HEDACŢIVNEA ŞI ADMIMSTRAŢII XEA:
BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI.
Pounfl ană 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anfl 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
0 seriă garmondtl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorî nefranoate nu te prlmesou. — Manusorlpio nu se retrămlfu.
N® 153
Joi, 11 (23) Iuliu.
1885.
Braşovtl, 10 (22) Iuliu 1885.
ţ)ilele aceste esposiţiunea ungară a fostu vi-sitată de unu numără mare de membri ai reu-niunei economice cehe din Kolin în Boemia. Acostă împrejurare oferă prilegiu foiloru maghiare de-a face ârăşi puţină frăţietate.
0 mână spală pe alta, — esclamă „Peşti Naplo; — Cehii n’au venitu la Budapeşta ca să facă politică, ci au venitu aici să caute simpatii şi acum, după ce din inimici ce ne erau mai înainte când fâceu agitaţiuni panslave şi aţîţau pe Slovaci şi pe Ruteni în contra nâstră, au devenită prietenii noştri, renunţându la ori-ce uneltiri în contra Ungariei, ei voru aflâ aceste simpatii la noi.	#
Noi ne-amfi împăcată cu Nemţii — adaugă foia maghiară — şi Cehii voiescu să se împace acum cu ei. Noi, Maghiarii, amă încheiată pac-tulă cu Austria nu cu Nemţii său cu altă naţionalitate de acolo şi dăcă se va respectă şi susţină acestu pactă nu ne mai pasă cum se voră împăca popărele din Austria între sine.
Interesele năstre ceră ca să ne putemă înţelege cu maioritatea Reichsrathului din Viena şi dăcă Cehii au a<ji o influinţă decisivă în acestă parlamentă trebue să căutămu a sta bine cu ei, adaugă „Peşti Naplo“.
Nu se p6te negă că acâstă politică apare destulă de reală şi practică şi „Peşti Naplo“ totdâuna a avută înclinare spre alianţa cu Cehii cu scopu, se înţelege, de a jucâ apoi cu atâtă mai bine pe Nemţi. Cu t6te aceste însă partea reală a afacerei este a se căută în altă parte.
Dăcă şoviniştii din Peşta se semtă aşa de fericiţi, că i-au visitată vre-o miiă de economi cehi din Kolin, acesta este o dovadă reală, că guvernanţii din Ungaria, ne mai avându puterea de-a paralisa desvoltarea federalistă din Austria, suntă constrînşî a socoti cu noii factori.
0 mână spală pe alta.
Cehii voiescă să câştige timpă spie a-şi asigură şi întări noua loră posiţiune şi de aceea se ferescu a dă prilegiu de amestecă în afacerile Austriei. Maghiarii de altă parte voră să câştige timpă pentru opera maghiarisărei şi de aceea voră să-şi facă mână bună cu Cehii, între marginile dualismului.
Să admitemă, că aşa o voră duce-o încă (|ece ani.
Care va fi resultatulă ?
Cehii voră fi şi mai tari şi votulă loră va ^ căde şi mai mnltă în cumpănă, ăr Maghiarii voru fi întărită numai nemulţămirea din ţâră. Cine din doi va avă atunci avantagiulă practică ?
Cclft mal înţelepţii alft naţiune!. II.
Spună-ne înţelepţi ilă Moldovân Gergely dăcă e vorba de cultivarea poporului, câte şcâle de stată cu limba de propunere românescă s’au înfiinţată în urma stăruinţeloru sale ca inspectoră şcolară, căci legea 4h*e apriată: că fie-care ce-tâţenu trebuie să-şi obţină învăţătura în limba sa maternă ?
Noi cu cultura şi averea năstră n’avemă speranţă să trântimă pe Unguri din scaunulă egemoniei loră, precum ne îndămnă cam ironică d, Moldovân Gergely, dâr las’ că trântiţi suntă
ei destulă şi a^i de jidovi şi voră fi şi mai a-mară în viitoră.
Moldovân Gergely îşi bate jocă de aceea, că noi, a mână cu romanitatea năstră, reclamămă teritoriu, anume Ardălulă, pentru noi şi drepturi pentru folosirea limbei năstre în administraţiune şi justiţiă. Să nu fi aurită d-sa ca inspectoră şcolară regescă nimică până acumă de Elveţia, de America, de Belgia şi de aceea ce se întâmplă chiară sub ochii noştri a(ji în Austria ? Mai mari minuni s’au întâmplată şi se îutâmplă şi a(Ji în lume, decâtă ar fi împlinirea acestoră pretensiuni ale năstre! Roma a cucerită lumea, Grecia cea mică a sfărîmată puterea Persiloră, Francia, Italia, Germania s’au formată în totă atâtea staturi pe basa limbei, şi fraţii de cruce ai d-lui Moldo vân dela „Kultur-egylet“ din Cluşiu vrâu să înghiţă 11 miliăne de concetăţeni. Apoi noi mai scimă şi aceea, că posiţiunea favorabilă, în care se aflâ şi de care abusâză atâtă de cumplită şi nesocotită a<Ji Ungurii, nu şi-au stors’o nici cu cultura loră cea mare, nici cu puterea loră cea formidabilă, nici cu averea loră cea colosală, ci li-a aruncat’o în braţe Sa do va ca ună dară ală sorţii ărbe. Cunăscemă noi şi jertfele cumplite, ce se aducă din puterile ţărei pentru susţinerea acestei posiţiuni favorabile rasei loră, nici aceea na ni-e secretă, că stăpânii noştri lasă pe Bismarck să taiă tutună pe spinarea loră, numai să nu se supere pe ei.
Tare ne impută Moldovân Gergely mai încolo, că ne tăiămu de cătră societăţile maghiare, nu ne place a vorbi unguresce şi nu ne însu-fleţimă la au(Julu cânteceloru unguresci. Dâr aceste tâte’să aşa precum afirmă Moldovân Gergely şi voră fi şi mai aşa. Dâr cine’i de vină? Pună d-sa mâna pe inimă şi spună dreptă: pâte 6re ună Română cu consciinţă naţională lua parte la societăţi unguresci, fără să se es-pună la cele mai mari neplăceri ? Au „ Kultur-egylet-iştii	d-lui măcară delicateţa omului
prostă să nu-ţl spună, când eşti într’o societate cu ei sâu chiară âspele loră şi facă politică, lucruri de acele în faţă prin cari sciu de sigură că te insultă? E lucru sciută, că purtătorii a-ceştia de cultură în societăţile loră faţă cu cei de alt nâmă se pârtă aşa, încâtă se pare a fi presupusă : că nemaghiarii, pentru onârea de a putâ lua parte la societatea loră, şi-au desbrăcată naţionalitatea pentru totdâuna sâu celă puţină pentru durata societăţii şi-au lăsat’o acasă.
Apoi limba ni-o persecută şi insultă pe totă pasulă în societate, foi şi oficie, pentru aceea trebue să o iubimă şi vorbimă noi mai tare? Cine să o iubâscă, dâcă nu o vomă iubi nici noi ? Cântecele şi ariele românesci Ungurii nu le potă suferi; pentru ce să ne fiă nouă mai dragi ale loră *decâtă loră ale nâstre ? Au 6re ale loră privilegiurî sâu drepturi escepţionale ? Dumnâloră o credă, dâr noi nu o vomă admite în veci. Să le spună d-lu Moldovân, că numai iubirea produce iubire, numai simpatia simpatiâ, numai urbanitatea urbanitate, cu ună cuvântă: cine ce sâmănă aceea şi seceră. Cu bâta nu poţi face pe nimenea să te iubâscă.
In fine ne impută d-lă Moldovân ună pă-cată fârte urîciosă, invidia. ţ)ice că invidiămă pe Maghiari pentru prosperarea naţiunei loră şi acâsta este causa contrarietăţii nâstre. Cumcă nu ne pâte părea bine văcjândă: că poporulă nostru pe tâte căile şi cu tâte mijlâcele se sără-ceşce; că tâtă puterea materială a statului se în-trebuinţâză numai şi numai pentru cultura şi înaintarea rassei maghiare şi nouă nu ni se ârtă a ne cultiva nici cu crucerii noştri proprii; că Ro-mânulă, câtă numai se pâte, nu încape în nici o funcţiune; că nici măcară atâta nu ni se respectâză concetăţenitatea, încâtă în diregătorii să se pună âmeni cu cari Românii să se înţelâgă— nu negămă; dâr de invidiată n’avemă nimică de
la Unguri. Dânşii plătescă prosperitatea loră de acjî fârte scumpă, câtă nu face : cu simpatia lumei dvilisate şi cu iubirea poporeloru conlocuitore. Să nu se înşele d-lă Moldovân cu fraţii lui de cruce, aceste două şi mai alesă asta din urmă e per-dută, pentru aceea nu-i invidiămă, ci îi compăti-mimH din sufletU.
Dlă Moldovân ne prognosticâză nimicire totală, dâcă nu ne vomă întârce la calea îndege-tată de d-lui. Necum să slăbimă, dâr ne întă-rimă în fiăcare Ungurii încă pe vremea Neamţului au fostă mai desinteresaţi patrioţi şi mai înfocaţi naţionalişti.Nouă încă ne-a trebuită o opresiune, ca Unguriloră cea nemţâscă, ca să se trezâscă toţi din somnulă letargică.
Mulţumită d-lui şi volniciei „Kultur-egyletis-tiloră“ s’au şi trezită toţi. Pre când după 1848 făceau politică numai doi archierei români, adi în tâte unghiurile ţării se ridica bărbaţi, cari suntă gata a se luptâ pentru dreptul ile naţiunei loră. Junimea va avâ pe cine respectă, admiră şi imită în viitoră. Precâtă ne strică materialminte contrarii cu volniciile loră, însutită pe atâtă căş-tigâmă moralicesce. Putemă strigă cu mândriă în lume : toţi Românii suntemă una în cugete şi sîmţirî!
D-lu Moldovân speră totă binele în viitoră dela „Kultur-egylet “. Noi încă sperămă multă dela „Kultur-egylet, “ aceea, că dâcă ară mai fi între Români âmeni cu sânge de brâscă, cari să nu se fi însufleţită păn’acum pentru limba şi naţiunea loră, la vederea scopului şi faţă cu u-neltirile „Kultur-egylet“-ului nu e cu putinţă să nu âsă şi aceştia din apathia loră de pân’acum. „Kultur-egylet“-ulă va face cu desăvârşire una pe cele trei miliâne de Români şi nu-i va lăsă, pănă nu-şi voră vedâ asigurată esistinţa loră na-ţiunală în acâsta ţâră. Numai să nu facă cumva mai înainte fiasco, ca „Csângo-egylet“-ulă.
După tâte aceste sfătuescă pe d-lă Moldovân Gergely să lase politica la o parte. Să ne crâdă, că n’are norocă în politică.
Anglia şi Rnsia.
Cu privire la ceşti unea afgană, foile rusescî se în-cărcă să desminţă scirile alarmatore despre mişcările tru-peloră rusescî la graniţele afgane şi cu deosebire în de-fileulă Zulficară. Cu tote acestea, din cele ce scrie »Nord,« organă oficiosă rusescă ce apare în Bruxela, se pote vede că în adevără Ruşii facă pregătiri grămădindă mereu trupe In graniţele afgane. Numita foiă dice că, cu totă atitudinea fermă a guvernului rusescă în ces-tiunea Zulficarului, elă nu şi-a schimbată intenţiunile sale pacînice. Dacă se trimită trupe rusescî, acâsta o cere prevederea naturală în ţinuturi atâtă de depărtate şi espune atâtoră eventualităţi. Foia din Bruxela, care e inspirată de cancelaria de stată din Petersburg, accen-tueză că mişcările de trupe la graniţele afgane nu numai că nu suntă ună obiectă de nelinişte, ci mai multă ună elementă de siguranţă, căci ve<jendu-se Afganii faţă cu o putere armată rusă îndestulitore, s’ar feri d’a provoca ună nou conflictă ca celă dela rîulă Kuşk. Rusia trebue să se asigure în contra mişcăriloră trupeloră afgane şi acesta cu atâtă mai multă, că asigurările de amiciţiă date în parlamentă de lordulă Churchill pentru Emirulă din Afganistană, precum şi purtarea prevenifore a co-misiunei englese de graniţe faţă cu Afganii, nu potă decâtă să întărescă pe aceştia în părerea, că Anglia do-reşce ca ei se caute certă cu Ruşii. Împrejurarea, că statulă maioră generală rusă ia măsuri în contra tuturora eventualităţiloră, nu pote avea nici o influinţă rea asupra tractăriloră pendinte dintre cabinetele din Londra şi Petersburg.
Cum vedemă, foia rusescă e forte meşteră în lămuririle sale, cre(|endă că Englezii voră fi atâtă de orbi ca vorbele ei să le ia de bani buni. »Nord* se înşâlă însă, căci etă ce se comunică din Londra: 0 deputa-ţiune a comercianţiloră s’a presentată la ministrulă de
Nr. 153.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
marină lord Hamilton şi i a atrasă atenţiunea, ca guver-nulă să întărescă marina statului, de6rece litoralii şi coloniile englese nu suntă destulă de bine apărate. Comercianţii voră da guvernului totă ajutorulă posibilă. Ministrulă a şi declarată, că bugetulă flotei s’a sporită deja în anulă acesta cu 2 milione funţî steriingî. Se lucrăză la planurile de apărare şi se voră spori tunurile de calibru greu şi torpilarele.
>Times* dă următorele amărunte despre trupele rusescî şi algane din apropierea Zulficarului:
, Ruşii au în defileulă Zulficară vr’o 1500 de omeni, după câtă suntemă noi informaţi. Alţii (Ţcă că se urcă până la 3000 de omeni. In Acrobată se află 200 pănă la 3C0 de ămenî. Despărţământulă afgană din defileulă Zulficar se retrăsese acum câteva luni la Gulran, unde se află şi acum, dar se crede că o parte mică din elă a înaintată pin nou spre Carez-Elias.«
Despre starea Heratului scrie »St. James Gazette*:
«Fortâreţa se află într’o stare de apărare mai bună decâtă cum se credea. Colinele dinprejură suntă pră departe, pentru ca o artileriă cum au Ruşii să p6tă domina loculă. Şanţurile formeză ună puternică mijlocă de apărare. După incidentulă din Penşdeh, fură ocupaţi vr’o 2000 de 6menî cu întărirea fortificaţiiloră. Atunci se aflau 5000 de ostaşi afgani acolo, şi de atunci au mai sosită în Herat însemnate întăriri de trupe. Trupele suntă însufleţite de spiritulă resistenţei. Cu pregătiri e-nergice de câteva săptămâni, cu câteva trenuri de transportă de provisiuni militare din Cabulă — acâsta e părerea oficeriloră competenţi — Heratulă pote resista cinci şăse luni atacuriloră duşmane. Nutrimentă e din abon-danţâ în acestă vale bogată şi poporaţiunea e destulă de numerdsă, ca să te poţi basa pe ea.‘
«Daily Telegraf* află, că gnvernulă englesă priveşce cu mare îngrijire întărirea trupeloră rusesc! pe amândoi ţărmii Heri-Rudului, şi elă are informaţiunî, că tăria numerică a trupeloră rusescî acolo trece peste cerinţele strictă pacînice. Guvernulă englesă aştâptă esplicărî în acestă privinţă.
------O--------
Adunarea generală a comitatului Sibiiu.
In adunarea generală dela 20 Iuliu n. a comitatului Sibiiu veni în desbatere emisulă ministrului de interne asupra hotârîrii adunării generale, ce s’a luată cu privire la apelulă „reuniunii ardelene de cultură/£ seu mai corectă reuniunii de maghiarisare. Comisiunea permanentă propuse următorea resoluţiune:
„Adunare a comitatului în—deplinăco nsciinţă, că ea prin primirea hotărîrei dela 28 Martie a. o. şi-a împlinită o datoriă patriotică ce nu se pdte refusa şi şi-a dată espresiune iubirei nesehimbătore cătră patria comună a tuturoră nâmuriloră unite sub corăna ungu-râscă, că prin urmare în acestă hotărîre şi în acestă motivare nici nu s’a esprimată vre-o antipatiă în contra limbei oficiale a statului şi în contra concetăţeniloră noştri maghiari;
Mai departe în consciinţă de aceea, că ea cu acea hotărîre şi-a esercitată dreptulă de liberă esprimare a opiniuniloră, ce i-lă dă fiecărui comitată legea, şi că nu s’a demisă în nici o critică tendenţiosă şi răutăciosă a legiloră sancţionate şi a mesuriloră guvernului;
Precumpănindă în fine aceea, că tonulă înaltului emisă dela 21 Aprilie 1885 Nr. 20801, — în care acestă adunare a comitatului se timbreză de lipsită totală de simţăminte faţă cu interesulă publică şi ală statului, precum şi de pătrunsă de celă mai aprigă nepatriotismă — nu lasă să apară de dorită o nouă lămurire, dar aşa ceva ar fi şi de prisosă, deorece vederile acestei ju-risdiciţunî suntă arătate în hotărîrea dela 28 Martie — ia simplu la cunoştinţă părerile Escelenţei sale d-lui mi-
nistru de interne, esprimate în emisulu respectivă, precum şi anularea deşii amintitei hotărîrî.u
Adunarea a primită neschimbată propunerea co-misiunei permanente.
-----O-------
SOIRILE PILEI.
Concertă la »Pomulă verde*. Mâne, Joi în 11 Iuliu st. v., va fi concertă ală musicei orăşeneşcl în grădina dela «Pomulă verde* şi domnii solişti Max Krause (violină) şi Otto Seidler (Oboe) se voră produce. Atra-gemă atenţiunea publicului română asupra acestoră interesante concerte ce se dau Joia în numita grădină şi la cari se intrunesce ună publică frumosă şi distinsă.
l—o—
In Biserica-albă Sârbii radicali au ţinută o conferinţă, în care s’a luată resoluţiunea, d’a se stabili ca primulă punctă ală programului lorfi ridicarea unui protestă în contru numirii patriarchului Angyelics. Peste totă Sârbii suntă în plină activitate pentru alegerea de-putaţiloră la viiteruiă congresă bisericescă.
—0—
Din »Prograrna gimnasiului superioră gr. cat. din Bl aş iu pe a. 1884/5* se vede, că la gimna-siu pentru propunerea obiecteloră ordinare numărulă profesoriloră împreună cu directorulă a fostă 15; er pentru celea estraordinare 3. Numărulă scolariloră înscrişi la gimnasiu a fostă 413, — şi în specie: în cl-I. 71. Ii. 71. III. 44. IV. 56. V. 47. VI. 43. VII. 37.
VIII.	41. Din aceştia au deşertată în decursulă anului 19, a murită 1, — şi aşa cu finea anului scolastică au rămasă 393. Din cei rămaşi au fostă a) după naţionalităţi: români 391; 1 francesă, 1 israelită; b) după confesiune: gr. catolici 341; gr. orientali 50; rom. cat. 1; mosaică 1; c) după progresă: eminenţi 28; celă puţină bună 65, celă puţină suficientă 212; cu nesuficientă din 1 studiu 50; din mai multe 38. Beneficiaţi au fostă: cu stipendii 44; cu pâne 182.	La esamenulă
verbală de maturitate s’ua admisă 40 şcolari ordinari şi esaminaţî ai clasei a VHI-a. Trei au repăşită de bună voiă, er unulă nu s’a admisă la verbală. Dintre cei 39 s’au judecată: a) «maturi* cu prestaţiune «eminente* 5,
b)	«maturi* cu prestaţiune .bună* 11, c) «maturi* 15,
d)	«nernaturi* relegaţi la repeţirea esamenului după 3 iun! 6. Relegaţi la repeţire după 1 ană 2. Suma 39.
—0—
Tinerimea studiosă din Tohanulu vechiu va arangia Duminecă în 2 Augustă st. n. 1885 o petrecere de veră, care va fi premersă de-o şedinţă literară, în edificiulă scolastică. Venitulă e destinată pentru înfiinţarea unei «Biblioteci poporale.* Programa şedinţei literare este următorea: 1. «Cuvântă de deschidere,* rostită de Al. Popă. 2. «Ambulanţa crucei roşii,* poesiă de
G.	Sionă, choră mixtă dirig. de G. S. Tomasă. 3. «însemnătatea sc6lei,« disert, de D. Popă. 4. «Copila română,* poesiă de I. Vulpeanu, declamată de D-ra C. Popă. 5. .Păcală şi Tăndală,* dialogă de V. Alexandri, susţinută de Oct. Popă şi S. Zehanu. 6. .TricolorulO,« poesiă de C. Porumbescu, choră bărbătescă. 7. «însemnătatea industriei de casă,* disert. de St. Iozonă. 8. «Răsbunarea lui Statu-Palmă,* poesiă de V. Alexandri declamată de N. Popă. 9. «Ună trilogă* de T. Petrişoră, susţinută de Ioană Boita, G. Pantea şi N. Vodă. 10. «Din povestea vorbei* de A. Pannu, predată de G. Ba-beşiu. 11. «Calcă Române,* poesiă de Bengescu, choră mixtă. — Iu decursulă pausei 9 tineri în costume naţionale voră juca jocurile istorice .Căluşerulă şi Bătuta.*
— Inceputulă la 3 6re p. m. precisă. Intrarea de per-sonă 1 fl., de t'amiliă 2 fl. Preşedintele comitetului aran-giatoră este d. Drd. Al. Popă, secretară d. Oct. Popi.
—0—
Comisiunea de direcţiune a reuniunei economice din Aradă, după o desbatere amănunţită, a hotărîtă s{ adreseze guvernului o representaţiune, în care se esprimă în contra încheiării convenţiunii comerciale cu România precum şi în contra importului scutită de vamă a cere-aleloră române, mai departe intervine ca să nu se permită importarea porciloră şi viteloră cornute din România.
—o—
S’a constatată oficială, că între vitele din Seghe-dină s’a ivită boia de unghii. De aceea târgulă de porci dela 24 Iuliu n. şi celă de vite cornute dela 26 Iuliu n. se va ţinea numai aplicându-se măsurile veterinare necesare. De asemenea se raportâză din Timişora, că in unele comune rurale din a«elă ţinută s’a ivită boia de gură şi de unghii şi că aceste comune s’au închişii, Totă băla de gură şi de unghii bântue şi vitele cornute din mai multe locuri din comitatulă Peste'. Băla se întinde totă mai multă.
—0—
Judele comunală din Şibotă, Vas i 1 ie Mandeann a fostă omorîtă, Duminecă năptea spre Luni pe cânii durmea în curte, de nisce făcători de rele, pănă acum necunoscuţi. Sârmanulă omă era de o onestitate rari şi iubită de consătenii săi, cărora multă bine le-a făcută.
—Clin unele părţi ale ţării lupii facă mari stricăciuni Aşa de curendă pe hotarulă Cluşiului lângă ună podi ală căii ferate au sfâşiată 2 cai ai duoră sărmani cărăuşi.
—0—
Pe linia căii ferate Pesla-B.-aşovă-P.-edeaîă se întâmplă mai în fiecare (}i pungăşii mai mici seu* mai mari. scrie «Sieb. Deutsch. Tagblt.* Călătorii să fiă cu băgare de semă.
—0—
Alaltăerl se lăţise în Cluşiu scirea că a murită Bismark. Sensaţiunea era mare. Şoviniştii unguri îşi puneu cestiunea, că <5re ce mai are să se întâmple după mortea bunului amică ală lui Andrassy. Spaima însă n’a durată multă, ne spune o f6iă cluşiană, căci a eşită la lumină că a murită în adevără Bismark, dernu Otto Bismark, ci Demetriu Bismark, nu cancelarulă germană din Berlină, ci ună dulgheră din Metz. Con-statându-se acâsta au scăpată Cluşienii de marea grijă, cum să pue lumea la cale în lipsa puternicului cancelar ă.
---- O-------
De lângă ruinele Ulpiei Traiane, Iuliu 1885.
Multe suntă neajunsnrile omenirii, dar mie aşa mi se pare, că poporă mai lipsită de mijloce şi mai apăsată nu p6te să esiste ca şi la noi.
De ună timpă încăce ne-a pusă pe cugete «Con-venţinnea comercială cu România.* La noi în comunele nostre nimeni nu scie de întrebările puse de ministru în causa acâsta. Se voră fi pusă ad acta undeva, nu sciu unde. Şi 6re cui îi strică? In totă casulO nouă. Poporulă nostru din jurulă Haţegului pănă la Caransebeşă - Mehadia se nutresce cu cucuruzii totă din România cea fructiferă, căci câtă produce pământulfi nostru nu e de ajunsă. Numai odată-mî aducă aminte că s’a ruinată ună tunelă lângă Mehadia şi împedecân-du-se comunicaţiunea cu România, îndată valorea cucii-
FOILETONtT.
Corespondenţă între I. Ghica şi V. Alexandri
(Scrisorea XX. După «Convorbiri literare.*)
(Urmare.)
«Ştii, Ştefanache, că de nu eram eu, prinţipulă Zamfiră, o păţeai, puiule, cu Mavrogheni? eu te am scăpată!«
La aceste cuvinte se scâlă unulă dintre jucătorii de ţintară şi-i dice cu vioiciune:
«Şi gândesc!, măi ticălosule, că tu l-ai scăpată? Mavrogheni era puiu de omă, mă 1 Ala când punea ghiara pe câte unulă, ca d’alde dumnelui, mă! îlă juca în labe cum jocă pisica pe şorece, mă! Ţinea cu săracii, mă! aşa se ştii tu, mă! Pe boerii îi strîngea de gâtă, mă!
numai ce-i autjiai: Miorc!.... ş’atâta le era, mă ! unde
în (piele lui se ve(p tu cerşitorii pe uliţe! îi strînsese pe toţi, mă! la spitală la dânsulă, şi-i ţinea pe bere şi pe mâncare, mă! Mi-aducă aminte că într’o nople era ună frigă, mă! de crepa lemnele şi petrele, şi i-a fostă milă de săraci, mă! să nu degere şi-a poruncită de le-a a-prinsă dece mângâie cu cărbuni ghiveci, mă! şi până în <puă nu mai sufla nieiunulă, mă! Şi să <peî tu c& tu l-ai scăpată pe dumnâlui?.... Ptuu!.... nu ţi-e ruşine o-brazului, omă bătrână, în t6tă firea! L’a scăpată Dum-netjău sfântulă, mă! că e mai puternică, mă!.,..«
Acela care vorbea astfelă era protejatulă Banului Ghica; era vestitulă Manea Nebunulă.
, Ai dreptate, Maneo! întrerupse Băltăreţu, ai vorbită ca ună omă cu minte; m’a scăpată Dumnecjeu şi sfântulă Spiridonă, făcetorulă de minuni.
—	Nu sunt eu numai de florile mărului prinţip dă Zamfiră ; când t’ei mai afla la strîmtăre, vino de-mî spune mie că te scapă.
—	Aşa! vorba aia, ştii, pănă la împăratulă te trece suflatulă*.... (pse celălaltă jucătoră de ţintară, care sta gânditoră cu ună bobă în mână, — ună spână cu trei fire de barbă, slabă şi sfrejită, numai pelea şi osulă de dânsulă, sbârcită şi bondocă, mititelă ca ună copilă, dar elegantă la haine, încinsă cu taclită şi purtândă ceasor-nică cu lanţă la brâu. Acesta era Sgabercea, făt-frumosă din curte dela Dudescu; elă adăogâ:
«Dar nu <pcî că eu era s’o paţă şi mai rău cu Mavrogheni! căşunase pe mine: ba nu! că să-mî dea fie-sa şi mai multe nu... Dar o luamă eu p’aia?!* şi începu să cânte de doră oftândă:
«Oh! Ilinco, moră!
—	Tăceţi din gură, nebuniloră, <pse ună logofătă, să ne spue conulă Ştefană cum a fostă când era să-lă arunce Mavrogheni de susă din Turnulă Colţii?
Aşa e nene Ştefane, întrebă ună fecioră de bo-ieră, că Mavrogeni era Arapă Negru, cu buza d’o palmă
şi cu colţii scoşi afară ca de mistreţă ? Dumneata l-a văcpită d’aprope; se dice că avea gură la ceafă, pe unde scotea osele când înghiţea mielulă nemestecată.
—	Nu e adevărată, coconaşule, răspunse ună logo-fetă bătrână; nu l’am vătjută eu când trecea cualaiu? Era omă ca toţi omenii, aiâta numai că avea dinţii de oţelă, uite, îi aducea sad cu rubiele şi cu icosarî, ii băga în gură, îi făcea prafă cu dinţii, ş’apoi îi înghiţea. Era 1 scrisă pe mâni şi pe piciăre cu slove turcesc! pe sub pele, tipărite cu erbă de puşcă ca să nu se lipâscă glon-ţulă de densulă. Ce a mai trasă paşa dela Ruşciucll pănă l’a omorîtă; numai cu iataganulă i-a putută veni de hacă!
—	Ci lăsaţi să ne spue nenea Ştefană cum a fostă când era să-lă arunce din clopotniţă,* repetă tenărulfl băiată.
Şi Băltăreţu începu povestirea:
«Era cam pela Vinerea mare, când me pomenescă pănă în cjiuă că mă chiamă Vodă; dică îndată de-mi pune şeua pe cală şi alergă la Curte. Mavrogheni sta la ferâstră; cum mă vede se dă josă în capulă scării, sare ca o maimuţă pe armăsară, par’că-lă văcJO, bată-ltl Dumnetjău! cu poturi scurţi pănă la ghenunchî, pioiorele gole în iminei, minteană fără mănici şi legată la capii turceşte. N’apucasemă să mă dau după cală, şi-mi (Jice: «Vino după mine!* şi o retâză la fugă la deală, d’abia
Nr. 153.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
ruzului s’a urcat O aşa de tare, încâtă sărăcimea sta să pâră de fome. Rară timpii e acela să nu fîă în piaţa Haţegului cucuruzii din România. Apoi in Caransebeşă cu atâtă mai vârtoşii nu lipsesce. In Haţegii veniau turme nenumărate de porci, der acum îmi spune unii ţărână că numai la vre-o 200—300 le mai e permisă să intre şi după aceea se interzice de a mai trece. Afacerea cu porcii dela Sfeinbruek a ajunsă şi la urechile ţăraniloră noştri.
Pre lângă necazurile cele multe ne mai îngreunâză situaţiunea şi oficialii noştri şi anume: Notarulă nostru nici nu şâde în cerculă lui, cu tote că ar trebui să şedă celă putină în una din cele patru comune, dâcă nu chiar In centru Are cunoscinţă corniţele supremă despre acesta? Amă dori să scimă paragrafulă acela de lege, care îi permite să şedă afară din cercă.
Mai încă una: Comuna Bonţarulă inferioră, fiindă în procesă cu muntele cu o familiă aristocratică numită Simeny, era să fie lipsită de elă pentru totdeuna, decă nu interveneu doi representanţt ai comunei, Dionisiu Raca şi Vidu Agliceriu, cari esplicândă poporului Iipsele ce pâte suplini ună munte, astfelă fură necesitaţi să-lă răscumpere cu 16,000 fl. v. a. şi o parte din pădurea de fagă să o folosâscă fostulă proprietară în decursă de 20 ani când va voi să o taiă. — Astfelă stămă noi cei de pe lângă ruinele Ulpiei Traiane. De altădată voiu mai scrie, că multe suntă de scrisă,	Severă.
-O-
l*artea economică.
Deşiu, 8 Iuliu 1885.
Adunarea din 19 c. a posesorilor primindă propunerea făcută de inspectorulă supremă de hotară Adalbert Kis, a luată conclusulă d’a aranja la tomnă oesposiţiune locală de prime şi struguri. S’a alesă o comisiune pentru facerea unui plană—proiectă, în persrinele d-loră Dr. Francisc Fekete Srilyom, ca preşedinte, Adalbert Kis, ca vice-preşedinte, Dr. Lazară Petco, Augustă A. Nicriră, Nicolae Oprea, Garol Csrir, Alesandru Szocs parochulă ev. ref., Andreiu Kovats inspectorulă de hotară şi; Francisc Dobay marele proprietară.
Hotarulă Devei tocmai acum ni se comaseză prin înţelâpta şi energica conducere a judelui Francisc, de Gyârfâ. Incâtă pentru sortea tniciloră proprietari atâlă judele câtă şi inginerii Ignată Lâszlri, Szent-j irmay, Lâzâr Farkas şi Antoni au dovedita inte-resulă recerută, dreptatea şi trită bună-voinţa, aşa încâtă se speră, că nici nu voră obveni de locă apelate. Nimenea nu credea în aşa ceva înaintea comasării, de-orece hotarulă nostru pe jumătate e periclitată de esun-dările Murăşului şi ale Cernei. Micii proprietari pănă la 20 jugăre, partea cea mai mare Români, cadă mai toţi in apropierea oraşului, în locuri neespuse. Dar despre acesta mai târcjiu. Destulă, că ne cade însutită de bine, când faţă cu şovinismulă de tote	ma* dă D-deu
omeni de inimă şi cavaleri ca judele amintită, carele îşi implinesce în consciinţă chemarea sa. Inima deschisă a muncitorului braţă română nu-i va şterge amintirea şi-i va fi recunoscâtoră în trită viâţa sa.
Deodată cu săvârşirea completă a comasării, Ia tomnă său la primăveră sistema culturei vechi a pământului va trebui să înceteze şi alta nouă, mai măiestrită şi aşa ^icândă de totă practică va trebui să se Introducă, dâcă nu vomă vrea cumva să ne ruinămă ; co totulă. Proprietarii inteligenţi români, dintre cari — ltiară Domnului — vre-o trei au o economiă frumu-
şică şi suntă de modelă, precum: în cultura viteloră nobile d. Nicolau Oprea, care produce cele mai fru-mâse şi nobile soiuri de vaci şi porci, Georgiu Nicriră părintele, care a Introdusă singurulă pănă în diua de a^î cu mare succesă instrumentele economice moderne şi cultura raţională a pământului; junele proprietară Augustă Nicriră, care e ună pomologă pasionată şi manipuleză vinuri, şi d. Dr. Lazară Petco, proprietară mare, ară avea chiâmarea să ţină poporului prelegeri practice despre reformele economiei moderne, a-prripe necunoscute ţăranului română.
Esposiţiunea dela trimnă, să sperămă, va îngriji, ca ţăranulă română să p6tă avea putinţa de a învăţa ceva. Onrirea şi demnitatea membriloră români din comitetulă aranjaloră, suntemă siguri, voră face cele trebuinciose, ca poporului să i se dee prelegeri practice cu acea oca-siune în limba lui, numirile să fie unguresc! şi românesc! şi în genere trită esposiţiunea să fie productulă fraţiloră Siamî, o conlucrare adevărată frăţâscâ. Dee Dumnezeu!
însoţirea de credită şi anticipaţiune „Hunedrira” înfloresce preste aşteptare, ratele încurgă regulată pentru solvirea obligaţiuniloră. Din consideraţiune cătră miculă capitală şi a marei cereri de bani şi cu scopulă ca mai cu semă ţăranulă să se prită ajutora, împrumutulă celă mai mare de aci înainte va fi celă multă de 100 fl.
Cu reservă şi regretă vină a denunţa totodată şi o veste compromiţătrire pentru d. preşedinte ală tribunalului reg. de aici, a d-lui Dr. Solyom Fekete Ferencz. Se scie cumcă funcţionarulă sub-alternă ală cărţii fun-duare de aici, maghiarulă Fornszek, ocupă de vre-o 6 ani postulă de secreteră ală casei de păstrare maghiare »Hunyad« din locă; amintitulă, omă diliginte, după ce şi-a făcută datorinţele în oficiu, şî-a mai ocupată timpulă liberă şi cu agendele casei de păstrare şi cu puţintică sa economiă, ce o are. Prea bine, onrire lui. Ceea ce a putută face ună maghiară Ia o bancă maghiară 6 anî— şi noi	că-i servesce spre onrire — conoficialului
română ală acelui tribunală, d-lui Alexandru Gzura, sub aceieşî condiţiunî, pre lângă o diliginţă esemplară şi purtare onestă, nu-i permită agendele ofîcirise, car! ară suferi (?), abia de-o lună încrice.
Se înţelege. Ună română, carele mănâncă pâne maghiară (?), nu pote ajutoră în rirele sale libere o întreprindere economică speculativă românâscă — pardon ! dacoromână — din carea s’ară pute cumpâra cu timpulă D-deu scie câte mii de arme sistema Da vi la.
Amă dori cu toţii, ca vestea de mai susă să nu se adeverescă şi eu suntă primulă carele îmi ceră scusele mele d-lui preşedinte ală tribunalului, pentru că am denunţată o faimă falsă încă înainte d’a se fi concretisată. Nici nu presupunemă aşa ceva despre d. preşedinte.
Aşa să fiă şi bine va fi.	Opincarnlfi.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.*) GASTEIN, 22 Iuliu. — Impăratulă ger-
manii a sositu erl săra în deplină sănătate.
LONDRA, 22 Iuliu. — Intre cabinetulii englesă. şi între cabinetulă rusii se schimbă de-peşl în continuu. Rusia a îmânatu propuneri nouă cu privire la punctele de litigiu.
------o------’
DIVERSE.
0 escursiune cu bilete pentru câni. — »Optă bilete de militari spre Frankfurt,* d<se ună sergentă şefului dela staţiunea R.— »Imî pare rău, domnule sergentă, der nu mai suntă*, răspunse şefulă de staţiune, »bilete de classa IlI-a n’o să voiţi, classa I şi classa II nu vă potă da.« — „Lucru fatală” — ,,Staţî, domnule sergentă, luaţi 8 bilete de câni. car! costă totă atâta ca şi biletele de militari, atunci trite greutăţile s’au înlăturată.” —„Adă încrice biletele!” dise sergentulă, le luă şi le împărţi între rîselele camaracjiloră. Gând fericiţii posesori ai bileteloră de câni în timpulă călătoriei voiau să în-cepă să latre, nu li se încuviinţă acestă plăcere, cu tote că aveau bilete de câni, totuşi militarii sciură să’ş! pe-trecă frirte bine în posiţiunea loră.
Unu mormonă. — Ună bogată comerciantă din Galaţi M. M...., tată a 4 fete tinere drăgălaşe, a primită acum câteva luni în casa sa pe ună june Americană, forte inteligentă şi distinsă, care i-a fostă recomandată cu căldură de ună corespondentă ală său. In d>ua ur-mătrire, diminâţa, amabilulă gentilomă se presentâ la M. M..., şi îlă întrebă câte ceva în unele cestiunî. — .Domnule, dise Americanulă cu solemnitate, iubescă pe fiicele d-vostră şi viu ca să vi le ceră în căsătoriă...*— .Cum?... tote patru!....« strigă tatălă de familiă. »D6r sunteţi nebună !...« — Nu, domnule... Sunt mormonă!...*
Werrdoh. — Doi provinciali intrară in »Cafâ Ba-uer* din Berlină. Pe când ei, orbiţi de strălucirea ce li se înfăţişa, se aşezau la o masă, le răsună la urechi încurcata întrebare: — ,Ce poftescă domnii? Melange seu Negru ?« Confuşî se uitură unulă la altulă, nepri-cepândă de locă întrebarea chelnărului, pentru că n’aveu nici o cunoştinţă de filologia cea modernă a chelnăriloră. Totuşi se reculeseră iute şi se rugară ca să li se dea timpă de gândită. — >Ce să luămă?* se întrebară ei. Atunci strigă ună domnă, care şedea la o parte: Chelnării, verre d’eau!* şi îndată aduse celă chemată ună pahară, cu ună conţinută albă şî transparentă.—»Aha«, cjiseră amândoi, .să probămă şi noi odată acâsta.* — »Chelnără, adă-ne şi nouă aşa ceva!«—»Ce voescă domnii?* — »Na, ună pahară de acela cum aţî adusă acum acelui domnă.* — »Nu înţelegă, d^ nimică* — »Na, la dracu, ună pahară Werrdoh!* Zîmbindă dispare chel-nărulă şi aduce îndată lucrulă dorită pe masă înaintea domniloră. Aceştia gustă şi apoi se uită unulă la altulă. —»Cum îţi place?* întrebă unulă.—.Hm!« răspunse ce-lălăită, >eu credă, că trebue să bea omulă multă, pentru a’i cunrisce gustulă*. După ce au golită paharele chemară pe chelnără. — »Ce costă?* întrebară ei. — ,0, acesta nu costă nimică,* fu răspunsulă. — »Acâsta nu costă nimică? Nu, amiculă meu, rău ne cunrişteţî. Noi nu suntemă Nassovienî.* Cu cuvintele acestea puse unulă chelnărului o marcă în mână şi amândoi părăsiră localulă. Eşiţî afară, d*se unulă:—»Decă n’aşă fi audită apriată, că am băută Werrdoh, aşă fi credută că este apă.*
Rectificare. — La scirile telegrafice din nu-mărulă trecută (152) rândulă 6 este a se ceti: .Nu se pote abate nici dela direcţiunea* ş. c. 1. în rândulă ală 15*lea în locă de »prescriere* este a se ceti »pro-scriere;* 6r în rândulă 29 este a se ceti: »să nu fie începutulă, ci încheierea studieloră academice;* în rândulă 31 este a se ceti: superintendentulă....
Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
ţineamă de dânsulă. D’odată vădă că se opresce la | Colţea, descalieă, intră în biserică, se închină la tote icri-nele, şi când să esă stă la uşă şi mă întrebă răstită: •Trimis’ai haraciulă la Prirtâ?* Eu îi răspunsei: »Da, Hâria Ta, dar n’am găsită mahmudele şi am fostă silită ie am pusă de-a topită nişte scule de aură şi totă ar-câte le aveam lăsate de unii şi alţii amanetă la Imine, le-am făcută bulgări de aură şi de argintă şi i-am inmisii la Stavracolu ca să-i bată la tarapanâ cu tură de mahmudele şi beşlicî. Aşteptă din cesă în câsă să pice cu ţidula paşii dela Rusciucă. — Aferim! îmi bătându-mă pe spate, vino susă să mănânci cu mme.* Şi-o ia la fugă pe scara clopotniţei. Mă suiam ■iopă densulă gâfâindă, mă gândeam la c astea cea mare a care am ajunsă şi la căştigulă ce era să-mî aducă îeirea când s’o duce vestea prin tergă că am mâncată a Vodă la mesă. Gând ajunserămă susă de totă d’asu-Ki clopotului celui mare, de unde vedî omulă josă numai câtă o vrabiă, d’odată mă chiamă lângă densulă la ) ferestrue, şi-mi dice: »Ia te uită de ic!; multă e pănă jSJ? — Multă, Măria Ta, îi răspunse-i, de ar căde ci-wa d’aci, ar fi vai de elă; nici prafulă nu s’ar alege «densulă. — Ştii c’am visată pe sfântulă Nicolae adî-fcte? îmi (Jice rîdendă. — Eşti bună la(Dumnedău, ■fina Ta, şi d’aia a venită sfântulă să te vadă. — Aşa Adâ şi eu, îmî d^e uitându-se în ochii mei, dar nu ştii
că mi-a c^isâ să te asvârlă d’aicea josă.« Gând am audită aşa, am îngheţată; mi s’a tăiată picirirele şi mi s’a muiată vinele, de era să cadă, fără să mai m’arunce cineva. Sciam că era în stare s’o facă, fiara ! Când audă încetişoră ună glasă că-mî dice la ureche: , ţ)i-i că ai i visată şi tu pe sfântulă Spiridonă, ţi-a cerută să-i aprind! |o făcliă de cinci dăcî de pungi de bani şi că de te-o a-Jrunca după ferâstra aia, mori, şi rămâne sfântulă fără Iluminare.* Acelă care îmî şoptea aceste cuvinte era Sava Arnăutulă. Repetai şi eu vorbele lui ca papagalulă, clănţănindu-m! dinţii în gură de frică. »Ei, dacă e aşa, îmî dise atunci Mavrogheni, trimite pe Sava să-i cumpere făclia.* Muiai condeiulă în călimările dela brâu, scrisei zarafului meu din hanulă Sfântului Gheorghe şi peste o jumătate de ceasă, Sava se întrirse cu o luminărică de trei parale; mi-o dete în mână, făcu cu ochiulă lui Vodă şi ne deterămă josă binişoră cu toţii din turnă. Eram mai multă mortă decâtă viu. Cum am ajunsă acasă, am eădntă la aşternută şi am zăcută trei săptămâni de gălbinare.
—	O sfecliseşi, dise prinţipulă Zamfiră.
—	Ce o sfeclise, mă! n’aud! că era galbenă ca turta de câră! Nu ştii tu ce e gălbinarea, mă! faţa morcovului, mă! întrerupse Manea, şi Sgaberbea adăogâ:
—	ţ)i mai bine ca galbenii olandezi; Mavrogheni
îi trăgea sufleţelulfi de sfriră._____________________________
—	Toţi boerii să mriră, numai Manea şi Banulă Ghica se trăescă, mă! striga de-odată Manea bătândă cu pumnulă în laviţă, şi se scula cântândă cânteculă lui favorită :
.Zon zon fivrilzon:...*
.Ci tacă-ţî gura, nebunule, ripostă supărată prinţipulă Zamfiră, nu ţi-am mai spusă de o miiâ de ori că Fi-lipescu e mai mare?
—	Nebună eşti tu, măi păcătosule, îi respunse Manea. Ce adecă pentru că-mî dice mie Manea Nebu-nulă? da nu ştii tu, mă! că-mî dice aşa, tocmai pentru ci nu sunt nebună, mă! cum îţî d>ce şi ţie prinţipulă Z imfîră tocmai pentru că nu eşti prinţipă, mă! Banulă Ghica să trăescă, mă! srirele să-mî fie cu bine, âr luna s’o mănânce vârcolaciii, mă ! Mavrogheni ţinea cu Turculă, mă! Dela Turcă belşugă, er dela Neamţă caliciă; Neam-ţulu umblă totă cu Ucigă-l-trica în buzunară, mă! serile focă şi panglice pe naşă, mă ! merge cu chinele la pa-talie călare pe porcă, mă! Franţuzulă în sboră pe susă ca paserea şi Englezulă ca raţa pe apă, âr Muscalulă porcosă, cu rîtulă d’ună cotă, mă! în tote alea îşi bagă botulă. Voia la Dumneata ca la banulă Ghica! nu ştii tu, mă! că de n’ar fi nu s’ar povesti, mă!
(Va urma).
Nr. 153.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
{Jurată u la bursa de Viena
din 20 luliu st. n. 1885.
Bursa de BucurescI.
Cota oficială dela 2 luliu st v. 1885
Cursulu pieţei Braşovu
din 21 luliu st. n 1885.
Rentă de aurii 4% ... 9855 Rentă de hârtiă 5%	. . 92.70
împrumutul# căilor# ferate
ungare................148 70
Amortisarea datoriei căilor# ferate de ost# ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.40 Amortisarea datoriei căilor# ferate de ost# ung.
(2-a emisiune) . . . .123. Amortisarea datoriei căilor# ferate de ost# ung.
(3-a emisiune) .... 108.50 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.— Bonuri rurale Banat-Ti-
miş#..................101.75
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.75
Bonuri croato-slavone . . 102.-— Despăgubire p. dijma de
vinii ung............... 97	50
Imprumutulii cu premiu
ung....................11950
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.90 Renta de hărtiă austriacă 82.50 Renta de arg. austr. . .	83.50
Renta de aură austr. . . 109 — Losurile din 1860	. . . 139.50
Acţiunile băncel austro-
ungare..............  .	869 —
Act. băncel de credită ung. 290. Act. băncel de credită austr. 284.60 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei.............. 5	88
Napoleon-d’orI............9.89	V,
Mărci 100 împ. germ. . . ; 61.30 Londra 10 Livres sterlinge 124.96
	Cump.	vând.
Renta română (5°„). . . .	89	891/.
Renta rom. amort. (5°/0) . .	93	93\'2
» convert. (6°/0) . .	89	89»/i
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	30	32
Credit, fonc. rural (7°/0) . .	101	101V
* „ „ (5°/o) ■ •	85	85
» * urban (7°/„) . .	98V*	99V*
* • . (6%) ■ •	91	92
* . » (5°/o) . .	83 »/.	833/4
Banca naţională a României	1260	1270
Ac. de asig. Dacia-Rom.	292	294
« » » Naţională	230	235
Aură		iov*	10
Bancnote austriaee contra aură	2.04	2.05
Bancnote românesc! . Argint românesc . . . Napoleon-d’orî ....
Lire turcesc! ..........
Imperial!...............
Galbeni.................
Scrisurile fonc. »Albina* Ruble Rusesc! .... Discontulă	*
. Cump. 8.82 1	feriţi	. 8.84
. » 8.70		8.75
. » 9.84	>	9.86
11.16	A	11.20
. » 10.10	»	10.15
. » 5.84	A	5.87
. » 100.50	j»	101.-
. » 122.	»	123.5
. 7—10 % pe	ană.	
Mt'Niimere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potâL cumpăra în tutungeria lui I. Gross.
Nr. 668—1885.
Edietu.
Maria Ghimbăşianu din Zărneştî a intentată procesă divorţialu contra bărbatului sSu Nicolau Georgiu Scurtu gr. cat. din Tohanulă vechiu, carele o a părăsitu cu necredinţă.
Inse ubicaţiunea Inetului nu e cunoscută şi aşa acţiunea nu i-sa potutu intimă.
Deci Nicolau George Scurtu prin acesta este provocată şi citată ca în termină de unu ană dela prima publicare a edictului să se presenteze la subscrisulu, alt-mentre se va da cursă liberă procesului intentată şi Inetulu va fi suplinită prin curatoră ad actum.
Presidiulă for. mot. gr. cat. de I Inst. a Vicariatului Făgăraşului.
Alexandru Micu m. p.
Vicariu foran. gl. a Făgăraş, şi
3—3	preşed. for.
Nr. 4867—1885.
Publieatiime.
*)
Să aduce la cunoştinţa publică, cumcă precumpărarea (precupeţitulă) bucateloră este cu t6tă stricteţa oprită, prin urmare fiecărui este interzisă de a cumpăra dela persănele, ce vină cu bucate la tărgulu de săptămână, bucate pe uliţe său pe drumuri, în birturi său case private în său afară de barierele tacsei de pavagiu, oprindă aceste persăne dela mergerea la târgulu de săptămână.
Totu de asemenea este interesă samsa-riloră cumpărarea, făcută pe sub mână, de alte articole, precum: ouă, pasări, păme, legumi etc, în (Jilele tărgului de săptămână înainte de 10 6re.
Călcarea acestoru disposiţiuni se pedep-sesce în sensulă ordinei de târgă cu o pedăpsă în bani pănă la 10 fi. şi în casă repeţitu chiar cu o pedăpsă în bani pănă la 50 fl. v. a.
Braşovă, în 9 luliu 1885.
3—3 CĂPITĂNATULtJ ORĂŞENESCO.
Publicaţi une
Târgulă de ţără celă mai aprăpe a „St.-Ilietf în comuna B.-Lipova comitatulă Timişărei se va ţină în 26 Iulie a. c. st. nou.
Tergulă de vite însă se va începe cu 2 (Jile mai înainte.
Lip o va, în luliu 1885.
ANTISTEA COMUNALA.
^@e@@eeeeee@6oe@o@6$(
La filiala Albinei în Braşovă se p6te
aplică ună practicanţii, care po* sede cunoscinţe comerciale. Cererile instruite cu documente suntu a se adresa cătră Direcţiunea filialei celă multă pănă la 5 Augustă a. c.
1-3
Mersul ti trenurilorU
pe linia l»re<leaHi«Bii<lapesta şi pe linia Teinşfi«Aradii-lSndape»ta a c&lei ferate orientale de statfl reg. nng.
Predealil-Budapesta
BucurescI
Prede&ltt
Timiş#
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorod#
Haşfaleu
SigUişâra ^
Elisahetopolc
Mediaş#
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăci unei#
Tciuşft
Aiud#
Vinţulfi de sus#
Ui6ra
Cucerdea
Ohiristt
Apahida
(
Clnşiu
Nedeşdu Ghirbău Aghirtş#
Stana Hniedin#
Ciuda Bucia Bralca R6v
Mez/i-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-peuta
Viena
12.37
2.58
6 00 6.35j 3,00|
A_~1
9.t8 10.31 12.07 2.10 2.45 8 O0|
da nnrvto
12 59 4.45
10.05
10.50
Biulapesta—Predealîl
8.22J
10.30
Fredealu
BucurescI
6.05
«nnirt «file dintre liniile er6se.
Trena de ersone	! Trend jaccelerat 1	Trenă omnibns	Trena omnibus		Trenu omnibus	Trenu accelerat	Trena omnibu	Trena b de persâne	Trend omnibus
.	500	7.45		Viena	6.47	7.15	3.15	I	l 	
—	9 45	12.50	—	Budapesta		1.45		6.20	8.0 J
	9.47	1.09		Szolnok	i 10.37	3.41	7.22	9.11	11.4*
—	10.11	1.40			P. Laddny	| 1.44	5.21	1 8.27	11.26	2.3 L
		10.44	2.27			Oradea mare	5.33	6.41	—	1.28	—
6.22	10.51	2.55		Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	
7.01	11.18	3.38		Fugyi-Vâsârhely		—	9.59	211	—
7.33	11.36	4.17			Mezo-Telegd	—	7.14	10.28	2.31	—
8.01	11.51	4.47				Râv	—	7.42	11.36	3.18	—
8.45	12.23	5.42			Bratca	—	—	12.10	3.41	—
10.10	1.19	7.37	_	Bucia	—	—	12.43	4.01	—
10.29	1.30	8.01			Ciucia	—	8.31	1.31	4.26	—
10.39	1.37	8.21			Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
11.19	2.05	9.05	—	Stana	—	—	3.29	5.27	—
11.54	2.25	9.43			Aghiriş	—	—	4.00	5.50	—
12.12	2.36	10.02			GhirbSu	—	—	4.18	6.02	—
12.56			6.20			Nedeşdu	—	—	4.38	6.24	—
1.30	3.13	6.59			fllnşin |	—	1001	5.05	6.43	—
1.45			7.15	■			12 05	10.16	—	708	—
2.11	3.40	7.43			Apahida	12.31	—	—	7.26	—
2.55	4.01	8.29			fihiris	2.16	11.24	—	8.51	—
3.17	—	8.55	—	Cucerdea |	3.12	11.43	—	9.31	—
3.21	—	9.04	—		3.32	11.45	—	9.43	—
3.31	4.24	912			Ui6ra	3.41	—	—	9.51	—
4.09	4.49	10 23			Yiaţultt de sus#	8.50	—	—	9.58	—
5.36			12.32			Âiudfl	4.25	12.08	—	10.24	—
5.56	5 56	12.59	—	Teiuşă	4.50	12.22	—	10.44	—
6.08	6.08	—	8.00	Grăciunel#	5.41	—	—	ti 28	—
6.29			_	8.34	Blaş#	6.Q>>	12 57	—	11.44	—
6.45			—.	8.59	Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
7.00	—			9.34	Copşa mică	7.00	1.27	—	12,36	—
7.26				10.16	Mediaş#	—	1.45	—	1.22	6.01
7.48	7.14			11.04	Eiisabetopoîe	—	2.06		1.56	6.40
8.28	7.43	—	1217	Sigişâra	—	2.31	—	2.34	7.20
8.47				:	12.47	Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
9.06					1.21	Homorod	—	3.48	—	4.41	10.05
9.26	8 22	—	2.05	Agostonfalva	—	4.19	—	5 30	11.02
10 01	8.48	—	3.08'	Apatia	—	4.34	—	6.03	11.3'
10.20	.			3.391	Feldidra	—	4,53	—	6.35	12.14
10.30			3.55	D X (	—.	5.20	—	7.14	1.09
10.37	9.13	—	4.0 ^	braşovă ^	—	5 3	—	-	1.50
6.07 6 32 7.30 11.35
3.23
4.56
9.4(
Teiuşft-Aradîi-Budapesta
Btidapesia-AradA-TeiuşA.
A rad A-Timiş Ar a
Aradft
Aradulă nou
Nămeth-Sâgh
Vinga
Orczifalva
Merczifalva
TimişAra
Trenii
omnibns
6.00
6.25
6.50
7.19
7.38
7.56
8.42
Trena fie pera6ne
Trenfl de persfine
	Trena omnibus	Trenu omnibus	Trenu de persone		Trenu de persdne	Trenu acceleratu	Trenfi omnlbtu
Teiuşft	11.09	-	3.56	I Viena	11.00	7.15	—
Alba-Iulia	11.46	—	4.2?	Budapesta	8.05	; 1.45	8.00
Vinţulă de josă	12.20	—	4.53	Szolnok J V	11.02	3.44	1140
Şibotă	12.52	—	5.19		11.12	4.02	1200|
Orăştia	1.19	—	5.41	Aridă	337	7 53	f>.?6|
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4 13	—	blft
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.F||
Branicica	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00]
Ilia	3.36	—	„7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3 50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4,25	—	8.12	Bârzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.50
Radna-Lipova	6.57	6 14	1023	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	ia37	Branicica	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Aradft	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
Szolnok j	2.39	12.00	4 51	Şibotă	10.43	—	12.53
	3 16	12.14	5.10 !	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10 i	2.10	8.16	Alba-lnlia	11.19	—	
Viena	-1	8.00	6.05	TeSuşA	12 05	— 1	2.24
12.55 1.21 1.46 2 18 2.36 253 8.40
8.25 8.36 8.54 9.13 9 25 9 36 10.06
T i m iş Ar a- Ar ad A
	Trena de persfine	Trena de persfine	Trenu omnibus		Trena omnibus	Trena oimiiims	Tren5 de peri.
TimişAra	6.07	12.25	5 00	Pelroşeui	6 49	9.33	5.28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	b.U<i
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	1054	6.45
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	1137	7.25
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12.17	802
HUSmerla (Piski) roşeai			
	Trenu de	Trenă	Trenî 1
	persdne	omnibus	omnibui
&imeria	63 )	11.50	m
Streiu	7 05	12.27	3.00
Haţegă Pui	7.53	1.19	3,49
	8.46	2.10	4.K
Crivadia	9.33	2.57	5.28
Baniţa	10.11	3.35	b.07
P etroşeul	10.43	4.04	fv9[
PetroşeuX—Si Mieria (Piski)