BEDACŢIUîfEA ŞI ADSlIXISTRAŢirJÎEA:
BRAŞOVfJ, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI.
Pe un ti anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe ană 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
I
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULO XLVIII.	ANUHCIURILB:
O seriă garmondii 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorisorT netTranoate nu ae prlmesou. — Banusorlpts nu se retrămltB.
m 155
Bl
Vineri, 13 (25) luliu.
Braşovtl, 12 (24) luliu 1885»
()ilele aceste reuniunile gimnastice germane din t6te părţile s’au întrunită în Dresda, capitala Saxoniei, la o serbare comună frăţăscă.
Serbările de feliulu acesta au de ordinară unu timbru naţională pronunţată. Şi de astă-dată au alergată gimnasticii germani din t6te părţile, şi cei din Austro-Ungaria, la Dresda, spre a documentă din nou solidaritatea ce lăgă pe Germanii din t6tă lumea.
Intre dspeţii germani se aflau în rendulă a-cesta şi câţiva gimnastici unguri, său mai bine disă din Ungaria. Ei s’au dusă la Dresda sub conducerea unui
Pesta cu numele Bokelberg Erno.
Bokelberg, se asigură, este ună hanove-ranu maghiarisată. Destulă că elă s’a urcată pe tribună şi în numele colegiloră săi a depusă acolo o cunună cu o pantlică verde-albă roşiă, imprimată o inscripţiune ma-
îndârji pe cei ce se credă infalibili cu politica loră suprematistă.
Nu voimă nicidecum să luămă în apărare purtarea gimnasticiloră germani faţă cu colegii loră din Pesta, dăr suntă momente, cari suntă predominate mai multă de sentimentO, decâtă de cugetarea rece şi la întrunirea din Dresda a is-bucnită sentimentulu naţională germană mani-festându-se în favdrea Saşiloră din Transilvania.
Dăcă Maghiarii pân’aeum au luată în rîsă acestă sentimentă de solidaritate ală Grermaniloră acum au ocasiune de-a se convinge, că au gre-
pe care se află ghiară.
După ce a ţinută în limba
.	.	şită şi dăcă din demonstraţiunea antimaghiară
profesoră de gimnastică dm , ,	^	* i-	-	...	*
r	„	dela Dresda tragă conclusiunea, ca pe vntoru
trebue să fia şi mai esclusivi şi mai netcleranţi,
ca să-şi răsbune, greşescă şi mai multu.
Faţă cu fapta lipsită de tactă a celoră ce
au depărtată cununa ungurăscă dela tribuna
vorbitoriloră în Dresda, nu putemă să nu ne re-
amintimă nenumăratele fapte de soiulă acesta, ce,
i,	........ v A ,	.	. • ordinei statului i-a desemnat-o, a judecată păcătoşesce
j le comitu Maghiarii dilmcu in contra conlocui- .	......	x.	\ ^
terminată discursulă său, ce l’a' M w ,	„	r	A . A . „ , Şi a patentată agitarea naţionalităţiloră ce devema tottt
«a,*	Qi *on oru l°ru nemaghiari, ofensandule semţulu de I mai destrăbălată. A dovedită astfelă fiecărui cetătenă
tul ui ungară, ceea ce acum însă ar pute fi o petrecere mai gâdilitore. Şi decă în interesatele redacţiuni dom-nesce pentru acăsta amărăciune, cine să se mâniă, dacă ei se vaetă de acestă mare perdere, după cum se cuvine.
• Că în acestă jelire cutare şi cutare foiă naţională bănuesce mai dinainte juriulă de presă cluşiană, că-lă acusă a fi preocupată şi nevrednică de încredere: acesta trece peste marginile acestei jelirî, cari se potă erta foi-loră din Braşovă şi Sibiiu sub împrejurări aşa de de-primătore.
»0 f6iă întrebă, de ce n’au meritată juraţii sibienî nici o încredere şi de ce Cluşenii să fiă mai vrednici de încredere? Pe temeiulă acestei şirete întrebări voesce apoi să aducă pe cetitorii săi Ia conclusiunea, că juraţii din Cluşiu nu merită nici o încredere şi că acum va veni la rândă cestia probăriloră.
•Răspunsulă este firesce forte uşoră. Tocmai aşa ds uşoră precum amă trebui să răspundemă, de ce noulă administratoră merită mai multă încredere, decâtă celă vechiu alungată din pricină de necredinţă?
•Juriulă de presă din Sibiiu a dovedită prin mai multe verdicte, că nu voesce să apere vaija statului împotriva periculăseloră şi aspreloră vătămări. Uitân-du-şî de datoria consciinţei, pe care apărarea patriei şi-a
germană, colegii săi Unguri au j strigată din răsputeri „Eljen!w Atunci s’a au-dită ună murmură puternică în sală întreruptă de strigări: „Transilvania! “
Sgomotulă ajunse la culme când o mulţime de voci pretinserâ din trite părţile, ca să se depărteze cununa cu tricolorulă şi cu inscripţiunea maghiară. Unulă din Germanii, ce se află lângă tribună a luată cununa ca să o delăture. A-tunci a isbucnită o viforăsă aprobare în sală şi gimnasticii germani strigau cu satisfacţiune : „ Asta’i pentru Transilvania /“
Dăr ori şi cum s’ar fi petrecută lucrulă, faptă recunoscută este că adunarea gimnasticiloră germani din Dresda a sulevată în urma unui impulsă momentană cestiunea Transilvaniei, ară-tându printr’o demonstraţiune bătătdre la ochi idânca loră nemulţumire cu purtarea celoră cari asuprescă a<Jî acăstă ţără.
Se înţelege că atunci, când vorbescă de Transilvania, Germanii se gândescă, nu la Românii de aici, ci în prima liniă şi cu deosebire la fraţii loră Saşi. Dăr acăsta nu schimbă nimicii din importanţa, ce-o are demonstraţiunea antimaghiară din Dresda, ca o dovadă reală că
jonore şi semţuiă naţională.
j ţ)icemă şi noi, că li s’a dată Maghiariloră |o bună lecţiune la Dresda. Amă dori însă ca ei să-o înţelăgă şi să fşi dea mai multă sămă de ceea ce facă, căci nu va fi nici spre binele loră, nici spre folosulă patriei, ca să-şi audă odată din t6te părţile: Astai pentru Transilvania; asta’i pentru Croaţia, Astă’i pentru prigonirea scdle-loră romane; asta i pentru maltratarea Serbiloră! voră folosi cuvenita stricteţă la eventuale pertractări de
cetăţenii
vrednicii, că nu i se pote da încredere.
•	Juriulfl de presă din Cluşiu nu avu pănă acum ocasiunea, de-a se strînge la judecarea vre unui gazetară ală naţionalităţiloră. In acestă privire aşadară numai aceia potă să pună la îndoială nepărtinirea şi dreptatea lui, numai aceia potă combate încrederea ce se pote pune în elă, cari se obicînuiseră cu gândulă că loră tăte li se iartă.
•	După cum suntemă convinşi, că juraţii cluşenî
şi a Slovaciloră !
-o —
cu desăvârşire simpa-mai înainte la Ger-
Maghiarii şi-au pierdută tiele de cari se bucurau mani.
„Ni s’a dată o lecţiune bună la Dresda,w esclamâ foile maghiare, dăr nu se gândescă se-riosu la adevărata causă a demonstraţiunei amintite, nu voră să recunriscă, că atitudinea loră faţă cu Saşii ardeleni şi cu celelalte naţionalităţi este causa, ci se mărginescă a acusâ pe Germani de nepoliteţă şi lipsă de cavalerismă.
De aceea în locă să se gândâscă seriosă că 6re bine este să continue o politică, care îi strică cu t6tă lumea şi le perde t6te simpatiele, de cari se bucurau, cei dela diarele maghiare se gândescă acum să-şi răsbune Maghiarii asupra Germaniloră, îşi <Jică că şi păn’ acum au ţinută prea multă contă de limba germană, găsescă că d-lă Tisza nu face bine, că lasă ca fii lui să-şi facă studiele în Berlină şi alte de aceste.
Ne tememă că astfelă „lecţiunea“ va rămână $ de folosă practică şi va contribui numai a
Judecătorii de sânge din Cluşiu.
Sub acestă titlu publică „Magyar Polgar“ ur-mătorulă articulă de fondă scrisă cu multă şiretenia :
, Amarele tânguiri, cu cari foile naţionalităţiloră scriu necrologulă juriului de presă din Sibiu şi salută pe celă dela Cluşiu, ară putea trezi ,în cetitori credinţa, că la ântâiu Augustă s’ar aduna în Cluşiu cine scie ce tribu-nală de sânge şi s’ar începe ună generală măcelă, ori că s’ară frige blânzii 4*ar*Şfi valahi şi saşi şi s’ară scăte apoi la vânzare în frumosele bucătării poporale de lângă biserica cea mare ca friptură în mici bucăţi tăiată.
•	S’a dusă libertatea! — răsună amarulă choră şi pe orizontulă naţionalităţiloră se ridică negrii nori ai despotismului. Visătorii cetitori ai »Gazetei* şi •Tribunei* vădă chiar cu ochii sufletului loră, cum sfatulă de doispredece ală Cluşeniloră se ridică în haine roşii ca sângele în boltita şi întunecata sală a tribunalului, tîrîndă în faţă vitezele jertfe ale »causei naţionale,* puse în lanţuri şiNiduse din găurile temniţeloră infectate de mucigaiu şi putrejune şi ridicându-le prin rafinate crudimi la rangulă de martiri alături cu Horia şi Cloşca.
•	Celă ce primesce în Sibiu, Braşovă ş. a. o prie-tenâscă invitare tipărită pe hârtiă vânătă, ca să se ostenâscă pănă la Cluşiu în edificiulă de columne din uliţa Farkas, îşi va lua d>ua bună dela ai săi şi dela prietini, îşi va face testamentulă, va lăsa ultimulă suspină pe câmpulă libertăţii dela Blaşiu şi va ajunge apoi in gâtlejulă înfricoşatului Astaroth, ce se numesee Cluşiu. Nimică de elă nu se va mai audi.
•	Ai pute crede, că la ântâiu Augustă se începe ună astfelă de terorismă, căci din aceea d* are valore hârtia ministrului de justiţiă.
•Nu trebue se ne mirămă dară, că gazetariloră naţionalităţiloră nu le vine la socotelă împrejurarea, că de aci încolo nu voră pută cleveti şi agita, ca pănă acum. Sub scutulă juriului de presă din Sibiiu se să-vârşia o sburdalnicâ şi neînfrânată agitare împotriva sta-
presă împotriva celoră ce vatămă constituţia şi statulă şi aţîţă pe cetăţeni să-lă dispreţuâscă şi să-lă urască — totă aşa suntemă convinşi, că la noi nici procurorii, nici juraţii, nici judecătorii nu voră da niciodată pricina sS-i p6tă acusa cineva de preocupaţiune şi de per-secuţiune pornită din ură.
•Nime nu va glumi cu dreptulă, care ni s’a dată nouă de ministrulă de justiţiă. Aci fiecare e lămurită, că noi trebue se îmblândimu pe agitatori, dar pe lângă acâsta se băgămu de sântă, se nu ne înmulţimu numerulu contrariloru noştri prin unu zelu prea mare şi periculoşii.
•Datoria, ce o luămă asupră-ne la prima Augustă, are şi {părţi de împăcare şi domolire. Şi noi le vomă înţelege şi acestea.
»S5 nu ne zugrăvimă dar cu colori aşa de înfio-rătâre pe judecătorii de sânge din Cluşiu!*
Serbarea gimnasticiloră germani în Dresda şi Ungurii.
La 19 Iulie st. n. s’a întrunită în Dresda ală şese-lea congresă ală gimnasticiloră din Germania şi Austro-Ungaria, la care austriacii au fostă primiţi cu mare dragoste şi entusiasmă. Ackermann, consilieră intimă, a accentuată în cuvântarea de bunăvenire idea unităţei naţionale. La banchetulă festivă naţionalulă deputată Dr. Knotz din Boemia a ţinută ună toastă plină de inspirare:
• In posiţiunea, ce-o ocupămu adl, sub grele împrejurări ne susţine o consciinţă: despărţiţi politicesce de patria germană, una suntemă cu toţi Germanii în direcţiune naţională, fiind-că nu suntemă isolaţi în familia poporeloră europene, ci suntemă ună liberă şi adevărată ramă ală marelni poporă germană... Cu tâtă separarea politică se îngriji mă de intima legătură a prietiniei şi a rudeniei dintre Germanii Austriei şi Germanii Imperiului*...
Spre sfirşitulă banchetului Bockelberg-Erno, gimnastică din Peşta, se sui pe tribună să salute pe gim-nasticiii germani şi să ofere o coronă de flori din Car-paţî cu panglice verde-albu-roşu şi pe ea cu o frasă ungurească. Astă împrejurare a provocată proteste. Preşedintele declară, că privesce corâna ca o salutare din Ungaria, o depărlâ însă de pe tribuna oratoriloră, acă-
Nr. 155.
GAZETA TEANSI1VANIEI
1885.
ându-o aprdpe de ea; nemulţâmindu-se nici cu asta a-lunarea, depărta cu totula corona.
Casuld acesta ocupă mereu opinia publică. Depu-atuld Alexandru Hegediis în calitatea-i de preşedinte ilfi reuniunei de gimnastică unguresc! publică o declarare, n care se cuprinde şi invitarea trimisă lui şi altora ;imnasticî germani din Ungaria să ia parte la serbările din )resda. Comitetuld reuniunei de gimnastică ungare nu ’a învoită ca reuniunea să ia parte la serbare în corpore *u stegurî şi embleme, şi la propunerea preşedintelui s’a iecisd ca singuraticii să nu apară în uniformă la serbări. Jngurii au mersa dar la Dresda ca privaţi, dar ca ospeţî nai dinainte anunţaţi şi primiţi. Bockelberg a fosta tri-nisa se-şî lăţescă esperienţele ca profesora de gimnastică. )ice, că ambele părţi — şi Ungurii şi Germanii — pota rage învăţături din acesta casa.
Lui ,Nemzet« i se telegrafeză, că gimnasticilora ingurî li-ara fi înmânata preşedinţii comitetului centrala ila festivităţii o declarare îmbucurătore — subscrisă de lânşii. Preşedinţii li-au înmânat’o în personă.
Despre aeestă afacere se ocupă tdte foile ungurescî i sunt a pline de amărîciune.
SOIRILE PILEI.
Cetimfi în „Neue freie Presse44: „Din Pesta se a-munţă oficiosa, că bugetuia ungara pentru anula 1886 irată o sporire a erogaţiunilora cu câteva milione şi o .coperire tota de felula acesta. Astfeîa contribuţiunea ie spirita, în urma reformelora introduse, a adusa pănă a sfîrşituia lui Maiu a. c. mai multa cu 21/3 milione ieeâta în trecuta. Ar mai fi de a se semnala perceperi nai multe la darea pe capitale împrumutate şi pe întreprinderi, la tutunfi şi la competenţe. Noi aflămfi, că reţii ama oficiosă care i se face în tota anula încă nainte bugetului ungara, de astădată a cuccesa le tota rău. Dacă urcările de dări se înghită totd-leuna prin cheltuieli nouă, atunci se micşoreză de tota irospeetuld de a delătura cândva deficituia, deorece rebuie se se sfîrşescă undeva şi speranţa în puterea lărilord.44
—0—
După comunicatula oficiala din „Budapesti K6zl6ny,‘< n anula trecuta s’au deschisa în Ungaria 360 de con-:urse. de fiecere 4i unuia. In ântâia jumătate a anului! .885 s’au deschisa deja 311 concurse, prin urmare, în :omparaţiă cu anula trecuta aprope îndoita.
—0—
Economii din comunele Ţării Bârsei sunta f6rte în-Tijaţî din causa arsurei de splină, ce seceră vilele cor-mte mai în fiecare comună şi mai în fiecare di.
—0—
In Porceşti una d. Barihmes a ucisa una port-a săl-•atied de o mărime deosebită în noptea de Marţi spre lercurî.
-o-	!
»Budapester TagblatU scrie: »Da, ori câta de trista, \ ar e faptă că neguţătorii au cassele gole. Conducăto-ula-dirigenta ala unui oficiu de comunicaţiune de aci e-a comunicata înainte cu câteva qfile, că în timpulfi in urmă a primita aprope o miiă două sute de cereri entru posturi de conducători şi încă dela 6menî, a că-ora inteliginţă dovedea că aceştia au avuta	mai
une, adecă dela neguţători sărăciţi şi industriaşi, cari e rugau cu sufletuia năcăjită pentru ocupatiunea acesta îodestă, dar sigură. F6rte significative au fosta şi es-licările date de aceşti vrednici de compătimire. »Ce ne olosescd nouă esposiţiile pompăse, când ne lipsesce lu-rula, prin care să ne căştigăma pânea de tote ând ne lipsescd comandele pentru a cărora esecutare se iţelege că nici n’ama ave banî?« Nici lucru, nici cre-ita! Două rele, de ajunsa pentru a ucide fiecăruia piă-erea şi puterea, şi care ar trebui vindecate, dacă nu oimfi ca resultatele practice ale exposiţiei nostre să fie ula. Nu trebue să ne lăsămfi înşelaţi: Exposiţia o costă e Ungaria mai multa decâta s’a cre4uta. Cu tote că omnesce pe terenulfi economica o stagnaţiune generală, Dtuşî totă lumea a făcuta pentru exposiţiă pregătiri, cari u întrecuta puterile singuraticilora; s’au luata angaja-.îente, pe care e anevoiă, dacă nu chiar imposibila, a le nplini.*
—0—
Ca ucigaşi ai judelui Vasile Megdanfi din comuna libota, lângă Orăştiă, despre care casa ama comunicata, unta bănuiţi trei locuitori de acolo: Nicolae Miclea, fra-3-său Vasilie Miclea şi Ignaţiu Vioreia, pe ale cărora ufe s’au găsită pete de sânge. Gendarmeria i-a arestata.
—0—
Doctoruia Obedenaru, ministruia plenipotenţiarfi la României la Atena, a încetată din viaţă. Doctoruia tbendenaru, 4’*ce »Românuld*, a adusa mari servicii ţerei tâta ca oma de sciinţă şi profesora la facultatea de me-icină din Bucuresci, câta şi în tota timpuia carierei ale diplomatice ca scriitorfi şi ca prim-secretara la toma, şi acum în urmă ca ministru Ia Atena. Mortea
doctorului Obendenaru este o perdere pentru ţeră. — De asemenea a încetată din viaţă princesa Ştirbei. Mamă modela, soţiă virtuosă, princesa Ştirbei Iasă în urmă’i o neuitată amintire. Săracii cu deosebire multa vora plânge pe binefâcătorea lora, scrie „România44.
—0—
In eurenda se va sărbători în Francia ala treilea centenara ala poetului Ronsard, scrie * Voinţa Naţională* ■ Se seie că una din cele mai frumo.se poesii ale repre-sentantului României la Parisa, d. V. Alexandri, e întitulată „Banuia Mărăcine44 (Ronsard.)
—0—
Poliţia din Bucuresci, spune „V. Naţională,44 apusa mâna pe una escroca de prima ordine. Ea observa de câtva timpD că una trancesa, care îşi 4*cea Bandeau şi care se dedea drepta architecta, făcea cheltuieli fdrte însemnate. Banca naţională unde Bandeau depusese 20,000 lei avu şi densa ore-care bănuieli asupra provenienţei acestora bani; ceea-ce întări bănuielile, e că Bandeau dăduse o adresă falsă. D. prefecta ala poliţiei luânda lucrula in mai de aprdpe cercetare, constată mai ântăiu că femeea, cu care Bandeau venise clin Paris şi pe care o dedea drepta fiica lui, nu era decâta amanta sa. Graţiă iscusinţei prefectului, în eurenda se şi constată, că Bandeau nu era altuia decâta una anume Bolz, născuta în Sfrasburg, şi care ca doetora ala unei aşa numite „Caisse financiere del’Ouest44 din Paris a sustrasa mai bine de 500,oOO lei depunătorilora. Intre altele s’a găsită la Bolz o scrisore a surorii sale, prin care îi anunţă că a fosta osândită la 5 ani de închisore. S’a făcuta cunoscută legaţiunii române din Paris aeestă captură importantă.
—0—
Concerta în grădina Nr. 1. Mâne, Sâmbătă în 13 (25) luliu, capela orăşenescâ sub conducerea d-lui A. Brandner va da una concerta în grădina Hotelului Nr. 1, esecutându-se, la cererea publicului, şi frumosula Polpourri «Călătoria prin Europa*. Biletele de permanenţă sunta valabile.
Xăsdrăvănii de renegaţii.
Rodua vecliiă, 19 luliu 1885.
Comuna Rodna vechiâ (vechia coloniă românit Ru-conium) este aşe4 'tă în colţuld norda-ostich ala Ardealului în graniţă şi cu păsuri spre Bucovina, Moldova şi Maramureşd, încunjurată jura împrejura de munţi mari. Din munţii Rodnei isvorăsce Someşuia mare, er din sî-nuia loru se scota încă din timpii vechi metale, precum: plumba, cositord, arginta şi puţind aurO. Ţinutuld în genere e forte romantica, în deosebi însă în decursuld ve-rei, deorece se află multe isvore de apă minerală, unele prove4ute şi cu scalde, şi astfelfi cercetate de mulţime de străini. După statistica din 1881 în acesta orăşeld locuescd peste 3000 suflete, dintre cari 2100 sunta Români, ocupându-se cu economia vitelord şi cu lemnări-tuld, vre-o 800 sunta străini precum: Maghiari, Germani, Slavi, Jidani, Armeni, Ţigani etc., aplicaţi fiindd cei mai mulţi la lucrarea mmelorO, apoi ca servitori la privaţi seu susţinendu-se ca 4‘leri- T6te naţionalităţile afară de Jidovi, cari ţind la caracteruld lord, au fosta cons-crise între Maghiari, aşa încâta număruld lord în aeestă comună e stabilita la câteva sute, cu tote acestea însă dintre toţi abia vei afla 6—7 familii cari se vorbescă şi unguresce, toţi vorbesed numai românesce şi trăescd în armoniă cu poporuld dela care se susţind, afară de câţiva, cari stau în atingere mai de aprdpe cu domnii renegaţi dela administraţia montană, cari şi-au pusa de cugeta a maghiarisa şi a rupe pacea şi buna înţelegere între locuitori.
Acei domni toţi sunta renegaţi după cum îi arată şi numele: Dr. Kâdâr Antal româna de origine, der a -cum conducătoruld şi cela mai periculosd vrăjmaşa ald Rornânilord în ţinutuld acesta, după cum voia arăta mai la vale. Amintescd aci, c-â odată învitatd flinda la o şedinţă a comisiunei sanitare a trasa cu cerusă roşiă în lista de invitare peste numele său scrisd Dr. Câlâr An-toniu, scriindd mare Dr. Kâdâr Antal. Tota de ceta lui se ţind încă renegaţii periculoşi: Vizner, Fischer, Iungs, Sziklai (Sehellberger) etc. Aceştia apoi voescd să facă minuni în ţinutuld acesta, se folosescd pentru asta de omeni slabi de ângerd, dintre cari primo trebue să amin-tesed pe domnuld pretore cercuald Ioane Lupa, romând bund mai înainte, susţinuta în posta de Români, ăr acum devenita unelta şi slugă plecată a renegaţilord, cu cari ’şî petrece, şi în voia şi favorea acelora îşi folosesce totă puterea ce i s’a data în mână din partea Rornânilord, ceeace vord documenta esemplele clare ce urmăză ; cari după cum au indignata pre toţi Românii binesimţilori din locd şi jurd cari le cunoscd, aşa credd va indigna şi pe publiculd mare, spre a cărui apreţiare şi judecare le adued.
Mai în săptămânile trecute a mersa dld pretore cu Dr Kâdâr spre a visita staţiunile balneare dela Sângeorgiu
Năsăudului. Aci d-lord au intimidata şi îndemnata 6s peţii să părăsăscă scările acele şi să mărgă seu acasă său la băile din Domhât lângă Rodna, ciul sunfd proprietatea unui conte maghiara şi unde numai Maghiari sunta şi a cărora rnedicd pâiT acum e Dr. Kâdâr, firesce de a nu da banii, ce-i speseză 6speţii la scă!4î, Româ-nilord, (Societatea Hebe carea le ţine în arenda pe 30 de ani) ci a’i preda fără fo'osd în Domhât, care e o scaldă decă4utâ şi puţind folositdre. Nu le-a, succ-esO însă, căci cei competenţi aflându intenţiunea reuiăciosă le*a prevenita pasuld cutezâtorQ; şi-a trâmisd însă Dld pretore la Domhât lăudata’i soţiă, care e chiar maghia-risată, şi în casă numai unguresce vorbesce şi numai opuri unguresc! ţine şi p6te şi cefesce, fireşce la comanda D-rului Kâdâr, căruia îi arată orbii cea mai 6rbă supunere şi alipire.
Totd în timpuld din urmă cam în 7 Iulie vine und circd din Bucovina la indemnuld d-lui pretore la Rodna, spre a escamota banii sărmanilora locuitori. Comediantuld îşî împodobeşte circula în verfd cu o flamură mare tricolora românesed, er de laturi cu mai multe steguleţe românesc! şi ungurescî, şi asta din propriuld îndemnd, cugetândd că va avea mai mare folosd şi va atinge mai multa pe Românii, car! suntd în majoritate absolută nu numai în comună, dâr în totd ţinutuld Aşa au stata damurile românesc! vre-o 2 4*^e> deşi P® renegaţi îi împungea în inimă şi în ochi şi’şl esprimau ura şi des-gustuld în diferite forme. Mişcară însă totula pentru a trage josd flamurile, ceea-ce se şi întemp'â la comanda d-lui pretore Issipd românuld, după cum chiard come-diantuld a mărturisită. Astfeld a 3-a 4' ne tre4imd cu o flamură mare tricolora unguresed în vârfuld circului şi mulţime de steguleţe unguresc! pe de lătur! aşe4ate în locuia celord românesc!, la porunca amintitului domnd şi la îndemnuld renegaţilord. a cărora voiă o împlinesce mereu fără mustrare. Românii îşi cugetau, decâ mântuirea Ungariei şi naţiunei maghiare aternâ şi dela nisce stegurî ce se aşe4ă pe comedii, atunci e slabă speranţă de mântuire. Au stata stegurile unguresc! trei 4^e» P&n& în 11 Iulie diua de Sânpetru şi 4i de tergd în Rodna, când comediantuld fu arătata că n’are concesiune, câc! d. solgâbirău deşi l’a chemata pe aci, totuşi încă nu i-o esoperase şi aşa fu oprita a juca mai departe din partea primarului. 1). pretore însă prin mandata espresQ i-a concesii se joce în 4<ua aceea pănă sera, er a 2-a 4', 12 luliu, l’a citata la lege, l’a oprita a mai juca, şi l’a pedepsita cu 5 fl., căci a jucata fără de concesiune fă-cendd responsabila primăria pentru faptuld îndeplinita la consultarea şi cu aprobarea d-sale.
Totd Sâmbătă în 11 1. c. i s’a data sfatuld comediantului din partea unui june inteligenta romând, că pre lângă flamurile ungurescî ai putea pune şi unuia românesed, cu atâta mai vertosd că din începută au fosta cele românesc!, şi totd publiculd care îi făcea câştig era romând. Comediantuld in propriu’i interesa ascultă sfatuld şi puse in verfd sleguld mare românesed, care îid avea g»ta, pre când cele unguresc! le-a făcuta cum-părândd materiă din locd şi numai în urma mandatului. Asta i-a înfuriata pe renegaţi ca coîorea roşiă pre bivoli, au făcuta svond mare, pănă în urmă pretorele, du-pă-ce a stata 2 6re cela românesed, a ordonata să fiâ luata erăşî josd înlocuindu-ld cu cela unguresed. AflândQ totodată numele acelui june oare a data sfatuld memo-ruld şi pe care renegaţii îld urmăreau mereu, ca Română bund dechiarata şi resolutd ce este, s’au bucurată şi după obiceiuld lord faed arătare şi prin oficiu;d cercului, o înainteză la comitatd, acusândd pe tînerd ca pe unQ agitaiord, că a ruptd flamuri ungurescî, le-a defăimată, că e periculosd statului şi alte multe caluranii. In urma acestei arătări, la 19 1. c. ne trezimd în locd cu procu-roruld regesed, cu und jude învestigalord şi cu ună oaneelistd. veniţi de a delătura pericululd pentru stata şi a deţine pre junele periculosd. Citeză şi ascultă martori dresaţi, şi în urmă pe tînărd, care nevinovata fiindO a şi negata totula.
De altcum verdict uld finala încă nu s'a pronunţată, pănă i.e’şî va tace procuroruld act uld de acusa(iune la tribunald, care resuUatd îld voiu comunica ulterioră. Era mirare mare decă deţinea pe june, pe când magistrulă poştala, care a defraudatd 1475 fl., e iacă pe picioră liberd, der asta n’a făcut’o. Prin fapte de astea de sigura vomd iubi pe Maghiar!, voma stima pe rencgaţ'i, ăr d-lui pretore Issip îi vomd mulţărni speciala pentru bunăvoinţă.	M. Scaevola.
Brigandagiulfl în Serbia.
In timpuld din urmă a luata brigandagiuld în Serbia astfeld de proporţiunl, încâta guvernuld s’a vă4utd silită să ia măsuri energice şi să dispună urmărirea bandeloră de cătră gendarmăriă şi armată. In unele cercuri urmărirea a avuta succese, prin4ându-se peste cin4ec! de brigan4î şi alţi indivi4î bănuiţi. Dar cu tote acestea aparii bande nouă si încă atâta de număr6se, încâtă nesiguranţa personei şi proprietăţii în ţeră cresce în modă
P^Nr,
Nr. 155.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
grozitoră. Pe Ia Drina cutrieră o bandă de 40 de nent, fără ea colânele trimise în contra lord să-i pOtă fade, fiindă ferenulă greu de percursă. Poporaţiunea kuă e vinovată de întinderea brigandagiului, dice ună ffespondentă ală lui »N. fr. Presse,» de 6rece le dă indiţiloră pretutindenea adăpostă, şi astfelă se para l6ză t6te măsurile luate de autorităţi pentru prinderea rfl. Guvernulă a făcută trista esperienţă, că bandele intâ compuse totă din indigeni şi încă din ţărani avuţi, irl esercită acestă meseriă de plăcere, comiţândă şi )te îngrozitore. Banda dela Drina pătrunde şi pe te oriulă bosniacă şi herţegovinenă, pentru ca să se profaneze. De aci apoi sgomouele, că Bosniacii şi Her pvinenii se revoltă. Asemenea bande se află şi in fcurile Valjevo şi Urica, precum şi pela Budnic şi in ea Timocului. Acestea din urmă se dice că suntă opuse din fugarii şerbi în Bulgaria, 2u scopă d’a or-lisa bande de insurgenţi, ca se pregătescă o nouă re-tă a radicaliloră. In cercurile înalte însă nu li se hue acestora bande nici o tendinţă politică, deârece compuse numai din vagabun^i. Banda lui Jova, e se adăpostesce în pădurea Mustafic, călcă deunăZile enţa, dar neisbutindă încercarea d’a-şî procura bani cheltuială, călcă pe ună ţărână avută din Misljencovac, oâ 200 de galbeni şi apoi omorî pe ţăranulă şi pe Mia sa. Căpitanulă brigandă Jova şi şese din tova-5i au fostă prinşi în filele acestea. Toţi, chiar şi n, suntă (âranl cu stare bună.
Raporta poliţienescu.
Braşovă, 8 Iuliu 1885.
Cu 1 Iuliu c. a espirată disposiţiunea luată de că-natulă oraşului în contra câniloră, în speranţă că nu se nai da motivă d’a se introduce din nou acea măsură, fiindă că din comunele învecinate cu Braşovu rătăcii p’aci mulţi câni fără stăpână, pentru ca să se în-re orice periculă provenita din caşuri de turbare, că-oatulă a luată iniţiativa şi a făcută paşii necesari, ca atulă de dare pentru câni să se aplice în tote cofa municipiului Braşovă. De altmintrelea căpităna-oraşului va esercită celă mai strictă controla cu pri-la cânii nesupuşi dării.
In modă bătătoră la ochi cresce numărulă sinuci-orti, nu mai puţină ca numărulă smintiţiloră. In a I jumătate a lunei trecute rareori a trecuta (ji, în sS nu se anunţe ună casă de sinucidere seu de llire. Astfelă Iohann Lutsch, născută în Făgăraşă,
Cluşiu, pe turburătorii păcii celă puţină cu »jumătate« din suma de bani ca acolo. Ei bine, cine o să-şi pâtă prinde tătă (Jiua musce ?!
CONVOCARE.
Conformă §-lui 13 din statute şi pe basa conclusului p. IX ală adunărei generale din 11 Augustă 1884, adunarea generală a Reuniuneifemeiloră române Selagiane pentru anulă curinte se convăcă pe dina de 11 Augustă st. n. a. c. în comuna Băsescî.
Membrii Reuniunei şi toţi aceia, cari se întereseză de progresulă reuniunei nostre, suntă invitaţi a lua parte în numără câtă mai mare la acea adunare.
Şiumleu la 18 Iuliu 1885.
Clara Maniu n. Coroianu.	A. Cosma.
presidentă.	secretară
CONVOCARE.
Membrii despărţământului XX ală Asociaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română, prin acâsta suntă rugaţi să binevoăscă a se întruni pre Duminecă 23 Augustă n. a. c., la adunarea generală a despărţământului, ce se va ţine la 10 ore înainte de ame^î în Blaşiu.
Blaşiu, în 18 Iuliu n. 1885.
Din şedinţa comitetului: Antonă Micu, direct.
<uia la văduva Rosina Boltesch, după ce a ■ împuşcături asupra numitei văduve şi asupra
dată fiicei
cu o a treia împuşcătură elă ’şi-a luată viâţa. 16 luniu, Robert Freitag, născută în Naumburg, care de mulţi ani în serviciulă măcelarului de aci Wocet, tăiată vinele pulsului dela amândouă braţele, dar grabniculă ajutoră medicală a scăpată cu viaţă; după lecare însă s’a internată în casa de sănătate (Petcuţă), lă smintită. Totă în luniu s’a spânzurată hamalulă y lanos, din causa sărăciei. In 5 Iuliu, calfa de croi-Varhegyi (Bodoho) Ferenz s’a găsită spânzurată în i Rahado. Dar descoperindu-se la gatulă spânZura o rană de înjunghiare, şi după cercetarea medici-bftnuindu-se că s’a comisă o crimă, s’a făcută ară-la autoritatea competentă.
Motivulă acestora apariţiuni triste trebue căutată ecădinţa comerciului şi industriei, căci se măresce sodă îngrozitoră numărulă proletariatului fără ocu-une şi fără adăpostă, aşa că trebue să privimă cu is& la consecinţele acestui faptă.
Ia timpă de abia 14 Z*le s’au internată în casa Anătate (Petcuţă) 4 smintiţi, dintre cari numai pro-sta Gerhs Roşa şi calfa de pălărieră Nagy lanos eliberată ca vindecaţi, pe când ceilalţi şi anume de postovară Lukas Frolich şi notarulă din Predâlă infi Bartok au fostă trimişi în institutulă de nebuni Sibiiu. Celă din urmă a şi murită deja. (Casulâ chreiber şi Cucera, întâmplată în Deva, e cunoscută Ari)ră noştri din corespondenţa ce amă primit’o de ) despre acestă nenorocire.)
La 1 Iuliu, pela 10 ore sera, chelnârulă Carol izer a fostă atacată, fără nici ună motivă, pe când ea acasă în Braşovu-vechiu de servitorulu Radu , trântită la pământă şi lovită cu piciorele şi cu iii. Fiindă arestată şi întrebată despre motivulă i sâie, după ce la începută a negată, mărturisi în că a făeut’o fiindcă „a fostă betă. k In Zilele trecute gendarmeria isbuti să aresteze pe Spiridon alias Folea, bănuită într’uuă furtă de cai. itfi predată tribunalului penală competentă.
In fine constatămă idea fixă a unui orecare ipo-ru bătrână şi urîciosă, care în preumblările sale oraşă aude în continuu pocnituri de biciu şi care In colănele Ziarului »Kronstădler Zeitung* face căitului imputarea, că nu pedepsesce, ca poliţia din
Moda la englese. — Ddmnele englese începă şi ele a păşi din ce în ce raai multă pe arena modeleloră, şi dacă gustulă loră nu e totdâuna estetică, este însă fără îndoială practică. Ga noutate de moda engleză şi fârte practică pentru la ţară suntă acuma costumele prea gentile imitândă lăptăresele; 0 fustă f6rte încreţită, ună corsage de catifea care se închide cu şnură, ună fişă în trei colţuri de fulardă cu flori, legată de gâtă cu ună simplu nodă; etă întrega toaletă în care fetele cele mai bogate ale Albionului petrecu acuma la ţară. Legeritatea Englezeloră în societate şi adevărata viaţă câmpeneseă cunoscută numai loră se fotografeză minunată chiar în acestă ală loră portă.
* *
8
Schimbare de piele. — Se vorbea acum câte-va Zile de casulă curiosă ală unui negru dm Georghia, a cărui piele devenea cu timpulă şi gradată albă. AstăZî o depeşe din Ozark, Alabama, anunţă că ună omă albă se metamorfoseză puţină câte puţină în negru, Este ună arendaşă bogată din Barnos-Cros-Roads, anume Martin Heming, care s’a dusă la Ozark, pentru a fi esaminată de medici. Sănătatea lui nu s’a alterată de locă. A observată însă acum câteva lunî că se formau nişte mici pete galbene pe pântecele lui. Aceste pete s’au întinsă pe nesimţite, devenindă negre de culorea ebenului, apoi au apărută şi s’au întinsă peste totă corpulă, devenindă cu totulă negru.
* *
*
0 escrocheria. — Corniţele de Chambord n’a murită 1 ţ)iarele republicane din apusulă Franciei istorisesc o nostimă întâmplare care şi-a avută desnodământulă înaintea tribunalului corecţională dela Augers. La Au-Victoria este forte avută, ea a făcută multe economii de' gers, trăia o bătrână credinciâsă şi regalistă care nu se când se află pe tronă. La urcarea sa pe tronă, Paria- j putea mângăea de mortea comitelui de Chambord. mentulă îi vota o listă civilă de 385,000 livre (aprâpe Ună grădinară veni la dânsa într’o Zi şi » Zise: — Re~ 10 milione de franci) sub reserva că, dacă sumele afec-’gele n’a murită. Francesii au fostă induşi în erâre şi tate pentru anume cheituelî nu voră fi întrebuinţate, ceea j înşelaţi când s’a anunţată mortea comitelui de Cham-ce va prisosi să se verse la tesaură. Acestă clausă n’a; bord, căci elă trâesce şi este forte sănâtosă. Dovadă fostă nici odată observată, şi regina a putută să cum-1 despre aceste e mişcarea ce pregătesce contra Repu-pere mai multe domenii în Anglia şi America şi să-şî, blicei; a atrasă cu sine armata şi marina, şi revcluţiunea mărescă averea personală, care este de peste 425 milione. j va isbucni peste curîndă. Bătrâna rămase încântată. De altmintrelea, regina trăesce forte simplu, şi dacă n’ar j Peste câteva Z^e grădinarulă se întorce cu mutra de fi părăsitele, cari trâiescă pe lângă dânsa, bugetulă său J ună cotă. — Maică, Domne! strigă bătrâna, regele a ar fi fârte redusă; dar regina, astfelă cere tradiţiunea, murită! — Nu, regele totă trăesce, însă este forte su-este încunjurată de personage de înaltă nobleţă, cari nu! părată. Depusese mai multe milidne la d-nulă Rotschild renunţă la marile venituri, ce le suntă asigurate. Ast-jspre a face revoluţiunea, der milionele au dispărută! felă, administratorulă casei, corniţele de Sidnei, primesce, Ticălosa de republică le-a înhăţată. Cu tote acestea 50,000 fr. pe ană; casierulă, lordulă Kesington 22.000 fr. pe grădinarulă totă nădăjduesce că regalist» cei buni voră ană ; inspectorulă casei, majorulă generală Cowel, 33,000 fr.; | da doveZî de generositate, spre a înapoia comitelui de Cham-şefulă bucătarii şi ajutârele lui 275,000 franci, etc. etc.' bord milionele cari i s’au furată. — Sunt însărcinată se Mareşalulă curţii primesce 50,000 franci; vânătorulă şefă 1 aducă subscrieri, adaogă grădinarulă. Nu voeştl sâ dai şi marele scutieră 65,000 fr.; acesta din urmă este du- j ceva? D-na Chevalier dete 1200 de franci, stngândă cu cele de Vestminster, omulă celă mai avută din cele treiiemoţiune: Ah! cum aşi dori să privescă faţa regelui regate. Afară de acesta, ei mai au dreptulă de a între- meu! Nu ştiu ce aşî da pentru acesta. Apoi grădinarulă,
DIVERSE.
Pe ce cheltuesce banii Regina Victoria. — Regina
ţine cu cheltuela reginei şi livreua loră, 1 vizitiu, 4 lachei şi 6 rândaşî. Ducele de Cork, supraveghietorulă câniloră de venătore primesce 37,000 fr.; ducele de Palban, marele instructoră ală paseriloră de pradă, 63,000 franci. (N’a fostă nici o dată vr’o pasere de pradă în curte). Generalulă lordă Paget, ajutată de 8 nobili, supraveghiază grajdurile ; fiecare din ei primesce 20,000 franci; patru pagi primnscă fie-care câte 2,500 franci pe ană. Serviciulă loră e de a susţine coda rochei ce regina n’a purtată nici odată. Vină apoi domnele nobile, »grooms of the robas,« supraveghiătorele, domnele de toalete, ,lady of the bedchamber», dâmnele de onore etc., cari suntă tote ducese, marchise, contese etc. T6te domnele pri-mescă fiecare câte 20 până la 25 mii de franci pe ană. In urmă vină preoţii predicatori, ală căroră numără e forte mare; apoi medicii şi chirurgii, cari suntă în numără de 16, fără a mai vorbi de o mică armată de chi-miştl, farmacişti, dantiştl, oculuştî seu alte specialităţi bine plătite.
0 mină de săpnnă. Mina de săpună naturală devine ună adeveră. ţ)iarele din America spună că mai mulţi vânători, cutreerândă pădurile Corningului în Ohio, se opriră lângă ună munte acoperită cu stânci. Aprinseră ună focă mare spre a’şî pregăti de mâncare. Căldura desfăcândă o bucată de petră solidă, au rămasă forte surprinşi văZândă că Se scurge prin crăpături o substanţă lipiciosă de o faţă galbenă avândă tăria droj-diiloră de zahără. După ce adunară o parte din acestă substanţă, vânătorii isbutiră se oprescă scursorea ei. Se Zice că mai multe probe au fostă trimise la himistii de frunte din tote ţările, şi că ei au dechiarată în unanimitate că acâstă substanţă este ună săpună aprope curată. Omenii de sciinţă pretindă că acestă deposifă trebuie se provină din combinarea lacuriloră de pota-sium şi riuriloră de untă de lemnă, care se găsescă în caverne suterane sub imensele aşternuturi de cărbuni de pământă, care suntă in mare numără în Ohio. Să ne aşteptămă der a vedea pe zidurile Parisului anunciurile unei societăţi de espJoatare, căci se Z'ce că s’a înfiinţată o administraţiune financiară cu ună capitală de 200,000 dolari spre a transforma în bancnote acestă mină de săpună naturală.
după ce o făcu să jure pe cruce că va păstra seeretulă, îi destăinui că regele este la Augers unde va lua comanda armatei din Vandea. De atunci d-na Chevalier nu văZu nici... pe regele, nici pe grădinar — care a fostă osândită acum la 6 lunî închisâre pentru escrocherie.
BIBLIOGRAFII.
D-lă Ti tu Budu, parochă-protopă în Satu-Şuga-tagă (Falu-Sugatag u. p. Akna-Sugatag, Mâramaros-megye) va scâte „Tipiculă“, pentru care a şi esmisă cole de prenumeratiune. Partea ântâia a »Tipicului* va trata despre oficiile sacre; a doua despre rânduelî la sfinţirea bisericiloră nouă, vestminteloră, vaseloră bisericeşcl, cru» ciloră, praporiloră etc.; a treia despre modulă iniţiărei şi primirei celoră de religiune străină în sânta religiune gr.-cath. unită. Preţulă: 1 fl. 10 cr. esemplarulă.
D-lă 16n Papiu, preotă în Gherla (Szamoşujvâr) a publicată cartea: Resultatele fllosofiei seu cunoşcinţele mai de frunte despre natura spirituală a omului, despre relaţiunile şi scopulă lui finală,—espuse ’n modă poporală de doctorulă de filosofiă Iosifă Frapporti — în limba română. Costă 60 cr; se pote procura la auloră şi librării. La 1882 a mai publicată »Doctorulă sufle-tescă şi sfaturile lui« — 10 cr. Primesce prenu-meraţiunî la opurile: 1) Cuvântări bisericeşcl, tom. III dela Dumineca vameşului şi fariseului pănă la a Ru-saliiloră; preţulă 1 fl. 50 cr. în boite va fi 2 fl.;	2)
Orientulă catolică 1 fl. 50 cr., în boite va fi 2 fl.
Bancnote românescl Argint românesc . . . Napoleon-d’or! ....
Lire turcesc!...........
Imperiali...............
Galbeni.................
Scrisurile fonc. »Albina» Ruble Rusescl .... )iscontulă	»
Cursulu pieţei Braşovu
din 23 Iuliu st. n. 1885.
. . . Cump
8 08 8.70
9.84 11.15 10.10
5.84 100.50 122.
■10 % pe
Vând.
8.81 8.75
9.86 11.20 10,15
5.87 101-— 123.5
ană.
Editoră: Iacobă Mureşiaira. Redactoră responsabilă; Dr. Aurel Mureşiauu.
Nr. 155.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cfursulu la bursa de Vlaua
din 22 Iuliu st. n 1885
Rentă de aură 4% . . . 98 25 Rentă de hârtiâ 5°/0 . . 92 60 Imprumutulă căiloră ferate
ungare................148 75
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostfl ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostd ung.
(3-a emisiune) ....
Bonuri rurale ungare . .
Bonuri cu cl. de sortare Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................101.75
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.75
98 30 123.
108.50
102.75
1C2.27
102
Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma de
vină ung................ 97	50
Imprumutulă cu premiu
ung.....................119	50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 112.— Renta de hărtiă austriacă 82 85 Renta de arg. austr. . .	83	60
Renta de aură austr. . . 109 20 Losurile din 1860	. . . 139 50
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 871	—
Act. băncel de credită ung. 291 25 Act. băncel de credită austr. 281.50 Argintulă —. — Galbinl
împărătesei............ 5 88
Napoleon-d’ort...........9.89—
Mărci 100 împ. germ. . . 61.30 Londra 10 Livres sterlinge 124.90
xîooeoscooee?
La filiala Albinei
în Braşovfi se pote aplicAunu practicanţii, care posede cunoscinţe comerciale. Cererile instruite cu documente suntG a se adresa cătră Direcţiunea filialei celfi mult pănă la 5 Augustu a. c.
Casse de feru
sistemu Wertheim
ce resistă pe deplinu în contra focului şi nici nu se potîi sparge, din renumita fabrică de casse
L. FLEISCHER i
oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiunî şi în tdte mărimile.
Iustinîanu M. Grama,
depositarulu fabricei în Braşovfi.	M
Anunţâmti aceloru onoraţi cetitori, carivoru binevoi a se abona la f'Aia ndstră de aici încolo că avemu încă în reservă numeri dela începutulu anului 1885, prin urmare potti sA aibă colecţiunea întregă.
Administratiunea »Gaz. Trans.«
Sz. 4177/1885 tk.
Arveresi hirdetmeny.
Kalin Nicolae brassfii lakos utfiajânlata folyUio Szoivs i I)dvi(l| vAgrehajtatAnak Koliban Radu vAgrehaj’A^t szenvedetr, elleni vegre-hajtâsi iigyAben az idei 3957 sz. vegzes folytAn az idei April 31 ân megtartott ArverAs helytelennek nyilvâmttatik s a vAgrehajtâi torvAny 187 § alapjân a vAgrehajtAsi ArverAs a brassdi kir. torv&r szAk teriileten levo a brassdi 3040 sz. tjkben A f a foglalt 356 3565 valamint a 8174 sz. tjkben A f a foglalt 3568/1 hr. sz. fe vokre 1064 frtban ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban elrendelteti Az ArverAs megtartâsâra hatâridoiil 1885 Avi August U 10. n a p j A n a k d. e. 9 ArAja ezen kir. tszAk tkvi lielyisAgAben tuzetik ki Ârverezni szAndAiiOzAk tartoznak az ingatlanok beesârâna 10°/o At kAzpAnzben vagy az 1881,	60 t. cz. 42 §-ăban
jelzett ârfolyammal szămitott As az 1881 November 1-An 3333 az. a. kelt m. kir. I. M. rendelet 8°/o -ban kijelolt ovadekkepes ArtAkpapir ban a kikuldott kezAhez letenni, avagy az 1881, 60 t. cz. 170 § ArtelmAben a bAnatpenznek a birdsâgnâl eloleges elhelyezesArol ldâ* litott szabAlyszeru elismervenyt âtszolgâltatni.
Vevo koteles a vAtelArt ket egyenlo rAszletben As pedig az el-sot az ArverAs napjAtdl szAmitandA 15 nap alatt a mAsodikat ugyan-azon napt61 szAmitandd 15 nap alatt minden egyes vAt.elAri r® let utân az ArverAs napjâtol szâmitandd 6‘Vo -os kamatokkal egyii 1881 Avi Decb. 6-ân 39415 I. M. sz. alatt kelt rendeletben eîoirl modon a helyi kir. addhivatalnâl, mint birAi letAti pAnztArnAl lefizetni,
A bânatpenz az utolsA rAszletbe fog beszâmittatni.
Az ezen ArverAsi hirdetmAny kibocsAtAsAval egyidejiileg mef âllapitott ArverAsi feltAtelek a hivatalos ArAk alatt ezen k. bir6sâg mint tkvi hatAsAgnAl As a vărosi tanâcsnâl tek'rifhetok mcg. Az el-rendelt ârveres a fennirt tjkben feljegyeztetni, ezen Arveresi hirdet-mAny egy pAldAnya a birAsAg hirdetmAnyi tAblâjâra kifiiggesztetni tovâbbA kifiiggesztAs vAgett, az ArverAsi feltAtelek pedig megtekint hetAs vegett egy-egy pAldAnyban a vArosi tanAcsnak nem ktilonben ezen Arveresi hirdetmeny 1—1 pAldAnya SztpAter As Sz.-Herm/tny szomszAdos kozsAgekben a helybeli szokâs szerint azonnali kdioz^s vegett a nevezett kozsegek eloijArAsAgaihoz niegkiildetni As tekintve, hogy a kikiAltAsi Ar 300 frt. meghalad, ezen ArverAsi hirdetm&iy-nek torvAnyszerft kivonata a „Brass6,w ezimii helyi lapban leendo kozzetetel vegett vegrehajtatA ugyvAdjAnek kiadatni rendeltetik a li utasittatik, hogy a kozzAtAtelt igazalA lappeldAnyt az ArverAs fogana-tositAsAra kikftldottnek adja At. Ezen ArverAsi hirdetmAuy az egy-idejiileg megAllapitott Arveresi feltAtelekkel egyiitt Ardekolteknek k6z-besittetni rendeltetik.
BrassA, 1885 MAjus 16-An.
A kir. torvenyszek mint telekkvi liatosâg.
Mersulu trenurilorti
pe linia PredealA-BudapeHta şi pe linia Teiuşă-lradâ-Badapesta a eâlei ferate orientale de stătu reg. ung.
Predcalu-Budapesta
Trenu
de
ersone
Trenă Trenă accelerat omnlbua
Trenă
omnibus
i Bucur esc! Predealu TimişQ Braşovft
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
500
Sighiş6ra Elisabetopole Mediaşă Cop sa mică Micăsasa Blaştu Crăcit melă Teiuşă Aiudă Vinţulti de sustt Ui6ra Cucerdea Ghirisft Apahida
Claşia
Nedeşdu GhirbSu AghirişQ Stana Huiedioă Ciuda Bucia Bratca R6v
Mezâ-Telegd Fugyi-Vâsarhely Vârad-Velinţe
6.22
7.01
7,33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45
2.11
2.55
3.17
3.21
3.31
4.09
5.36
5.56
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-pesta
Viena
Nota:
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2 58
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 11.18 11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5,58
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
7.37 8.0 8.21 9 05 9.48 10.02
6 00 6.35 3.00
6.08
7.14
7.43
8 22 8.48
9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 00
6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 9 12 10 23 12.32 12.69
Budapesta—Fredeaîă
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze
Fugyi-Vâsârhely
Mezo-Telegd
R6v
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
Ghirbău
Nedeşdu
Clnşin	|
Apahida Ghiriş
Cncerdea
( (
Uiâra
Vinţulti de susă Aiudă
Trenă
omnibus
6.47
10.37
1.44
5.33
Trenă
accelerat
7.15 1 45 3.4 5.21
Trenă
omnibus
Trenă Trenă de lomnibus persone |	_____
3.15
7.x9
10.37 12 5^ 4.45
10.05
10.50
8.00
8.3 î 8.59 9.34 10.16 11.04 12 17 12.4. j 1.21 2.05 3.08 3.39 3.55 4.0
8.22
10.30
Crăciunelă
Blaşă
Micăsasa
Cop şa mică
Meăiaşă
Elisabetopole
Sigîş6ra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiora
12 05 12.31 2.16 3.12 332
3.41
3.50 4.2
4.50
5.41
6.0 6.40 7.00
!bi - a
Timişă
Predealu
Bucuresd
6.05
Orele de nâpte suntă cele dintre liniile grâse.
6.41
7.14
7.42
8.31
9.01
10.01
10.16
11.24
11.43
11.45
12.08
12.22
12 57
1.27 1.46 2. 2.31
2.50
3	48 E19 4.34
4	53 5.20
5	3
8.27
9.45 9 59 10.28 11.36 12.10 12.43 1.31 2.58 3.29 4.0 4.18 4.36 5.05
6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 2 11 2.31 3.18 3.41 4.01
4.26 5.08
5.27 5.50
8.0 J 11.49 2.31
6.02
6.24
6.43 7.03 7.26
8.51 9.31
9.43
9.51 9.58
10.24 10.4j 11.28 11.44 12.18 12.36 1.22 156 2,34 3.02 4.41 5 30
6.07
6321
7.30
n.85
6.03
6.35
7.14
11.3
Tipografia ALEXI, Braşovti.
Teiuşft-Ar asii ă«Bn «iă&pesi a				B?]d&3>esla-Aradft’-Teiuşft.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Tren!1
	omnibus	omnibus	persone		persone	accelerată	omiilbu
TeinşA					11.00	7.15	
	11.09	—	8.b6	Viena			—
Âlba-Iulia	11.46	—	4.2 ‘ 1	Budapesta	Auu"	1.45	sa
Vinţulîi de josă Şibotă	12 20 12.52	—	4.53 5.19	Szolnok ((	11 02 11 12	3.44 4.02	ii tq 1200
Orăştia	1 19	—	5.41	âr&dft	3 37	7 53	n:'j
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţfi	4. î 3	-	olt
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4 38	—	fii-
Branicica	3.04	—	7.01	Paulişft	4.51	—	7.011
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23!
Gurasada	3 50	—	7.41	ConopO	5.38	—	7.51
Zam	4 25	—	VM2	Bârzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5 09	—	8.49	Soborşiîs	6 42	—	5.58
BArzova	5.66	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gura sada	7 43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	10 23	Ilia	801	—	10.17
Paulişîi	7.12	6.30	1 \37	Branicica	8.2*	—	0.3tJ
Gyorok	7.2;	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţfi	7.56	7.17	1118	Simeria (Piski)	9 05	—	11.2.81
Âradft	8 10	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.24
Szolnok 1 i	2.39	12.00	45*	Şibotti	10.43	—	mi
	316	12.14	5.10	Vinţulîi de jo.sii Alba-lalia	11.04	—	i.d
Budapesta	7.10	2.10	8.16		11.19	—	1.411
Viena	—	8.0)	6.05	T«Snş*	12 05	—	2.^|
Ar awtf* '•Timişă r m				(Piski) PelroşessS j			
	Trenă	Trenă dc	Trenă de		Trenă de	Trcuft	Trent
	omolous	persotis	persone		persone	oirnibus	nmnlbt
		12 55			63 ‘	n.ro	
Aradft	6.0*)		8.25				2.23,
Aradală nou	6.25	1.21	8.36	Strein	7 05	12.27	3.00
	n.rc	1.46	8.r>4	Haţegfi	7 53	119	3*9
j Vmm	7.19	2 19	9 13	Pui	8 '6	210	4.4-1
Orczifalva	7.38	2 36	9 25	Oivadia	9.33	2.57	5.2®
- Mcrczitalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	
) Tis»ii«4r»»	8.42	3,40	10(6	i* etvoşeiiS	10.43	4.(4	^ yj
				Petroşeui—	-SiioiKeria (Piski)		
1	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenl
J	persone	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pen.
3							5.28
6 TImiş6rîa	6.07	12.25	5 00	Fetroşeul	6 49	933	
Merczifalva	6.40	1.^6	5.50	Baniţa	727	10.14	6.45
II Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	1054	
II Vinga NAmeth-Sâgh	7.08 7.23 7.40 7 50	2.04 2.25 2.54 310	6.32 6 53 7.24 7.40	Pui Haţegîi Streiu &ijae*»rîa	8.50 9.31 10.16 10.53	11 37 12.17 12.58 1.35	7.t'5 802 8.44 9.1fi|
Arad*