţinei făranî sunta cari să potă Iace ceva parale din rămăşiţa productelorâ muncei lorâ. Ce ar fi dar de făcuta ca să punemâ pe ţăranulâ nostru în posiţiă de a câştiga bani, 'ără de a’şî pierde timpulâ destinata pentru lucrulâ câmpului? Să lase p6te lucrulâ câmpului şi să se apuce de măestrii, după cum <Jicea mai acu-sâ câteva săptămâni Timişiana*, să mărgă ţăranii în fabrici pe vr’o dece ani, ca să potă pământuiâ odihni în acela timpâ? La a-cestea răspundă din capulâ locului : nu, rămână ţăranulâ nostru la economiă, dar să o conducă omenesce, încâtâ să ’şl potă cresce copii cum se cuvine, pe unii la scole, pe alţii la măestrii şi numai unuia-doi să lase următori în condiţiunea sa, adecă la economia câmpului, după ce şi aceşti meniţi agronomiei au învăţaiâ bine la scolâ a ceti si a scrie în limba mamei *lorâ.
SuntO deci contra fraţilorâ dela -Timişiana,* cari susţină că trebue data pământului vre-o cfece ani timpO de repausO, âr ţăranii în acela intervalâ să mergă pe la fabrice; dar suntâ şi eu de acordă cu aceia cari cficO că: tbanulă nostru are de a-sî învăţa măestrla cum se
9	9	9
cade, căci nu o scie din destulă. Nu-i vorbă, elO scie ara pământulâ forte bine, dar nu se folosesce totdeuna de recvisitele cele mai perfecte, parte din causă că nu le cunosce bunătatea, şi parte din lipsă de parale nu are pe ce şi le procura; scie săpa şi secera şi cosi fdrte
ciocnire ce s’ar fi întâmplaţii între Ruşi şi Afgani nu departe de Meruciacâ.
TRIEST, 3 Augusta. — In urma ivirii eo-lerei în Marsilia, autorităţile maritime au ordonată pentru provenienţele francese în porturile Mării mediterane o observaţiune de 10 (file-
n6sâ şi încă adevăiatO românescă, asemenea şi în cer-
şi jnrulfl acestui orăşela, aşa ca se al<5gă oile yne; dar'd'aună; t.â mai'e silita a lucii in brazdă
lin capre, în interesulO adevărului domnulă «Tu* este tgatâ, ba şi provocata, ca să aibă bunătate a scrie cu numele, carac-terula şi locuinţa, pre fie-care inteligenta
streină şi numai mai puţina în a sa propriâ. Aci încă sunta cause fundate din d’ajunsâ: ori că ţăranulâ nu are pământă de ajunsă, şi astfelâ e silita a lua pământă
■âna ce a luată parte la acelfi acta de alegere, căci ,n par,e de|a posesorIi lu(Tânda adecă holdele boerului nai aşa se vorfl cunbsce adevăraţii fii ai naţiunei ro-|eW cu braţeU sale şi apoi toamna priminda 1/s ori ^ ■taaşi erâşl să se scie cui să se $<* -hic niger est.*jparte din fmctele cuWv^e de ela drepta reamneraţiă Decamva domnule „Tu« nu o va face acăsta, atunci a muncă_ mai ava„da flres!Ce a rinsli pe bomila şi l«* înaintea ămenilorO de und calumniatore. 3 P. !cu citeva ,,ile de c6sâ) drepta recompensăi fiindcă acela
îlă lasă să-i lucre loculâ în parte; ori că peste iarnă ca să-şî plătâscă darea, să cumpere sare, îmbrăcăminte, ori să-şi cureze vre ună bolnavâ fiindâ lipsita de bani şi a vândut braţele cele vânjâse cu unâ preţâ bagatela pe mai multe săptămâni din veră, astfelâ încâtâ când
Idei relative la ameliorarea sortei ţăranului.
In mare arbore ţi-ai împlântata securea, ar <^ce
cineva, cetindO capulâ acestui tractata. Fie! am ideile, . w ,	,	„	„ 1M	M
.	. y	„ j	o .. x A	„ ar voi să lucre în alâ său, im ia creditorulă din dărăplâ
mele pentru cari nu plătescâ dare şi mă ţmâ îndatorata . w	„_____ __________ ^
1 le pune pe hârtiă, er bunilorâ lector! le stă în voiă să le citâscă ori ba, şi cei ce vorO binevoi a’şl lua os-taela a le ceti, liberi suntâ a judeca de suntâ salutare ideile mele ori ba.
E vorba de ameliorarea sortei ţăranului. Să ne
şi-lâ bagă în brazda sa. Causa din care vedemâ pe ţăranulâ nostru multâ în brazdă streină mai e că în fiecare comună mai este încă — nu sciu pănă când — câte unâ fârfăitâ de nemeşâ ceva domnuţâ, ceva func ţionarâ, vedeţi dumneavăstră ceva mirozeniă de petecitu, apoi acela pretinde clace dela ţărani, căci la dincontră
deci mai ânlâia întrebarea: Ce e ţ«ranul(S?ile face n&aza câta ba(I !npalme) ,e închide vileIei orH
tfoi: Care e sdrta lui? Sub ce împrejurări trăesce? şi fine — pote-se ameliora sortea lui bareml încâtva ? Voiâ răspunde pe rândâ:
Ţăranulâ e talpa ţării, e muneitorulâ care dă pânea et6te (filele la tdte clasele societăţii omenesc!, e acela
denunţă de «nepbujtogătăi.* Şi bunulâ nostru ţăranâ (fioe: »mă, dacă ţi se pune draculâ pe sumanâ, taie-i şi lui unâ cornâ si-10 închină,* şi merge de frică ca de bună voiă în brazda streină. Aşa merge mai cu tote lucrurile ţăranului nostru, timpulâ celâ mai bunâ îlâ focare prin suddrea sa satură pe toţi civii unui statâ, elâ, losesce streinului, şi numai puţini suntO cari lucră numai nutritoruld omenimei, elO ia fructele din mâna naturei pentru dânşii, puţini sunt în adevărâ independenţi, după t le împarte între ceialalţî omeni e cum amO 4*ce	cum ar trebui să fie acestă clasă de omeni, fără de cari
ţijlocitorulă între D-(feu şi celelalte clase de 6menî. S6r- celelalte ară peri.	(Va urma.)
tea lui este ca să culiive agrii, fânaţele, viile, pometu-rile, pădurile; să crescâ animalele necesare în economiă i—cu njulorulâ acelora şi a instrumentelorO şi maşi-oeloră necesare, să forţeze pămentuiâ spre a’şî da roda. e sortea şi chiemarea lui, spre acesta e destinata.
Dar ţăranulâ trăesce sub împregiurări fărte grele; nu are lâfă de nkăiri, dacă nu mai po'e munci nu-i nimenea pensiune. Până e tare şi harnica de lucru I are de a îndura f'6rte multe; aci-i piere unâ aninată, aci-i bate grindina agrii şi-i nimiceşce t6te speran-de, aci cade unâ membru alâ familiei ori elâ într’unO norbă greu, care reclamă doctorâ şi a potecă, adecă spese leprevăifute, să tăcemâ de dările cele mari şi multe, cari u mai au finito:
Intre împregiurârile la cari e dar avisatâ să trăescă,
A trebue să lucre continuu pănă când va avea atâta Hă: a) să ’şl p6tă nutri şi îmbrăca familia, b) să sol-
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part., alâ »Gaz. Trans.«)
PESTA, 3 Augustă. — In Hajduszobszlo s’a alesă de deputată Gyory din stânga estremă cu 50 voturi maioritate contra lui Tury din partida liberală.
PESTA, 3 Augustă. Faţă cu scirea, că gu-vernulă germană concede importulă parţială de porci, se anunţă că ministrulă de comerţu n’a primită acum nici o comunicare cu privire la deschiderea parţială a graniţeloră germane.
LONDRA, 3 Augustă. — Lui „Standard11 i se anunţă cu data 22 Iuliu faima despre o
»Assicurazioni Generali* la esposiţinnea din Buda-peşta. — GelO ce cereetezâ istoria instituţiunilorâ de a-sigurare în patria nostră, va găsi în ea şi o parte a istoriei culturale a Ungariei.
Esposiţiunea ţării credinciosă chiemărei sale ne dă prilegiu a cunosce întrega viaţă economică şi spirituală a Ungariei şi a pătrunde adâncă în procesulO de desvoltare, ce l’au luată instituţiunile de asigurare până în 4*ua de astăql în Ungaria.
Făcându-şî cale pre acestă terenâ a propăşitâ «Generali*, care singură a purtatâ grijă de munca grea şi puţină răsplătită a iniţiativei, dar care mai târziu — după învingerea greutăţiloră întâmpinate la începută — şi-au asigurată pentru stăruinţa sa celâ mai mare suc-cesâ şi recunoscinţa naţiunei.
«Generali* este institutulâ, care mai ântâiu a adusă în Ungaria instituţiunea de asigurare. A fostâ întemeiată în anulâ 1831 în Triest şi totodată şi-a începută activitatea sa şi în patria nostră. Activitatea de peste o jumătate de secolă în Ungaria este în primele sale fase plină de jertfe grele şi materiale, de cheltuelî şi opintiri, în stadiile sale ulteriore însă plină de bogate şi mari succese. întemeiată pe pământă stăinO, »Assicurazioni Generali* şi-a câştigată împământenirea în Ungaria printr’o onorifică şi neîntreruptă muncă în vreme de o jumătate de seculâ.
Lăsămâ cifrele să vorbescă, şi ele ne spună că acestă institută a plătită în Ungaria în anii 1832—1883 74,286 păgubi cu 30,022,836 fl. din cari pe deceniuJă 1832/1841 in totală cadă 901 păgubi cu 266,527 fl., pe anulă 1883—5304 păgubi cu 2,191, 301 fl. Din acestă comparare se constată, avândâ în vedere ra-portulâ indicata mai susâ dintre instituţiunea de asigurare şi progresula culturala, că patria ndstră a desvoltatâ numai în anulâ 18a3 o activitate culturală de 9 ori mai mare, decâtâ în deceniula 1832—1841.
In tabelele grafice s’au luatâ în considerare numai cei trei-(Jeci de ani 1854—1883, parte din pricină că timpuIO pentru adunarea şi lucrarea materialului de mai nainte era prea scurta, parte şi din pricina că afacerile în Ungaria în decursulâ periodului 1831—1853 erau de puţină însemnătate.
Dacă esaminămâ desvoltarea asigurărilorâ contra focului în aceste trei decenii vedemO, că în anula 1854 au fosta esmise de „Generali14 în Ungaria 14,273 poliţe în suma de asigurare de 24,428.769 fl. şi s’au plătită 356 păgubirî prin focă cu 122,618 fl. pe când în anulă 1883 s’au esmisâ 54,871 poliţe în val(5re de asigura-ţiune de 145,676,258 fl, şi s’au plătită 2445 păgubirî priu focă cu 1,127,406 fl. Pentru a însemna şi mai lă-muritâ progresulâ, celâ mare, făcută în aceste trei decenii în afacerile de asigurare în contra focului, trebue să amintimâ că cele mai multe poliţe din ultimii anî s’au esmisâ pe timpâ de 10 anî aşa că în anulâ 1883 au fostă în vigore în totalQ 118,661 poliţe în valore de 258,129,745 fl.
Asemenea dimensiuni ne arată şi desvoltarea asigurărilorâ contra grindinei în Ungaria a societăţii «Generali.* Aci avemâ în anulâ 1853.352 poliţe represen-tând o valore de asigurare de 672,373 fl. în anulâ 1883, 7335 poliţe nouă în valore de asigurare de 26.411,957 fl. şi pentru 2415 păgubi o despăgubire de 472,740 fl. In totală institutulâ a esmisâ în periodulâ 1854—1883 în Ungaria pentru asigurări în contra grindinei 91540 poliţe cu valore de asigurare in suma de 226,411,957 fl. pentru care cadă 23,614 păgubi cu despăgubire de 4.738,502 fl. Acestă calculă arată, că la flecare 100 poliţe s’au anunţată 24 6 păgubi, şi că prin urmare în Ungaria totu alu patrulea economu sufere păgubi prin grindină. Durere, instituţiunea asigurârei contra grindinei au folosit’o pănă acuma fărte pnţinâ economii noştri, unâ rău, ale cărui rele urmări nu se potQ mai bine ilustra, decâtâ prin datele de mai susâ. Din mai multe puncte de vedere este interesentă statistica dMeloră din quinqueniulă 1879—1883, în cari au fostă mai tare grindina şi cari arată că cea mai periculosă grindină în decursulâ numitului periodâ a fostă la 23 Iunie 1883.
In acea (Ji s au causalâ prin grindină în 76 comune 262 păgubi cu despăgubiri de 77278 fl. Acesta e o dovadă positivă a necesităţii a aşetfa asigurarea în contra grindinei pe o basă mai largă.
In brânşa asigurâriloru de transportă «Generali* a desvoltatâ o acţiune totâ aşa de mare şi binefâcătore.
In espusele trei decenii 1884/1883 s’au esmîsâ din partea institutului 58,132 poliţe cu suma de asigurare de 373.264,883 fl., şi s’au plătită ca despăgubire pentru 1844 păgucl 811,728 fl.
Cu privire la branşa asigurării pe viaţă:
«Asigurazioni Generali* pote să-şî atribue meritulă că a fostă cea dintâiu, care a întrodus’o în patria năstră, începândâ cu acesta deja în anulâ 1833. Cu ce succesQ a lucrata în acâstă ramură să se judece după singurulQ faptâ, că în anula 1884 erau valabile numai puţina de-câta 10,589 poliţe cu suma de asigurare de 23.550,000 fl. Sumele ce s’a plătită în anule 1883 pentru păgubi au ajunsa la 445,000 fl. Ar fi de prisosâ de a mai aduce şi alte date spre a ilustra câta de importantă este în Ungaria acţiunea «Generalei* pe terenula asigurârei pe viaţă. Singurulă data ce l’amâ arătata, grâesce rrai lămurită, decâtâ t6te vorbele.
Editorâ: Iacobâ Mureşiann. Redactorâ responsabilă: Dr Aurel Mareşiana.
Nr. 162.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Owralâ la bursa de Viena
Bursa de Bucuresd

din 1 Augusta st. n 1885.	Cota oficială dela 17 Iuliu st. v. 1885.
Rentă de aurii 4% . . . 99.20 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92.40 Imprumutulă câiloră ferate
ungare................148 40
Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 98,40 Amortisarea datoriei căi-lortl ferate de ostii uug.
(2-a emisiune) . . . .123. Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 109.20
Bonuri rurale ungare . . 103.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C2 02 Bonuri rurale Banat-Ti-mişă ........ 102.25 i
Bonuri cu cl. de sortarel02. ! Bonuri rurale transilvane 101.75 j
Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de
vină ung.................97.75
Imprumutulii cu premiu
ung.....................119.10
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120.— Renta de hărtiă austriacă 82.65 Renta de arg. austr. . .	83.30
Renta de aură austr. . . 109 10 Losurile din 1860	. . . 139 25
Acţiunile băncel austro-
ungare.................867
Act. băncel de credită ung. 288 25 Act. băncel de credită austr. 283.60 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............ 5.91
Napoleon-d’orI............9.917^
Mărci 100 împ. germ. . . 61.45 Londra 10 Livres sterlinge 125.10
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
» convert. (6%)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit,	fonc. rural	(7 °/0)	.	.
*	11	11	(5°/o)	•
»	»	urban	(7°/0)	•	•
>	•	>	(6°/o)	•	•
»	»	»	(5°/o)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură...........................
Bancnote austriace contra aură
Gump
89
93
88V*
30
100T/a
843/4
98Vi
91 Va
83
1240
10Va
2.04
vend.
90
931/,
89Va
32
101Va
85V.
991/,
m*
83V.
1250
Îl1/*
2.05
Unu practicantul din o familia bună
se primesce în magazinulă de sticlăria şi de porţelan!} a lui
KAROL MULLER.
Wjf* Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei“ se polii cumpfcra în tutungeria Ini I. €îros».
Anunciurî în pag. a IV linia de 30 litere garmond fl — cr. 6
Pentru inserţiuni şi	reclame pag. a III linia â „ -		- „ io
Pentru repeţiri	se aedrdă	următdrele rabate:	
Pentru repeţiri de	3— 4	ori		• 10°io
ii îj i>	5— 8	ii .....	. 15°|0
i? n ii	9—11	>i		. 20^
J) 11 11	12—15	ii		. 30°|o
1} 11 11	16—20	,, .....	. 40°|o
Dela 20 de repeţiri	în susu			. 50°|o
Pentru anunciuri	ce se publică pe mai multe		luni se
facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei/1
ti
ti
*
M
M
M
M
M
M
*
M
*
Magazinu de haine bărbătescî
Tot& feliulu de
haine bârbătesci eleganta şi solida lucrate
conlecţionămfi în magasinulii nostrn după comandă şi după jurnalele cele mai nouă.
Totodată recomandăm marele nostru
depositu de stofe indigene şi streine
pentru rocuri, pantaloni şi giletci cu preţurile cele mai eftine şi rugămă onor. publica a ne onoră cu comande câtu mai numerdse.
Gu distinsă stimă A. Schwarze & Bartha.
Uliţa Vămei Nr. 11.
jt

Mersulti trenurilorti
pe linia Predealti-Budapesta şi pe linia Teluşft-Aradil-Budapesta a călei ferate orientale de statii reg. nng.
I*redealu-B udapesta
Budapesta—Predealil
Teinşă-Aradă-Bndapesta
Budapesta- Aradft-Teiuşft.
Trenfl
de
ersone
Trenă Trend accelerat omnibus
BucurescI
Predeală.
Timişă
Braşovă
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişora Elisabetopole Mediaşă Cop sa mică Micăsasa Blaştu Crăciunelă
Teiuşft Aiudă Vinţulă de susă Ui6ra Cncerdea GMrisft Apatrida
Cluşiu
Nedeşdu GhirbSu Aghiriştt Stana Huiedină Ciucia Bucia Bratca R6v
Mezâ-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Yelinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok Bnda-pesta I
(\
Viena >j
0
Notat
6.22
7.01
7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45
2.11
2.55
3.17
3.24
3.31
4.09
5.36
5.56
500
9 45
9.47
10.11
10.44
10.51 |11.18 11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2 58
6 09 6.35 3.00
5
Trenă
omnibus
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
6.08
7.14
7.43
8 22 8.48
9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 80 >
7.37
8.0!
8.21
9.05
9.4.5 10.02
6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 912 U) 23 12.32 12.59
10.37
12 5 J 4.45
12.4
4.0
10.05
10.50
6.05
	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
	omnibus	accelerat	omnibus	de persone	omnibus
Viena	—	7.1.5	3.15	—	—
Budapesta	6.47	1 45		6.20	b.O J
Szolnok	10.37	3.4	7.JJS	9.11	11.4!
P. Ladâny	1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
Oradea mare g	5.33	6.41	—	1.28	—
Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-Vâsârhely	—	—	9.59	2 11	—
Mezo-Telegd	—	7.14	10.1:8	2.31	—
R6v	—	7.42	11.36	3.18	—
Bratca	—	—	12.10	3.41	—
Bucia	—	—	12.43	4.01	—
Ciucia	—	8.31	1.31	4.26	—
Huiedin	—	9.01	2.58	5.08	—
Stana	—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.0.	5.50	—
GhirbSu	—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.3 î	8.24	—
Clusiu |			1001	5.05	6.43	—
	12 05	10.16	—	7.0 ’	—
Apahida	12.31	—	—	7.26	—
Ghiriş	2.16	11.24	—	8.51	—
Cncerdea |	3.12 3.32	11.43 11.45	—	9.31 9.43	-
Uiora	3.41	—	—	9.51	—
Vinţulă de susă	3.50	—	—	918	—
Aiudă	4.25	12.08	—	10.24	—
îeinşft	4.50	12.22	—	10.44	—
Crăciunelă	5.41	—	—	11.28 11.44	—
1 Blaşă	6.0?	12 57	—		—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
Copşa mică	7.00	1.27	—	12.36 1.22	—
Mediaşă	3: -a	1,45	—		6.01
Elisabetopole		2.06		1.56	6.4C
Sigişdra	—	2.31	—	2.34	7.20
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
[: Homorod	—	3.4*	—	4.41	10.05
>! Agostonfalva	—	4.19	—	5 30	11.02
Apatia	—	4.34	—	6.03	11.3*
Feldiora	—	4.53		6.35	12.14
Braşovă j	—	5.2G		7.14	1.09
		53	-—	-	1.50 2.48
Timişă	—	6.07	1 —	—	
2 Predealft j ) BucurescI			6.321 —		—	3.23
		7.30| —		—	4.56
		11.3c	>! ~		9.41
Orsie de nopte suntă cete dintre liniile grdse.
Tipografia ALEXI, Braşov!}.
j Trenă omnibns		Trenă omnibus	Trenu de persone		Trenă de persdne	Trenă accelerată	Trenă omnlbtu
Teiuşft	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-lulia	11.46	—	4.2?	Budapesta	8.0o	1.45	mu
Vinţulă de josă	12.20	—	4.53	„ , , •	11.02	3.44	11.4a
Şibotă	12.52	—	5.19	Szolnok ^	11.12	4.02	12 oq
Orăşîia	1.19	—	5.41	Aradft	3.37 |	7 53	
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Giogovaţă	4.13	...	613
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	64r
Branicîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00!
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3 50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4,25	—	*.12	BArzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7 14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	10 23	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	1 \37	Branicîca	8 21	—	•0.38
Gyorok	7,27	6.47	10.52	Deva	8 47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11 18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Aradft	8.10	7.32	11.32	Orăstiă	10 10	—	12.24
Svolnot 1	2.39	12.00	4 5	Şibotă	10.43	—	12.53
(	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-lulia	11.19	—	1.40
Viena	—	8.00	6.05	Tetuşft	12 05	—	m
Ar îMlft-Timlşftr a				Simeria (Piski) Petroşeai			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibuii	peraoxits	persone		persone	••ranlboi	omnibui
Aradft	6.00	12 55	8.25	şiimerSa	63)	mo	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7 07	12.27	3.00
N6meLh~Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7 j3	1 19	349
Vsnga	7.19	2 18	9 13	Pui	8 16	2.10	4.4(-
Orezifalva	7.38	2.36	9 25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
Tluiişftra	8.42	3.40	10 06	P etroşeni	10.43	4.64	
Timişftra-Aradft				Petroşeni—	■Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persăne	persone	omnibus	t	omnibns	omnibus	de pers.
Timişftra	6.0 7	12.25	5 00	Petroşeni	6 49	9.33	5.98
Merczifalva	6.40	1.16	| 5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.0f
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	1054	645
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50		7.15
Nămeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12.17	802
A radulă nou	7 40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12 58	8.44
Aradft	7 50	310	7.40	Wn-prla	10.53	1.35	9.15