BES>A€Tj’HJJS'EA ŞI A !>.UI X ISTKAŢU’N KA : BllAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe unCi a n fl 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei Suni 3 fior. JiGinânln şi străinătate: Pe anA 40 fr.. pe şese luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. MANIEI. SE PRENUMERĂ: ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. ANUNCIUBILE: O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu «o prlmesou. — Slanusorlpte nu se retrămltfi. HE- 159. Joi, 18 (30) luliu. Braşovft, 17 (29) luliu 1885. Trecură mai multe (Jile de când s’a publicaţii ordonanţa-modelu a ministrului de culte şi de instrucţiune dela 13 luliu a. c. privitdre la învăţătorii români dela scolele confesionale gre-co-catolice şi greco-orientale. Nimeni nu pdte negă fatala importanţă a acestui nou esemplaru din bogata colecţiune de ordonanţe a d-lui Tre-fort, prin care ni se atacă dreptulă de jurisdic-ţiune asupra scdleloru ndstre, ce e garantată prin legile astătfi în vigdre. Cu tdte aceste advocaţii bisericei, cei plătiţi ca şi cei neplătiţi, tăcu. Nimeni nu-şî re-dică glasulu în apărarea autonomiei bisericescî din nou ameninţate. Nu scimă nimicii despre părerile ce domnescu în cercurile ndstre bise-cesci snperidre asupra ordonanţei memorate a d-lui Trefort şi despre atitudinea ce suntă decise a-o observa faţă cu ea. Chină cuventu în sferele snperidre bisericescî domnesce o linişte, care deşteptă îngrijirile ndstre. Ori ddră prelaţii noştri găsescii nevinovată ordonanţa ministrului Trefort, găsescii ei că dreptate au foile maghiare, când susţinu, că „corectă şi legalii“ a procedată ministrulă şi că n’avemă a ne teme de nimicirea autonomiei ndstre ? Nu scimă nimică, n’amă audită nimică. Pdte că tocmai în aceste momente înalţii funcţionari ai bisericei părăsindă locurile de recreare unde s’au fostă retrasă, se află întruniţi la Blaşiu si la Sibiiu şi ţină sfată mare, că ce şi cum se răspundă ministrului Trefort. Caşulu e destulă de gravă şi aşteptămu cu încordare să vedemă ce paşi voru întreprinde autorităţile ndstre bisericeşci pentru apărarea drep-turiloru loră. Şi pănă atunci însă ne simţi mă datori de-a esamina aeestă casă puţină mai de aprope şi de a cercetă ddcă motivată şi legală este ordonanţa dela 13 luliu a ministrului Trefort. Cetitorii noştri cunoscă cuprinsulă noului ordină ministerială. Printr’ensulu se interzice au-torităţiloră ndstre bisericeşci de a mai destitu-vr’ună învăţătoru dela scolele poporale confesionale fără aprobarea prealabilă a ministrului. Până acum aeestă aprobare nu era de lipsă, autorităţile ndstre bisericeşci nu miau şi destituiau învăţătorii conformă legei şi normativeloră loră, Ceea ce privesce „apărarea dreptului de supremă inspecţiune,“ marginile până unde are să mdrgă acesta apărare suntu indicate destulă de clară în articolulă de lege XXXVIII din 1868 pri-vitoră la instrucţiunea publică în scdlele poporale. Der d-lă Trefort are nisce idei forte ciudate despre „supravegherea statului“ şi cumcă aceste idei nu încapă nicidecum în cadrulă strîmtă ală legei vomă arăta în numărulă viitoră. Bugetul ti Ungariei pe 1886. Din Pesta i se scrie (farului „Neue Freie Presse:“ «In săptămâna viitore începă conferenţele miniş-triloră pentru stabilirea definitivă a bugetului statului pe anulă 1886. După svonurile răspândite pănă acum, contele Szâpâry va ave s8 porte amnră luptă pentru a reduce cererile coleglioră săi la o măsură care să se potăîrrr peca cu finanţele ţării. Ca de obiceiu şi de astădată ministrulă de comunieaţ.iune are cele mai însemnate pre-tensiunî. Cu lăte că nu e nici ună proectă mai mare pentru a crea căi ferate, totuşi se voră propune pentru clădiri de întregire şi reparare pe căile ungare, nici mai multă nici mai puţină, dtaâtă 14 milidne. Putemă aştepta cu încordare, a sci, cum va întâmpina ministrulă de finanţe acesla esorbitantă cerere. Pentru regularea Dunărei la Gonjo se voră cere pe anulă viitoră trei mi-lione âr în aeestă privire se va aduce în dietă şi ună proectă. De aici amă pute conchide, că regularea Por-ţiloră de feră — ce constitue o îndatorire internaţională a monarchiei — va trebui se începă; totuşi e bine să jfimă sceptici faţă cu aîtă'scire, căci anunţarea acestui . proectă faca asupra celoră ce cunoscă mai de aprâpe împrejurările împresiunea, că elă va fi adusă său ca să * nu fiă desbătută îndată seu că să fiă esecutată numai | mai târejiu, acesta penlru a îndestuli în aparenţă anumite !presiuni. Pentru regularea Porţiloră de feră după t6te | socotelile cheltueliloră voră fi de lipsă celă puţină opta I pănă la (fece milione. In ministeriulă de comunicaţiune , se spera, că se voră găsi oferenţi pentru aeestă operă, cari să o esecute nu numai technică, ci să o preţuiască 'şi financiară, de orece tratatulă dela Berlină îndreptă-^ ţesce monarchia să ridice anumite taxe. Au venită nu-i vorbă diierite oferte, dar ele se sprijiniau fote pe finanţele statului. Dar nu numai ministeriulă de finanţe e gata să mărescâ bugetulă statului, ci şi ceilalţi au noue cereri in petto; putemu dar aştepta unu bugetu cu chel-tuelî enorme măritef chiară de va isbuti contele Szâpâry să mai domolâscă zelulă de lucru ală colegiloră săi. Că se voră mări venitele în nici ună casă nu-i de nădăjduită. In aeestă privire socotelele mai din urmă ne oferă o lectură plină de învăţături; starea economică a terci nici de cum nu-i astfelu desvoltată, încâtu se se mai potă impune sarcini contribuitoriloru locuitori prejurarea, că gimnasticii au trecută peste cuvenitele margini în filele caniculare, plini fiindă şi de şeulă be-rei; trebue să socotimă însă de ună semnă de adâncă ură faptulă, că diarele berlineze într’o atmosferă mai liniştită şi cu mintea trâză îşi esercită în acelaşi modă puterea. Aici în ţâră ar trebui să ne îndemne acesta a face observaţiunî, cari abia ar fi în stare să întărâscă credinţa în durata intimităţii ndstre cu imperiulă germană. “ - O- SCIKILE PILEI. Cetimă în »M Polg.“ sub litlulă ,.maghiarisraulă la jidovi“: „Jidovii din Petroşeni s’au obligată a solvi ună creiţară pentru fiecare greşală gramaticală, pe care ar comite-o în vorbire la convenirele loră sociale. Venitulă acesta e destinată ,,Kultur-egylet-“ului din Cluşiu.“ Ară trebui Cluşienii să înfiinţeze o secţiă a ,,Kultur-egylet“-ului, care să dea patente astorfelă de „patrioţi.^ —0- Comitetulă şcdlei săsesci de meserii din Braşovă trimite pe directorulă său Ion Hubbes, pe profesorii A Tontsch şi losifă Maximă, prof. la gim. rom., şi pe pro-fesorulă de desemnă Fr. Hermann la Pesta, să studieze esposiţiunea. Trimişii se voră împreuna cu colegii loră din Sibiiu, Mediaşă şi Gohalmă, trimişi pentru a-celaşi scopă. j -o- | Ni se scrie din Borsecă, că difterita n’a bântuită j în Borseculă de susă, unde suntă băile, ci în celă de îjosă între ţărani şi lucrători. Cu tdte acestea mulţi din călători s’au întorsă încă din St. Miclâuşă, înainte de a ajunge în Borsecă. Timpulă e rece şi variabilă. —0—■ Petrecerea de vâră, ce o va întocmi junimea ro mână din Reghină şi jură în folosulă scolei române de acolo şi despre care amă anunţată în Nr. 151 ală „Gazetei,“ se va ţină la 9 Augustă n. —0— De câteva Kultur-egylet«-ulă. Ca esemplu aducă la cunoscinţă, cumcă notarulă din Cută cu numele Tuzes, abătându-se în săptămânile trecute pre la casa privată a judelui comunală din numita localitate, în absenţa judelui a scotorocită prin cărţile şi hârtiele,,private ale judelui şi în o ladă a aflată .Istoria lui Horia* edată în formă de romană de profe-sorulă Florantin. La vederea numelui »Horia,* bie-tulâ unguraşă s’a spăriată şi în spaima sa patriotică, nu s’a sfiită a sustrage cartea numită. După sustragere atrămis’o la solgăbireu, de unde ajunse la vice corniţele. Cestă din urmă dete ordină apoi notanloră cercualî din comi-tată a pândi în t6te comunele după acăstă carte, ordi-nândă a se confisca, căci nu este ertată cetirea ei. Aşa apoi s’a confiscata la fiulă şcolară ală judelui din Besi-neu, la mai mulţi în Boză şi se urmăză înainte confiscarea unei cărţi, a cărei nevinovâtiă este vădită. La o astfelă de procedură ilegală şi menită pentru terorisarea cărturariloră români dela sate nu trebue comentară, însă îi asigurămă pe domnii şoviniştî şi preu-neltele loră, că nu le servesce spre onore şi departe este de a le rădica nimbulă de totă scăzută prin astfelă de uneltiri neghiăbe. Românii însă îşî potă scrie în frunte cu astfelă de ocasiuni, — ca să fie mai precauţi cui dau pânea în mână când alegă notari şi alte organe în comune, căci ei susţină de multe ori şerpi, cari îi înve-nineză. X, -----o------- O RECTIFICARE. Deva, 25 Iuliu 1885. In Nr. 153 ală .Gazetei Transilvaniei* dela 11/23 Iuliu a. c. în »Partea economică*, a apărută ună comunicată datată în Deşiu (recte Deva) la 8 Iuliu 1885 subsemnată de »Opincarulă«, în care la adresa mea se cuprindă astfelă de neesactităţî, pe cari a le lăsa nereflectate şi nereduse la adevărata loră valore, nu-mi permite nici simţulă de dreptate, nici reputaţiunea mea de funcţionară. Dreptă aceea, bine-voiţî Domnule Redactoră, a da ospitalitate în colonele stimabilului (Jiară ce-lă re-digeţi acestei rectificări. înainte de tote, trebue să constată, cu destulă părere de rău, că suntă unii dilectanţî politici, cari, fără să cugete cu seriositatea recerută la urmările loră, şi neplăcerile, ce se potă nasce din insinuările loră, arun- cate în publică cu o uşurinţă copilărescă, au mâncărimea de a pune pe hârtiă, câte vercji-uscale, cu cale şi fără cale, îndestulindu-se cu singura, dar trista împrejurare, să-şî vacjă tipărită, negru pe albă. produclulă loră spirituală. In o astfelă deposiţiune, trebue că a fostă „Opin-caru,44 când fără cea mai mică basă, şi-a permisă a face în contra d-lui Dr. Solyom Fekete Ferenz, preşedintele tribunalului regescă din Deva, o „denunţiaţiune,44 pe oarea de altmintrelea eîă însuşi o declară de falşă. Anumită, în memoratulă comunicată, d. „Opincaru44 afirmă şi apoi totă d. „Opincaru44 negă, cumcă d-lă preşedinte, din motivulă că eu suntă Română, ar avea intenţiunea a nu-mî permite să ocupă postulă de secretară la „IIu-nedoră, însoţire de aticipaţiune şi credită în Deva;44 ni-mică mai falsă, şi nimică mai fără temeiu, decâtă acestă „denunţiaţiune;44 prin urmare, subscrisulă sunt datoră atâtă stimei, ce portă faţă cu d-lă preşedinte, câtă şi mie însu-mi, dar mai cu semă pentru orientarea publicului cetitoră, a declara susă şi tare, că t6te afirmaţiunile d-lui „Opincaru,44 cuprinse în desmemoratulă comunicată, relative la cestiunea atingătdre de persona mea, sunt pură şi simplu scornituri reufâcidse, eşite din pena unui omă fără tactă, probabilă cu intenţiunea de a compromite pe preşedintele şi de a-mî strica mie. Nu potă să îneheiu aceste reflecsiunî, fără a profita de ocasiune, ca să declară, că d. preşedinte faţă de mine totdeuna s’a arătată cu multă bunăvoinţă; ba ce e mai multă, de două ori am fostă din partea d-sale recomandată şi împărtăşită de remuneraţiune; pentru care bunâ-voinţă, îmî ţină de datorinţă a-i esprima şi pe acestă cale recunoseinţa şi mulţămita mea. £r pe d. „Opincaru14 îlă rogă, ca cu altă ocasiune să facă bine a se mărgini la espunerea fapteloră „con-cretisate,44 şi a nu se demite la falsităţi, că nu-i stă bine. „Aşa să fiă şi bine va fi.*4 Alesă n dru Czura, oficialfl pe lângă trib. reg. din Deva. EUROPENII IN CELELALTE CONTINENTE. (Urmare.) Verfulă cu doră, 20 Iuniu 1885. 3. Din punctă de vedere economică. Se scie că fără colonii şi fără tractate comerciale nu pote fi vorba de ună co-mereiu întinsă şi avantagiosu. Se mai scie, că Anglia, Italia, Francia, au întrecută de multă pe Germani în ne-goţă şi industriă; ele producă marfă mai solidă şi mai eftină — avendă sorginţi nesecavere de materială în propria ţeră, şi drumuri de comunicaţia mai eftine şi mai sigure (bine protegiate) cu tote continentele — con-cureză pe German! mai pretutindenea. Germania însă, (a să şi potă trece mărfurile sale, trebue să-şî întemeieze colonii şi să-şî desvolt.eze flota colonială şi de răsboiu în aşa modă, încâtă să corăspundă pe deplină posiţiunii, ce ocupă ea în Europa. Spre ajungerea acestui scopă întreită ea, Germania a lucrată cu stăruinţă mare încă de pe la anulă 1815 tin4ândă treptată cu o rară persisfinţă la politica colonială. In deceniulă din urmă însă s’a pusă cu totă puterea disponibilă pe politica colonială, după ce se unifică într’ună imperiu mare şi atâtă de puternică. Ea scie bine că fără o flotă impuriălore şi corespun4ătore intereseloră sale capitali, carea să-i protegă la vreme de nevoiă şi de grea cumpănă căile marine, că fără colonii şi fără drumuri pe mare deschise debuşeului său comercială, nu pote prospera, nu-şî pote susţine veda în lume ca imperiu de primulfi rangă. Că va şi isbuti în politica sa colonială începută cu atâta vehemenţă, că va pute sta într’o 4* faţă’n faţă cu Anglia, Francia, Italia, cari, deşi se pară astă4> desbinate între sine prin intrigile străine sciute de totă lumea, la ună momentă dată nu voră permite odată cu capulfi, credemă, jignirea — vătămarea — intereseloră loră celoră mai vitali: acesta ni o va ară'a viilorulă celâ mai apropiată. De dragostea politicei coloniale a începută Germania oficială de câtva timpă să arate o amiciă forte fierbinte tuturoră sfateloră cu poporaţiunl semitice. Prin influinţe germane s’a înfiinţată dualismulă dela noi. Ce însem-neză acestă dualismă in sensă absolută şi principială deeâiă nete4irea drumului cătră ostăşi sudostă: ,Drang-nach Osten und Sudosten?! Ce însemnăză atâ*ea misiuni militare germane pela Peching, pe la Stambulu, pe ia Teheran etc. ? Ce însemneză candidarea atât oră principi germani !a orî-ce tronă devenită vacantă? Ce a însemnată re-fusulă Iui Napoleon MI d’a vedea pe tronulă Spaniei uni) principe germană, din care cestiune a isbucnită înspăi-mentătorulă resboiu din 1870—71 etc. Şi din aceste puţine caşuri se vede limpede, cu câtă stăruinţă şi cu ce plană precugelată lucră Germania la realisarea dorinţeloră ei pangermanice. Cumcă Germania şi-a iniţiată deja în modă oficială cu totă dea-dinsulă politica sa colonială se pote vedea decătră cine are ochi de vă4ută şi urechi de au4'tă din faptele sele mai recente, din demersurile ei diplomatice din jocurile sele politice. Mai cu semă două împrejurări momentan bătu la ochi: 1. Ca să potă încăpă şi ea între cele 4 puteri: Anglia, Francia, Italia şi Turcia, pe care a învrâjbit’o cu Anglia. Pe Italia şi pe Turcia le-a atrasă în partea sa, pe Francia a predispus’o contra Chinei şi pe Anglia a lăsat’o să se încurce rău în Egiptă. t> pe Spania şi pe alte state mai mici, grămădindu-le cu candidări, cu visite înalte şi cu amiciţii de totă felulă voiesce să le atragă in partea sa. A şi suciesă acesta în mare măsură. Deră dovada cea mai elocinte este că pe puterile interesate parte le vede bueurosă împărecheale între sine (după vechiulă dicton „divide et impera14) parte se silesce a le atrage la sine ca şi în legături amicale. Pe Rusia însă, care este pe departe de Africa şi carea pe lângă imensele sele teritorii, ce le posede alâ'ă în Europa, câtă şi în Asia, mai are înnă numerose corupe isaţiunl implicite în z6na sea, — acum de vre-o 10 ani maieu semă nu numai n’a mensjat’o, — deră la unele momente date a ameninţat’o chiară. Că n’a isbucnită u-r*aşulă răsboiu între ele, are Europa d’a mulţămi numai betrânulni monarehă Vi'chelm, care după cum se scie, nu mai vrea — câtă va trăi multă-puţină — nici uni resboiu în Europa. 2. Că Germania rîmnesce a ave i ânleietate fiiă şi numai egală cu a Angliei seu Franciei în Africa, — a atrasă în zona sa nu numai conferinţele Congului consti-tuindu-se, la voinţa sa în acordă cu celelalte puteri re-presentante, imensele teritorii dela cursulă inferioră şi prima jumătate a cursului mijlociu a acestui fluviu în statulu internaţională »Congo,« — der a întemeiatu chiar colonii spre sudă dela posesiunile portugeze: Angolo şi Loanda. , După tote indiciele, Germania ne-încăpendă de Anglia, Francia, Italia şi de lumea musulmană (mahomedană) în Africa septentrională — îşî caută noroculă în spre sudulă aecjuatorelui, încercândă a-şî întemeia colonii şi ajutândă poporc ţiile indigene din spre stânga riului Congo, — numită pela cursulă de mijlocă »Luataba«, şi pe la cursulă superioră »Lnapnla*, — se se constitue şi organiseze modernă. Credemă ba suntemă convinşi, că ea (Germania), odată pornită pe acestă pantă, nu se va opri aci, mai cu semă după posiţiunea ei actuală, ce ocupă în lume din tote punctele de vedere, dăeâ nu cumva avansurile ei în Africa centrala nu se voră isbi de pedecî naturale elementare, pe cari mai cu semă An-glezii, Francesii, Portugezii etc. — deşi se luptă mereu , în Africa ca de ani 300 pentru întemeierea şi susţinerea ] coloniiloră loră (luptâadu-se când cu sălbătăcia popăre-loră indigene, când cu calamităţile naturei ecvatoriale,. când cu clima omorîtore), — acele pedecî naturale nu le-au putută şi nu le potă învinge. (Va urmă). FOI LETON U. Cura au pierduta Saşii CLnşiulft? De când s’a fusionată Transilvania cu Ţera ungurescă şi de când şedă deputaţii săseşcî ardeleni pe băncile parlamentului ungurescă din Peşta, la t6tă ocasiunea le strigă acestora şoviniştii şi fanaticii maghiari, că să ia semă bine ce facă şi să nu se deslipescă de Maghiari, fraţii şi aliaţii loră din trecută, că de unde nu îi înghită Românii. Cu gogoriţa românescă îi amerinlă pe Saşi în 4i~ lele nostre chiară şi miniştrii polecriţî liberali, cari nu s’au sfiită a li-o spune Saşiloră verde în parlamentulă ungurescă din Peşta, că ei se nu se deslipescă de rassa maghiară, câtă vreme vreau să-şî mai păstreze în viitoră naţionalitatea loră, pentru că, dacă astă4î nu se voră supune orbesce guvernului şi rassei maghiare, mâne are să le mânce pomana elementulă românescă. Aşadară Maghiarii Ie pună compatriotiloră noştri Saşi în perspectivă ună periculă ce i-ar pute ameninţa din partea Româniloră, .pentru ca să nu va4ă pericululă, care într’adevără îi amerinţă chiar acuma înaintea ochi-loră cu nimicirea naţionalităţii loră. Maghiarii prin apucătura loră machiavelistă voră se inspire în Saşi nouă ură şi neîncredere cătră Români, cătră cari şi aşa Saşii n’au avută încredere şi adevărată şi sinceră simpatiă, de când s’au aşe4ată aici în Ardelă între Români. Chiar prin primulă privelegiu, ce l’a dată Saşiloră regele ungurescă Andreiu, s’a pusă din nenorocire basă la ură şi la certă, la vrajbă şi la duşmănia între Saşi şi între Români. Saşii totdeuna s’au temută de nemulă românescă şi se pare că încă şi astă4i se temă mai multă de Bo-mânî ca de Maghiari, măcar-că Bomânii pănă a- um nu le-au luată Saşiloră din Ardelă nici o cetate şi nici ună oraşă, pe când Ungurii le-au luată Saşiloră Oşorheiulă, Turda, Aiudulă, Ocna şi Cluşiulă şi a4î mâne le va luâ Braşovulă şi Sighişdra, decă Ungurii voră progresă cum au progresată de 15 ani încoce. Acuma să vedemă cum au perdută Saşii din Ardelă Cluşiulă, care a fostă cetate curată săseseă. In es-punerea acesta voiu urma după popa săseseă 1. Georgie Sehaser, care pela anulă 1845 a publicată o lucrare în »Archiv des Vereines fur Siebenburgisthe-Landeskunde* despre biserica evangelică luterană din Cluşiu. încă de prin secululă ală patru-spre-4ecelea veniră câţl-va Unguri la Cluşiu şi se aşe4ară printre Saşi. Saşii fiindă şi ei catolici ca şi Ungurii îi primiră în oraşulă loră şi îi luară sub aripile privelegiiloră şi libertăţiloră loră. Deră Ungurii sub scululu şi la adăpostulă privelegiiloră, libertăţiloră şi comunităţiloră săsesc! se înmulţiră în scurtă timpă, şi după ce prinseră aripi ridicară pre-tensiuni faţă cu vechii loră domni şi stăpâni, caii ii primiseră în casa loră la începută numai ca ospeţî şi ca coreligionari. Ungurii pretindeau drepturi ega’e politice \ cu patronii loră. j In cele din urmă ne mai avăndă în cătrâu şi re mai putendă Saşii birui cu Ungurii cei furioşi, pentru ca (se aibă odată pace şi linişte, încheiară la anulă 1458 o convenţiune, pe basa căre a se învoiră ca înlr’unfl ană ; se se alegă primariu seu fonogiu dintre Saşi, eră în ce-! lălăită să se alegă dintre Unguri, în Magistrată să se a-legă 6 membri dintre Saşi şi 6 dintre Unguri, în re-' presentanţa comunală, care se compunea dintr’o sulă de membri, să se alegă 50 de membri dintre Saşi şi 50 dintre Unguri; din veniturile comunale să se bucure a-mendouă naţionalităţile de o potrivă. Acestă convenţiune a întărit’o încă în acelă ană regele Mateiu Românul!), carele a pusă basă solidă la împărăţia ungurescă. Dără I tocmai pacea acesta a avută urmările cele mai funeste pentru elementulă germană din Cluşiu. In decursulă lupieloră, certeloră şi încurcăturilor!) ( ce au domnită în Ardelă în 4ilelc împăratului Ferdinandi , I. şi ale lui Ioană Zapolia, naţiunile politice ardelene lâ-1 pădară religiunea şi ierarchia catolică şi adoptară la in-| cepută principiile şi învăţăturile reformatorului Luther, der Ungurii în scurtă timpă părăsiră învăţăturile şi principiile Nv. 159. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. f Generalulă Grant. Generalulă Ulysse Grant a cărui morte a vestit-o o telegramă a , Agenţiei Havas* s’a născută !a 27 Aprilie 1822, la Point-P'esant (Ohio). In etate de 17 ani întră în scola militară din West-Point, şi eşi ca sublo-cotenentă da infanteriă în 1^43. Elă a luată parte la expediţia din Mexico, în care îşi câştigă gradulă de căpitană şi abţinu trei citaţiunî pentru bravura sa. După îneheiarea păcei, clă reintră in viaţa civilă şi se ocupă cu exploatarea agricolă pănă in mornentulă când isbucni răsboiulă de secesiune. Atunci reluă serviciulă, cu gradulă de colonelă, înainfâ repede, fu numită majoră generală după ce luase fortulu Do-nelsonu, şi se distinse în angajamente numărdse, între altele in lupta îngrozitore clela Pittsburg-Landig. La 27 Decembre 1862 înlocui pe generalulă Sherman în comanda armatei federale care asediă Vicksburgulă, şi după luarea acestei pieţe şi capiiularea generalului Pemberton, care se predete cu 18,000 de Omeni, Lincoln îlă numi generalisimă peste totă armate Uniunei. Se seie, dice (jiarulă francesă »Temps« energia şi inflexibilitatea cu care generalulă Grantă a condusă acestă grozavă com-paniă: după o expresiă a lui, »n’avea timpă să îngrope morţii* şi din bâtăliă în bătâliă dela Wilderness la Weldon şi la Burkesville strângea din ce în ce mai tare cerculă în care se mişca armata sudistâ. După restabilirea păcei, Grant reintră în viaţa privată; dar în 1867 fu chemată la ministerulă de răs-boiu şi în anulă următcră fu numită preşedinte ală Uniunei. In 1872 fu realesă contra d-lui Horace Greeley şi în 1876. refusându de a şî pune candidatura pentru a treia oră, cedă preşedinţa d-lui Hayes. Atunci Grant întrebuinţa câţiva ani pentru călătorii în Europa. Reîn-torsă în patria sa deda 1879, elă s’a ocupată cu afaceri financiare: falimentulă unei case de comerciu, întâmplata acum câteva luni, îlă ruină cu desăvârşire şi contribui tărâ îndoială la a grăbi progresulă bălei de care suferia deja. Simpatia concetăţeniloră săi nu i lipsi în nenorocirea lui: se organisă în vaforea-i o subscriere, dar elă refusă să primeseă suma aduna'ă; în urma acestui re-fusă Congresulă din Washington luă cu o mare majoritate hotărirea de a-lă restabili în cadrele armatei. CONVOCARE. Adunarea generală a despărţământului XI ală Aso-ciaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română se convăcă pre 11 Augustă st. n. a. c. 8 ore antemeridiane în Comuna Băsescî. Dreptă aceea nu numai membrii despărţământului, ci toţî fii cărora le zace la inimă viitorulă culturală ală mamei toră naţiuni române, suntă rugaţi a participa la acea adunare. Şiumleulă Silvan iei, la 23 luliu 1885. Alimpiu Barboloviciu Andreiu Cosma. vie. Silvamei şi direct, desp. XL secretară. ----O------ SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.*) VIENA, 29 luliu. — După cum anunţă (Jiarele, s’a stabilită acum, că împăratulu germană nu vine la Ischl, ci regele şi regina se ducă la Grastein. portată la Aradă. La ceremonia funebră a asistată şi colonelulă Czerlien- LONDRA, 29 luliu. — Moses Montefiore a murită. AGRAM, 29 luliu. — Din pricina afacerii documenteloră, se urmâză vii tractărî între a-mândouă oposiţiunile, cu scopă d’a procede împreună ca să se convoee dieta. matice împrejurări. Elevii scdlei de Belle-Arte din Berlin suntă autorisaţî a face studii asupra anatomiei umane în sala de disecţii a Academiei. Cadavrele suntă pentru scopulă acesta aşe4ate pe ună felă de cruce şi menţinute astfelă în posiţiă verticală, pilele trecute ună elevă in-trândă singură şi cam târziu în sala de disecţii, se a-pucase a desina ună modelă, când ună cârligă care ţine cadavrulă, rupându-se, cadavrulă câcjâ înainte în astfelă de modă, că palma lui isbi obrazulă elevului. Nenoroci-tulă de băiată o luă la fugă coprinsă de-o frică nebună. De atuncî nişte friguri grozave, însoţite de deliră, nu l’au părăsită ună momentă, până în cele din urmă a şi încetată din viaţă. Căsătoria Principesei Beatrice. — Joia trecută s’a celebrată la castelulă din Osborne, în insula Wight, căsătoria celei mai tinere fete (29 ani) a reginei Engliterei cu principele Henric de Battenberg. Cu acestă prilej ă, regina Victoria a voită să părăsâscă deprinderile sale quasi călugăresc!, în care trăia dela mdrtea soţului său, şi a căutată să dea 6re care strălucire ceremoniei. Invita-ţiunî numărose fuseseră făcute. Strămtorile reşedinţei din Osborne nu se potrivâu cu marele şi numărosele primiri, şi a trebuită să se facă apelă la ospitalitatea mai multoră castelurî şi case din vecinătate pentru a se găsdui Invitaţii. Principele şi principesa de Galles a rămasă pe bordulă Jachtului cu care venise, ducele şi ducesa de Edinburg au rămasă asemenea pe bordulă vasului Enchantress; umbrare spaţiâse au fostă făcute pentru dejunulă nupţială): unulă din aceste umbrare era reservată numai pentru personagele princiare, ună altulă pentru invitaţi, şi ună ală treilea pentru slujitorii regali. Pe fiecare masă se afla prăjitura de nuntă (Veddingcake) din care conmesenii luau câte-o bucată; tolă din acestă prăjitură se trimite câte o feliă la prietenii absenţi, ori câtă de departe le ar fi locuinţa. Aceste prăjituri naţionale suntă de o mărime monumentală, înalte de şese anulă! aşezate pe nisce vase de aură şi împodobite cu embleme de ocasiă. Cele mai seriose 4*are din marea Britaniă dau nisce descripţiunî minuţiâse asupra acestoră prăjituri. Ele dau de asemenea şi lista întrăgă a tuturoră daruriloră de nuntă primite de tânăra principesă, şi care DIVERSE. Ună procesă ciudată. — In Anglia, ţera estrava-ganţeloră, se pertracteză ună procesă ciudată. Ună fa-bricantă, cu numele Smilh, sili pe fiulă său, să studieze drepturile în contra voinţei sale. In anulă 1882 îşî termina tânărulă studiele sele luanda doctoratulă ; dară pănă acuma după studiile sâle n’a putută să ’şî câştige nici ună bană ; în urma acestora ridică pâră în contra tată-său, în care 4*ce: Decă tatălă meu s’ar fi uitată peste câlindariulfi advocaţiloră, înainte de a mă da la studiu, ar fi aflată trei feţe pline cu Smilh; elă m’a amăgită, eu pretindă dela elă o rentă anuală de 250 punţi ster-lingî său 2500 fi. v. a. Câştigândă procesulă meu, voră câştiga 6menii încredere în mine şi îmi voră încredinţa pe ale loră; deocamdată, să ’mi dea bătrânulă, care mi-a eausată atâta trudă şi muncă, ca să potă trăi cinstită. * * * Statistica crimelor 1 si delictelor îi în România. — Cetimă în »Curierulă Financiară*: a). Crime: înaintea Curţii oră cu juraţi din România s’au presentată, în anuiă 1880, 1560 acusaţî — contra 1518 în 1879, — din care 1503 bărbaţi şi 57 femei. S’au recunoscută insă inocenţi şi prin urmare s’au achitată 530 acusaţî; restulă de 1027 au fostă condamnaţi: 97 la nruin^ă silnică pe viaţă , 101 la muncă silnică de la 5 — 10 ani şi 528 la înehisâre corecţională. Faţă cu 1879, numărulă condamnaţiloră de Curţile cu juraţi a crescută în 18-10 cu 135. După naţionalitate, a-cusaţii din 1880 se dividă : 1486 români, 13 ovrei, 29 austriac!, 10 turci etc.; după etate, avemă: 5 mai tineri de 16 anî, 129 între 16 şi 21 ani, şi 1416 dela 21 ani|cuPriDd0 alăturî de nuragr6se bijuterii şi felurite obiecte în susă. Contingentulă celă mai mare de acusaţî, ună jde art^’ un^ cu^r0 pentru rufe, ună piană cu cddă şi număra de 1229, i’a dată populaţiunea puţină cultă de:0 bibliotecă. Trusoulă este forte bogată şi ar fi de ajunsă la ţară, agricultori, şi în a doua liniă meseriaşi cu 207j Pen^-ru aprovisionarea mai multoră prăvălii de încălţă-acusaţi. Dintre judeţe, Doljulă e acelă care a avută nu- j m,nte? îmbrăcăminte etc. Cele mai frumose toalete au mărulă celă mai mare de acusaţî: 107, apoi vine Ilfovulă j aduse ^ela Paris. Logodniculă venise din Germania cu 93, Vlaşca şi Putna cu 84 etc. Ufovulă prin urmare, care numără relativă cu Doljulă o populaţiâ mai mare, a mersă mai bine în 1880 din punctulă de vedere ală cri- intovărăşită de totă familia lui. Archiepiscopulă de Canterbury, asistată de episcopulă de Winchester şi de cătră decanulă de Windsor, au dată binecuvântarea meloră. Crimele cele mai numerose în 1880 au fostă nuPţial&- Tănăra păreche a plecată spre Germania din tâlhăriele şi jafurile, pentrn care s’au condamnată 549 acusaţî. In a doua liniă vine crima de omoră şi asasinată cu ună contingenţă de 207 condamnaţiunî; pentru răniri şi lovituri care au eausată morte s'au condamnată 139 indivi4l; pentru incendiare cu voinţă 32; pentru falsificare de înscrisuri 15; pentru atentată la bunele moravuri 12. b). Delicte: Tribunalele corecţionale din ţeră au condamnată în 1880 pentru delicte 19,523 indi-vi4î din 37,379 preveniţi, contra 34,841 condamnaţi în 1876. Delictele pentru care s’au pronunţată numărulă celă mai mare de condamnaţiunî suntă furturile cu 5966 condamnaţiunî din 10,653 preveniţi; bătăile şi rănirile au dată locă la 4792 condamnaţiunî. * * * sera căsătoriei. Cununia Hnui Muscală. — Ună preotă ameţită trebuia să cunune pe ună rusă cn o rusoaică, ce se chiăma Sultana. In locă însă de a deschide caftea la partea se citesce la cununii, o deschide la aceea ce privesce bo-tezulă şi după ce bâlbâie niţelă, începe a întreba pe rusă: — Te lape41 de Satana ? — Ba, lovam Soltana, întâmpină Rusulă cu aeră mândru. — Te lepe4î de Satana? urmeză popa a doua oră? — Der de sdn a eftlei ferate orientale fie stătu reg. ung. Predealii-Budapesta Budapesta —Predealil Trend de ersone Trend Trend accelerat omnibus Trend omnibus 500 7.45 — 9 45 12.50 — — 9.47 1.09 — — 10.11 1.40 — — 10.44 2.27 — 6.22 10.51 2.55 — 7.01 11.18 3.38 — 7.33 11.36 4.17 — 8.01 11.51 4.47 — 8.45 12.23 5.42 — 10.10 1.19 7.37 — 10.29 1.30 8.01 — 10.39 1.37 8.21 — 11.19 2.05 905 — 11.54 2.25 9.43 — 12.12 2.36 10.02 — 12.56 — 6.20 — 1.30 3.13 6.59 — 1.45 — 7.1.5 — 2.11 3.40 7.43 — 2.55 4.01 8.29 — 3.17 — 8.55 — 3.24 — 9.04 — 3.31 4.24 9,12 — 4.09 4.49 10.23 — 5.36 — 12.32 — 5.56 5.58 12.59 — 6.08 6.08 — 8.001 6.29 — — 8.34 6.45 — — 8.59 7.00 — — 9.34 7.26 — — 10.16 7.48 7.14 — 11.04 8.28 7.43 — 12 17 8.47 — — 12.4? 9.06 — — 1.21 9.26 8.22 — 2.05 10 01 8.48 — 3.08 10.20 — — 3.39 10.30 — — 3.55 10.37 9.13 — 4.06 10.51 9.18 10.37 — 12.37 10.31 12 59 — 2.58 12.07 4.45 8.22 6 00 2.10 10.05 10.30 6.35 2.45 10.50 — 3.00 8.03 6.05 - ţBucurescI Predeală Timiştt Braşovă Feldiâra Apatia Agostonfalva Homorodtt Haşfaleu ( ( Elisabetopole MediaşQ Copsa mică .Micăsasa Blaştu Crăc’anelO Teiaşfi A iudă Vinţuld de susd Ui6ra Cucerdea GhirisA Apahida Cluşiu Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişâ Stana Hniedind Giucia Bucia Bratca Râv Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Bnda-pesta Viena Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu Clnşiu Apahida Ghiris Cneerdea ( ( Ui6ra Vinţulti de susfi Aiudfi Tercşft Crăciunelfi Blaşti Micăsasa Cop şa miei Elisabetopole Sigişira Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra Brasovă TimişQ Predeală Bueurescl Nota: Orele de nopte suntfl cele dintre liniile grose. Trend Trenu omnibus accelerat Trend omnibus Trend de persone Trenu omnibus — 7.15 — 1 — 6.47 1.45 3.15 6.20 8.0 J 10.37 3.4’ 7.2t 9.11 11.4* 1.44 5.21 8.27 11.26 2.31 5.33 6.41 — 1.28 — — — 9.45 2.00 — — — 9.59 211 — — 7.14 10.28 2 31 — — 7.42 11.36 3.18 — — — 12.10 3.41 — — — 12.43 4.01 — — 8.31 1.31 4.26 — — 9.01 2.56 5.08 — — — 3,29 5.27 — — — 4.0c 5.50 — — — 4.18 6.02 — — — 4.3? 6.24 — — 10.0! 5.05 6.43 — 12.05 10.16 — 7.03 — 12.31 — — 7.26 — 2.16 11.24 — 8.51 — 3.12 11.43 — 9.31 — 3.32 11.45 — 9.43 — 3.41 — — 9.51 — 3.50 — — 9.58 — 4.25 12.08 — 10.24 — 4.50 12.22 — 10.44 — 5.41 — — 11.28 — 6.0? 1257 — 11.44 — 6.40 — — 12.18 — 7.00 1.27 — 12 36 — n-ii 1,45 — 1.22 6.01 2.06 1.56 6.49 — 2.31 — 2,34 7.20 — 2.50 — 3.02 8.01 — 3.48 — 4.41 10.05 — 4.19 — 5 30 11.02 — 4.34 — 6.03 11.3' — 4.53 — 6.35 12.14 — 5.20 — 7.14 1.09 — 5 30 .— — 1.50 — 6.07 — — 2.48 — 6.32 — — 3.23 — 7.30 — — 4.56 11.35 9.4( Tipografia ALEXI, Braşovă. Tehisă-Aradă-ÎS ia «Sapest a IIii«la|>esea- A radâ-Tei n «fi. Trenu Trend Trenu de Trenu de Trenu Trenă omnibus omnibus persone persone accelerată omnibue Teiuşft Viena 11.00 7.15 11.09 — 3.56 — Alba-Iulia 11.46 — 42? 9§ii«lapesta 8.0o 1.45 « u Vinţulti de josti Şibotă 12 20 12.52 .—. 4.53 5.19 Szolnok 11.02 11 12 3.44 4.02 11 40; 12 00 Or&ştia 1.19 ■—■ 5.41 Ar&dft fî 8/ 7 53 5 Bimeria (Piski) 1.48 • 6.08 Giogovaţfi 4.13 - 6 19| Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.4*1 Branicîca 3.04 — 7.04 Pauîişfi 4-51 — 7.00 Ilia 336 —- 7.29 Radna-Lipova 5 10 — 7.23 Gurasada 3 50 — 7.41 Gonopfi 5.38 — 7.51| Zam 4.25 — 9.12 Berze v a 5.57 — 8.1Q Soborşin 5 09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.5» Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 744 — 9/8; Gonopfi 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56, Radna-Lipova 6.57 6 1 4 1.0 21 Ilia 8 01 — 10.17 Pauîişfi 7.12 6.30 1 \37 Branicîca 8 21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.53 7.17 11 18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 A rad A 8 10 7.32 11.32 Orăştiă 10 10 — 12.24 Szolnok ( 2.39 12.00 4 5 ? Şibotă 10.43 -— 12.5? 3.16 12.14 5.10 j Vinfxdfi de josfi 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 | 2.10 8.16 Alba-(al ia 11.19 — 1.40 Viena ~ 1 8.0) 6.05 Tetrasăi. 12 05 — 2/4 A rttdA«Timiş<(>ra (Piski) Trend TreDd de Trenu de Trend de Trend Trenă omnibus persiine persdne persdne OOiliî.bUR omnibus AradA 6.00 12.55 6 3) 1U0 8.25 fMmeriî** 2.23 Aradul fi nou 6,25 1.21 8.36 Strein 7 0 > 12.27 3.00 Nemeth Sâgh 6.50 1.46 8.54 Haţeg# 7 53 1 19 3.491 Vlaga 7,19 2 18 9,13 Pui 8.16 2.10 4.41’ Orczifalva 7.38 2.86 9 25 Grivadia 9 33 2.57 5.28 Merczifaîva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 fc.07 8 42 3.40 10« 6 *** eis*o»eiaI 10 43 4/4 6.-9 Timiş6x»a- Ar&sl ft Petrotyeui— SifeMerfa (Piski) Trenu de Trend de Trend Trenu Trenu I Trenu persdne persone omuibus omnibus omnibus | de pers, fjrimlş<5ra 6.07 12.25 5 00 Petroşeni 6 49 9 33 5/8 Merczifaîva Qrczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7,27 10 14 (‘,0 6.45 6.51 1.34 6.07 Grivadia 8.06 10 54 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11 37 7.-5 Nămeth-Sâgh 7.23 2.25 6 53 Haţegfi 9.31 12.17 8 02 - Araclulă nou 7.40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12 58 8.44 Arad* 7.50 310 7.40 10.53 1.35 9.15 U