GAZETA TRANSILVANIEI. RKI»ACŢIUNEA Şl ADtlIXISTRAŢirSKA : BRAŞOV#, piaţa mare Nr. 22. ,«JrAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ>l. Pe un fi ar.fi 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei Juni 8 fior. liomânla şi str&toAtate: Pe auu 40 fr., pe ş4>se luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd, corespondenţi. ANUNGIUBILE: O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorisorl nafranoate nu ae prlmesou. — Manusoripte nu se retrămltâ. 1S7 Luni, Marţi 16 (28) Iuliu. 1885. ghiarisare din Ungaria de nordfl, din Ungaria de sud ti şi din Aidealti. „Kultur-egylet“-ulii este în ajunD d’a ţind o adunare generelă sărbăto-r£scă, după ce a adunaţii unii capitalii de peste două sute de mii. Acăstâ agitaţiune este spri jinită a4l de guvernă şi de toie partidele politice maghiare. Maghiarii iau decă măsuri de apărare în potriva inundării slavismului. Cum ar pute ei dară încheia alianţă politică cu Cehii ? Dăr amu dori să scimu, că dacă nu e bine să se alieze cu Cehii, fi-va mai folositorii pentru ei d’a se alia cu Nemţii ? Au avutu ocasiune Maghiarii tocmai acuma d’a se convinge, că nu este bine d’a mânca la o masă ceraşe nici cu Nemţii. Potopulă potopă rămâne, fie nemţescu fie slavii. Dacă Ungurii vorâ într’adevăiu să se’ngră-descă în contra potopului slavă şi germană, a-tnncl să s’alieze sinceră cu popdrele din năun-trulă statului ungară. Altă scăpare pentru ei nu este şi nu p6te fi. Incidentala din Dresda. Cine a pusă ia cale afacerea cu corona din Dres- siîil în Bulgaria şi se voră eolonisa în Tuzluc, centrulă celui mai periculoşii brigandagiu. Muntenegrenii ondenz* din Berlină. caracteristică politică. Sa presentată adecă în. »Guvern ulti ungurescfl îşi pune tăte puterile să do- acelu orasîi şefulă politiei de stată, consilierulă vedăscă, că p'ângorile, ce le-a ridicată Dr. Heinz* pentru I ’ ’ t v ’ . , ., TT ! dis-usmnea cu «Romanulă,* cu nedreptate şi înverşunare Jekelfalussy, în calitate de comisară regesc* spre: aPăsarea Germaniloră din Ungaria prin cartea sa »Hun-|ne atacă „ a _iv ^ .... gariea*. nu suntă întemeiate. Serbarea gimnastieiloră a preda in modu soiemnelu averea reumunei li- 6 . _ părea ună bună pribjă, ună «gimnastică* cunoscătoră al terare slovace „Mutica , ce a tostă confiscat o , . • . , , . . , . ” ... . Imbti germane se găsi repede in armata honveqi oră şi gavernulă ungurescă, nou înfiinţatei reuniuni de doi corespondenţi ai unoră 4>are neaoşă maghiare încă cultură din Ungaria de nordă. Va se 4^ cu fură pregătiţi de drumă. Acum se putea începe «înfră-banii Maticei se va lucră în viitoră pentru ma- firea* în păgub i Germaniloră din Ungaria. Dar ce’i prea gliiarisarea Slovaciloră pe tărâmulă socială si li- f,n* ae 9» stiibeşce. Chiar dela primirea Austriaciloră terartt. Cum s’ar pute potrivi dar, ca Cehii,'cari ara * trebuit0 Dn*“rii imărmurt»*, cândla .filjea.ulfl . „ Y w .. ‘ , . . loră ună stimată procuroră din Dresda sări la ei, stri-: „ , msuescu a respatidi cultura cemcă printre Slo- . , , ^ .. • . r- . - j x • x * - • * Româmlorfl este d’ală apăra. r ^ gandu-’e: .Transilvania!* Ei totă indrăsmră se înainteze, ^ . , . . .... rad, 86 lege frăţia cu asupritorii acestora? Ast- ln feuh.ultt serbării verde-alba-roşulo, unde lângă negru-1 De despârll<1 pr,n inlre Român" d,n re‘ lela se întrebă arjl cei ce vortl 86 ştergâ urmele a bfl-roş„ numai negru-roşn-galbina aven drepto s« stea. «a'°10 romftntt * cei de pe orI‘unde ar «- esis,ă 1 »°* pentusiasmului/‘ cu care au fostă primiţi dspeţii Dur se dovedi, că apăsare 1 Saşiloră transilvăneni a pro-cehl din Colin la Peşta. dusă la connaţionalii loră de pe ţărmulă E bei şi din în- Ni se pare, că reserva bătătdre la ochi ce',r^a ,mP6ră‘iă 0 Prea Pu'ernioâ indignare, decâtfi sânu , . . . . , isbucneseă, punăndă frâă îndvăsnelei Unguriloră. Adu- i aob8ervato corespondentulu lui „N. fr. Presseu, w ; r ” 1 narea nu a voita se jaca am serbarea gimnasticiloru l la Maghiarii din I eşta faţă cu dspeţii cehi isvo- un% ţ^renu pentru acţiunea domnului Tisza împotriva r&ice şi din dorinţa Nemţiloru, d’a nu se face ni- Germaniloră din Urile unguresci.“ mică din alianţa ceho-maghiară. J La acestea Pester Lloyd declară cu cuvenită serio-\ «T . _ , A.x D a-xti*»* ^ I . J I Noi nu ceremă deeâtă ca Românii se fie lăsaţi a Lause au destule Nemţii, ca să caute să aibă pe sitate, că dintre tote stupidităţile, ce-au fostă vre odată'j, p0mânî Maghiari de aliaţi în contra slavismului şi să’i date ll 1,imină foile germane, nici una mai stupidă tbatădelao înţelegere eu Cehii, şi au destule argu- intt 4 tost0’ ***** o®10®*1» idee' °* Golom:>n Tisza " ■î a w . ! fi avută de gâniă să foiosescă o serbare gimnastică din mente ia mana, cu cari să spână pe Unguri. Astfelă ! n A . .. , 7 1 K ^ | Dresda pentru «acţiunile sale*. le vorbescă şi acum de desvoltarea ameninţătdre po- ____^ _______ liticâ din Austria; de criza în Croaţia ; de agitaţiunea j Româniloră din ^ideală, care în urma casării ju-J Mişcări la Balcani. riului din Sibiu a devenită şi mai intensivă; dej Veşti neliniştităre sosescă de câteva 4'le despre Cele din urmă articule ale nosfre privităra la Gestiunea Româniloră din Transilvania au provocată în presa maghiară o furtună care câştigă din ce în intensitate. Ne pare bine de acesta şi cu fericire revenimă asupra cestiunii pentru că venit-a timpulă ca opiniunea publică să judece şi să otărască în cunoscinţâ de causă. Ne este peste putinţă d’a răspunde tuturoră, şi trebuinţă nu e d’a răspunde organeloră care nu sciu deeâtă să insulte; der erăşî nu putemă lăsa să trăca fără răs -punsă insinuările unuia din cele mai însemnate 4!ar® ungare, «Egyetertes* din Pesta, 4iarulă libaraliloră, care, în «Egyetertes* ne întrebă : ,Ce are a face «Românulă* cu Românii noştri (din Ungaria)?* Răspundemă: Românii de peste munţi suntă sânge din sângele nostru, carne din carnea ndstră; limba loră e ună bună comună ală tuturoră Româniloră şi când Ungurii aten-teză la acestă bună comună, datoria nostră a tuturoră lidaritate naţională, pe care nimică, şi cu atâtă mai puţină supărarea Unguriloră, n’o pote rupe seu celă puţină micşora. Noi nu căutămă să facemă*Românî, nu siluimă pe nimeni a se românisa; der nici nu voimă ca Românii ! să înceteze d’a fi Români. | Kosshut 4icea Unguriloră: .Faceţi Unguri şi din ! petre. ‘ neîmpăcaţii Saşi ardeleni, cari aţîţă pe conaţionalii loră din Germania şi ale cărorîî plângeri află răsunetu la ei, precum dovedesce demonstra-ţiunea antimaghiară din Dresda; de mai ea mişcare dintre Serbii Ungariei, cari se află acum în rebeliune în contra numirii patriarchului magliia-rofilă Angyelics. T6te aceste apariţiunl au produsă o mişcare eatraordinară între Unguri, cari — 4^ce ^orea* pondentulă memorată — se apropiă tare de şo-viniamu. Dar 6re numai s’apropiă? Elă însuşi recundsce, că s’a înfiinţată o reuniune şcolară maghiară pentru lăţirea limbei maghiare şi că deodată cu ea s’au formată societăţile de ma- turburărî pela graniţele sărbe-bulgare şi serbe-turcescl. O telegramă din Sieniţa, Serbia veeh'â, spune că 2000 de Serbî înarmaţi şi provă(Juţ! cu 5 tunuri s’au dusă înaintea conacului muttessarifului turcescă Osman paşa. cerândă prin amen'nţârî scută în contra năvăliriloră ar-năuţescl. Osmană paşa a recvirată îndată 3 tabere de nîzamî pentru menţinerea ordinei, dar se 4'ce că Sârbii nu suntă mulţămiţî cu acăsta şi plănuescă o nouă revoltă. Scirei acesteia i se dă puţină cretjămăntă, căci 3000 de Sărbî înarmaţi şi cu 5 tunuri n ară mai avea trebuinţă de proiecţiunea şefului districtului. In Viena n’a sosită nici ună raportă consulară despre acestă casă Se crede că acăstă scire e împrăştiată de comitetele agitatdre. 0 scire din Sofia primită de ,,Po!. Corr,“ comunică că ună despăţămentâ de emigranţi muntenegreni au so- Tendinţa Unguriloră de a meghiarisa pe Români astâ-4î e atâtă de vădită, încâtă numai cei ce nu vo-iescă n’o vădă, n’o înţelegă şi stau, potă sta, cu manile în sînă. Noi, întemeiaţi pe solidaritatea de interese ce este între poporele mici orientale, frăţire şi unire amă propagată Unguriloră. Propaganda a rămasă fără succesă. Acum deci suntemă siliţi a face şi pentru partea de peste munţi ceea ce s’a făcută în lupta pentru scăparea României astă4I independentă, de prea putinţa streiniloră. Apelămă la opiniunea publică, asiguraţi prin suc-cesulă trecută, că cu dreptate bunulă amică ală Româniloră Saint Mare Girardin, elicea : «Intru câtă privesce naţiunile, nu moră deeâtă acelea care tacă.* «Egyetertes» ne mai (Jîce că «decă nu ne convine ca Românii din Ardălă să se facă Unguri, n’avemă deeâtă să-i aducemă în România şi să facemă cu ei ce vomă pofti.« Răspundemă că noi n’avemă trebuinţă să facemă cum au făcută Ungurii cu Ciangăii din Bucovina, pentru că Românii nu sntă venetici pe pămentulă ce-lă ocupă. I I I I I I jl II I I I 1 Nr. 157. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Românii de peste munţî formeză în acele posesiuni străvechi românesc! o naţiune compactă, şi s’au bucurată de o autonomiă naţională, pe care numai Ungurii au dis-trus’o cu ajutorulă străiniloră aliaţi cu ei în contra nostră. Unii poporă, cum e poporulă română de pestre munţî, ună poporă, mai numerosă decâtă Grecii ce formeză regatulă elenă; decâtă Danesii şi Sârbii, care suntă constituiţi asemenea în regată; ună poporă, care dă o enormă contribuţiune de sânge, pentru apărarea mo-narchiei Habsburgiloră, avendă în armata permanentă şi cea teritorială aprâpe 300,000 de feciori români, acelă poporă are dreptulă de a trăi în ţera lui o viaţă naţională, şi de a se bucura de drepturi şi libertăţi egale cu ale Unguriloră, care nu suntă nici mai civilisaţi, nici mai numeroşi decâtă Româuii. Prin urmare, Românii de preste Garpaţî trebue să rămână acolo unde suntă şi să lupte cu abnegaţiune pentru apărarea limbei, naţionalităţii şi a vechiului loră pământă. Er noi ceşti d’aicî, datori sunfemu a Ie înlesni, pe câtă cu putinţă ne este, mij'ocele de luptă pentru apărarea limbei şi naţionalităţii loră şi a nu-i părăsi nici măcară ună momentă printr’o nepăsare vinovată. Dela punerea în lucrare a măsuriloră de maghia-risare, mulţi Români siliţi au fostă să emigreze din patria loră, însă nici ună singură emigrantă nu s’a depărtată de locurile lui iubite, fără ca să nu ducă cu sine dulcea speranţă d’a se pute odată întorce acasă. Lacrimile vărsate la despărţire de ţâra iubită i-a oţălită simţulă de a lucra fără pregetă pentru apropiarea 4'kd, care să’i facă posibilă reîntorcerea de unde a plecată. Priviţi din acestă punctă de vedere emigranţii Români, şi chiară Saşi şi Sârbi, decă Ungurii ar fi nisce omeni politici prevădătorî, n’ar trebui sâ mai sporescă numărulă emigranţiloră, căci într’o P^te fi fdrte fatală. Gând miculă Piemontă era îndesită de emigranţi Veneţianî, Lombardesi, Uirienî şi Tirolesî, marele Gavour, ntr’una din (|ile, a făcută din cestiunea emigranţiloră o cestiune europenă şi totâ lumea eivilisată l’a aplaudată, l’a încurajata în mârâţa şi umanitara lui întreprindere-Astăzi Veneţia şi Lombardia respiră aerulă libertăţii şi formâză ună trupă şi ună sufletă cu miculă Piemontă, care a devenita mare, încâtă şi-a strămutată capitala în vechia Romă. In fine, ne mai 4ică cei dela «Egyetertes», că presa română din România n’are sâ se amestece în trebile Unguriloră.« Răspundemă. In trebile Unguriloră nu ne amestecămă; der ne iubimă în destulă pe noi, pentru ca să ne amestecămă în trebile Româniloră, sâ ne interesămă de ei şi să dămă alarma când se caută a li se răpi limba şi naţionalitatea. Ş’apoi binevoiâscă confraţii dela «Egyetârtes» aob serva, că pressa română nu e isolată în combaterea măsuriloră unguresc! de distrugere a naţionalităţii şi limbei Româniloră, Saşiloră şi Slavoniloră din regatulă S-tului Ştefană, Organe de o autoritate europenă ca >Neue freie Presse», »Die Presse* din Viena, „Revue du Monde Latin» din Paris, »National Zeitung» din Berlină, »Mun-chener Allgemeine Zeitung», »Nowoje Vremja» din St. Petersburg, şi altele multe combată t6te cu indignare tendinţa ministriloră din Pesta. D-na Adam apr6pe singură şi isolată a rămasă în apărarea despotismului maghiară. Simpatia de odinioră, de care se bucurau Ungurii la poporele europene, astăcji a începută a se schimba în antipatiă, şi acestă antipatiă se manifestă limpede în organele de publicitate. Şi când aceste organe se amestecă şi combată pe faţă apucăturile guvernului din Pesta, la ce aferşită credă cei dela „Egyetertâs» că voră putea ajunge cu societăţile şi cu măsurile loră de maghiarisare ? Ungurii, cu dreptă cuvântă, au începută a se teme de opiniunea publică şi numai pentru acestă motivă au desfiinţată şi curtea cu juraţi din Sibiu. Ungurii însă ar trebui încă ună lucru să nu uite. In momentulă când opiniunea publică a Ardeleniloră nu se va mai putea manifesta acasă, ea va fi silită a se manifesta în străinătate, şi acesta va fi cu multă mai rău pentru absolutismulă maghiară. Dovada cea mai strălucită în acestă privinţă ne-o oferă incidentulu întâmplată la Dresda, unde doui stegari d’ai societăţiioră de maghiarisare au fostă huiduiţi de către gimnasticii germani întruniţi în numără de peste două-43* î mii, toţi 6meni culţi şi cu sânge rece, cari nu prea au obi eiulă unoră asemeni demonstraţiunî, şi tocmai pentru aceea demonstraţiunea loră în contra Ungu-riloră are o mare însemnătate. Să nu se uite asemenea, că orice suişă are şi co-borîşă, şi că naţiunile mici numai prin unire, prin frăţiă şi iubire po'ă înfrunta furtunele ce vină adese asupră-le dela cele mari. Le supunemă, cu prieteniă, aceste adevăruri, asiguraţi că de nu voră renunţa la maghiarisarea silită, nu noi, ci dânşii voră păgubi din t6te punctele de vedere. hâzy, şi-a cerută demisionarea şi că în loculă lui va fi * 'numită baronulă Samuilă Iosika. Nu cumva s’a speriată şi corniţele Esterhâzy de năsdrăvăniile Cluşiemloră ? —0— ---O--- SOIRILE PILEI. fiarele din România aducă scirea, că generalulă M. Cerchez a încetată din vieţă în Iaşi. —0— * Luminătorului» i se scrie din Viena despre artis tulă d. Demetriu Popovici, cumcă stă în nmrî pertractări cu baronulă Hofmann, intendentulă supremă ală operei din Viena, pentru a primi angajamentulă la acestă operă. Intr’aceea şi în România se simte mare lipsă de d. Popovici, fiindă că bucurescenii nu mai aducă operă italiană, ci ministrulă cu conservatoriulă şi cu direetorulă teatrală s’au hotărîtă a compune o operă din elemente românesci. De cumva d-nii din Bucurescî voră renunţa la d. Popovici pentru timpă de 2—3 ani, atunci d-sa va primi angajamentă la opera in Viena, der după aceea va merge în Bucurescî. D-nulă D Popovici d’ocamdată probabilă că va merge la băile din Slănică şi Laculă Sărată, in România, ca să concerteze; d’acolo apoi seva întorce pe la Mehadia, apoi cătră tâmnă pote se va în-tdrce pela Reşiţa, Timişora, Aradfi etc. —0— Amă comunicată cetitoriloră noştri despre pasulă lui Moritz Jokai în favdrea reuniunei de maghiarisare ardelene. »Schulverein«-ulă germană generală din Berlină a dată acum ună manifestă în contra lui Jokai, care se încheiă astfelă: »E de sperată, câ colectorii de autografe germane voră renunţa Ia câştigarea autografului poetului Jokai cu banî, ce au să servâscă pentru a-păsarea braviloră noştri compatrioţi din Ardeală.* —0— cu privire la care municipiulă oraşului^Satmară a declarată în 41 lele trecute, că cu elă într’o sală nu maiocupă-locă, deârece e daco-românu; continuă tendinţe antipatriotice şi n’a putută seu nu a vrută să combată acusele aduse în direcţiunea acesta prin foi în contra lui.» totă mai .îndrăsnimă» să afirmămă că suntemă persecutaţi ! —0— Cetimă în «Românulă* : «Primimă dela unulă din abonaţii noştri din Vâlcele (Elopatak) o scrisore în care, după ce ne spune, că numărulă Româniloră veniţi acolo e fârte mică, corespondentulă nostru felicită pe cei cari au avută fericita ideiă d’a nu se duce la aceste băi unguresc], cari odinidră trăiau, locuitorii şi primăriă, numai şi numai din banii versaţi de Românii veniţi din ţâră. După aceste repeţite probe, noi sperămă că obiceiulă de a trece munţii în Transilvania şi a suferi ,gentileţele« maghiare ale Unguriloră, se va sfârşi cu desăvârşire. Ungurii se voră umfla... în pene.... nu în mustăţi, singuri-singurei în Vâlcele, Tuşnad, Borszek şi Zizin.» —0— Adjunctulă contumaţului pasului roşu, Murakozi, s’a împuşcată din pricină, că a fostă trecută cu vederea la avansarea mediciloră veterinari de stată. Elă nu a fostă avansată, fiindcă a lăsată să trec-ă — în absenţa directorului său — peste graniţă porcii din România declaraţi bolnavi la Steinbruch. —0— Preotulă gr. or. din Koteles-Mezo, Ilie Sovrea, a primită dela ministrulă Trefort 50 fl. ajutoră de stată. Dreptă e părinte ? —0- Câtă de terorisaţi suntă Românii, fiindcă citescă 4iare românesci, ne dovedesce ună nou casă despre care îi scrie »Luminătorului» ună funcţionară română dintr’ună oraşă ală Ungariei: »Pre stimate d-le Redactoră! Şi eu suntă unulă dintre cei persecutaţi de intrigile immi-ciloră neamului românescă, de cătră inimicii culturei nostre naţionale; persecuţiunile acestea se vede a nu mai avea fine, căci abia amă prinsă a cunosce lumea, şi am şi fostă urmărită în toţi paşii mei de aceşti pigmei neînduraţi. In a. 1876 am fostă transferată din oficiu fără nici o causă dela S. M. la N. In 1832 am fostă transferată la ru-garea mea propriă din N. la O. M.. âră de aici în a. c. 1885 în luna lui Faură la Sz. Aici suntă cu întrega’mî familiâ, care constă din nevastă, o fetiţă de 8, şi ună pruncă de 10 anî. Din 0. M. am fostă transferată fără nici o causă; preşedintele mi-a dată de scire să fiu «mai bună patriotă* şi să nu agileză mai multă contra «ideii de stată maghiară» ; t6tă agitaţi* mea au stată din aceea că amă abonată Gazeta Transilvaniei. De 22 de anî de când sunt în serviciulă statului, şi de 14 ani fără a fi promovată în oficiu, am fostă aruncată dintr’ună colţă de ţâţă într’altulă. Aşa’i — dreptatea ungu-rescă!..* —0— «Ellenzek» aduce scirea positivă, că actualulă prefectă ală comitatului Cluşiu, contele Coloman Ester- Preşedintele esposiţiunei din Peşfa Alexandru Ma- tlecovieî a permisă aşe4area discuriloră pe teritoriulă esposiţiunei pentru a aduna bani pe soma reuniunei de maghiarisare din Cluşiu. Terminulă pentru înapoierea listeioră de contribuirî s’a prelungită pănă la sfîrşitulă anului. Preoţii greco-catolicî — spune o telegramă din 0 Cluşiu a lui «Pester Lloyd» — încă au declarată în genere, că voră propaga tendinţele reuniunei. Lucrările pentru pregătirea adunărei generale se continuă cu mare zelă. Direcţiunea căiloră ferate ungare şi căiloră văii Someşului au fostă rugate să sca4â preţurile cu prilejuiţi adunărei. Pe lângă insinuări netrebnice, cum credemă că e scirea despre preoţii greco-catolicî, se umflă mereu brâscele. —0— «Sudung. Lloyd» primesce din Belg”adă scria, că ambasadorulă austro-ungară dela curtea sârbâscă, contele Khe ve n hui Ier, va fi în curendă transferată în aceeaşi calitate la Bucurescî. -----o------- Năsendtt, 21 Iuliu â885. 0 petrecere literară-sociaiă. In comuna Telciu, comitatulă Bistriţa-Năsăudă, s’a aranjată la 19 c. o petrecere literară-sociaiă împreunată cu jocâ, prima petrecere în felulă acesta în acestă comună, < are e a doua comună după mărime în fostulă districtă ală Năsăuduiui. Multe s’ară fi putută face şi pănă acuma în Telciu, unde se află o inteliginţă frumuşică : deră Telciulă a răm c ft In 19 1. o., la iniţiativa tineriloră aranjatori s’a făcută începutulă prin o petrecere, ală căreia succesă strălucită pena mea nu este în stare a-lă descrie cum se cade. Dintre membrii aranjatori potu să aminteseă cu siguranţă pe: D-lă De-metru Gosmulei stud. abs. de filo ofiă, Ia^obă Popă teolog an. IU, Severă Ganea stud. abs. de gimnasiu, Valeriu Mureşană stud. VIII gimn. — toţi din comuna Telciu — apoi Demiană Popă teologă abs. din Bichigiu, Gabrielă Petri teologă abs. din Salva şi Iuliu Bugnariu învăţătorii din Hordou etc. Programa producţiuniloră literare a fostă urmă-tdrea: 1. ,Cuvântă de deschidere» rostită de d-lă De-metru Cosmulei, în care bineventeză pe ospeţî, espune pe scurtă scopulă petrecerei şi încheiă cu dorinţa de a se aranja şi pe viitoră astfelă de petreceri literare, la cari să potă participa şi poporulă, arătândă câtă de necesară este la noi la Români stabilirea unei relaţiuni intime între inteliginţă şi poporă. 2. ,.Deştâptăte Române,“ poesiă de A. Mureşianu cântată în choră improvisată de membri aranjatori. 3. ,La o mână de învăţătură se re-cere ună cară de purtare bunâ“ disertaţiune, operată propriu de Iuliu Bugnariu prelesă de autorulă. 4. „0 cetire în cartea lumei“, poesiă de s. p. s. declamată de D-lă Valeriu Mureşianu. 5. „Mortea unui dreptă“ (To-doranu) poesiă, operată propriu de d-lă Gabrielă Petri, prelesă de autorulă. 6. „Sentinela română,“ poesiă de V. Alesandri, declamată de d-ra Pelagia G. Popă, iovă-ţătâre. 7. „Ună visă“ poesiă, operată propriu de d-lă Demetriu Cosmulei, prelesă de autorulă. 8. „Despre educa-ţiunea femeiloră“ disertaţiune, operată propriu de d-lfl Demiană Popă, prelesă de autorulă. 9. «Doi ochi,» poesiă, cântată cu acompaniamentă de musică de d-lă la-cobă Popă şi în urmă ca surprindere : ,,Şoldanulă“, de V, Alesandri, representată de d-lă Valeriu Mureşană. Dintre productiunî tote au reuşită bine, s’a destinsă d-na Pelagia G. Popă, care prin declamarea poeoiei «Sentinela română» a produsă ună viu entusiasmă în publică; ba unii ospeţî au fostă aşa de adâncă mişcaţi, încâtă au vărsată lacrimi. Mare efectă a făcută şi d-lă Valeriu Mureşiană jucândă «Şoldanulă», aseminea şi d-lă Ianobă Popă a delectată în ună modă plăcută urechea publicului. După ce s’a finită programa, care a decursă în ordine esemplară, s’a începută la 8 6re danţulă, la care a luată parte o cunună frumâsă de domnişdre şi dâmne, dintre cari unele în costumă naţională. Danţulă a fostă fdrte animată jucându-se t6te jocurile, cari suntă în usă la petrecerile românesci. Petrecerea a avută locă în sala scolei confesionale-' triviale din Telciu, care prin decoraţiunea sa cu bratjl şi numârâse cununi de flori apărea ca ună salonă între bra4ii Garpaţiloră. Intre tablourile ce apăreau printre frun4ele de bradă nu lipsea portretulă laureatului nostru poetă A. Mureşiană. Petrecerea a durată până diminâţă, când ospeţii s’au depărtată cu regretă ducândă în inimile loră suvenirile cele mai plăcute. Codrenu. -----O------- Getimă în «Kol. Kozl.‘: ,F6ia oficială comunică, că ministrulă de culte a transferată pe profesorulă dela' gimnasiulă din Satinară Dr. Vasile Lucaciu, la gimna-! monotonă, siulă din Loşonţă în calitate de profesoră ordinară inte- J din Telciu şi a câtorva din jură rimală. Vasilie Lucaciu e identică cu acelă profesoră I Şi Nr. 157. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. DIN BUCOVINA. Cernăuţi, Iulie 1885. In foia crdinaţiuniloră Nr. 2114 a Cousisforiului din Cernăuţi citimă : ,Protopresbiterului districtualii ală Câmpulungului Dimitrie Zurcanîi s’a concesii de Con-sistoriulâ archidiecesanii ună Vicariu prolopresbiterială in persona paroehului din Vatra-Dornei Georgiu Bal-moşît." — Preoţii din acestă districtii protopresbiterială când au cetită în amintita făiă au esclamată cu toţii: *de-acu s’a trecută de şegă!« Şi ore ou dreptă? Să vedemă, Părintele G. Balmoşă, chirotonilă în anulă 1868, ginerele părintelui D. Zurcană, căpătă Vatra Dornei în locuiţi cumnatului său D. Bejană, care ajunse a fi membru în Consistoriu. Nainte însă de-a ajunge acesta în Consistoriu, negociările între cumnaţi au avută acelă re-sultatfi, că ajungendă acesta în Consistoriu, celâlaltă să concureze la Vatra Dornei. Tocmela s’a făcută şi G. Balmosă căpătă Vatra Dornei. Paro hia însă nu i-a fostă de ajunsă, brâulă roşu încă nu, trebue să fie şi VW protopresbiterială. Ore nu scie Consistorulă că noi avemă în acelă districtă 6menî mai ceva decâtă pâr. G. Balmoşă? — In Dorna Candreniioră avemă pre pâr. S. Iliuţă, chirotonită 1857 în Breza, pre păr. G. Pre-lici chir. 1857 şi în Frumosulă pre păr. Am. Boca chio". 1860. Ore n’a meritată nici unulă din aceşti trei? Ore pâr. Am. Boca, care din anulă 1864 păstoresce turma pe acele stencl sterpe unde nu se face nimică alta de-câtti erbă, nu-i demnă să-lă înaintaţi? Der să fie cu er-tare, D-lui a concurată şi la MileşeuţiI —■ n’a răuşiiă — causa este ascunsă in haina celoră mai mari. Consis-toriulfl nostru n’a putută lua în considerare, că păr. Am. Boca susţine mai mulţi copii pe la sc6lale mijlocii, din cari doi la facultatea teologică, şi învaţă încă bine! — N'a putută, căci nu-i rudă cu Consistoriulă! Consistoriulă nostru denumindă pre păr. G. Bal-moşă a dată o nouă probă pănă unde merge nepotis-mulă. — Inchipuescă-şî însă Consistoriulă că prooţii din acestă districtă. când va veni Viearulă actuală, ginerele protopopului Zurcană să visiteze parocih^le şi actele pa-rochiale nu voră voi să-i presint.e actele — ei cari suntă mai în vârstă să se supuiă unui Vicarii tânără, care s’a făcută în hatârulă păr. D. Zur-cană, pentru că-i ginerele d-sale şi care are de gândă 4 se mulţămâscă de protopopiă, ca astfelă profopopia s’o capete ginerele său şi să fie aşa 4!<îendă eredi'ară ia familiă. Nu sciu de esistă o lege seu ună emisă consistorială relativă la ereditarea profopopiei, âr de jeţt s’o daţi, d’aţi o mai curândă ca să închideţi gura «lorii nedreptăţiţi. Totă a?a Consistoriulă a uitată şi păr. V. Cocorenă care era deja asistentă la protopopi. — Ce să faci, aşa-să timpurile. De ărece amă vorbită mai susă de Mi'eşeuţî, nu potă Irece cu vederea nici acuma modulă cum s’a ocupaţii acesta paroehiă. Păr. V. Tomiuc, de care v’amă spusă în »Gazeta« de atâtea orî, s’a chirotonită în anulă 1868, er născută în anulă 1844. Dică subtragemă anulă naşcerii dela anulă chirotoniei, aflămă că era de 24 de anî, când s’a chirolonită. In anulă la85 are 17 ani de când e preotă, la ocuparea paro ‘hiei Mdeseuţii i s’a număraţii însă 40 de anî de serviciu. Vă rogu nu vă miraţi. Am vecjută cola ou merite. Pentru totă nimica i s'a numărată câte 1 ană seu 2—5 de merite. Cum nu is’ar număra, cend e cumnată cu Vicariulă archidiecesanii, care s’a supărată de morte pre ună preotă, le altcum bună Română, pentru c’a îndrăsnită să-lă poftăscă a mijloci să’şl capete Mileşenţii. Astăzi aceşti foi nu mai vorb^scă, eiă ce vrea să 4’r*ă a lucra pentru nimnaţl; morala e scrimă pe hârtiă, er nu în inima acelora, cari prin ună norocă orbă au ajunsă să înveţe pre poporă morală. Consistoriulă ar fi făcută bine, lând ar fi numărată încă câţiva anî păr V. Tomiuc pentru neobosita sa activitate de a aduce la ortodocsă pe corona Popovieî din Rădăuţi şi acesta J (5°/o) • 85 85 » » urban (7°/0) . . 98V. 991/ . (6«/o) 91 ’ 2 • . • (5»/0) . 83»/* 833 Banca naţională a României 1260 1270 Ac. de asig. Dacia-Rom. 292 294 « » » Naţională 230 235 Aură IO1/* 10 Bancnote austriace contra aură 2.04 9.05 m snvfl «o pi o le oare posede La filiala Albinei aplioâ unii practicanţii, cunoscinţe comerciale. Cererile instruite cu documente suntu a se adresa câtră Direcţiunea filialei celu mult pană la 5 Augustă a. c. IW* Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei“ se potfi cumpăra în tutungeria lui I. Gross. ROMANU ISTORICti de Theochar Alexi. A apăruţii completă în 34 broşuri â 20 cr. Ori ce librarii, colportorii, legâtoru de cărţi etc. este gata a procura aceste broşuri franco, duse la casele onor. cetitorii. Acostă scriere este unică în t6tă literatura română, căci în adevăru nu posedămtt nici unu romanu originală coprirujândii peste 1000 de pagini din care, nici una nu este lipsită de interesă pentru ori ce cetitorii. O variaţiune bogată, precum nu oferă nici unulă din romanele traduse, apoi interesulu ce ni sâ excită pentru faptele istorice, preface lec- tura acestui romană în o adevărată plăcere, în ună bogată isvoră nu numai de distracţiune ci şi de instrucţiune. Textulă romanului este însoţită de ilustra-ţiuni, care şi aceste sunt originale, compuse de ună artistă anume pentru acâstă scriere. Ea cuprinde istoria României, începându cu fanariotulă Caragea, trecândă la revoluţiunea eterii grecescî şi a lui Tudoră Vladimirescu, a cărui viâţă, fapte şi mdrte tragică sunt cu de amănuntulă descrise, atinge revoluţiunea dela 1848, tracteză pe largă Domnia lui Cuza, dândă ună tablou amenunţitu despre acea epocă şi încheiă cu alegerea lui Ca-rolu de Hohenzollern. Firulă, pe care să înşiră aceste tablouri istorice, să compune din ună sujetă sensaţională în t6tă puterea cuvântului. — Ună tată, percjândă zestrea fiicei sale, într’o scenă, unde acâsta o re-) clamă dela elă, îşi ese din fire şi o lovesce de morte. Pentru a scăpa de pedepsa legii, o tâ- resce în grădină, unde îi taie capulă, îngropân-du-lă, pentru a face să crâcjă lumea, că cada-vrulă fără capă, este alu altei persdne. Cu t6te astea să vede silită a mărturisi faptulă şi este condamnată la muncă silnică. După, câtva timpii ' să descoperă ca ... . dar cine voiesce a sci ce se descoperă, eitescă romanulă, unde va găsi cu ce să-şi aţîţe, ş’apoi cu ce să-şi astâmpere curiosi-tatea. Cine-fi procură intregulu opu de-a-dreptulU dek tipografia editare plătindu-lu de-o dată înainte, st va profita de economisirea portului adică ru avea se trimeţâ numai câte 15 crucerî de broşură sk pentru 34 broşuri 5 fiorini. Tipografia Alexi, BUAŞOVt. T4| AradA-Timişdra | nimeri® (Piski) Peiroşenl Trenă Trenă de Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus persăue persone persone oiouibne omnibus Ai*adA 6.00 12.55 8.25 Simeria 63) ll.£0 2.23 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7 05 12.27 3.00 Nâmeth-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Haţegrt 7 53 1.19 349 Vinga 7.19 2 18 9.13 Pui 8 16 2.10 4.40 Orezifalva 7 38 2.36 9 25 Gnvadia 9.33 2.57 5.28 Merczifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 Tlmişdra 8.42 3.40 10(6 ]P etroşeui 10.43 4.04 f\*fl Timişdra-Aradd Petroşeni— Simeria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă persone persone oînnibus omnibus omnibus de pers. Timişdra 6.07 12.25 5 00 Petroşenl 6 49 9 33 5.28 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7,27 10.14 6.06 Orezifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10 54 645 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11 37 1: 5 Nămeth-Sâgh 7.23 2.25 6 53 Haţegă 9.31 12.17 802 Aradulă nou 7 40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12 58 8.44 Aradâ 7 50 3 10 7.40 EiSmeria 10.53 1.35 9.15 Pr edealft-B udapesta Bucurescl Predealu Timişă Brasovft Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişora ^ Elisabetopole Mediaşă (’opsa mică Micăsasa Blaştu Crăciunelă Teiuşfi Aiudă Vinţulă do susă Uiora Oncerdea Hîiirisfl Aoahida / ijlasin / Nedeşdu Ghirl’-Su Aghirişft Stana Huiedinfi Uiucia Rucia Bratca BAv Mezo-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Yelinţe Oradia-mare | P. Ladâny Szolnok Buda-pesta Viena Budapesta—JPredealil Nota: Orele de nâpte suntă cele dintre liniile gr6se Trenă de ersone Trenă accelerat Trenă omnibus Trenă omnibus Trenă omnibus Trenă accelerat Trenă omnibus Trenă de persone Trenă omnibus _ 500 7.45 , Viena — 7.15 3.15 1 — 9 45 12.50 — Budapesta 6.47 1 4â 6.20 8.0; 9.47 1.09 Szolnok 10.37 3.4 7.ZV 9.11 11.4’ 10.11 1.40 P. Ladâny 1.44 5.21 8.27 11.26 2.31 10.44 2.27 - — Oradea mare 5.33 6.41 — 1.2h — 6.22 10.51 2.55 — Vârad-V eleneze — — 9.45 2.00 — 7.01 11.18 3.38 - . Fugyi-V âsârhely — — 9.59 211 — 7.33 11.36 4.17 . Mezo-Telegd — 7.14 10.‘/8 2.3 i — 8.01 11.51 4.47 Râv — 7.42 11.36 3.18 — 8.45 12.23 5.42 - Bratca — — 12.lt 3.41 — 10.10 1.19 7.37 T Bucia — — 12.43 4.01 — 10 29 1.30 8.0 i — Ciuda — 8.31 1.31 L26 — 10.39 1.37 8.21 - Huiedin — 9.01 2.58 5.08 — 11.19 2.05 9.05 Stana — — 3.29 5.27 — 11.54 2.25 9.4^ Aghiriş — — 4.0 5.50 — Pt 12 2.36 10.0? GhirbSu — — 4.18 6.02 — 12.56 6.20 Nedeşdu — — 4.3 i e.24 — 1X0 3.13 6.59 (Un ai n ( — 10 0 5.05 6.43 — 1.45 7.55 12 0" 10.16 — 7.0^ — 2.11 3.40 7.43 Apahtda 12.31 — — 7.26 — 2.55 4.01 8 29 Ghiriş 2.16 11.24 — 8.51 — 3.17 — 8.55 — Cucerdea / 3.12 11.43 — 9.31 — 3.2* 9.04 ( 3 31 11.45 — 9.43 — 3.31 4.24 912 Uiora 3.41 — — 9.51 — 4.09 4,49 10 23 Vinţulă de susă 3.59 — — 9.58 — 5.36 12.32 Aiudă 4.25 12.08 — 10.24 — 5 56 5 -V 12.59 — îeiuşft 4.50 12.22 — 10.44 — 6.08 6.08 — 8.00 Crăciunelă 0.41 — — 11.28 — 6.29 8.31 Blaşă iTo* 12 57 — 11.44 — 6.45 „— 8.59 Micăsasa 6.40 — — 12.18 — 7.00 9.34 Oopşa miei 7.00 1.27 — 12.36 — 7.26 10.16 Mediaşă 11 - 3 1.45 — 1.22 6.01 7.48 7.14 _ 11.04 Slisabetopok — 2.06 1 56 6.46 8.28 7.43 _ 12 17 Sigişdra — 2.31 — 2.34 7.20 8.47 _ 12.4 Haşfaleu — 2.50 — 3.02 8.01 9.06 - — 1.21' Homorod — 3.48 — 4.41 10.05 9.26 8 22 — 2.05* Agostonfalva — 4.19 — 5 30 11.0/ 10 01 8.48 — 3.08 Apatia — 4.34 — 6.03 11.3 10.20 _ — 3.39 Feldiora — 4.53 — 6.35 12.14 10.30 3.55 — 5.20 — 7.14 1.09 10.37 9.13 — 4.05 Braşovă ^ — 53 — — 1.50 10.51 9.18 10.37 Timişă — 6.07 — — 2.48 12.37 10.31 12 5 ( — 6 32 — — 3.23 2 58 12.07 4.45 8.22 Predealu ^ — 7.30 — — 4.56 6 03 2.10 10.05 10.30 Bucurescl — 11.35 —• y,4t 6.35 2.45 10.50 — 3.00 8 00 6.05 — Tipografia ALEXI, Braşovă.