REOACŢIOTEA ŞI ADHUnflTRA’ţlIlKEA i BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe untt anfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate: Pe anfi 40 fr., pe şăse luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. SC PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUVCIUBILE: 0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orlsorT nefranoate nu ae prlmeaou. — Hanusorlpte nu ae retrâmltu. NB 158. Mercuri, 17 (29) Iuliu. 1885. Braşovil, 16 (28) Iuliu 1885. Pace adencă domnesce adl între Francia şi Germania. Nu scimu cu-i i se datoresce mai mulţii, dibăciei cancelarulni germanii, ori precau-ţiunei guvernului francesă, dâr nimicii nu mai turbură ac}i relaţiunile de bună vecinătate dintre cele doue mari naţiuni ale continentului. In anulă acesta chiar serbarea naţională dela 14 Iuliu, aniversarea luărei Bastillei, a decursă cu o linişte esemplară şi demonstraţiunile dinaintea statuei Strassburgului n’au fostă atâtă de înfocate ca de altădată. Se pare că toţi Francesii ară fi pătrunşi de necesitatea d’a susţine pacea cu Germania. Suntemă 6 re în ajunulu unei împăcări definitive dintre Francia şi Germania, ori stămu faţă numai cu-o apariţiune trecătore, cu-o esi-genţă momentană a intereseloru politice? Este poporulă francesă dispusă d’a uita tâte câte a avută să le sufere din partea Germaniloră şi d’a pune basa unei nouă politice reale, renunţândă la ambiţiunea de a-şi restabili prestigiulă vechei glorie naţionale? Cei ce voiescă să-şi câştige ârecare claritate în privinţa acâsta să arunce o privire asupra ce-loră ce se petrecă în provinciile cucerite, în El-saţia şi Lotaringia. Suntă mai bine de doisprezece ani de când aceste provincii se află în stăpânirea Germaniloră. In timpulă acesta guvernulă imperială din Berlină şi-a dată tâte silinţele posibile spre a îm- nu mergă cu Francia, au că cănd drăşi se voră vedâ uniţi cu Francia. A urmată după aceea general ală Manteuffel ca guvernatoră. Elă a introdusă sistemulă unei politice conciliante şi a încheiată o alianţă cn e-piscopatulu catolică, creZ&idă, că cu ajutorulă hi va combate pe intransigenţi. N’a reuşită însă nici acâstă politică. La alegerile din urmă ul-tramontanii au ruptă pactulă: autonomiştii, cari tăţită, cu fote că trebue să regretămă, că a eruptă chiar fată de ospeţî. Silinţeloră preşedintelui li-au răuşită, a domoli iritaţiunea Germaniloră, dar corona a fostă depărtată indicându-se anume purtarea Maghiariloră. Se înţelege, că au fostă Germani ungari cei ce cu acestă prilejă au dată o strălucită dovadă de simţă naţională şi de tactă, căci Maghiarii nâoşî nu iau parte la o serbare germană naţională. Cu atâtă mai ruşinăsă e întâmplarea. Se pare, că pentru acestă soiu de Germani nu-i de ajunsă nici o rea tratare, pentru a deştepta în ei conseiinţa demnităţii naţionale; faţă de asemenea Germani ne putemă esplica purtarea Negermaniloră, şi de nu o putemă scusa. De ce considerare suntă vrednici cei ce suntă capabili de astfelă de servilismă?* „Berliner Tageblatt“ scrie: „Cum îşi sfîrşi Bockelberg vorbirea cu „EIjen“ şi desvăli panclica verde-albă-roşiă cu sentinţa în limba maghiară, din tăte părţile se auZiră în sală strigăte: „Josă corâna!“ „Josă renegaţii F „Demonstrâză în potriva Saşiloră din Ardelă!“ In faţă se siliau să vină Germanii din imperiu, Austriaca din Boemia se strînseră împrejurulă capului loră Straceh, care-i îndemna a ţină ordine. Maioritatea celoră de faţă nu înţelese repede scopulă strigăteloră şi se întorse cătră cei cari — aşa presupunea ea — voiau să turbure festivitatea. Dar se scimbâ curendă disposiţia. Puţini mai strigau: „Cinstiţi pe âspeţî!“ „Suntă Germani din Ungaria!“—„Chiaru pentru asta, strigau alţii; ar mai merge decă aru fi Maghiari. Suntu renegaţi, făcu politică la serbările gimnasticiloră, demonstrâză împotriva fraţiloru Germani! “ Nu se păte descrie Tumultulă, nici agitarea. Nimeni nu mai sta la mese, gesticulau unii, strigau alţii, sumuţau ori se ţineau în reservă. Ună însemnată cetăţână din Dresda depărtâ din îndreptăţită sentimentă corâna. înaintea tribunii se alcătuesce o grămădire ca ună ghemă de omeni. De altă parte gimnasticii germani se înde-sescă desvălindă stegulă negru-roşu-auriu. Ună Wurten-bergiană, aplaudată că purta colorea negrulă-roşulă a patriei sâle, ajungândă pe tribună declară, că se învoesce cu delăturarea cununei. Oratorii alcătuiseră ună cercă pe tribună. Maghiarii s’au strînsă lângă căpetenia loră, care sărindă în mulţime strigă: „Cine-a strigată aicî?“ I s’au aruncată mulţime de cărţi de visită. Elă încă şi o dete pe-a sa şi dovedindu-se de întemeiată presupunerea, că într’adevără e ună Germană, care de dragostea Unguriloră şi-a schimbată numele din Ernst în Ernd, din mijlocuia contrariloră răsună ună strigătă de bucuriă. Preşedintele putu vorbi, căci îndată ce-a dată semnulă că vrea să vorbâscă, tumultulă se potoli. Spuse Georgi, că Maghiarii suntă ospeţî invitaţi. (Strigăte: Durere! De ce nu suntă şi Cehii?) Oratorulă e Hanno-vernan născută Germană. (Strigăte: De ce strigă atunci „Eljen“? Renegată!) Dânsulă ne asigură de iubirea şi admirarea, ce o are pentru societatea Germaniloră. (Rîsete) Eu voiu primi corâna în archivulă societăţii gimnasticiloră, dar colorile ei pe tribună nu au locă la a şeasea serbare a gimnasticiloră. Depărtâ apoi cu puternică avântă corona. Entusiasmulă era mare. „ Westungarischer Grenzbote“ scrie : Acestă ofensare a Unguriloră numai mincinoşiloru Saşi din Ardealu avemu a o mulţumi, cari mânjescă cu balele loră tote foile mari germane şi aruncă’n faţa na-ţiunei ungureşci obrasnice clevetiri. Ună sasă, Hermann, (Dr. Hermann nu e sasă, după cum spune »TgbI:«) a stîrnită totă scandalulă şi Germanii, ameţiţi de , fraţii* ardeleni, s’au făcută vinovaţi de cea mai mare necurtua-siă faţă de ospeţii loră invitaţi. Ernst Bockelberg, pro-fesoră de gimnastică din Budapesta, ună bună patriotă, care de altfelă a venită din Hannovera, s’a purtată de totă corectă. Faptulă, că colorile ungurescî au apărută pe tribună, a deşteptată orba mâniă a grămădiţiloră gimnastici. Frumâsa vorbire a lui Bockelberg Erno, care pomeni salutarea parfumaţiloră munţi ungurescî, a fostă întreruptă cu fluerături de nerăbdare şi esclamaţiunî duşmănâse, de ce? fiindcă se presenţă pe sine şi pe colegii săi ca Unguri şi pomeni numele Ungariei. De-ar fi tratată Ungaria pe toţi emigranţii germani, cari găsiră aicea pâne, totă aşa de aprigă, cum au tratată cinstiţii gimnastici pe ospeţii Unguri! Câţi nu vină în totă anulă din Germania in Ungaria, să-şi găsiască întreţinerea vieţii? Ungaria e singura Ură, care primesce pe streini totdeuna cu braţele deschise, care constrânge pe proprii fii se emigreze, numai ca sâ asigure iubiţiloru streini pânea. Să piătimă egală cu egală? Pentru unii Unguri însă întâmplarea e o bună lecţiune, E legiune numărulă, celoră cari privescă totă spre Germania şi totdâuna de acolo aşteptă răsplătirea meriteloră loră, pentru cari Germania e totulă. Să înceteze odată »europeismulă* din Ungaria. « ------o------- O ordinaţiune a ministruliiUde finanţe. Ministrulă de finanţe ală Ungariei a trimisă inspectorateloră de dare din tâtă ţâra ur-mătârea ordinaţiune, care-i o bună ilustrare a părinteştei dragosti, ce au cârmuitorii faţă de poporă: Incepâadă lucrulă agricultorilor^ şi secerişului, pu-tându-se preţui secerişulă rapiţei, productele economiei de casă şi ale grădiniloru, fiindă chiar şi secerişulă bu-cateloră aprăpe de sfirşită, nu s’au deschisă numai isvo-rele de venite pentru agricultori, ci se dă mai multă sâu mai puţină prilejă şi lucrătoriloră economici, meseriaşilor ă şi negustoriloră sâ-şî preţuescă puterea loră de muncă, productele meseriei loră şi articolele comerciale; d’aceea dau ordină să se grăbescă în genere înesssarea dăriloră di -recte, a taxeloră militare, a răscumpărării Zeciuelei vinului, a competinţeloră ce au să se dea directă şi a pretenţiu-niloră erariale, cari se ţină dreptă ună felă de dare directă, âr pentru încasările acestui ană ordonă să se observe procedura urmâtore: 1. Deplină stricteţă să se folosâscâ la încassarea restanţeloră de taxe militare. 2. Asemenea deplină stricteţă să se foîosâscă la încassarea râscnmpărărei Zeciuelei vinului, în sensulă hârtiei mele Nr. 2403 dela 25 Ianuariu a acestui ană. 3. Deplină stricteţă să se folosescă în potriva ce- loră cari, cu t6te concesiunile ordinaţiuniloră mele Nr. 77,760 din 9 Martie 1884 şi Nr. 2403 din 25 Ianuariu 1885, nu au plătită dările cerute.----------------------- Nr. 158. GAZETA. TRANSILVANIEI TEL 1885. Astfelă porunoimii: inspectorulă de dare să provoc© bătăi sera cu stindarde şi transparente eu ghirlande fru- mare parte din poporulă nostru din causa nesciinţei şi pe căpeteniile comunetoră, pe primarii oraşeloră şi pejutjii mose şi cu mai multe sentinţe. cercuali, ca şi ei să provoce fără amânare prin admoniţiune pe toţi cei ce nu au corăspunsă măsuriloră din citatele ordinaţiunî, în sensulă § 55, A. L. XLI?: 1883 despre manipularea dăriloră directe — ca sâ-şî Smplinăscă datoria ; contra acelora însă, cari nu-şî voră împlini datoria pănă la terminulă fixată prin publicaţiune seu admoniţiune în scrisă, să se încâpă peste totă şi făiă eseepţiune ală doilea gradă ală esecuţiunei; zălogirea şi se sfirşască astfelă, ca ală treilea gradă ală eseeuţiuoei, vinderea ese- Impotriva căpitanului orâşenescă din Komorn s’a dată tribunalului o pâră de abusă în oficiu şi anume că a. ţiuntă 2l' îm Wl&jforă ipe fifiă clmfi, epileptică şi ' smintită — pănă ce l’a ajunsă mortea. —0— »Buk. Tagblatt* află, că fiulă ministrului preşedinte Tisza va intra în serviciu diplomatică şi va fi numită secretară de ambasadă ad honores; primulă său postă cutivă să se potă începe în luna lui Augustă a acestui‘va fi seu la Bucureşci seu la Constantinopolă. Aşa deră anfl. e* an - .SowmlH « «" | un0 nou diplomată. —o— D. I6nă Sonea, parochă, s’a numită adroinistra-toră ală parochiei Zalnocă, tractulă protopopescă ală Observă, că la încassarea dării anuale să nu se ia în considerare numai darea directă, ci tote acele datorii, j ce se cuprindă în primulă punctă ală ordinaţiunei mele din Decemvre. 4. Faţă de cei ce au corăspunsă procedurei ordinaţiunei Nr. 77,760 să se grâbăscă încassarea quoteloră cuaente de dare şi să se împlinescă şi zălogirea, dar li-citaţiunea deocamdată să nu se efectueze. 5. In casă de s’a face plătirea în rate să ee considere citata ordinaţiune Nr. 76,760, punctulă2. 6. Asemenea să se considere la procederea esecuţiunei ală 3-lea punctă ală ei. 7. Ce privesce competinţele de dreplă şi echivalenţă la aceia, cari pe temeiulă ordinaţiunei din Decemvre au Sarvadului din comit. Selagiu. Banffy-paşa a rămasă buzată, căci păr. Sonea a căpătată o bună paroohiă, în contra ameninţării paşei. —0— Cu date statistice s’a constatată, că Budapesta o-cupă locă între oraşele cele mai vestite în băutura rachiului. De fiecare 202 suflete — coprinse aci şi femeile şi copii — este ună locală unde se bea rachiu. Ce 4ică la asta foile «patriotice*, care facă totă pe alţii beţivi ? —0— Foile oficiose din Viena şi Budapesta asigură, că , „ .. , n . -..'mai înainte de sfirşitulă verei se voră mtelni de bună obţinută o amânare a plăţiloră parţiale şi au efectuită , w semă Bismarck şi Kalnoky şi că pontica comercială va fi principalulă obiectă ală convorbirei celoră doi diplomaţi —o— plăţile parţiale, să se susţină amânarea şi să se încaseze numai rata împlinită. Acele datorii de dare însă, pentru care nu s’a obţinută nici o amânare seu nu s’a ţinută terminulă, să se îneasseze prin energică şi îngrijită observare a gradeloră de esecuţiune peste totă şi fără es-cepţiune. De strictă datorinţă a inspectoriloră de dare soco-teseă eu că este a observă se fie punctuală împlinirea De către poliţia din Bucureşci s’au luată măsuri în contra cerşetoriloră, oprindu-i d’a cerşi pe strade; cei infirmi voră fi trămişî la Răchitdsa. —o— In oraşulă Galaţi, s’a înfiinţată o societate anonimă, ală cărei scopă nu e tocmai de lăudată. Iată ce citimă cu deosebire din causa necunoscerei legei, carea reguleză referinţele urbarialî, îmi iau libertatea a atrage âlenţiu-nea cărturariloră noştri dela sate şi cu deosebire a preo-ţimei şi învăţătorimei asupra acelui articulâ de lege, carele reguleză răscumpărarea aşa numiţiloră curialişlî de la domnii de pămentă. Se ventilase cestiunea acesta în colonele acestui (|iară, adresându-se o rugare cătră juriştii noştri, ca să facă ună studiu specială asupra referinţeîoră urbarialî şi să cetescă acesta studiu cu ocasiunea adunărei Asocia- tiunei Transilvane în careva locă. > Pănă se va afla atare juristă, carele să facă acelG bună serviciu apăsatului nostru poporă, ar fi de dorită ca fiecare preotă română să ia notiţă despre aceste ce urmeză şi să împărtăşescă poporului credinciosă ur-mătorele: Fiecare incuilină, său după cum se numesce şi cu rialistă, carele a [solvită după moşia dela domnulă pă-mântescă o anumită sumă din bani, seu a făcută ună anumită numără de 4'fe de lucru, este în dreptă pre basa articolului de lege 53 din 1871 § 89 a se răscumpăra când va voi şi chiar ?ontra voinţei domnului po-sesoră, şi anume sobundă acelui domnă suma de bani ce iese din înmulţirea numărului 4Hel°rQ anuali seu a sumei bânescî ce o^solvea ca tacsă anuală cu 171/a cr., produsulă acesta luată de 20 orî şi apoi întregă pro" ductulă împărţită cu 6. Scimă cum se folosescă r-âţîva armeni şi jidani arăndătorî de domenie şi chiar destui proprietari de ne-sciinţa amărâtului poporă incuilină. Să facemă bareml atâta pentru densulă, să-i spunemă bareml, că este mo-dru să se scape de jugă. Cajus Graclius. acestei ordinaţiuni, căci declara, că şi ea voia veghia’ ,0rjeIUulQ Româna, din Galaţi: ,0 societate se dice stricta pentru împlinirea ei. că s’ar fi formata în oraşula nostru, de furt de câni de Budapesta 20 Iuliu 1885. j rasa Orf unde gfisescfi una câne de rasă, ilă tură şi General ulu M. €. Cerkez. Am anunţată ştirea despre încetarea din viaţă în Iaşi a generalului Cerkez, care a fostă bolnavă de câţl-va Etă schiţa biografică ce o face ,,Voinţa Naţională:11 Mihailu C. Cerkez este născută la 1839 la Bârlad ani Mişcări la Balcani. Corespondentulă din Filipopoîe ală farului »N. fr. apoi prin şlepuri ’i ascunde şi ’i transportă la Salina, de din p&rin([ ag,.ioultori; ceie intern studii şi le-a făcută li acolo cu vaporulă la Constantinopolă unde’i vândă. Deja Academia Mihăilenă din Iaşi. t1*-*-* ^ - .--.—.a vaporulă la Constantinopolă unde’i vândă. Deja o mulţime de câni de rasă au dispărută dela mai mulţi domni din oraşulă nostru, fără a se mai putea găsi. —0- Decorarea Emirului din Afganistană cu Marea cruce aStelei Indiei a foită salutată în Afganistană cu mare bucuriă. Emirulă a salutat’o cu 101 tunuri, când a primită scrisdrea Reginei Angliei. S’au lipită în totă loculă Presse« comunică, că după jefuirea depositului militară , Frum6să invenţiune şi frumosă comerţă!» din Chiustendilă veni rândulă să fie jefuită la 13 Iuliu n. depositulă de arme din Cirpană, ună oraşă pe şosâua dintre Filipopoîe şi Eschi-Zagra. Locuitorii acestei localităţi luaseră totdeuna parte la diferitele mişcări revoluţionare ale poporului bulgară, şi au o ură nempăcată în contra Turciloră, cari au condamnată la mârte şi au esecutată pe mulţi Cirpaneni în revoltele din trecută. Nu e deci nici o mirare, că poporaţiunea Cirpanu-lui, care e bulgară, când a aucjdtă că în acestă ţinută se pregătesce isbucnirea unei revolte în Macedonia, a luată holărîrea să sprijinăscă din răsputeri răscola. Astfelă, ca să-şi procure arme, în ndptea de 13 Iuliu câţl-va cetă-ţenT au spartă depositulă de arme din oraşă, au încărcată pe cară câteva mii de puşcî cu provisiunea necesară de cartuşe şi le-au pornită în ascunsă pe căile ce ducă la graniţa Macedoniei. Când află Gavril-paşa acăsta, ordonâ să se aresteze cei bănuiţi. Poporaţiunea fu pusă în mare iritaţiune din causa acestei măsuri, şi întregă se duse, de elibera cu puterea pe cei arestaţi, Şefulă plăsei şi comandantulă gendarmeriei au stată închişi în casele loră/ neîndrăsnindă a interveni. La tote bisericile s’au trasă clopotele de alarmă. Ună escadronă din cor-pulă de gendarmeriă volantă şi de cavaleriă, ce se trimesese din Filipopoîe, precum şi o companiă de infan-teriâ ce sosi din Eschi-Zagra, isbutiră să restabilăscă ordinea. Revoltaţii au rămasă însă nesupăraţi de nimenea, deorece era temă, că arestarea loră ar pute ave ca urmare turburari seriose. Corespondentulă foiei vieneze nu crede, că zelulă, ce-lă pune Gavril-paşa d’a suprima mişcările ce se facă în favorea Macedoniei, e seriosă, ci numai aparentă, căci toţi agitatorii, cari se eseorteză peste graniţe în Bulgaria, se’ntorcă în curendă în Rumelia ostică fără a fi o-priţt, şi astfelă continuă a lucra mai departe pentru răs-cularea Macedoniei. — O- Tenără de totă a intrată ca funcţionaro în ministerulă justiţiei, în ui mă a îmbrăţişată cariera militărâscă intrândă voluntară cu gra-dulă de cadetă. După ună ană, în timpulă câimăcâmiei lui Vogoride, a fostă numită sublocotenentă ; principele Cuza l’a făcută locotenentă. Cu acestă gradă a fostă trimisă în Franţa să asiste împreună cu alţii la manevrele dela Chalons. Ducerea tânărului locotenentă în , . , , .Franţa a fostă pentru densulă o revelaţiune; isbitfl de copii de pe decretulă regală, prin cărei se predă crucea. I , , . , . . „ , r ° ’ r .cele ce acolo, elă, cum sa mt^rsă in. ţâră, sa -----O-------- j pusă pe studiu, pe muncă, pe ocupaţiă continuă, ceea-ce a făcută din elă, cu timpulă, ună militară de frunte, cunoscătoră profundă ală meseriei sele. M. C. Cerkez înainta repede şi după meritele sale în tote gradele şi lua parte în ultima campaniă cu gradulă de colonelă şi comandândă divisiunea II. Elă a avută onorea de a avea celă dinteiu la dispoăiţia sa şi a trupei ce comanda pe Osman paşa, în urma atacului din 28 Noembre 1877ţ care a adusă căderea Flevnei. Înaintată la gradulă de generală, M. Cerkez se distinse în modă strălucită în lupta dela Smârdană din 12 Ianuarie 1878. Acestă ataci! a fostă condusă numai de generalulă Cerkez cu trupele române. Mihailă C. Cerkez, pe lângă ocupaţiele şi stu-diele sale militare, se ocupa cu deosebite materii de ştiinţă şi istoriă. Elă făcea parte din societatea Junimea, unde aerulă său modestă, judecata lui sănătosă şi dreptă îlă făcea ascultată. Armata, deja de patru ani, dela în-ceputulă boiei, perduse unu eminenta militară, acum stingerea lui nu e decâtă desnodămânlulă fatală ală unei esistenţî penibile. Cerkez a fostă ună militară integru, severă. M. S. Regele, îndată ce a aflată despre pprderea acestui generală, a adresată d-lui C. Cristodulo Cerkez, deputată, fratele defunctului, o telegramă de eondolenţă. Iată cuprinsulă acestei telegrame, publicată în ,,Carierulă Balasan:u „Mă asocieză la durerea ce aţi suferită prin perde-rea fratelui d-v6stră, generalulă Cerkez. Numele său va rămânea totdeuna neştersă din sînulă oştirei. Ţera a perdută ună bună generală, care s’a distinsă pe câm-pulă de onore.“ Carol. SOIRILE PILEI. Ni se scrie de lângă Aiudă: »In comuna Ciugurelă gra«eză de şese săptămâni vărsatulă între oile d-lui Sza-lanczi Lorin<-z, şi organele administrative nu iau nici o măsură, din causă că numitulă proprietară este Ungură Ne tememă să nu atace băla şi oile săteniloră, care suntă deplină sănătose*. Cămilă. —0— Noulă edificiu ală scolei superiore române de fete din Sibiu, ce s’a construită în strada Morii, s’a termi nată. Zidirea care e imposantă, a fostă împodobită Sâm- Deşia, 29 Iuliu 1885. Domnule Redactoră! Mi s’a întâmplată a vedea forte de multe ori pre mulţi din poporulă nostru suferinda daune mari din causa nesciinţei. Pre lângă reua voinţă a celoră ce ne diregă sortea ca cetăţeni ai acestui stată, şi pre lângă direcţiunea vădită prin esemple nenumărate a sistemei guvernante de a ne împiedeca în tătă forma şi pre tătă linia în progresulă culturală şi economică, — mai suntemă şi noi de vină în mare parte că suferimă daune. Apatia, carea ne-a cuprinsă aşa de tare, ne face şi ea stricăciune cu multă mai mare decâtă toţi inamicii la olallă luaţi. Inteliginţă cu poporă cu totă suntemă coprinşi de o mare indolinţă şi puţină ne importă ceea ce se întâmplă în giurulă nostru. Se esprimă dorinţă preste dorinţă, să adunămă capitală de sciinţă, să adunămă capitală de avere materială, nu ne dămă însă silinţa să sprijinimă sciinţa, să de-lăturămă piedecile puse de sistema guvernantă în calea progresului nostru economică, prin totă felulă de asocia-ţiuni şi reuniuni cum facă alte popore. Să ne mărginimă de astădată a face câteva obser-vaţiunî faţă cu neinteresarea nostră cătră cele economice. Dâcă voimă să edificămă ceva, trebue să incepemă dela fundamentă. Voimă să facemă sporă economică, trebue să începemă dela poporă, căci elă este fundamen-tulă nostru. Numai îngrijindu-ne de bună starea lui, vomă pute aduna capitală materială. Pentru poporă însă nu facemă nimica Elă are nenumărate dări către stată, judeţu, comună. Elă are să susţină biserica şi scola, preotă, învăţătoră. Elă are să susţină medică, m6şă, visitatoră de morţi, clopotară, juraţi şi jude comunală, şi cine ar putea enumăra pre toţi aceia pre cari îi susţine poporulă cu spinarea lui, încependă dela miniştri statului şi pănă la celă din urmă servitoră de cancelariă. Cu t6te acestea, indiferentismulă nostru a fostă atâtă de mare, încâtă nu am făcută baremi atâta pentru poporă, ca să-lă fi învăţată să sciă celă ce încă este iobagă, cum se pdte răscumpăra, după ce esistă lege, carea-lă deslâgă astădi de domnulă său de pământă. Avendă trista esperienţă câtă daună sufere încă o Arcliiepiscopulti Palma. E. S. Monseniorulă Palma, archiepiscopulă latină din Bucureşti a fostă primită de cătră Regele înaudienţă, la castelulă Peleşă. Luămă după .România liberă* cuvântarea rostită cu acestă prilej de cătră acestă archiepiscopâ: »Sire! Ridicată, fără nici ună merită din partea mea la demnitatea de archiepiscopă latină în acestă frumoşii regată ală României, suntă fericită a veni să depună la piciărele Augustului Tronă ală Maiestăţii Văstre omagiulă celui mai profunda respectă ală meu şi ală GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. Nr. 158. tului meu celui mai sincerii precum şi acela alţi întregului meu oierii şi de a Vă manifesta, în acelaşă timpii simţiminiele ce Suveranulă Pontif Leon XIII m’a însărcinată se Vi le esprimă în numele său. »Rine-ouventândă din to'ă inima pe Maiestatea Vostră, pe Maiestatea Sa Regina, guvernulii Maiestăţii Vostre, precum şi întregulă poporă română, Sanctitea Sa ureză tuturoră fericire şi prosperitate. Sântulă Părinte iubeşte într’ună modă cu totulă specială acestă tenâră R gată pe care îlti consideră ca celă mai puternică, cfclfi mai civilisată. şi celă mai inteligentă din Statele care îlă înconjâră şi făcândă urările cele mai câldurose pentru ca elă se crescâ neîncetată. Sanctitatea Sa doreşte într’unu modă forte viu să păstreze cu Maiestatea Vostră şi cu guvernnlă M. V. o amiciţiă constantă şi speră, afară de acesta, că legăturile acestoră relaţiunî amicale se voră strânge mereu din ce în ce mai multă. »Comunicându-vă, Sire, aceste simţiminte ale suveranului Pontif, rogă respectuosă pe Maiestatea Vdstră sg primescă simtimintele viei mele recunoscinţe pentru buna-voinţă ce M. V7. mi-a arătată pănă aci şi dau M. V. cea mai formală asigurare, că după ordinile ce le-am primită dela Sântulă Părinte, mă voiu sili neîncetată, în limitele datorieloră mele de a face totă posibilulă pentru a fi plăcută Maiestăţii Vostre precum şi guvernului M S şi a contribui la prosperitatea şi fericirea poporului vostru. în sfera sa de activitate (în orbita sa) pe Austro-Ungaria spune, că Botniac, cismară din acelă oraşă, vă^ăndu-şi şi alte state, pentru câ mai curăndă seu mai târziu să deplorabila stare fisică în care ajunsese din causa bău-potă pune mâna pe Constantinopole, chiară pe peninsula ţurjj Se hotărî a se duce la o babă din comuna Mără-balcanică întrăgă. Ajun»â aci odată, să pâtă trămite or- . \ , . f x . . x . dinele sble din Roma nouă luturorfl statelorfl Asiei, Afri- (',neni>. despre care se informase că este meşteră in a cei şi Europei. Aceste idei şi convingeri au mulţi ade- vindecă de acestă bălă. In (iiua de 9 curentă, ducăndu-renţî, mai alesă în timpulă din urmă după resuscitarea se la dânsa, ea îi recomandă nişte doftorii ca să le ia, mariloră cestiunî de (li : Egiptulă cu Sudanulă, conferin- asigurându-lă că se va vindeca în curăndă. Intr’adevără EUROPENII IN CELELALTE CONTINENTE. Verfulti cu doră, 20 Iuniu 1885. Din timpuri străvechi cele mai de frunte* popore ţele Congului şi cestiunea Afganistanului şi a Hera-tului etc. Noi credemă însă, că Germania nu glumesce cu politica colonială. Ea, ca să se pâiâ susţine între puterile de primulă rangă, nolens-volens trebue să porte şi politica colonială. Acâstă situaţiune apreciată din punctă de vedere germană a trebuită şi trebue să constrîngă pe Germani d’a inaugura o politică colonială puternică mai cu sămă din motive politice, sociale şi materiale. Aceste trei motive (politică, socială şi materială) formâză o con-diţiă de vieţă »sine qua non« pentru statele sale. 1. Amă (JisG din motive politice. Ei bine, ca să j promisiunea babei se realisâ, căci după două ore elă muri şi astfelă scăpă pentru totdeuna de viciu băuturii. Primarulă respectivă, aflândă despre acâsta, pe d’oparte transportă cadavrulă la spitalulă judeţului, âr pe de alta puse pe babă sub pază, pănă se va constată causa morţii acestui nenorocită. * * * Reuniune împotriva nebuniiloră modei. — In vaculă reuninniloră, congreseloră etc. nu e de mirare lucru, că se potă ave ea vota şi influinţă decisivă în cestiunile pen-jface între bărbaţi propagandă împotriva modei prin re-dinţi pe teritoriuiă Asiei şi ală Africei, a venită la con-j uniuni. In Newyork s’a ţinută nu de multă ună convingerea nestrămutată, că Germania, trebue să aibă îna- \ gresă, Ia care au luată parte tote reuniunile, ce au de- inie de «te ţi o flotă respectabilă conformă eu puterea, simpUiaU ; tn care 6metA de influenţâ s-au pr0. ei militară de uscată; câ fură astfelă de flotă valorosă, I r T , .. v , „ r că fără staţiuni pe mare, că fără colonii nu numai nu-şî, lluntat® contra luxului în haine. In Indiana s a formată pdte apăra şi desface negoţulă său, dâră şi rămânerea o reuniune de tineri, car! au principii de felniă celoră ei între puterile de primulă rangă şi chiar în capulă următdre: 1) Nici unuia nu’şl va lua de nevastă o fată, acestora ar deveni de totă problematecă, deeă nu împo- qj^q e atâtă de prâstă, încâtă să’şl găurâscă urechile ca sibilitate absolută. Ar fi destulă ună răsboiu nefericită,! x , . • - i nt- * , c .* care s’o arunce eră tn starea d’acum 50 de ani. |sS porte cercel ,n e'e/’ 2> N'ei unul6 nu?> va lua 0 fată 2. Dâcă considerămă cestiunea din punctă de ve- i care e atâtă de indiferentă faţă de sănătatea sa, încâtă dere socială, apoi pămentulă Germaniei, săracă în cea să p<5rte corsetă şi să*şî nimicâscă naturalele forme ale mai mare parte, neputândă hrăni o populaţiune atâtă de'corpului; 3) Nici unulă nu va lua o fată, care îşî perde dâsă, âmenii, ameninţaţi de sărăeiă şi de proletariată, J vremea mai multă înaintea oglindei, îşî văpsesce faţa şi mai bine şi au căutata şi ’şl caută patriă nouă, ca:Portă P6ra fals0> »«* >ngreună haina cu 10-12 punţi de după munca loră să pâtă trăi mai bine. Se ’ndreptară ^ v°lanar* S* plisseuri, căreia i-e plină capulă de nebuniile aşa dâră copii vechei Alemanie cătră pămentulă Canaa- j modei şi vecînică face venătore de fasone nouă! etc. nului modernă, care se numesce »America*, emigrândăj /^u rlooirmla ^o mii în fnfîţ omilii ooooli ornirmonUf • ale anticităţii precum: Fenicianii, Egiptenii, Cartaginenii, Grecii şi Romanii fuseseră dominaţi de dorulă iresistibilă jcu 4ep‘m^e ma *a anulă. Dâră aceşti emigranţi d’a căuta sorginţile Nilului, ale acelui fluviu mare ş* mi- deveniţi odată Americani se consideră ca perduţl pentru raculosă, care prin inundaţiunile sele regulate de 2 ori pe aml da şi dă pâne la milione de omeni, şi pe care totă Africa septentrională --ba tote poporele litoralului mării mediterane de jur împrejură — îlă ţinură de * * * Fără călăi Marele imperiu ală Rusiei a rămasă patria mama; pentru câ condiţiunile lizi.;e şi morale ale^g,,, f4râ cjUălJ Singuram esecutorfl oficiala era Fro-solului transatlantică, in modă spontaneu, au silită pe nou1, ’ y y , . veniţi să se conformeze întru tote pămăntului ospitală, un^ ^ost^ Gândită care deveni, nu se scie cum, că-care i-a primită cu atâta bunăvoinţă în sînulă său. I)es- ;lăulă imperiului. Dâr Froloff a făcută atâtea lucruri în- riu sântă. »Caput Nili quaerere* era marea loră pro- î pr® aceşti colon!, cari suntă forte numeroşi, mai cu sâmă, câtă a sfârşită prin a fi din nou arestată. Nemulţămită 'în America de nordă, prâ puţină se pomenesce că ar fi vindea prea scumpă funia spântjuraţiloră, făcu mai sărită într’ajutoră confraţiloră loră din patria mamă în răs-1 , . • „ .f.w . F , multe hoţii, astfelă in cată fu închisă şi dată pe mâna boele de eliberare, ce le-a purtată Germania cu deosebire de1. v . ... pe la începutulă secuiului acesta pănă acuma. De aceea Astăzi Froloff, care a spânzurată în anii din Germania oficială şi neoficială se silesce astădî mai multă' urmă mai mulţi nihiliştl şi chiar femei tinere, se află în decâtă ori când să repareze, ce a reglesă atâta timpă, infirmeria închisorii din Moscova, în prada unoră accese prin înfiinţarea de colonii bine organisate, legate strînsă; îngrozitore de delirium treraens. S’a pronunţată mai de patria mamă, — înlesnindu-le astfelă emigrarea su- t , .. w . . . ,. .. ., miBîlnrrt «ii n„ Amori™ ni .„An.inift p.nmnri,multe condamnaţium la mdrte, der esecuţ.uniîe nu potO a se face, din causâ că nu s’a găsită încă ună călău. Se găsise ună condamnată din închisorile din Varşovia, de Zi !••• După străduinţe de sute de ani şi is butiră a pătrunde mai multă — mai puţină pănă cătră cursulft superioră ală marelui fluviu. Ba Alessandrinii aveau idei esacte despre sorginţile lui. Şi dâcă nu a-păreau desordinile şi perturbaţiunile sociale şi politice preste lumea veehiă sâu mai alesă preste Europa şi Asia — prin migraţiunea ginţiloră : nu cădea imperiulă romană cu întrâga lui clasicitate şi civilisaţine antică, — era prin urmare posibilă sondarea mai departe nu numai a rîului pănă la sorginţile sale; — dâră se mai gă-siau şi alte basenurl şi fluvie, încâtă Africa centrală cu ţâtea milione de locuitori rupt! aşa Zic®ndfi de cătră isarea societate omenescă nu rămânea necunoscută atâ-i mii de ani. Insă aceste migraţiunî sălbatice precum mai apoi ivirea Mahomedanismului cu tdtă furia sa, Aţindu-se ca ună potopă pustiitoră preste Europa, Asia Africa — lăsândă în urma sa focă şi cenuşă — au întârziată pentru mii de ani opera civilisaţiunei şi mai alesă scrutarea marelui continentă negru — necunoscută mai de totă atâtea mii de ani. Adevărată, că în totă timpulă nu încetară — mai alesă neguţătorii arabi d’a cutreera ţările africane ecvatoriale prin numărdsele loră caravane, conduse de aşa numiţii »Kirangossi* însoţiţi de ună ftlă de gardă armată numită *Pagassi.« Deră icopulă espediţiuniloră loră erau numai omoruri şi răpiri. Comerciulă de sclavi şi adunarea oseloră de Ele-ceva uleiu şi văpselî etc. era singurulă scopă, ce ji-lă propuneau. Apoi după ce ardeau şi pustiau sate ţări întregi: pe cei rămaşi vii, neucişl, îi legau şi-i m sclavi ducendu-i la aşa numitele târguri de sclavi spre a-i vinde. Mai cu sâmă fetele tinere şi frumose se acvirau totdeuna pentru haremurile sultaniloră arabi şi Boslimi. De obiceiu (more patriae) neguţătorii arabi, ce strîngeau sclavi, ose de elefantă etc. din inte-liorulă Africei centrale — mai vertosă de prin oraşele de pe ingă lacurile Tanganica, Njassa; de prin Ca vale, Udsidsi îangveolo etc., — şi după ce îşî desfăceau negoţulă loră în josă — pe la Chartum, Cairo etc., şi prin cetăţile: Chiloa, Sansibară etc., se reîntorceau acasă spre i medita şi plănui espediţiunî nouă totă în modulă şi protothipulă anterioră. După atâta întunerică şi necunoscinţă, ce plana preste Africa, acum ca de ani 80 iacoce începură a se face încercări seriose pentru d’a pfitrunde în interiorulă Africei. UniiîntârZiară d’a se ivi bărbaţi luminaţi din sfecle înalte ale societăţii omenesc*!, — ba guverne şi naţiuni întregi, cari să dea totă ajutorulă putinciosă şi întreg* loră vieţă călătorindă şi desedperindă cu deamă-rantulă imensele teritdre ale Africei centrale numire şi aequatoriale, — studiândă pe locuitori şi ţările loră la ni acasă. Pe urma acestoră pionerî cutezători se manila din ce în ce mai cu tăriă politica colonială — pronunţendu-se şi afirmându-se când ofieiulă mai alesă ie cătră statele occidentale când susţinută de întreprinderile particulare ca în Austria, Germania şi Aus-îia. Dâră în timpulă din urmă — după tâte semnele întrâga Europă este cuprinsă de frigurile coloniale. Pire că Europenii cu mică cu mare ’şî-au îndreptată tti atenţiunea spre Africa. Acum ca nici odntă pe note şi nevrute — pe putute şi pe neputute — tote satele Europene umblă făcendă politică colonială ofi-alâ. Nu credă că Germania numai pro forma începe a porta politica colonială, ca să încurce statele rivale sie’şî i bătălii navale şi de uscată pe alte continente şi mări; ei ea, Germania, — rămânândă singură domnitdre în Saropa să dicteze la mari ’i mici după placă,—trăgendă! puşiloră săi nu spre America ci spre sudoslulă Europei şi cătră Africa. (Va urmă). SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.«) PESTA, 28 Iuliu. — Maiorulă Kornay care a căcfutu în duelu cu colonelulu dela husari Czerlien, primi glonţulu sub ochiulu stângu şi muri în timpulfi transportării sale la spitalulu dâr acestă miserabilă avu mai multă voinţă decâtă sciinţă, căci făcu să sufere mai bine de ună cuartă de oră ună condamnată la morte esecutată in întrulă închisorii din Carkow, provocândă astfelă indignarea funcţionariloră chiămaţl a asistă la acâstă esecuţiune. * * * Influinţă inteliginţei şi a stăriloră psichice asupra militarii. Casulu s’a comunicatu/şi cancelariei i forţei musculare. In una din şedinţele societăţii de cahinetului. Kornay a foştii verii cu deputatulu 4 biologi din Paris d. Ch. Fârâ a făcută o interesantă Chorin. j comunicare asupra acestui subiectă. D-sa a arătată că LONDRA, 28 Iuliu. — Sciri sosite din Ma musculară, măsurată cu dinamometru, e mai mică Sudanu în Cairo lasă sâ apară îndoidsă mdrtea, în aceeaşi ţâră, la lucrătorii cu mâna decâtă la uvrieri, —a întrebuinţaţi în industriele artistice, unde lucrarea intelec- tuală ia 6re-care parte; ea e multă mai mare le omenii Abdullah. PARIS, 38 Iuliu. — Ambasadorulu Chinei j dedaţi lucrăriloră intelectuale. Aceste fapte suntă ace-înmânâ preşedintelui republicei creditivele sale, ] lea?I la femei ca şi la bărbaţi. Legea generală e, că în care se accentuăză amicalulfi raportâ între energia musculară e măritată prin activitatea sistemului amândouă statele. DIVERSE. Dintre culisele unui paiaţă. — In Germania e forte răspândită credinţa, că principele Friderică-Carolă a murită totă ca şi Gambeta de glonţă şi de mâna unei femei. Principele Roşu, se ştie că era forte violentă, îşî trata slugile cu cravaşa şi nici pe principesa soţia sa nu o trata multă mai bine. Deprinderile sale provocau atâtea scandaluri, încâtă împăratulă fu silită se-lă exileze dela curte, destinându-i o reşedinţă depărtată. Ne aducemă a-minte că principesa, ne mai putândă suferi relele tratamente, acum doi anî, hotărîlă să divorţeze, părăsise domiciliulă conjugală şi se refugiase la fratele său, ducele de Anhalt. Im-pâratulă, după multe stăruinţe, reuşi a îndupleca pe principesa să se reîntorcă lângă soţulă ei şi astfelă să evite scandalurile poleiţiloră din palate. Chiar dela cea dintâiu întrevedere, soţii avură espîicaţiunî aşa de violente, în câtă principele ridica mâna asupra soţiei sale şi atunci, se Z>ce că, principesa puse mâna pe ună pistolă încărcată ce-lă găsi la îndemână şi trase asupra soţului ei, care cădu rănită mortală. ,Le Gaulois,« după care re-producemă acâstă versiune despre mârtea principelui Fri-deric-Carol, o dă sub tâtă reserva; asigură însă că versiunea preocupă spiritele din societatea înaltă germană, unele afirmând’o, altele desmintind’o. * * * Efectulft doftoriilorti băbeşti. — -Gazeta Buzăului* nervosă cerebrală. Ascultarea unei lecţiuni, unei bucăţi de musică plăcută, representaţiunea teatrală şi specta-colulti esecutărei unoră mişcări făcute de altulă, mă-resce asemenea forţa nâstră dinamometrică. Contrarulă are locă: punerea în jocO. a sistemului musculară mă-resce energia sistemului nervoşii; de multe ori pentru a găsi soluţiunea unei probleme, e de ajunsă a te plimba cât-va timpă în modă maşinală prin cameră. Tote aceste fapte, cari suntă esemple de dinamogeniă (crescerea pu-terei unui aparată organică prin punerea în jocă a celui altă,) suntă manifeste mai alesă la indivizii nevropaţi şi ipnoticî. Forţa dinamometrică e mai mică diminâţa la deşteptare, decâtă mai tâi’Ziu după o lucrare intelectuală. Strângendă de mai multe ori dinamomstrulă numai cu o mână se măresce forţa dinamometrică a celeilalte. întrebuinţarea prelungită a vorbei măresce forţa musculară şi — reciprocă — unele mişcări pasioe ale braţului imprimate unei isterice afasice îi redau vorba. Gesturile ce se facă de oratori au probabilă dreptă scopă instinctivă de a le uşura eserciţiulă vorbei. Aceste noţiuni suntă importante din punctulă de vedere ală igienei şi pedagogiei; ele arată necesitatea ce e d’a se pune în acţiune cală mai multe organe şi acâsta în interesulă des volt ărei organeloră sâu chiar !a unuia în particulară . Editoră: Iacobâ Mureşianu. Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 158. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Oursulă la buric a de Viena Bursa de BucurescI. * Cursulu pieţei Braşovâ din 27 Iuliu st. n 1885. Cota oficială dela 2 Iuliu st. v. 1885. din 28 Iuliu st. n. 1885. Rentă de aură 4°/0 . . . 99.25 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92 55 împrumutată căiloră ferate ungare...............149.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) ... 9820 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) . . . .128. Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 109. Bonuri rurale ungare . . 102 90 Bonuri cu cl. de sortare 1C2 50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................101 75 Bonuri cu cl. de sortarel0i.75 Bonuri rurale transilvane 101 60 Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de vină ung..............98.— împrumutată cu premiu ung.....................119.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120.— Renta de hărtiă austriacă 82.70 Renta de arg. austr. . . 83.40 Renta de aură austr. . . 109 10 Losurile din 1860 . . . 139 80 Acţiunile băncel austro- ungare................. 868. Act. băncel de credită ung. 209 80 Act. băncel de credită austr. 284.75 Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5 89 Napoleon-d’orI...........9.90— Mărci 100 împ. germ. . . 61.30 Londra 10 Livres sterlinge 124.95 Renta română (5°0). . . . Renta rom. amort. (5%) . . » eonvert. (6%) . . împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7°/0) . . * »j » (5%) • » » urban (7°/o) • • , (6%) . • * > » (5%) • • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « ■* » Naţională Aură........................ Bancnote austria ce contra aură Cump. 89 93 89 30 101 85 98V. 91 83Va 1260 292 230 IO1/* 2.04 vând. 89V2 93 V2 89«/i 32 101 85 99V* 92 83s;4 1270 294 235 10 2.05 Bancnote românesc! .... Cump. 8.78 Vend. 8.80 Argint românesc.............. » 8.70 * 8.75 Napoleon-d’or! ....... » 9.85 » 9.88 Lire turcesc!................ » 11.15 * 11.20 Imperial!.................... » 10.10 » 10.15 Galbeni...................... » 5.84 » 5.87 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 * 101.— Ruble Rusesc!.................. » 122. » 123.5 Discontulă » ... 7—10 °/0 pe ană. Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei “ se pota cumpăra în tutungeria lui I. Gros*. Gasse de fern sistemă Wertheim ce resistă pe deplină în contra focului şi nici nu se potă sparge, din renumita fabrică de casse S L FLEISCHER oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile conditiuni si în tăte mărimile. y y Q Iustinianu 31. Grama, depositarulu fabricei în Braşovu. m | # # • m m losiiu ceasornicarii, Botb 7 # * m m optici- ană si mecanicianfl IN BRAŞOV tJ, strada poştei Nr. 661. recomandă depositulă său bine asortată de ceasornice de Helveţia, pendule, ceasornice în provas şi de Schwarzwald, apoi tote productele optice, mai cu seină OCHELARI şlifniţî optic-periscopic de aură, argint, nicfcl, oţâl ş. a. Se recomandă şi la furnisare de orologie pentru biserici de construcţinne escelentă, în fine spre aşedarea de telegrafurî de odăi şi de legături telefonice TOTE REPARATURILE DE RES0RTU se efect ueză iute şi eltină cu garanţi ă. MersulO trenurilortl pe linia I?redealdi-Budap@sta şi pe linia Teluşil-Apadtt-Budapesta a călei terate orientale de statfi reg. ung. Predeald-Budapesta Budapesta—Predeală TeinşA-Ârad A-Bndapesl a Budapesta- Aradft-OFeiuşfi. Trenă de ersone Trenă Trenă accelerat omnibus Trenă omnibus BucurescI Predeală Timişă Brasovtt 1 Feldi6ra Apatia Agostonfalva Homorodă Hasfaleu Sighiştira Elisabetopole Mediaşă Copsa mică .Micăsasa Blaştu Grăcianelă Teiuşfi Aiudă Vinţulă de susă Ui6ra Cacerdea Hhirisă Apahida Claşiu Nedeşdu GhirbSu Aghirişă Stana Huiedină Ciuda Buda Sraica R6v Mezd-Telegd Fugyi-V âsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-peata Viena 6.22 7.01 7.33 8.01 8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56 1.30 1.45 2.11 2.55 3.17 3.24 3.31 4.09 5.36 5.58 6.08 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9.26 10 01 10.20 10.30 10.37 10,51 12.37 2 V 60) 6.35 3.00 Nota: Orele de ndpte 5-00 7.45 9 45 12.50 — 9.47 1.09 — 10.11 1.40 — 10.44 2.27 — 10.51 2.55 — 11.18 3.38 — 11.36 4.17 — 11.51 4.47 — 12.23 5.42 — 1.19 7.37 — 1.30 8.01 — 1.37 8.21 — 2.05 9,05 — 2.25 9.48 — 2,36 10.02 — — 6.20 — 3.13 6.59 — — 7.15 — 3.40 7.43 — 4.01 8.29 — — 8.55 — — 9.04 — 4.24 912 — 4.49 10.23 — — 12.32 — 5.58 12.59 — 6.08 — 8.00 — — 8.34 — — 8.59 — — 9.34 — — 10.16 7.14 — 11.04 7.43 — 12 17 — — 12.4? — — 1.21 8 22 — 2.05 8.48 — 3.08 ■ — — 3.39 — — 3.55 9.13 — 4.0 a 9.18 10.37 — 10.31 12 5- — 12.07 4.45 8.22 2.10 10.05 10.30 2.45 10.50 — 8 0 J 6.05 — Trenă omnibus Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Buda Ciuda Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu Cluşiu | Apahida Ghiris Cacerdea | Ui6ra Vinţulă de susă Aiudă Teiuşă Grăciunelă Blaşă Micăsasa Copşa mi«ă Mediaşă Elisabetopole Sigiş'ăra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Fe’diora ( < Timişă Predeală ^ BucurescI 6.47 10.37 1.44 5.33 Trenă accelerat 7.15 1 45 3.4 i 5.21 Trenă Trenă 1 Trenă omnibus de | omnibus persdne 12 05 12.31 2.16 3.12 3.32 3.41 3.50 4.25 4.501 5.41 6 0'' 6.40 7.00 %. - J 6.41 7.14 7.42 8.31 9.01 100‘ 10.16 11.24 11.43 11.45 12.08 12.22 12 57 1.27 1.45 2.06 2.31 2.50 3.48 4.19 4.34 4.53 5.20 5.3* 3.15 7.2S 5127 9.45 9.59 i0A'8 11.36 12.10 12.4? 1.31 2.56 3.29 4.0j 4.18 4.36 5.05 6.07 6.32 7.30 11.35 6.201 9.11 11.26 1.28 2.00 211 2.34 3.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 8.0.) 11.41 2.31 6.02 6.24 6.43 7.03 7.26 8.51 9.31 9.43 9.51 9.58 10.24 10.44 11.28 11.44 12.18 12.36 1.22 1.56 2.34 3.02 4.41 5.30 6.03 6.35 7.14 6.01 6.40 7.20) 8.0! 10.05 11.02 11.37 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56| 9.40 suntă cele dintre liniile grâse. Tipografia ALEXI, Braşovă. Trenă omnibus Trenă omnibus Trenu de persone Trenă de persdne Trenă accelerată Trenă omnibus Teiuşft 11.09 — 3.56 Viena 11.00 7.15 — Âlba-Inlia 11.46 — 4.2 ’ Budapesta 8.05 1.45 8*0 Vinţulă de josă 1220 — 4.53 11.02 3.44 1140 Şibotă 12.52 — 5.19 11 12 | 4.02 1200 Orăştia 1.19 — 5,41 Aradft 3.37 7 53 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 - b 191 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4 38 — 6.4fi| Branicica 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00J Ilia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23j Gurasada 3.50 — 7.41 Gonopă 5.38 — 7.5u Zam 4.25 — «.12 Bârzova 5.57 — 8.iq Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 BSrzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Gonopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6.14 1023 Ilia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 10.37 Branicîca 8.21 — 10.38 Gyorok 7.2/ 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 Aradft 8.10 7.32 11.32 Orăştiă 10.10 — 12.24 2.39 12.00 4 5 * Şibotă 10.43 — 12.53 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 8.16 Alba-Iulia 11.19 — 1.4C Viena — 8.03 6.05 Teâuşft 12 05 — 2.24 ÂradA-TInalşdra Simeria (Piski) Petroşenl Trenă Trenă de Trenă de Trenă de Trenă Trenă oxnrcbus peraone persone persone omnibus omnibui Aradft 6.00 12.55 8.25 Simeria 6 30 11.50 2.23 Aradul ă nou 8.25 1.21 8.36 Streiu 7 05 12.27 3.00 N6meth-Sâgh 8.50 1.46 8.54 Haţegă 7 53 1.19 3.49 Vinga 7.19 2 18 9.13 Pui 846 2.10 4.40 Orezifalva 7.38 2.S6 9 25 Crivadia 9.33 2.57 5.28 Merczifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 TtJMaişftra 8.42 3.40 10.06 P etroşenl 10.43 4.04 m Tim işftr a- Ar adft Petroşeni— Simeria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă persdue persdne omnibus ! omnibus omnibus depen, Timişdra 6.07 12.25 500 Felroşeul 6 49 9 33 5.98 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 “1F Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 1054 645 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 1137 7. <5 Nâmeth-Sâgh 7.23 2.25 6 53 Haţegă 9.31 12.17 802 - Aradulă nou 740 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8.44 Aradft 7 50 310 7.40 $imerS& 10.53 1.35 9.15