REDACTţTCNEA ŞI ADMINISTRATIVII EA i
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI.
9	9
Pe u n Q a n 0 12 fior., pe ş 6 s e luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU XLVIII.
Si PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUBILE:
O seriă garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicar SorlsorT nefranoata nu ae prlmesoQ. — Manuscripte nu sa retrimită.
Duminecă, 14 (26) luliu.
1885.
Braşovfi, 13 (25) luliu 1885.
S& vede, că Ungurii nu mai potu birui cu
îndărătnicii Români din Ardâlu. Acum le vinu
în ajutorii şi Polonii. Organulu loru de frunte
din Lemberg, „Czas,w se ocupă în numerii săi de
Ia 17 si 22 ai lunei acesteia cu starea lucruri-*
lorii din Ardâlu şi ne mustră aspru pe noi Românii, pentru că ne pretindemu şi noi dreptulu nostru faţă cu Ungurii, bunăâră cum şi’lu pretindă şi Rutenii din Galiţia! „CzasM este însă de părere, că asemeni ^retensiunî invblvă o agitaţiune împotriva statului.
Câtu privesce pofta de esclusivă domnire şi de monopolisare a folâseloră ţerii, Polonulu cu nimicii nu e mai bunu, decâtu Ungurulu. Cu t6tc aceste nu este grija pentru supremaţia maghiară, ce face pe foia polonă să le dea în glasă Unguriloră, ci dorinţa de-a se arăta ami-cabili faţă cu aceştia într’o cestiune, care puţină îi intereseză şi care nu colidâză cu principiile, ce le practică Polonii la ei acasă. I s’a dată aşader lui „Czas“ ună bună prilegiu de a câştiga prietenia Maghiariloră, asigurândă susă şi tare, că nu e mulţumită nici cu purtarea Ro-mâniloră din Ardâlu, nici cu articuliî d-lui Greif din „Revue du Monde Latin.u
Să înţelege, că trebue să ajute aici puţină şi Românii din România. Dela ei trebuia să pornescă agitaţiunea împotriva Ungariei, âr firele acestei agitaţiuni trebuia să ajungă şi pănă în Francia la d-lă Greif.
Dâcă „Czas“ susţine, că Ungaria se află într’o stare înfloritâre şi dâcă pentru a dovedi acâsta, aduce ca esemplu şi esposiţiunea din Pesta, acâsta e o părere ca tâte părerile, pdte fi şi greşită. La esposiţii se scie că multe se pre-sentă aşa precum nu suntă în realitate şi se vede, că „Czas“ n’a cetită articululă lui Pulszky, care a dovedită, că patru din cinci părţi din productele espuse nu suntă producte ale elementului maghiară. Dar şi să fiă aşa cum <jice „Czas,“ urmâzâ 6re de aici, că şi Ardâlulu e în flore şi că Românii de aici se bucură de progresele culturii? Ori doră „Czas“ consideră şi pe Români, ca pe Ruteni, nu ca parte integrantă, ci ca o calamitate a statului? Atunci, dâcă e vorba de calamitate şi dâcă cei dela „Czasw suntă 6-menl politici, trebue să şcie suporta şi consecinţele. Ce e rău de bună nu pdte trece şi trebue să se îndrepte. Cu aceea însă, că se re-împrospătâză insinuările despre nişce agitaţiuni, planuri secrete şi visuri daco-române nu se schimbă cu nimică starea tristă a Ardâlului şi a locuitoiiloră lui nemaghiari, nici nu se potă combate argumentele fârte puternice şi leale, de cari se folosesce d-lă Greif în articuliî din „Revue du Monde Latin. “
Alta e cestiunea dâcă opiniunea publică în Francia condamnă său nu proeederea Unguriloră faţă cu noi. Pdte să fiă unele foi francese, cari să vorbâscă încă de poporulă maghiară într’ună tonă amicabilă. Aşa cere politeţa şi Francezii suntă tare politicoşl. Ddr îşi gândescă si ei, ca fiecare, partea loră şi ar fi prea multă a’i crede aşa de naivi, ca să jure pe cea scrisă M-me Mdam şi să nu voidscă a băga în sdmă articuliî lui Greif.
A trecută baba cu colacii! Nu se mai în-sufleţesce nimeni în Francia pentru liberalismulă ungurescă cum nu se mai aprinde nici pentru Poloni. Francesiloră le placă vorbele sunătore şi paradele, dară le placă numai pănă la ună timpă. Şi dânşii se escită uşoră în cestiuni naţionale şi uneori se apropiă chiar de şovinismă, ddr suntă o naţiune cu multă mai cultă, decâtă să nu ţină contă şi de fapte. Francesii nu suntă numai în vorbă ci şi în fapte liberali, a-cdsta o simte tdtă Europa, care se bucurâ a^I de fructele revoluţiunei francese.
„CzasM salută nisuinţele „Kulturegylet-Uului din Cluşiu, pe care le declară „îndreptăţite,“ dr pe Români şi Saşi îi dojenesce, să fie pe pace şi să nu’şî dordscă o sdrte mai bună, decâtu pe care le-o croiescă Ungurii. Nu şcimă, ce ar (jice fdia polonă când amă sfătui şi noi din parte-ne pe conaţionalii ei din Rusia şi Germania să fiă mulţămiţî cu cultura, ce le-o impună aceste două state, şi să nu mai viseze redobândirea drepturi-loră loră naţionale!
------o------
Incidentală din Dresda.
Dămă locă astăcji unei reviste a 4iarel°rd germane şi maghiare asupra demonstraţiunei anti maghiare din Dresda :
»Dresdener Nachrichten* scrie: »Cu cele mai vii aprobări au fostă primiţi gimnasticii belgian! şi olandezi, ăr atitudinea fără de tactă a Maghiariloră a iritată şi pe celă mai liniştită Germană, deărece în oraşulă nostru festivă, care a primită cu atâta entusiasmă si simţă naţională pe Germanii austriac!, la ună banchetă la care celă mai serbătorită oratoră ală Germaniloră austriac! Dr. Knotz n’a conturbată caracterulă gimnastică prin nicî o alusiune politică, la a astfelă de ocasiune adversarii Germaniloră austriaci, apesătorii Ardeleniloră, acelă poporă, care a răpită scdla dela 100,000 Germani din Pesta, au cutezată se iasă la ivSlă într’ună modă atâtă de demonstrativă. Cununa cu culorile maghiare nu are locă aci, declară preşedintele Georgi, dar se va păstra în archiva gimnasticiloră.*
•Dresdener Zeitung» 4‘ce* ■» — Nici acelă gimnastică din Pesta nu ară fl făcută o atâtă de amară espe-rienţă cu neoportuna’i demonstraţiune, dăcă nu ar fi fostă un germană, ce ’şl-a maghiarisată numele şi dăcă pe fraţii săi de ună sânge nu ’i-ară fi salutată cu ună ,E1-jen«. Nu împotriva statului ungară a fostă îndreptată demonstraţiunea delăturându-se verde-albă*roşulO, ci împotriva renegaţiloră ce înflorescă sub elă. „Dresdener Zeitungu regretă, că s’au primită Maghiari la serbare, în locă să-i respingă de mai ’nainte ca pe Cehi. 0 naţiune care, neluândă în sămă alianţa cu imperiulă Germană, persecută limba germană cu celă mai sălbatică şovinismă, să nu se întărcă cătră poporulă germană cu de-monstraţiimile sale, căcî elă — suferindă colorile un-gureşcî în importantulă locă ală unei serbări naţionale, ar fi arătată prieteniă faţă de apăsătorii Saşiloră ardeleni, Germaniloră din Pesta şi din BanatQ. Senti-mentulă instinctivă hotărăşte, nu chibzuirile diplomatice. — Glosele, cu cari însoţeşce „Politik“ raporturile despre serbările din Dresda, observă .Dresdener Zeitung* că în ele se vădeşce spiritulă poliţienescă, cu care domnii din Praga urmăriră cursuld serbăriloră, pentru ca să p6fă construi din citate fragmentarice o crimă a Germa-niloră-Austriac!*....
„Deutsche Zeitungu din Viena cfice: Maghiarii stăruiau se se decoreze cu tricolorulă maghiară cuartierulă lorO, ocupată în mare parte de German!. Tricolorulă s’a depărtată de acolo. Vorbitorulă oficială dela banchetă, care a salutată pe âspeţii strein!, n’a amintită şi pe Maghiar!. Deodată se ridica Bockelman Erno să vor-băscă în numele Maghiariloră, lăudă frumseţea Ungariei si dulcea limbei maghiare, şi scusându-se înantea unei
duzini de compatrioţi de-ai săi, că e silită s8 vorbSscă î limba germană, îşi esprimâ într’unu tonă de totă vătă mătoră recunoscinţa pentru producţiunile gimnasticilor germani. Când a decorată apoi tribuna oratoriloră cu
cunună cu panglice verdi-albe-roşii şi cu o inscripţiun maghiară, s’a produsă în publică o indignaţiune ge neralâ.
„Neue freie Presseu primesce între altele dela co respondentulă său următorele amărunte: „înaintea tribune steteau vre-o cinci-spre-(jece gimnastic! maghiar!. Ne greşită îşî uitaseră că ce felă de caracteră naţională an serbarea, şi strigau prin aeră la >Eljen«-urî. Atunci s( apropiă de ei ună advocată şi le 4'se arătândă ci mâna spreŞOrientă: „Transilvania !“
fiarele maghiare comentăză cu multă amărăciuna incidentulă demonstraţiunei antimaghiare:
„Peşti Naplo“ (fice între altele: „Aşa ne trebue, de ce ne-amă dusă la Dresda. Omulă de omeniă maghiară să rămână acasă. N’avemă lipsă de ospitalitatea germană, putemă noi trăi şi fără de ea. Pe cei ce s’au dusă la Dresda era p’aci sfri dea afară Nemţii; ei au insultată Ungaria, au batjocorita culorile maghiare, pe car! legate la o cunună Maghiarii au voită să le depună ca tribută spre lauda Germaniei. Nu le trebue însă Nemţiloră presentulă fungurescă, au respinsă salutarea Maghiariloră, au delăturată culorile maghiare. Bine e, bine; acum suntemă în clară unii cu alţii, şi încă şi acei Maghiari, car! suferă cultura Germaniloră, între car! se află şi miniştri! şi academician! se potă lecui de boia loră. De dragostea Nemţiloră nu putemă (fice multe, de pretenţiunile loră destule. Cu tăte astea d-lu Tisza trimite pe fii săi la universitate în Berlină, Trefot introduce limba germană cu studiu ordinară în gimuaşii, a-cademia publică reviste germane ale activităţii sale, reuniunea comercianţiloră maghiari se folosesce de limba germană, aşa şi societatea tirului şi gimnasticii maghiar! se lasă a fi daţi afară de gimnasticii german! Lecţiunea nu ni-a stricată . . .“
Egyetertes îlă ia la refecă pe Hegedus Sandor, preşedintele reuniunei gimnasticiloră maghiari şi (jice că elă ar fi trebuită să se intereseze dăcă au fostă învitaţî la Dresda şi gimnasticii francesi, angles! ş. a. căci noi Ungurii ne aflămă în aceleaşi relaţiuni cu Nemţii ca Francesii, Anglesii. Hegedus şi soţii săi ară fi trebuită să scie că Maghiarii numai şi numai de aceea au fostă invitaţi la Dresda, pentrucă fantaştii germani consideră încă Ungaria ca o dependenţă a Austriei. De aceea nu trebuia să primăscă invitarea. Ce au avută gimnasticii maghiari să alerge la străină? Avemă acum o bună lec-ţiune, putemă să învăţămă din ea şi să înveţe şi Hegedus.
Budapesti-Hirlap: Mers’au câţiva Maghiar! să bea Bruderşaft cu Nemţii la Dresda şi era p’aci să fie daţi afară, Gimnasticii nemţi erau însufleţiţi, ei erau p’aci să anecteze Boemia, Austria, şi Ungaria pănă la Braşovă, ca să libereze şi pe Saşî. Intâiu au delăturată stăgurile negre-galbene dela locomotiva trenului, după aceea au insultată colorile maghiare. Eată dăr unitatea germană
făcută »soweit die deutsche Zunge Klingt.c .......Nemţiloră
se înţelege le ară plăcea ca Nemţii din Austria să dom-născă asupra Ungariei, ca în era lui Bach şi ca Ardilulă se fie ală Saşiloră, ear în scolele din capitala ungară se se înveţe nemţesce. Şi fiindcă nu le facemă pe voiă suntemă noi tiran! şi Nemţiloră liber! le este ertată a ne insulta. Cu acăsta ni-au dovedită Nemţii, că ce amă pute să aşteptămă dela ei, dăcă le ar succede a mai pune mâna încă odată pe Ungaria, amă ajunge la sărtea Poloniei, Elsaţiei şi a Şlesvigului. Mai încetă dăr cu alianţa germană, ce-o cultivă Tisza, Jokai şi Trefort; să nu încredemă noi Ungaria graţiei Nemţiloră. Acesta mulţămita pentru aceea, că Trefort a introdusă limba germană ca studiu obligată în scdlele secundare; Acăsta e mulţămita pentru că în a treia clasă a scăleloră primare din Budapeşta sunt chinuiţi copii cu der, die, das; acăsta e raulţămita pentru teatrulă germană şi pentru »Pester Lloyd* celă protegiată de guvernă. Poftiţi şi vă însemnaţi acăsta domnilor!! unguiî!
Pester Lloyd, după ce caută a dovedi că Germanii
Austriei nu sunt atâtă de strîmtoraţî precum îi socotescă
Nr. 156.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
rmanii Saxoniei, ,unde crescă cele mai frumose fete,* ce la casulă pângăritei corone: »0 trecătdre supărare i să producă delăturarea unei corone unguresci, cerută unii membrii ai Schulverein-ului germană. De altfelă i putemă da asigurarea, că pentru totă lumea dela i din ţâră este de totă indiferentă, ce voră fi gân-idă [domnii saxoni despre Ungaria şi politica sa. De fi fostă acolo de faţă Germanii din Ungaria, de bună mă nu ar fi şovăita a delâtura cu totă decisiunea ne-sară ori ce încercare de proteeţiune. De alt-felu sor-i acelei corone împodobite, cum dicu gazetele, cu panglică şu-albu-verde nu ni-o punemu chiar deosebită la inimă. .Ce privesce relaţiunile monarchiei cu Germania, de irî cântă şi vorbescă acuma toţi fraţii germani din îuniuni, putemfi fi îndemnaţi de acesta să repeţimfi, că nu ministru unguru le-a întemeiată, după ce le ni-licise ună ministru venită din Saxonia. Astăcp scutulă cestoră relaţiuni îlă ţine în Germania ună bărbată de tată, căruia undele inspiraţianei gimnasticiloră şi puş-aşiloră nu-i atingă nici tălpile măcară.
„Budapester Tagblatttt scrie: »Nu ne trece prin ândă să privimfi cestiunea din punctă de vedere tragică i să le declarămă gimnasticiloră germani răsboiu în ar-icule sălbatice. Ne mărginimă a constata, că gimnas-icii germani, cari s’au purtată mojicesce, au comisă o ipsă de tactă. Gimnasticiloră germani trebue să le er-ămă tote: ei suntă omeni buni, dar le place să bea.*
•Kolozsvâri Kozlony* dice : »In Dresda bălanii Saxoni au căpătată cârcei la vederea culoriloră naţionale maghiare, aşa că a trebuită să fie înlăturată panglica iri-tătâre, cum înlâturămă din faţa bolnavului lovită de atacuri nervose obiectulă antipatică, ca să nu-lă chinueseă de morte isbucnirile fatale ale epilepsiei escesive.* Ii face apoi pe Germani, că suntă rău crescuţi, beţivi, zăpăciţi de Schulverein şi că au încă trebuinţă de scălă.
• Ellenzâk* scrie: »Gelă ce a smulsă de pe tribună cununa maghiară a strigată : Asta’i pentru Ardălă ! Acesta trădâză totă originea tristei demonstraţii. Pentru Ardălă?! Are dreptate. Pentru Ardeală meritămu şi acestă insultă, dâr nu aşa cum a înţeles’o acelă voinică Nernţă. 0 me-ritămă, pentru că cu o mărinimositate prâstă, să (Jicemă barbară, amă lăsată să se desvdlte lucrurile pănă acolo, încâtă şi Saşii şi Românii consideră de ală loră acestă pământii, care e alu nostru şi pe care pământă Nemţii imigraţi numai în urma toleranţei şi mărinimosităţii nostre făr’de margini, au ajunsă acolo unde suntă. Tot dăuna amă tractată pe Nemţii noştri cu mănuşi de glacă şi în schimbă amă dobândită, că pentru Ardeală se calcă’n pi-ciore cununa nostră în Germania. Mulţămire cuvenită Nemţiloră. Saşii potă fi mândri de amicii loră dela »Schulverein.* Aceştia suntă demni de ei.«
------o------
SOIRILE PILEI.
Principele moşt.emtoră de coronă Rudolfă şi principesa Stefania voră cercetă şi’n anulă acesta castelulă din Gurghiu, unde se va face vânătore mai mare. Mai înainte de a veni in Ardălă, voră merge la Ischl, âr principele şi la manevrele din Croaţia.
—0—
Comitetulă de acţiune ală reuniunni ardelene de maghiarisare a adresată ună apelă cătră toţi medicii băiloră din cele 47 de localităţi unguresc! de cură, în care îi rogă să contribue în cerculă loră de activitate la promovarea scopului patriotică. S’a adresată ună asemenea apelă şi cătră camerile advocaţiloră din ţâra. Va să 4‘că din toţi ospeţii streini, cari voră visita băile din Ungaria, să facă »patrioţi maghiari*. Şi apoi se mai plângea ună ospe din România că listele de bucate dela Tuşnad suntă unguresci. Ce să’i faci ? E poruncă dela glume-ţulă comitetă din Cluşiu, ca şi listele de bucate să fie • patriotice*.
—0—
Congregaţiunea comitatensă a comitatului Torontal a hotărîtă să schimbe numele străine ale comuneloră în nume unguresc!. A alesă o comisiune care pe teme-iulă cercetăriloră istorice să facă propuneri în astă privire. Nu e glumă cu globulă ungurescă.
—0—
După raporturile primite de ministrulă ung. ală agri-culturei, secerişulă s’a sfirşită dincolo de Dunăre, în părţile nordice şi ostice ale Alfoldului şi în unele comitate ale Ardealului. Secerişulă e cam de mijlocă; calitatea grâului este în genere bună, în unele ţinuturi peste aşteptările dmeniloră. Orzulă a fostă împiedecată în cres-cere de continua ume^ialâ din primăvară, fructulă e mai vrăvosă şi şi’n privinţa calităţii neîndestulitoră, bobele suntă pe alocurea desă crescute şi’n urma grindinei, ce a cătjută mai în urmă, a perdută multă şi din coldre. Seceratulă ovesului acum se începe şi dă bună nădejde. Cucuruzulă şi cartofii se desvoltă frumosă.
—0—
Preotulă gr. or. din Laczkonya a primită 50 fi. a-
jutoră de stată dela ministrulă de instrucţiune şi culte ungurescă. Adevărată e părinte?
—0—
•Budapester Tagblatt* scrie următorele: »Nu vpimă, nu putemă să dămă cre^Smentă faimei, că honvezii noştri de naţionalitate rutână depună, spre batjocura statului Ungariei, ună jurământă, de care apoi rîdă ei înşişi, pre-supunândă, că au câtă dc puţină pricepere pentru ironiă şi satiră. Şi totuşi e aşa. Honvezii de naţionalitate ru-sâscă jură, »că nu voră părăsi stâgulă nostru în para-disă.* Ungaria îşi p6te aşadar gratulâ, căci honvezii noştri de naţionalitate rusâscă nu voră deşertă dela stâgă în paradisă. Textulă originală rusescă sună în traducere fidelă pe unguresce: »hogy seregeinket âs zâszloinkat semmifâle paradiesomban el nem hagyjâk,* Lucrulă ne pare cu multă mai seriosă de-câtă ca să mai facemă şi pe viitoră glumă din elă şi întrebămă: fost-a numai rea voinţă, că soldaţiloră de naţionalitate slavă li s’a tradusă cuvântulă »pericolă« cu • paradis,* său a fostă numai o erore de ţipară, care s’a trecută cu vederea timpă îndelungată?*
—0—
0 bălă pănă acum necunoscută s’a ivită între porcii din comitatulă Braşovului, spune »Kronst. Zeitung*.
In optă dile s’au prăpădită peste 200 de porci.
—0—
Profesorii facultăţii de dreptă dela universitatea din Peşta au dăruită reuniunei de maghiarisare din Cluşiu 300 fi. Se scremă mereu munţii.
—0—
Guvernulă Serbiei lucrâză din tote puterile spre a complecta înarmarea ţării. ,Românulă« află, că acum a cumpărată tunuri pentru o valore de 13 milione dela fabrica franceză Caii et comp. Intre aceste tunuri se află şi noulă sistemă inventată de colonelulă Bange. i
—0— |
Regretatulă Dr. Obedenaru a lăsată totă averea sa ( Academiei române, unde era membru, cu condiţiă ca soţia şi fraţii săi să se bucure de o parte din venitulă1 de 45,000 lei. Se 4'te că Academia va refusa legatulă în favorea	moştenitoriloră	naturali.	Aducerea	trupului'
în ţara şi înmormântarea d-rului Obedenaru se va face cu cheltuiala statului.	J
-o—	I
Cetimă în »Răsboiulă:« »Ni se scrie din Tran-j silvania, că ună individă cutreeră localităţile d’acolo, adu-1 nândă bani pentru abonamentă la ună nou 4'arih care tjice că are să apară în curendă în Bucurescî, sub titlu * de ,Moniteur de comerce.* Precum se vede, e cineva1 care voesce să exploateze ferberea actuală economică şi
f
comercială,	pe calea facerii	de abonamente	Ia ună	,
a cărui apariţiă e forrte problematică.* Atragemă atenţiunea publicului d’a se feri, să nu fie înşelată.
—0—
»Curierulă Meliedinţului* scrie: Următorulă actă s’a găsită pe locuia d-lui C. Cârjeu, scrisă cu litere vechi: »Vădându-mă le peire de naţiile păgâne şi ienicerii care au năvălită în ţâră ca să o prade, am îngropată blaga mea doi paşi spre răsărită departe de •acâstă scrisore, cine o avea norocă să-mi facă şi mie ,pomenire. Leatu 1427, luna Martie 15 (}ile, ,eu Bratu sin Stoica.* Fi-voră mulţi bani?
G ‘apini, etc. D. pretoră încă a fostă invitată, dar nu-i convine a umbla între Români, se teme pote de ei, său nu-i permite asta d. Kâdâr, şi aşa ca tot dăuna a mai preferită a merge la pelrecere cu şoviniştii la Domhât, âr pentru a asigura în absenţa d-sale statulă maghiară şi în-teliginţa maghiară din locă contra familieloră şi inteliginţi-loră nedisciplinaţi şi agitatori periculoşi, cari se aflau la învăţătorulă amintită, a binevoită a dispune, ca pre acei Români să-i controleze şi să le urmărâscă t6fe mişcările o patrulă de gendarmî înarmaţi, cari în urma mandatului, după cum se susţine, tdtă noptea s’a preumblată înaintea casei şi pre strada, în care locuesce învăţătorulă. Lasă faplulă fără comentarii apreciărei publicului, amin-tindfi numai că toţi Românii s’au indignată şi amârîtă în supremulă gradă.
Şi încă una, căci în totă dina se întâmplă pre aci lucruri, demne de a fi cunoscute publicului. In 19 1. c. d. Dr. Kâdâr trece cu trăsura repede pe strada principală din comună; în o margine de stradă în imediată apropiere de d. pretoră, ună Română din o comună vecină poposa cu trăsura-i. Trecendă d. Dr. pre dinaintea ăstei trăsuri, ia biciulă dela coHşă şi lovesce singură ca-lulă bietului omă, şi câtă ce a ajunsă acasă vine la d. pretoră, acusă pe sărmanulă omă, că nu i a făcută locă sâ potă trece cu trăsura. D. pretoră ese afară, vede ună gendarmă, îlă chiamă la sine, şi’npreună cu D-rulă îi demandă de a deţină pre omulă din cestiune pănă’lă va pedepsi. Vâdândă asta vre-o 20 locuitori din comună, cari au fostă marturl oculari ai nevinovăţiei omului, pro-testeză înaintea d-lui jude, acesta însă nu le dă ascultare, ci demandă gendarmului să deţină curândă pre îmă — firesce că ce 4ice d. Kâdâr e sfântă înaintea d-sale — după asta întră ambii în cancelariă. Locuitorii vă4endă asta, începă a face sgomotă şi a 4'ce, că acum nu mai e dreptate în lume, cine a mai vă4ută lucruri de astea? şi pre lângă totă insistinţa loră că nu e vinovată, totă e deţinută. Nu e acesta abusă de oficiu? Dâr ce să facemă, poporulă nu scie unde se apelezâ; dâcă ară cuteza cei ce sciu, ară fi calumniaţl de agitatori, şi cine scie ce li-s’ar întâmpla. Se vede că totă progresămCi, şi ne apropiămă fdrte cătră înfrăţire şi egalitate.	Mucius.
Betlean, Iulie 1885.
Onorabilă Redacţiune! Apoi de, ce să le faci Ro-mâniloră betlenî, dâcă ei nu se potă ogoiâ, ci acum de vre-o 6 ani de 4'le intre marginile legei şi a bunei cuviinţe aranjâză câte ună bală românescă în comuna loră şi facă prin acesta sânge rău consăteniloră loră maghiari. Mai bine ar da mâna cu dânşii şi-ar juca cu toţii numai „Csardaşul“, căci atunci de sigură ?6te ar fi bune. Dar de gâba valachu-i valachă elă face cum îlă taie mintea, măcară de ar sci că Pară mânca Ungurii de dragoste — numai asta’i naiba, că e cam greu de mistuită.
Inteliginţa şi junimea română academică din Be-tleană condusă de idea, cum că şi prin conveniri sociale se cultivă şi manifestâză viâţa naţională a unui poporă, caro a fostă şi are încă să fie, a aranjată şi în anulă acesta ună bală — ală cărui scopă a fostă a-jutorarea bisericei şi a şcolei române locale — precum e cunoscută din 4iaristica naţională.
Rodna vechiâ, 20 luliu 1885.
Amă ajunsă dile triste. Nedreptăţile ce întâmpi-nămă 4Hnicti din partea contrariloră noştri preste totă locuia crescă, persecuţiunile şi pedecele pre tote terenele se totă mărescă, levindu-ne cele mai scumpe te«aure şi nisuindă a ne desperă, a ne sărăci în totă forma şi astfelă a formă din noi o clasă de proletari netrebnici, său pre cei slabi de ângeră a-i folosi ca mijldce mârşave contra connaţionaliloră loră, âr când nu voră mai avă lipsă de ei a-i desconsideră şi batjocuri ca pre msce 6menî lipsiţi de caracteră, cum şi merită. Nu esistă în întrâga Ungariă ună singură sătuieţă baremî, în care locuindă Maghiari şi Romănî, ceşti din urmă să nu fiă vexaţi, ne-îndreptăţiţl şi insultaţi în diferite moduri, fie de şoviniştî, fie de renegaţi. Suntă mulţi cei cari ne pândescă paşii şi caută a afla nodă în papură, pentru a ne omorî 41" lele şi a ne face sortea nesuportabilă. Dar mai durerosă e răulă şi amarulă, care ni-lă causâză renegaţii.
Ca să nu mai facă vorbă multă vă mai comunică urmâtărele năsdrăvămi, totă d’ale renegatului, de care v’am scrisă în rândulă trecută; şi acestea le face fiindcă l’amă alesă şi-lă susţinemă noi, căci mai nainte trecea de Română bună, şi dâcă nu ne folosea ceva, e.elă puţină nu ne strica nimică, nu ne amăra 4’lele prin fapte bâtă t ore la ochi şi prin demonstraţiuaî evidtnte contra nâ-mului nostru, cum face astă4î.
In 12 luliu n. ună învăţătorâ română din locă, a invitată la sine la ună actă de bucuriă familiară, pre toţi inteliginţii români din locă, cari s’au şi presentată cu familiile, precum Rvds d. protopopă Lupsiai, d. vicecăp. şi membru ală academiei FI. Porcius, d-nii Ger. Domide,
Nesdravenî omeni ar fi mai putută să fie Românii betlenî, dâcă prin conduita şi atitudinea loră dela petrecerea lăudată ar fi fostă în stare să schimbe modulă de gândire şi stilulă ungurescă, care a rămasă neaoşii şi neatinsă de influenţa barbarismului europână din <ji* lele marelui şi luminatului Ârpâd pănă acum la finele ceculului ală XIX. E vorba dâr de graţiositâţî originare unguresc!, pe care unulă dintre fraţii unguri betlenî le dedică — după datina vechiă în colonele Iui »EUenzâk« Nr. 162. ex 1885 — şi în acestă ană balului româneştii, mai adăogândă prin acâsta o pâtră la edificiulO frăţietăţii, ce are să esiste între noi — firesce după cum ni se recomandă ei — ad calendas graecas.
Altmintrelea nu cugete d. corespondentă V. Z. din • Ellenzâk*, cum că elegantulă d-sale buchetă de cuvinte — pe care aşa de frumosă l’a sciută lega de colânele ,,Oposiţionalului“, încâtă şi redacţiunea respectivă a trebuită să-i facă complimentulă graţiosă: Pusztan a han-gulat jellemzâseul adjuk ki ezt a tudositâst, a nelkiil azoban, hogy legtâvolabbrol is helyeselnok-,,szerk“, şi pe care la noi nici „Galiculă“ cu totă sărăcia lui nu l’ar fi primită în colânele sale — mi^a pusă condeiulă în mână, pentru a scrie aceste rânduri. Nu, nici decâtă! Sunt cu multă mai bună economă decâtft să strică ovăsulă pe gâsce şi să împărţescă onorea pe flâ-curî. Ceea ce mă face să scriu acestea e deoparte, a a-răta publicului celui mare purtarea solidă şi onestă a Româniloră din Betleană şi jură pre care pamfletarii voiescă a o defăima; âr de altă pafte. a espune 6me-niloră cu minte şi înţelegători puritatea adevărului ba-sată pre fapte — relativă la casulă de faţă — ca aşa cei imparţiali să-şi p<5tă face o judecată drâptă despre Românii şi Ungurii de pe aici.
Nr. 156.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
ţ)ice corespondentulă străină, cumcă preoţii şi dascălii români ai ţinutului acestuia chiamă la balulă lorii pre toţi Românii îmbrăcaţi numai în pantaloni;—acestă împrejurare le pdte servi numai spre onore. Caste na le trebuie. Românii toţi suntii una ca fraţii, măcară de ar sci că unirea lorii causâză, celorti ce se temă şi de umbră şi de sore, durere de capă. Cu câtă suntă Românii mai mulţi şi’şî petreci! mai liniştită şi armoniosă. cu atâta şi dau ună testimoniu mai palpabilă, cumcă ei suntă ună elementă de ordine, pe care nisce creeiî a-prinşî de o fantasiă înflăcărată de foculă urei de rasă nici când nu-lă pote judeca rece şi fără patimă. Românii din norocire suntă cu multă mai răbdurii decâtă sS se intereseze chiară şi cu atarl ocasiunî de tractarea Maghiariloră faţă de Nemaghiari — precum se (}ice — căci atunci fie sigură ori şi cine, că de multă se rupea struna. — Cumcă balulă nostru a fostă închisă — zârt-korti român bâl — şi asta nu-i convine d-lui V. Z , de asta nu mă miră. Uşile cu cari a fostă închisă balulă Betleniloră au fostă uşi vii: conversarea şi limba ro-mânescâ, pre care vrăşmaşii Româniloră nu o potă aucji; dar în mânia tuturora, ea va trăi pănă atunci, pănă când voră mai trăi şi munţii şi câmpiile Transilvaniei, căci aceste nutrescă pe cei ce vorbescă românesce.
Cum că numai unele familii dintre străini ară fi fostă Invitate la bală, acesta este neadevără, ca tâte celelalte scrise de V. Z. Betlenescii au invitată la balulă loră pe toţi cei competenţi de a participa, pănă şi pe Ungurii veniţi din Palestina şi maghiarisaţl cu 5 piţule.
Demonstraţiunile, fără de cari se 4*ce cumcă nu potă fi balurile naţionale românesc!, suntă pene unguresc! pe cari şi orbulfi le vede că nu le stă bine în pălăria românâscă. însuşi corespondentulă <|ice, cum că la vină au ocupată locă mai mulţi cetăţeni maghiari şi cumcă Romanii din iubire seu curiositate nu şi-au petrecută cu ei. Să ni se spue, că 6re nu de acolo de lângă paharele acele cu vină s’au audită încă de cu seră răcnetele de lupă pe care corespondentulă le-ar atribui bucurosă Româniloră ? Doră despre nişce âmenî din sânge nobilă cum au fostă aceia nu va diee corespondentulă, că n’au fostă din naţia lui? Apoi , valahii» la bală vină în vestminte de salonă şi nu înpanceraţl ca să ţină în frâu pe cei ce nu şciu de sine. Răcnetele connaţionaliloră d-tale, d-le corespondentă, au făcută atenţi pe valachl să se provâdă cu gendarmii, ce ţi-au causată d-tale aşa mare supărare. Omenii ce intră cu sugara fumândă în salo-nulă de jocă şi cei prea bine dispuşi cari hârţiescă damele 4icendă: , adjâk vagy nem adjâk, ha nem adjâk viszemân*, de sigură că numai cu gendarmî merită a fi îngrijiţi.
Să ni se spue, ore valahii au făcută aceste scandaluri? Seu care dintre valachl a avută bunătatea a tracta pe cineva cu aşa graţiosităţî ? Ori doră totă va-lachii suntă de vină, decă chiar în convenirile loră sociale — făcute pe banii loră — nu ’şî potă asigura frăţietatea şi liniştea din partea celoră de sânge străină, decâtă numai prin gendarmî? Care obrază cu simţire n’ar roşi aserândă, cum că chiar în anulă acesta nu s’au făcută tot! paşii posibili din partea unuia dintre cei dintâiă conducători ai Betleniloră ^ pentru crearea unei armonii dintre âmenii acestei comune?
Răspunsulă este, că inteliginţa română de pe aci şi peste totă Românii din părţile acestejsuntă descrişi din partea unui betlenână ungură ca şi când ei ară fi Zuluşi din Africa. Firesce, că precum amă văzută, fapte spre confirmarea aserteloră sale corespondentulă străină n’a-dnce nici una, că n’are de unde. I voiu mai ajutâ eu numai cu ună casă reală de cultură şi civilisaţiă şi cu acesta trecândă peste celelalte frase ale lui, — ce numai fntr’ună lexiconă ungurescă potă avea locă — voiu fini,
In ierna trecută a fostă ună bală curată ungurescă in Betleană. Cu astă ocasiune jucândă şi scaunele, lam-piănele au trebuită să sară dela loculă loră. Căputurile unoră cavaleri erau să se croiască a doua 6ră. Ună oficiantă vă4endă armonia ce se porneşce, opreşce mu-sica, er cei ce au voită să remână sănătoşi s’au depărtaţii dela bală chiar în ndpte de iârnă pela 2 ore dim., ducendă cu sine, firesce, suvenirile cele mai plăcute... Fie v§ de bine cultura, numai vă rugămă a ne cruţa de ea.
Certificate de provenienţă în comerciulu cu România.
Camera de comerciu şi indus*riă din Braşovă a primită următorea ordinaţiune a ministrului de agricultură, comerciu şi industriă, pe care o aduce la cunoscinţa cercuriloră interesate: ,Considerândă, că dela 13 Iulie n. se foloseşce în România tarifulă vamală generală faţă de tote statele, cari nu stau în nici ună raportă de convenţia cu România, guvernulă română a ordonată, ci dela acea 4' mărfurile ce vină din statele ce au încheiată convenţii cu ea -- aşa dară şi cele din Austro-Ungaria, trebue să fie provă4ute cu certificate de provenienţă.
„Aceste certificate se potă lua său dela consulatele române ce au reşedinţa în locurile de unde se dă marfa,
resp. în porturile de încărcare său dela autorităţile politice ale aceloră locuri, seu în fine şi jdela şefulă postului vamală ce o esportă “
Nici că mai e de lipsă a mai arăta marea importanţă a acestei măsuri. N^băgarea în sămă a acestei ordinaţiunî are dreptă urmare aplicarea tarifului autonomă vamală română Totdeodată să ia fie-cine în şcire, că camera a fostă însciinţată de înaltulă ministeră de comerciu, că oficiile vamale ale ministerului de finanţe au fostă împuternicite a da certificate de provenienţă.
SCIEl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.«)
PESTA, 25 Iuliu. — Episcopul u diecesei Vaţă, Peitler, a murită.
COLONIA, 25 Iuliu. — Eri la amâdl s’au dărîmatu trei case din piaţa lemneloru, îmor-mântându sub dărîmăturî peste 70 de 6meni. In timpulu lucrăriloră de mântuire, svâcniră de sub grăme4ile de dărîmăturî flăcări. Pănă săra s’au transportată în spitalulă civilă 25 de 6menî mai multă său mai puţină greu răniţi.
NIZZA, 25 Iuliu. — La rivieră au fostă furtuni violente. Comunicaţiunea s’a întreruptă.
-----o------
DIVERSE.
Triumfală sciinţei. — Scena se petrece la ună pre-paratoră naturalistă. — O clientă: Nu sunt mulţămită de d-ta; mi-ai împăiată fârte rău papagalulă; nu este nici ună ană ş’a începută să-i cadă penele. — Impă-iătorulă: Neapărată, domnă, tocmai acesta este triumfulă artei. Am ajunsă să îropăeză atâtă de bine paserile şi într’ună modă atâtă de naturală, încâtă ele să nă-
pârlescă ca cum ară fi vii!
* *
*
Vârtejă. — In cătuna Tăcu din comuna Grămescii, judeţulă Dorohoi, venindă ună vârtejă, a făcută stricăciunile următore: Din grădina lui Vasile Pân4aru a smulsă o răchită cu rădăcină şi-a asverlit’o la o depărtare de patru metri; lui G. Muha i-a ruptă ună copacă mare dela jumătate, aruncându-lă în altă grădină; apoi a trecută la casele d-lui C. Buzilă, unde a luată acoperă-mântulă de şindrilă, care era destulă de mare, ducen-du-lă într’o grădină în depărtare ca de 35 metri, gardurile dimprejurulă caseloră le-a sfărâmată; a luată şi
acoperământulă de pe ună grajdă şi altele.
* *
*
Copilulă batalionului. — Din Potsdam se scrie, că batalionulă şlesiană de vânători No. 5 de acolo a luată sub scutulă său, de când cu răsboiulă franceză, pe ună băiată, care a fostă născută în timpulă luptei de la Se-dană pe câmpulă de bătăliă de către o vivandieră a batalionului. Acestă cetăţeană, venită pe lume în asemeni impregiurărî, a primită numele de Sedan; elă se nu-meşce Sedan Bohme. De naşă a avută pe moştenitorulă tronului, care de atunci s’a mai interesată de băiată, pe când batalionulă şi ofiţerii ’i-au supraveghiată educaţia. Moştenitorulă Germaniei a dispusă însă, după propunerea comandantului acelui batalionă, ca tânărulă Se dană să fie primită la 17 Septemvrie în scola militară din Weil-burg. Viitorulă va arăta, ce carieră va face acestă copilă ală batalionului.
m *
*
Ună dară princesei Beatrice. — Din Londra se scrie: Şcolarii din 1 clasă primară din Putney, prin subscripţii, au colectată o sumă pentru cumpărarea unui dară de cununiă princesei Beatrice. S’au cumpărată 6 linguriţe 4ise apostoliceştl, şi trei elevi, cei mai tineri, fură primiţi de către regina şi principesa Beatrice, spre a preda darurile. Elevulă Dick, abia de şese ani, rosti ur-mătorele cuvinte: »Alteţa vostră regală! Alţi omeni, când au să ţină vre ună discursă, îlă scriu pe hârtiă; eu însă nu potă să facă acestă lucru, pentru că n’am ajunsă nici măcară să şciu citi; de aceea 4*că numai a-tâtă; vă poftescă multă norocă«. Augustele ddmne pe-trecură mai multă timpă cu copii şi regina întrebă pe miculă Dick, dâcă a contribuită şi elă ceva pentru cumpărarea darului. »Da*, răspunse acesta cu mândrie, ,şi eu ’mî-amă dată banii ce am avută şi încă tocmai ă-cum când se găsescă p6me atâtă de frumdse.«
*
* *
Casă de nebuniă. — ,Neue freie Presse* sosită erî diminăţă ne spune că Luni 8 (20) Iuliu curentă, o scenă dramatică s’a petrecută în hotelulă Rabl din Viena. Sâmbătă sera ună tânără studentă română, anume Constantină Zisu din Craiova, care se întorcea în ţâră J venindă din străinătate, sosi în Viena şi descinse în hotelulă numită mai susă. Luni, pe la ame4I, tânărulă studentă, în vârstă ca de vre-o 18 ani, care dăduse încă de mai înainte semne de mania persecuţiei, avu ună accesu de a-lienaţiă mintală. Luni diminâţă portarulă hotelului se
miră că Zisu, care de obiceiu se culca de vreme şi se scula de diminăţă, nu se arăta încă. Atunci elă intre în odaiă printr’o uşă laterală şi observa că uşa principală era baricadată cu mobilele din casă; câtă desprâ clientă, elă şedea pe pervazulă ferestrei, îmbrăcată numai în cămaşă şi se gătea să se arunce josă îndată poliţia f4 avisată şi sosi la faţa locului. Când tânărulă 4ări pe agenţii poliţienesc!, voi să se sinucidă şi să tăiâ cu ună cuţitfi, făcându-şî două răni uşăre. Numai cu mare anevoinţă tsbutiră a pune mâna pe elă şi-lă transportară la spitalulă centrală, după ce mediculă circumstanţei constatase că studentulă craioveană suferea de alianţă mintală.
----O-----
BIBLIOGRAFI Ă.
Beiu, Vodă, Domnă, romană istorică de Theochar Alexi, s’a încheiată cu broşura Nr. 34. Aflâmă că a-prope întrâga ediţiune s’a trecută şi că n’au rămasă decâtă puţine esemplare pentru cei cari au lăsată să ia ro-manulă când va fi completă. După cum suntemă informaţi nu se va scote a doua ediţiune decâtă peste vr’o doui-trei ani numai, deorece autorulă se pregătesce a pune sub pressă ună nou romană: ,Babeta.«
Raportulă comitetului Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina, despre lucrările sale în 1884. Se vede dintr’ensulă, că activitatea societăţii a rămasă restrînsă în margini forte modeste din lipsa de sprii jină morală şi materială; materialismulă produse ună separatismă periculosă intereseloră naţionale. Membri-societăţii au ţinută patru prelegeri publice poporale bine cercetate; s’au împărţită cărţi la filialele societăţii din ţeră şi la biblioteci poporale; a sprijinită societatea pe studenţii săraci dela gim. gr. or. din Sucâva cu 188 fl., pe copii scolei poporale gr. or. de acolo cu 50 fl.; a stipendiată din suma de 200 fl. 4 tineri români meseriaşi; prin derectă c. r. s’au activată fundaţiunile LogothetI şi Popovicî; clădirea edificiului nou ală societăţii s’a amânată. La finea anului 1884 are biblioteca 3507 opur în 2509 volume, 905 făşcidre, 36 tablouri şi 6 mape; biblioteca Dr. Zotta — ca adnexă separată ală biblio-tecei societăţii — are 524 opuri în 750 volume şi 114 făşcidre; a primită 34 4iare române şi germane. Membrii are: 7 onorari, 19 fundatori, 146 ordinari şi 4 activi ; a perdută prin morte doi membri în decursulă anului 1884.
RECTIFICARE. Nr 155 ală Gazetei are data greşită: Vineri, 13 (25) Iuliu. Deci să secităscă: Sâmbătă 13 (25) Iuliu. La partea economică din Nr. 153 datulă Deşiu este a se ceti: Deva, opidulă la care se re-feresce întrâga corespondenţă; er în râudulă 10, în locă de Csor: Csosz; în rândulă 14—15, în locă de judelu Francisca Gyârfâ: Franciscă Gyârfâs, judele.
Nou abonamentil
la
„Gazeta Transilvaniei
Cu I iuliu st. v. 1885 s’a începută ună nou abonamente, la care învităm pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţulă abonamentului:
Pentru Austro-lJngaria:
pe trei luni 3 fl. v ş6se „	6	,,
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi ,, şâse ,, 20 ,,	,
„ unu anu 40 „
NB. Preţurile acestea le-amit ficsatU spre a uşura abonanţiloră noştri din România plata abonamentului, fără a mai socoti agiulti.
Domnii ce se voră abonâ din nou să bine-voâscă, a arăta şi posta ultimă.
Administraţinea „Gazetei Transilvaniei." Cursulu pieţei Braşovă
din 25 Iuliu st. n. 1885.
Bancnote românescl .... Cump. 8.78 Vând. 8.80
Argint românesc................... »	8.70	»	8.75
Napoleon-d’orI.................... *	9.84	*	9.86
Lire turcesc!.....................  *	11.15	*	11.20
Imperiali......................... »	10.10	*	10.15
Galbeni........................... »	5.84	»	5.87
Scrisurile fonc.	»Albina* . .	»	100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!.................. *	122.	»	123.5
Discontulă	»	... 7—10 % pe ană.
Numere singuratice â 5 cr. din „Gazeta Transilvaniei" se potă cumpăra în tutungeria lui I. Gross.
Editoră : Iacobă Mureşianu.
Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 156.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Nr. 333 ex 1885. a. f. sc. gr.
Publicatiune de licitai,inne
*) *)
pentru arendarea dreptului regală de pro-pinaţiune seu cârciumărită.
A) Obiectulti.
Fondulă scolastică centrală ală foştiloră grăniţeri români de religi-unea românâscă greco-catolică de pe teritorulă regimentului de odiniâră c. r. ală Il-le română de margine din Ardeală Nr. 17 posede
I cu dreptă de proprietate avitică dreptulă regală de cârciumărită din comunităţile de pe Valea Rocnei sâu a Someşiului şi anume:
I.	din Năsăudă, 2. din Rebrişâra, 3 din Rebramare, 4. din Parva (Lunca Vinului) 5. din Nepos (Vărarea), 6. dinFeldru, 7. din Ilva-mică, 8. din Sângeorgiu, 9. din Maieru, 10. din Rocna vechiă, 11. din Rocna nouă (Şianţă), 12. din Ilva-mare, 13. din Măgura, 14. din Santu-Iosifă (Poiana), 15. din Leşiu, 16. din Salva, 17 din Hordou, 18. din Bichigiu, 19. din Telciu, 20. din Romuli, (Strîmba), 21. din Runcu, 22. din Mi-titeiu, 23. din Găurenî, 24. din Plaiu (Suplaiu), 25. din Poieni (Poienile Zagrei), 26. din Zagra, 27. din Mocodă cu cele două comunităţi de după tergă (dela Şieu), 28. din Nusifalău (Nagy-Falu) şi 29 din Sântă-Ioana (Szt.-Ivân).
a)	Dela scaldele dela Rocna numite: Valea Vinului.
II.	Ca cumpărătură liberă dreptulă regală de cârciumărită dela scaldele dela Arieşă (Dombhât).
III.	Asemenea ca proprietate câştigată pe temeiul u serviciului militare de 88 (optzeci şi optă) de ani şi a regulamentului de graniţă din 1766 prin complanarea fondului scolastică centrale greco-catolică cu era-riulă în pactulă din 12 Martiu 1872 dreptulă regală de cârciumărită din comunităţile:
a)	din Valea Borgoului: 30. Borgo Rusă (1) 31 Borgo ţ)iosenî, (2) 32 Borgo Mitpoceni (3) 33 Borgo-Susenî (4) 34 Borgo Prundu (5), 35 Borgo Bistriţa (6) 36. Borgo Tiha (7), 37 Borgo Murăşenî (8).
b)	de după tergu, de pe Valea Şieului, său cerculă Monorului, 38 Budaculă română (Român Budâk) (1), 39 Ragla (2), 40 Şieuţu (Kis Saj6) (3), 41 Monoră (4), 42 Gledini (5).
c)	Din Valea Mureşului (totă de după tergu, cerculă Monorului, acum comitatulă Murăşă-Turda), 43 Ruşii în munţt (Maros Oroszfalu) (6) şi 44 Morărenî (Monosfalu) (7).
IV.	Mai încolo totă pe calea cumpărăturei libere prin fondulu filiale de reservă ală fondului scolastică centrală gr.-cat.
1. dreptulă regală din prediulă Măgura Calului în estravilanulă co-munităţei Borgo Tiha şi 2. dreptulă regală de cârciumărită din Tihuţa în estravilanulă comunităţei Borgo Prundă.
V.	Dintre aceste esercită acestă dreptă fondulu scolastică centrală susă numită eschisivă preste anulă întregu în Aniesiu (II) în Valea Vinului (I a,) în Măgura Calului (IV 1) şi în Tihuţa (IV 1)
VI.	In comunităţile Valea Someşului cu Nusifalău şi Sănt-Ioana (I p. 29 inclusive) dreptulă regală de cărciumâritu de preste ană e cumulată definitivă cu celă treilunară (liberă) de tdmnă.
VII.	In comunităţile de pe Valea Borgoului, Şieului şi Murâşului (III a, b, c) dreptulă liberă treilunară de tdmnă nu e încă cumulată ci se esercită pe lângă celă de peste ană.
B) Modalitatea.
Spre a asigură venitele acestui dreptă regală pe Şece ani dwpă olaltă, adecă din 1 Ianuariu st. n. 1887 pănă la 31 Becemvre 1896 inclusive, pănă la 12 ore la miedu nopţii, administraţiunea fonduriloră scolastice şi de stipendie ale foştiloră grăniţer! români de pe teritoriulă susă descrisului regimentă, mai târdiu în districtulă Nâsăudti, âr acum (afară de III c., 1, 2) în comitatulă Bistriţa-Năsăudă, publică prin acâsta licitaţiune cu oferte şi invită pe cei, ce ară dori a luâ în arendă dreptulă de cârciumărită în una seu în mai multe din comunităţile şi prediele înşirate sub I II III şi IV ca pănă Luni în 17 Augustu st. n. 1885 la 2 ore p. m. se’şi trimită la adresa: „Comisiunei administrătdre de fondurile scolastice şi de stipendii ale foştiloră grăniţeri români în Năsăudă ofertele compuse în scrisă sigilate, timbrate şi încărcate cu vadiulă de 10o/° (dece la sută) a preţulului de strigare statorită după specificaţiunea mai dela vale, său în bani gata număraţi său sunători, său în note de ale băncei austro-ungare, său şi în hârtie de stată de ale Austro-Ungariei, computate după cursulă bursei din (Jiua licitaţiunei dimpreună cu cup6-nele şi talonele loră încă nedecă(j.ute, scăzute cu 15°/o sub preţulă nominală.
Ofertele voră avă a cuprinde în sine ca condiţiune sine qua non:
1)	cumcă îmbiitorulă ia dreptulă de cârciumărită în arendă pe 10 (4ece ani) încependă din 1 Ianuariu st. n. 1887 pănă la 31 Decemvre 1896.
2)	Preţulă câtă îlă ofevesce pe ană pentru fiecare din comunităţile său prediele numite, una câte una seu şi mai multe ori tâte întruna, însă aşa ca la dreptulă regală din fiecare comunitate să fiă pusă preţulă oferită pentru acela separatu, deărece oferte cumulative cu o sumă pe mai multe, său pe t6te drepturile regale din t6te comunităţile în concretă la olaltă, ori şi în ce grupe, său secţiuni din diferitele văii nu se primescă, şi de se voră dâ, se voră restitui oferentului fără considerare.
Preţulă oferită va trebui să fiă mai mare decâtă suma pusă ca preţu de strigare în ?,onspectulă dela călcăiulă acestei publicaţiuni, însă sub acelă preţă nici de câtă nu se va accepta.
3)	în ofertă trebue să fiă pusă neapărată condiţiunea că oferitorulă cundsce bine şi pe deplină condiţiunile generali şi speciali de licitaţiune pănă în cele mai mărunte părţi ale loră şi că se supune necondiţiunată la ele şi să îndatoresce a-le împlini fără nici o escusare şi apoi cumcă i ş’au cetită şi esplicată şi le pricepe şi înţelege bine din literă în literă.
4)	Ofertulă său să fie scrisă şi subscrisă cu mâna propriă a oferentului său se aibă tdte recerinţele unui documentă deplinii validă după procedura civilă.
îndată ce voră trece 2 6re p. m. în 17 Augustu nou 1885, se voru deschide ofertele în faţa comisiunei administratoria şi a membriloru de comitetă, cari din întâmplare, seu anume ar luâ parte la licitaţiune şi acele se voru înregistra într’ună protocolă, ce se va suscepe despre licitaţiune, încependă dela celă mai mică oferente pănă la celu mai mare.
5)	la comunităţile din Valea Borgoului, a Şieului şi a Mureşului (III. a, b, c) să se pună în ofertă două sume, adecă suma câtă se ofe-resce numai pentru dreptulă de preste ană şi suma câtă o oferesce cumulative la olaltă cu celă treilunară de tâmnă la olaltă la fiecare comunitate separată.
Comisiunea administratoriă va ţină cu membrii de faţă ai comitetului său şi de sine, şedinţa secretă, în care va decide numai decâtă că pe care din oferenţi său pe cari să-i recomande la comite tu şi la locurile superidre spre aprobare, âr celorlalte după decidere numai decâtă le va restitui vadiele depuse. Atâtă condiţiunile generali, câtă şi cele speciali mai deaprdpe se potă vedâ la comisiunea administrătdre în drele de o-ficiu.
Din şedinţa comisiunei administrătdre de fondurile scolastice şi de stipendii ale foştiloră grăniţeri români.
Năsăudu, 12 Maiu 1885.
Preşedintele:	Secretarulă:
Iosifu Mihalaşiu, m. p.	Ioachimă Mur&şianu m. p.
Conspectă
despre preţurile de strigare statorite pentru dreptulă regală de cârciu-mărită din cele 44 comunităţi foste grăniţăresci şi cele 4 predie din ţî-nutulă fostului II-lea regimentă română de margine din Ardâlă pentru licitaţiunea cu oferte din 17 Augustă st. n. 1885.
s c		Tîuutulu 5		Comunitatea seu Prediulă	Prd:	1 strigărei			?
Oî o zi	Comitatu	<r> « *? 2 o	a d	unde e dreptulă de cârciumăritu.	cumulata cu cel de	a a 3	fără culm ul arecu celQ de 3 1 luni.		a ■H> O a
					n.	cr.	11.	cr.	
I.				Valea Rocnei seu a Somesulni					
1				Năsăudft	4693				
2				Rebrişora	1850	—			%
3				Rebramare	936	—			
4				Parva (Lunca Vinului)	400	—			
5		3		Nepos (Vărarea)	1271	—			11 "d s
6				Feldru	1522	—			
7		3		Ilva mică	1707	—			
8		0Q- CD		Sângeorgiu	2253	—			
9		B		Maieră	2185	—			
10		o		Rocna vechiă	4453	—			's-d ?
11		m		Rocna nouă (Şanţu)	1790	—			O h 03 0
12		ce		Ilvamare	16'2	—			> 3 fl o c
13 14		03 ND		Măgura Sântu Iosifă (Poiana)	1130 670	—			ţţ hS cu ar • H £ <3
15		03		Lpşiu	1225	—			
16	>d	"5		Salva	2009	—			I « £
17		a		Hordou	690	—			M b 8
18 19	pS xD	o o Ph		Bichigiu Telciu	474 2230	—			c8 ro 3 " 2 0
20	m >0ă			Romuli (Strîmba)	271	—			■s rs
21		£		Runcu	579	—			g 'fl
22				Mititeiu	644	—			
23	03	ce >		Găureni	165	—			£ « o
24				Plaiu (Suplaiu)	247	—			-d f £
25	îh	HH		Poieni (Poenile Zagrei)	526	—			c . P - kS C
26				Zagra	1661	—			« U bL
27				Mocodă	1060	—			- 0
28	PQ			După terg său Valea Şieului					o w fep-Jv
				Nusifalău (Nagyfalu)	370	—			fcT 68 O ®
29				Sanf.-lonă (Szt.Ivân)	156	—			
a)				a) Valea Vinului					2.>
II.		II.	II.	II. Anieşti (Domb hat)	1778	—			£ 2 c
iii-				a) Valea Borgoului					2 d S d -v
30		3		1. Borgo-Rusu	1600	—			3 -- 3 £ d
31		3 O	O	2. » Diosenî	2149	—			c a c8 ei <3
32		bc H.	bc	3. » Midlocenî	2766	—			d
33		O PQ ce	O PQ	4. » Suseni	2150	—			K- © S CC 0
34				5. , Prundu	39X6	—			>3 -0 CC 03 H
35			0/	6. » Bistriţa	3152	-			5 ® 33 ’S fll fl
36 37		ce >	ce >	7.	, Tiha 8.	» Murăşenî	2542 2016					
UI-		HH HH		b) După terg sen cerculă Monorului			568 228 1475		V . ~
38 39 40			i. cercu la Sieu	1.	Budaculă română (Român Budâk) 2.	Ragla 3.	Şieută (Kis-Sajs)				—	xaS ^eiţ .SP a> m H ® ■s ce d cc
41			>3	4. Monoră			1486	—	P s a s s
42			<o> 3 £	5. Gledini			1431	—	
III.			xd 2 S-o	c) Valea Mureşului Rusii în munţi (Maros Oroszfalu)					0)
43	«■g		03				1829	—	& !h
44	Ih			7. Morărenî (Monosfalu)			457		M HH
IV	.ţT 3		a o ^ uj-q	IV. Măgura calului					<
1			ti O —'	1. Măgura calului	965	—			
2	« a			2. Tihuţa	681	—			
Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la fdia ndstră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutul anului 1885 prin urmare potă să aibă colecţiunea completă.
ADMINISTRAŢIUNEA „GAZ. TRANS."
Tipografia ALEXI Braşovă.