RED ACŢIUNEA ŞI ADM1NISTRAŢIIJNEA :
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
ANULO XLVIII.
SC PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA" IESE IN FIECARE ţ>I.
Pe unii anii 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anfl 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANUNCIUBILE:
Oseriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlaorT nefranoate nu ao prlmeioO. — ■anuioripte nu se rotrămltu.
NK 151
Luni, Marţi 9 (21) Iuliu.
1885.
flraşovH, 8 (20) Iuliu 1885.
Credemft a aduce unu serviciu cetitorilor^ precum şi causei nâstre, reproducându mai josu unii importanţii articulii alii farului vienesu „Neue freie lJresse,“ în afacerea desfiinţărei juriului din Sibiiu.
Acestă.	condamnă categoricii măsura
luată de guvernulii ungurescu şi judecata lui este în împrejurările de adi de îndoită valâre pentru noi , fiindcă păn’acuma „ Neue freie Presse“ s’a distissă prin conivenţa ei cu politica suprematistă a d-lui Tisza.
Amu ajunsu însă vremea ca măsurile ce le ia guvernulii nngurescu faţă cu naţionaliţăţile să pună în uimire pănă şi pe suprematiştii nemţi. Dovadă că stâua d-lui Tisza începe a se întunecă.
Eată ce scrie „Neue freie Presse“ sub titlului „Juriulă din Sibiiu“ în numărulil dela 18 ale curentei:
„Ministrulii de justiţiă ungurescu d. Dr. Pauler n’a întâmpinată de mulţi ani atâta laudă şi recunoscinţă, ca de-o săptămână încâce. Fâia oficială ungurescă dela 8 Iuliu conţine ordonanţa ministrului de justiţiă, prin care se casăză juriulă pentru delicte de pressă din Sibiiu şi cu agendele lui se însăreinăză tribunalulă din Cluşiu, şi dela publicaţiunea acestei măsuri d. Dr. Pauler este pe calea cea mai bună de a-şi reîmprospăta popularitatea multă slăbită. Foile unguresc! tă-mâiâză pe ministrului de justiţiă şi glorifică ordonanţa lui, ca o făptă naţională. “
„In realitate ordonanţa câştiga o mai mare însemnătate prin tendenţa, ce i-o atribuescă en-tusiasmaţii comentatori. Din comentarele lorii aflâmu, că cei din Pesta suntă forte nemultămiţi cu verdictele juriului din Sibiiu şi că li se ia în nume de rău juraţiloră saşi Sibieni, că n’au condamnată, ci au achitată redactorii români a-supra cărora procurorulă a ridicată acusaţiunea pentru aţîţare în contra statului ungară şi în contra naţionalităţii ungare. “
»Saşii să nu m d pronunţe în viitorii verdicturî a-supra ţărei ungurescî, er fundatorii patriei daco-române sS nu se mai potă basa de aici încolo pe alianţa loră cu Saşii, ei potă fi din contră siguri, că în viitoră voră fi închişi pe basa unei sentinţe legale şi pentru revoluţiunea ce-o facă pe hârtiă.«
Aşa a esplicată „Peşti Naplo“ scopulă şi însemnătatea ordonanţei, şi organulă specială ală guvernului ungurescă a credutîi de bine de a reproduce acâstă voce, ca dovadă că guvernulă întimpină aprobarea tuturoră cercuriloră maghiare.
„Va concede ori şi cine, că nici celui mai aprigă contrară ală guvernului ungurescă nu i-ar fi fostă uşoră a dă măsurei acestuia uuu ca-racteru mai odioşii decâtă cum s’a întâmplată acesta aici. Isbucnirea neînfrânată a şovinismului din timpă în timpii şi îngrijirea din causa progreseloră Românismului în Transilvania, clarifică în destulă motivele politice ale ordonanţei şi ale primirei ce a întâmpinat’o ea din partea pressei ungurescî.
„Ungurii trăescu în idea falsă, că mişcarea naţională între Români s’ar putâ opri sâu chiar suprima, dâcă s’ar întrebuinţa represiunea de drepţii penală în contra loră, şi de aceea judecătorului legală de pănă acuma în afaceri de pressă, i se sustrage iudicatura, de aceea se des-fiinţ&ză tribunalulă de pressă din Sibiiu, Saşiloră ardeleni li se ia directă dreptulă de a funcţionâ ca juraţi şi juraţiloră din Cluşiu li se adresâză provocarea de a pronunţa verdicte condamnatâre în contra (jiariştiloră şi scriitoriloru români, ce se voră înfăţişa dinaintea forului loră.u
„Erăşî se arată aici fatala apariţiune, câtă
de puţină trainică este memoria popâreloră pentru propriele loră păţanii şi câtă de slabă este înclinarea loră de a ţine simă de învăţăturile istoriei. Abia suntu 20 de an! de când în Ungaria erau tribunale de pressă militare şi nu trecea săptămână, ca să nu fi fostă condamnaţi şi închişi Ziarişti. Putut’a acâstă persecuţiune să oprâscă în locă evenimentele şi să împedice restituirea constituţiunei ungare? N’au devenită din contră martirii, ce i-a creată provisoriulă, cei mai înverşunaţi contrari a-i acestui sistemă? In sentimentele naţiuniloră însă nu face nici o deosebire, dâcă ele portă o luptă legală pentru con-stituţiune sâu dâcă scopulă nisuinţeloră loră este utopică. Dâcă poporală română în ădevăru ur-măresce scopuri, cari suntu duşmane ideii de stată ungare, atunci verdictele condamnatâre ale juraţiloră maghiari din Cluşiu nu-lă voră abate dela aceste scopuri, din contră modulă cum se facă posibile aceste verdicte, voiu produce numai nouă amărăciune.
Ordonanţa ministrului de justiţiă Dr. Pauler ne mai arată, că în Ungaria nu se măsură cu aceeaşi măsură. Se admitemu că guvernulă ungurescu ar avâ causă de a se plânge în contra juriului din Sibiiu, să admitemă că unele verdicte ale jlui n’au corăspnnsă aşteptăriloră îndreptăţite ale acusatorului publică: dâr âre aşa ceva numai în Sibiiu s’a întâmplată ? Nu au fostă achitaţi agitatori panslavişti şi de juriulă din Pojună (Presburg) ? N’a achitată âre juriulă din Pesta în nenumărate caşuri nisce acusaţi, cari aii făcut propaganda cea mai estremă socialistică ? N’au fostă ani întregi verdictele juraţiloru din Peşta în procesele de injurii sinonime cu refusa-rea justiţiei? 6re câtă vreme să fi trecută de când d. Tisza a declarată în parlamentă, că nici unu omă de trâbă nu mai pâte să ’şi caute dreptulă înaintea juraţiloru? Şi âre n’au fostă juraţii capitalei ungare aceia cari au achitată pe Iuliu Verhovay, când într’ună aiticulă privitorii la toastulu ce l’a ţinută Impăratulu pentru Ţa-rulă, în Caşovia, a slobozită ună legionă de vătămări în contra regelui încoronată ală Ungariei ? Venitu-ia în minte atunci cuiva de-a cere sâu chiară de a ordona, ca să se strămute juriul din Peşta la Turocz-Szt-Marton sâu la Neoplanta ! Nisce slugi prea plecate vorbâu pe atunci ce e dreptă de o restrîngere a competinţei juriului, în fine însă a învinsă prudenţa şi juriulă de presă a rămasă neatinsă. In Sibiiu însă, pentru că câţiva deputaţi din stânga estremă strigă şi ţipă asupra unoră verdicte se procede la casarea juriului, nu se delegâză cumva pentr’ună casă anumită ună altă tribunală ci se substitue în loculă juriului săsescă ună juriu maghiară. Cine pâte afirma că aici s’ar măsură cu aceiaşi măsură ? D-lui Dr. Pauler ’i place a’şi înfrumuseţa discursurile sale cu citate classice; nu ’şi aduce aminte de regula juris a lui Paulus: „In omnibus qui-dem, maxime tamen in iure, aequitas spectan-da est“.
Fâia vienesă 4*ce ma,i departe, că suntă mai mari acusările ce se potă aduce în contra tribunaleloră ordinare şi învăţate ale Ungariei, decâtă acusările aduse în contra juriului de pressă. Diferite procese au dovedită acâsta. Apoi înclieiă aşa :
Nu se potă acusa curţile cu juraţi, fără ca să se desfăşure întrâga cestiune despre calitatea tribunaleloră. Bine fâcă dâr Ungurii că nu se gândescă la desfiinţarea curţiloră cu juraţi j schim-bulă ar fi prea de totă rău. Dâcă însă voescă să susţină juriulă de pressă atunci ordonanţa d-lui Pauler în contra tribunalului cu juraţi din Siibiu nu este nici politicesce prudentă, nici dreptă.
-----o ——
Strămutarea juriului din Sibiiu şi pressă germană.
«Naţional Zeitung* din Berlin Nr. 412 din 15 Iuliu scrie următârele I
«Maghiarii s’au făcută vinovaţi de o nouă duş-măniă faţă cu Germanii din Transilvania. Juriulă germană din Transilvania s’a casată, fiindcă deună(jile a achitata o foiă română, care îi atacase aspru pe Maghiari şi provocase pe Germani şi pe Români la o conlucrare comună şi energică în contra preponderanţei maghiare. Acestă măsură luată contra Germaniloră din Transilvania produce cu atâtă mai mare impresiune, că despre o reorganisare a jurieloră maghiare, ale căroră verdicte Tisza le-a supusă unei critice severe, pănă acum celă puţină nu s’a vorbită nimică.
-----O------
SOIRILE PILEI.
Ocupându-se de scirea, că în Cluşiu va apârâ ună (jiară română — fie şi maghiarofilă, — „Ellenzâk“ scrie într’ună articulă de fondă: ,,In acestă oraşă românismulă îndrăsnesce a cugeta la întemeerea unui (jiară română! Ce însemneză acăsta? In adevără noi nu amă pute da ună^respunsă mai strobitoră clevetiriloră ce ni se a-runcă din tabăra agitatoriloră români şi saşi prin neauzitele scornituri despre şovinismulă maghiară, apăsările maghiare, maghiarisarea forţată înstrăinând ă simpatia străinătăţii civilisate şi silindu-se a strecura printre cetăţenii nemaghiarî ai acestei patrii ura împotriva na-ţiunei ungurescî... Căci unde naţionalităţile se potă des-volta şi se desvoltă în aşa măsură, încâtă să cugete numai la o astfelă de întreprindere literară în mijloculă şi inima rasei domnitâre, în o astfelă de ţâră cu astfelă de instituţiuni constituţionale numai drăcâsca răutate şi orba nebuniă pote vorbi despre apăsările Unguriloră“: „Kronstăr Zeitung“ observă forte bine la acestea: „Afirmaţiunile lui „Ellenzâk44 suntă chiară o dovadă despre adevărata esistenţă a şovinismului maghiară. E ceva ne mai pomenită a Zice, că e neauZită îndrăsnâlă dâcă Românii voescă să întemeeze ună 4iartk română într’ună comitată cu poporaţiunea precumpănitâre română, deşi într’ună oraşă unde precumpănesce elementulă maghiară. In BucurescI şi în alte cetăţi străine apară Ziare maghiare fără a fi împedecate şi Românii să nu potă scote în patria loră ună tjiară română! Abia îţi vine să creeji!
—0—
Adam Muller, poetă germană din Budapesta, scrie următorele referitoră la cunoscuta procedură a lui Jokai de-a mări prin vinderea autografeloră sale fondulă reuniunei de maghiarisare din Cluşiu :... „Romancierulă maghiară numai prin critica germană s’a făcută mare; e mai setosă după aprobarea cetitoriloră germani, decâtă ori care altă scriitoră străină... „Sehulverein^-ulă germană să ia învăţătură din procedura Iui Jokai, să roge pe scriitorii nemţi să’şi vemjă şi ei autografele în favorulă lui. Acâsta ar fi celă mai vrednică răspunsă la pro-cederea duşmănosă a lui Jokai, procedere care e totă odată şi nerecunoşcinţă faţă de poporulă germană.4,
—0—
Căpitanulă Mihailă Cimpoca dela regim. 51 de inf. e transferată pe spesele proprii la regim. 69 de inf.
—0—
Cetimă în «Biserica şi Şcâla*: «Ună plugară de ai noştri din Pecica-română cu numele Constantină Imbrone a cumpărată în anulă 1882 pre teritorulă oraşului Aradă, în partea de cătră Pecica, ună complecsă de pămentă în mărime de preste 100 de jugăre dimpreună cu mai multe dependinţe şi rechisite de economiă. Totă numitulă plugară a mai cumpărată filele trecute ună pământă împreună cu dreptulă de regale dela bir-tulă din drumulă ce merge dela Aradă spre Pecica, numita Sl. Tamasiu, dela ună posesoră ovreiu cu preţulă de 18,000 fl. v. a. Felicitămă pre acestă harnică plugară şi dorimă, ca să-lă imiteze pre acâstă cale mulţi e-conoml de ai noştri.«
—0—
S’a încuviinţată ună concediu de şâse luni loco-
tenentului^Valeriu Bologa dela regim, de căi ferate şi
Nr. 151.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
telegrafe, cu locuinţa în Sibiiu, trecându-se în statulîi supranumerară.
—0—
Junimea română din Reghină şi jură va întocmi o petrecere de veră în Augustă n. în promenada din Re-ghinulă-săsescă, în folosulă şcolei române de acolo, sub patronatulă d-niloră: Basiliu Raţiu protopopă, Patriciu P. Barbu advocată, Dr. Alesandru Geuşianu medică. Inceputulă la 5 ore p. m. Preţulă intrăiii: pentru o per-s<5nă 1 fl. v. a., pentru o familiă 2 fl. v. a. Ofertele mărini mose se voră cuitâ pe cale diaristică.
—Clin 19 Iuniu n. s’a îmormentată în Graţă preotulă gr. or. militară George de Boit oră, născută la 1804 în Aradă. A servită în armată 50 de anî, fiindă decorată cu crucea de aură pentru merite, cu medalia de răsboiu şi cea a papei Pius IX.
—0—
,L’lndependance roumaine® este informată că, în urma conflictului ce s’a produsă la fruntaria austro-un-gară la punctulă Nehoiaşî (Buzău), guvernulă română a adresată o protestare la Viena. Se Z’’ce că ancheta ordonată de guvernulă austro-ungară a constatată o vio-lare de teritoru din partea soldaţiloră români.
—0--
„ Newyork-Herald« dela 27 Iuniu vorbesce despre sensaţionalulă succesă, ce l’a obţinută ună cântăreţă română anume Salvineanu, pe scena operei din Boston.
------O-------
De lângă Someşulă rece, 4 luliu st. v. 1885.
Calea ferată BetleanQ-Bistriţa. — O mişcare, — Maghiarismul^ şi oficiele poştale. — Balulă românescă din Betleană şi frăţietatea dintre Românii şi Uugurii de acolo. — O gratulare. —
«Prin o atitudine energică impunemă duşmaniloră drepturiloră n6stre«, aşa scria mai deunăzi Sentinela română din nordulă Transilvaniei. Acesta adevără evidentă lasă îndestulire după sine, atunci când este practicată şi din contră are urmări funeste pentru aceea, ce n’au curaj ulă de a-lă susţine. Dar se vorbescă faptele.
Facerea calei ferate se urmeză cu mare diliginţă şi pe linia Betleană-Bistriţa, şi fiindcă eu tomai acuma facă o escursiune prin aceste părţi, nu potă trece cu vederea nici faptele ce se petrecă în sînulă poporaţiunei de pe aci din acestă incidenţă. Fii de inimă şi inteligenţi ai poporului — împrăştiaţi în lumea largă — lipseau cu toţii de pe aci când s’a începută lucrulă prin hotarulă loră. Ună omă orî doi, cari ar fi avută voia să apere drepturile poporului, s’au aflată singuri şi isolaţî, ca comandanţii fără de armată. S’a tăiată deci şi pe aci crucişă şi curme^işă moşia Românului, fără a fi fostă întrebată cineva şi fără a-i se fi rebonificată dauna ee-i se face în propriulă său bună. In faţa unei aşa stări de lucruri, ore cu ce inimă au fostă şi cum nu s’au sciută uni toţi bărbaţii luminaţi de pe aci, ca să nu lase popo-rulă la disposiţiunile arbitrare a unui consorţiu seu încai ale unoră întreprinzători neconscienţioşî ? Decă înterprin-dătorii calei ferate n’au întrebată pe nime, trebuia să fiă ei întrebaţi din partea poporaţiunei şi respective din partea acelora, ce sciu şi trebue să-şî cundscă drepturile de cetăţeni ai unui stată, pentru a cărui esistinţă îşi sacrifică eu credinţă nestrămutată averea şi sângele loră, altmintrenea puteri escelinte nu producă nimică dâcă lipsecă motorii.
Ba încă ce e mai multă — precum sunt informată din isvoră prea sigură — în filele mai recente Betleanulă eră să fie teatrulă unei scene nu prea plăcute. Sciută este, cumcă Transilvania şi prin urmare şi părţile ei nor-
dice suntfi locuite de-o majoritate curată şi absolută românescă. Braţele prin care se construesce calea ferată suntă braţe românesc!. După ună intervală de timpă lucrătorii şi au cerută plata pentru munca loră, căci vrednică este servulă de simbria sa. Dar ce să vedî! Celoră a căroră competinţâ a fostă vr’o 20 fl. v. a. li s’a dată numai câte 7—8 fl., er la alţii în locă de 15 fl. câte 5 fl. ş. a. m d. Poporulă s’a iritată forte tare. Cu împărţirea baniloră a fostă încredinţată o personă secundară. Lucrătorii au primită de-ocamdată câtă li s’a dată, dar nu s’au îndestuliiă, ci cu toţii şi-au luată uneltele a mâna pentru a-şî scote competinţâ — firesce în modulă în care au fostă astrînşî să-o facă acesta, şi numai apucăturiloră nu prea cavaleresc! ale d-loră înterprin-Zălorî şi în fine spiritului conciliantă ale poporului au a mulţămî că au scăpată aşa precum suntă.
Cu totulă altminrtenea s’a făcută isprava cevaşî mai în susă dela Betleană cătră Şieu-Măgeruşî şi prin patria ndstră locuită de fraţii Saşi. Aci înterprinZătorii au fostă întrebaţi şi li-s’au spusă condiţiunile, sub cari proprietarii se voră supune şi se voră învoi ca să li-se taiă moşia, riturile, holdele şi sămenăturile. S’a făcută târgă legală şi formală şi bami s’au pusă mai ântâiu josă şi numai după aceea şi-au începută interprinZătorii lucrările loră. Au d6ră nu se pdte vedă şi din acestă casă urmarea şi îndestulirea unei atitudini energ ce şi resolute în orî şi ce afacere civică?
Precum se vede începă a se deştepta şi ai noştri pe icî pe colo, ba actele ilegale ce se comită fată cu denşii îi voră astrânge în curendă să ’şî părăsescă firea loră cea prea domolă.
Pote numai la poporele semi-barbare din centrulă Africei se întâmplă pe la unele oficii poştale, ceeace se face pe la noi în unele locuri. Pentru scopulă balului românescă arangiată de inteligenţa şi junimea română, academică din Betleană şi jură — ună domnfi oficeră română c. r. din Bistriţă a binevoită a’şî trămite ajutorulă său băneseă la comitetulă aranjatoră din Betleană. De aici însă s’a trimisă asemnaţiunea îndărăptă de oreee a fostă adresată românesce. Din Bistriţă s’a retrămisă erăşî asemnarea totă românesce şi p’aci era să fiă trămisă a doua oră îndărătă, dacă nu intervenea orecine. Afară de acesta mai multe familii, cari ar fi dorită a participa la bală şi prin urmare a sprijini scopulă lui, s’au plânsă, că pentru aceea n’au venită fiindă că n’au căpătată invitaţiile. Gausa neprimirii ore totă aceea să fi fostă, că din Betleană totulă s’a adresată numai românesce ?
Aci voiă să mi se arate ordinaţiunea ministerială, prin care s’a nulificată legea, în puterea căreia Românii au dreptulă a espeda pe postă şi scrisori românesc! ? Decă nu esistă o astfelă de ordinaţiune, pe ce ’şl baseză oficiulă poştală din Betleană îndrăsnela sa necalificabilă ? Ar fi bine să nu se facă de rîsulă şi de comedia lumii.
Amintindă ,balulă românescă din Betleană dela 12 12 Iulie st. n.« observă cumcă Românii şi Ungurii nu ş’au petrecuta la olaltă, la în anii trecuţi. Frăţietatea admirată de «Observa torulă* dintre Românii şi Ungurii bet-lenî prin anulă 18-2 a murită de multă, cu t6te că noulă denumită parochă ală Betleanului d. Gregoriu Puşcariu a fostă pănă mai ieri unulă din acei puţini Români, cari mai au credinţă în posibilitatea unei împăcări a acestoră două naţiuni şi a dorit’o din inimă. Ce’i dreptă, a şi făcută ce s’a cuvenită — şi încă de multe orî cu risiculă de a’şi pierde reputaţiunea înaintea fideliloră săi—pentru a realisa o armoniă în parochia sa între elementele eterogene — ceeace în fine o doreu cu toţii — dar în mâ-
nia tuturoră încercăriloră, cu oeasiunea balului din ces-tiune s’a văZută cu amară desamăgită în tăte aşteptările sale. Ungurii nu numai n’au participată la balulă Ro-mâniloră decât ă câţ.î-va inşi, ba nici la întrepunerea părintelui Puşcariu n’au voită a primi pe nimeni dintre ospeţii români în cuartiră. Aşa au sciută Ungurii să râsplătescă faptele leale ale conducătorului Românilor!! din Betleană, care cu oeasiunea când Ungurii şi-au adusă acolo o trupă de diletanţi nu numai că a primită pe ai loră frăţeşce, ba încă ’i-a şi sprijinită materialminte. In fine Românii betlenî aici n’au lipsă de unguri la nirnică. Petrecerea mai susă lăudată a avută reuşită morală şi materială forte bună.
Românii betlenescl toţi ca unulă credincioşi fără de schimbare programului din Sibiiu şi fo-losindu-se de ocasiunnea balului loră, au compusă o adresă de gratulare bătrânului şi neînfrântului luptătoră pentru drepturile naţionale române Georgiu Bariţă, din incidentulă retragerei sale de pe cariera publicistică, care a fostă acoperită de subscrierile întregei inteliginţe de lângă G?istelulă lui Rareşă din Nordulă Transilvaniei.
Primiţi s. c. 1.	Uuă călătorii,
------o--------
Sîreagii, în 14 luliu st. n. 1885
Bală filantropică românescu. încă sub impresiunea hunei petreceri, de care avurămă onore a ne împărtăşi, vină a raportă celea ce urmeză :
Pentru ajutoraaea scolei şi bisericei gr. cat. din Becleană s’a usată a se ţine câte o petrecere filantropică, precedată de câte o piesă teatrală de câţiva anţ îneoce.
Balulă de elită de erl a atinsă atâfă scopulă socială câtă şi materială, fiind-că în jurulă acesta acestă bală dă oeasiunea de întâlnire a inteligenţei şi junimei în decursulă întregei veri, şi ce este mai frumosă ca acesta, când juuii de pe la diferite institute şi facultăţi din patriă, îşi potă strânge mâna amicală unulă altuia, li se oferă oeasiunea binevenită de a-şl petrece câteva 6re.
Căci potă afirma fără esitare, că o petrecere mai bună, mai nobilă unde să participe mai mulţi tineri absolvenţi de facultatea sciinţeloră teologice, nici că s’a mai putută ţinea altădată în părţile acestea nordice ale Transilvaniei.
Adevărată, că tineri de alte specialităţi avemă mai puţini fiindu-le închise alte carieri prin sistemulă dominantă.
Au convenită aci junimea română de prin depărtăij considerabile, cum: Gherla, Dobâca, Bistriţa, Năsăudă, Câmpiă şi Cluşiu.
Anunţulă începerei balului s’a dată de pre bal conulă ospătăriei celei mari de musică cu marşulă «Trecerea Dunărei* şi inceputulă s’a făcută cu «Someşana,® repetată apoi de mai multe orî. S’a danţată între altele şi «Romana.*
Observă, că aci a fostă representată tricolorulu română prin cocardele numărose aninate pre piepturile juniloră aranjatori, şi prin portulă naţională românescă a şese Românce, între care amă onore a aminti pe ur-mătârele domnişore: Emilia Mureşanu Sesarmă, Marta Rusu Sîreagă, Lucreţia Fâgărăşanu Teure, Domniţa Huza Gherla, Victoria Oprea Teuza, d-na Rosalia Silveşanu Becleană.
Partea materială a petrecerei a produsă urmă-torulă resultată: înainte de bală incurse dela d.d.: Dio-nisiu Vaida, proprietară în Olpretă 2, Alexa Morariu res-
FOILETONLT.
Corespondenţa între I. Ghica şi Y. Alexandri
(Scrisorea XX. După «Convorbiri literare.®)
Londra, 15 Augustă 1884.
Scumpulă meu amică,
După unu lungă şiră de anî de invasiunî, răsmiriţe şi răsbdie, liftele străine, Nemţi, Turci şi Muscali, cari se băteu mereu pe biata ţeră, se retrâseseră peste Dunăre, peste Carpaţl şi peste Nistru. împăraţii iscăliseră intre dânşii la Pasarovitz, la Kiuciuk-Kainargic, la Şistov, la Iaşi şi la Beligrad totă felulă de convenţiunl şi de tractate. Oltenia fusese luată de Nemţii cu codă comandaţi de principele Eugeniu de Savoia, ş’apoi dată înapoi Valachiei după biruinţele Turciloră asupra Mareşalului Munich. Bucovina şterpelită şi Grigore Ghica, Domnulă Moldovei, asasinata la Iaşi; Mavrogheni omorîtă la Ruşciuk, Han-gherliu descăpăţinată Ia Bucurescî, şi Pansvantoglu cu Turcii rebeli alungată peste Dunăre. Boerfi, pribegi şi surghiuniţi, cari luaseră parte unii cu Turcii, alţii cu Nemţii seu cu Muscalii, se întorseseră unulă câte unulă din ţera turcescă seu din ţera ungurescă.
Ciumă şi caliciă! Spitalele şi mănăstirile pline de Bnlnnvî si de cerşetori: Românii ţărani rămaşi în sapă
de lemnă; codrii şi dramurile împănate de cete de hoţi, cari jefuiau şi căzneu, câtă eşia omulă din strâja Bucu-reştiloră afară.
Se călcase pe secolulă ală XlX-lea, şi cerulă politică, atâtă în Occidentă câtă şi în Orientă, era încărcată cu nori negri şi groşi, printre cari nimeni nu putea zări ce era să ne aducă vâculă celă nou. Boerii, îngrijaţî de sorta ţării, alergau unulă dela altulă, se adunau, se sfătuiau şi numai şciau la ce sfântă să se mai închine, că şi Nemţii şi Muscalii, decă băteu pe Turci totă pe turla loră trâgeu spuza.
La cererea d’a se da ţării Domnă pământeană, pe bătrânulă Părscoveanu, Porta răspunsese trimeţândă pe ună altă fanariotă în loculă lui Alexandru Muruz, pe Mi-haiu Şuţu.
In sâra de Mucenici, boerii cei mai colţaţî erau a-dunaţî la sfală, la Banulă Dumil.rache Ghica, fratele Ini Grigore Vodă, asasinată pentru împotrivirea ce făcuse la darea Bucovinei. Erau adunaţi la Banulă Bătrânulă, — cum ii Zîggu ca să-lă deosebeseă de doi fii ai săi, Cos-tache şi Scarlală, cari amândoi ajunseseră totă Banî-Marî şi ei.
Curtea Banului Ghica era câtă o moşiă de mare; începea din capătulă despre apusă ală podului gârlei, de vale de Zlătari, mergea în josă pe malulă apei pănă în dreptulă caseloră Văcărescului, unde e astăZI ■ casa lui
Barbu Belu; d’acolo cotea spre Sfinţii Apostoli, pănă unde suntă băile lui Mitraszewski, apuca la drâpta pe uliţă înainte, tăia de-a curmezişulă strada Mihai-Vodă, trecea gârla la casarma pompieriloră, şi apoi la vale prin Gorgan!, cuprinZândă t6tă mahalaua Domniţa Nastasica, şi se încheia cu ocolulă la pod ulă gârlei, la Zlătari.
Dacă timpulă distruge totă fără milă, celă puţind memoria viă se restaureză pe câtă se pdte! Norocită când isbuteşce a face să se veZă cu ochii sufletului ceea ce nu mai există şi nu se mai vede cu ochii din capd şi când face să se auZă cu gândulă cuvintele care sunau la urechi!
Casele bătrânului Ghica şi ale fiului său Scarlală se aflau amândouă în cuprinsulă de mai susă; erau două namile de case, cu pridvore, săli m irî, tinZî şi paralindî, sagnasiă, odăi mari de musafiri, sofragiriă de iarnă şi de veră, iatacuri şi căinări, cu arcade şi boite învârtite, beciuri şi pimniţe pe dedesubtă; învălitorea de şindrilă mai naltă deeâtă casa, şi cu streaşină scosă de jură împrejură de doi coţi. D’a rândulă, pe lângă zidulă curţii, în şiră, cuhnii, odăi de slugi şi de logofeţi, grajduri, şopro-ne, grădini de flori şi de zarzavaturi, liveZI de pomi roditori, fănăriă şi lemnăriă. Acele două palat,uri, unulă în faţa altuia, erau despărţite numai prin strada Mihaiu-Vodă şi prin gârlă
Casa Banului Bătrânulă a trecută prin moştenire la
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Nr. 151.
genţii financiarii în Panciova 2, locotenentului Hanganii şi Nicolau Marinii căpitanii c. r. ambii în Bistriţă câte
III.	şi Ioane Deacă în Bonţiu 50 er. Suprasolvirî Wa dd. Sandu Puşcariu Dobeca 60 cr., Ioană Mîrsocii Bdeană 1 fl, Mihailă Făgărăşană Teure 80 cr., Gre-îoriu Puşcariu Beeleană 60 cr., P. Salvană Ciaba 60 or., T. Gibocă Odorheiu 50 cr., G. Micu Nusfaleu 40 cr., Cuintilă Brehariu Nusfalău 50 cr., Maria Drăgană iO cr., Ang. Sigarteu Agrieşă 40 cr. Suma 118 fl 30 cr. Spesele fiindfi 49 fl. 30 cr., venituiă curată este de îl. v. a. în favbrea bisericei şi seblei, ună resultată Iestulă de îmbucurătoră, care e a se mulţămi eomite-arangiatoră în frunte cu destoiniculă preotă d. Gri-şore Puşv:ară, precum şi membriloră comitatensî dd. Si-i»nă Moldovană, învăţătorii, Ioană Grecu, proprietară ş Ioane H. Boteanu, teologă absolută de Budapesta, tetora şi tuturoră contribuenţilo ă şi participanţiloră sesprimă prin acesta mulţămită publică.
Spre încheiare însemnă, că petrecerea viă şi amuţi dura pană în dalba 4iuă când cu toţii ne-amă de-irtatâ ducândă cu noi suvenirea plăcută a unui bală mosO şi elegantă.
Nu potă întrelăsa reflectarea ca pe viitoră domnii jispunStorî de astfelă de petreceri întrua devără salutăre pună pe tărâmă pură românescă şi democratică,
|î îmbinândă împrejurările locale, pentru ca acestea lari să aibă resultate cu atâtă mai favorabile, şi să se strice causei culturale, să binevoiască a nu des-asidera juna societate a diletanţiloră teatrali, căreia s'a dată începută cu nisuinţe nobile, ci cu astfelă de i-iuni totdeuna să lase a premerge câte o produetiune ralâ, căci fie siguri d-loră, că publiculfi celă româ-lâ din ţinută şi depărtare le va sprijini întreprinderea iă, ca talentele membriloră diletanţi să nu se îngrăpe descurajeze în detrimentulă Thaliei românesc!.
Unu participanţii.
Strassburg fu acoperită de cununi, flori şi stăgurî.
După amearjî s’a desvălită statua lui Voltaire. S’au ţinută mai multe discursuri, apoi mulţimea a defilată strigândă : Vive la Republique! fir musica cânta Marseleza. Săra a fostă iluminaţia, focă de artificii, regate seu întreceri cu luntrile, teatru liberă şi nenumărate petreceri populare. Nu s’a întâmplată nici ună incidenţă neplăcută.
Serbarea naţională în Francia.
De astă dată n’au fostă în Parisă mari festivităţi |r.pregătiri speciale, ca în alţi ani, şi de aceea a făcută presiunea, că serbarea naţională a aniversării dărî-sii Bastiliei (14 Iuniu) întâmpină 6re care indiferenţă-[;tote astea şi acum a fostă lume multă pe strade şi împodobită cu stegurî. Au fostă şi demonstraţii ilice, dar fără urmări seridse. Diminâţa au defilată piaţa Republicei 10,000 şcolari uniformaţl pe dinaintea ţiaei Republicei. A asistată ministrulă-preşedinte Brison, de interne, generalulă Jeaningros şi mulţi nbri ai prefectureloră şi ai consiliului comunală. In iţiaie se vedeau stegurî şi cununi enorme. După a-\i ceremoniă se formă ună cortegiu mai multă din nienl, studenţi şi eâţî-va oficerl din Alsacia în uni-18 francese, spre a se duce la statua Strassburg, |werau deja alte societăţi şi unde s’au depusă cu-li; s’a făcută şi o subscripţiune pentru ună monu-Qtjj în onorea sergentului şi scriitorului Bobilot, căduţă [lonkin, pe când de altă parte trupele defilau înaintea adantului. Aci a asistată ambasada murocană şi |Freycinet.
Din piaţa Republicei cortegiulă a plecată cu vre-o |sleguri şi cununi, fiind viu aclamută pe drumă de kine. 0 musică cânta »Vous n’aurez pas l’Alsace et praine!* Mulţimea aplauda frenetică ridicând în aeră sie şi pălării. A fostă multă aclamată Deroulede cu ^patriotică., politehnicii şi fetele alsaţiane. Gimnasticii se iră pe piedestalulă celă înaltă şi într’o clipă statua
INCUNOSCIINŢARE.
Superioritatea seminarului tinerimei române gr. catolice dela gimnasiulă din Blaşiu Ia graţiosulă mandată ală Escelenţei Sale Prea Sântului Metropolită aduce la cnnosoinţa onoratului publică, care voiesce în anulă scolastică viitoră 1885/6 a şî cresce fii în senrnariulă numită cumcă terminulă concursului de primire s’a stato-rită pre diua de 15 Augustă st. n.; pănă la care 4iu& toţi părinţii doritori, ca fii loră să fiă primiţi în acelă se-minară voră avă să-şî trămită concursele la ordinariatulă Metropolitană din Blaşiu, de unde în timpută celă mai scurtă li se voră spedâ resoluţiunile.
Condiţiunile primirei suntă următorele:
1.	Pentru ună tânără voră fi de a se plăti câte 10 fl. v. a. pre lună, şi aşa pe ună ană scolastică în-tregă 100 fl. v. a. Plătirea are să se întâmple cu totă punctualitatea în două său în patru rate anticipande.
2.	Pentru fiecare tînără la inceputulă anului este de a se solvi o tacsă de înscriere de 4 fl. v. a.
3.	Fiecare tînără are să aducă cu sine a) 4 părechi de schimburi bune de pânză seu giolgiu, b) 4 naframe de busunară şi 2 la grumază, c) 2 părechi de călţunî buni şi 4 părechi de petiorete (fusecli) seu obdele, d) 2 părechi de ciorecî (pantaloni) e) 2 pieptare (gilete) şi 2 rocuri, colorea acestora să fie suriă, f) 1 pălăria.
4)	Vestminte de pată, a) ună străjacă (sacă pentru paiele aşternute de desuptă b) 3 feţe albe de pată c) 2 perinî şi 4 feţe de perinî pestriţite.
5.	Fiă-care tînără are mai încolo să aducă 3 ştergare şi 2 piepteni, unulă rară şi altulă desă; apoi ună cuţită, o furcuţă şi o lingură de patfonă, putândă fi 3 serviete de mesă.
6.	Fiăcare să-şî aducă şi periă de vestminte şi de curăţită călţunii.
7.	Părinţii în decursulă anului scolastică să nu trămită la nici ună casă fiiloră din Seminarfi, nici articlii de mâncare, fiindă în acesta privinţă de ajunsă prove-dinţi în institu ă nisce bani, ci lipsele de cărţi, vestminte şi altele de genulă aceota li să impiineseă pe calea su-periorităţei, ca aşa să se evite orice ocasiune la escese şi transgresiuni de disciplină donaţiosă educaţiunei şi progresului în studii.
Pentru suma de 100 fl. pre ună ană scolastică ti neriloră se va da următărea provisiune:
A.	Locuinţa în efagiulă seminarului în sale mari, sănătdse luminose, provecjute cu tote supelectilele de lipsă şi curăţite în fiecare 4* de două ori.
B.	Viptă întregă regulată, şi anume:
1.	dejună câte ună pătrariu de litră de lapte caldă şi supă de chimină.
2.	prândă 3 piese, adecă: supa, carne cu sosă şi mâncare grosă. er în dumineci şi sărbători patru piese.
3.	cina, 2 piese şi anume: supa şi mâncare grosă cu puţină carne.
In filele de postă cu o piesă mai puţină la prândă. 4 pâne.
C.	Spălatulă întregă preste ană.
D.	Luminalulă preste ană în timpulă recerută.
E.	Incâl^itulă în timpă de iarnă în şalele de locuită, de dormită şi în refectoră.
F.	Lecurî din apotecă pentru cei morboşî şi viptulă prescrisă de medică.
5. Instrucţiune gratuită prin indivizi eminenţi destinaţi spre aceea.
După ce în urma esperienţeloră făcute în anulă trecută s’a observată, că unii părinţi ar fi gata a solvi şi cevaşî mai multă, dâcă fiiloră loră li s’ar putea face unele favoruri în privinţa viptului la care au fostă dedaţi de acasă, aşa s’a făcută disposiţiune, ca la casă
IsISu celă d’ală patrulea, Banulă Mihailă, — Nenea-cum îi diceau, fiindcă era celă dintâiu născută [căsătoria de a doua, — şi s’a restaurată de fiulă d’ală cincilea, Alexandru Vodă Ghică la anulă i când s’a suită acesta pe scaunulă Domniei. Acum iproprietatea judeţului şi a devenită palatulă prefec-ide Ilfov. Iar de casa după malulă stângă a Banului Ghica, care a trecut’o fiului seu celui d’ală trei-[,perele Domniţei Nastasiehii Muruz, — de unde s’a numele mahalalei — casă mare câtă o casarmă l‘urmă nu se mai vede: a putrezită din temelie pănă |wf& din pricina deseloră înecări ale Dîmboviţii şi-a bucăţică cu bucăţica în fărâmături.
Mi-aducă aminte acolo o sală mare, zugrăvită pe işipetavană cu toţi 4eh Olimpului, de ună pie-iKaulîmann. In sala aceea, la filele mari şi la ani-înfocatulă Aristia, — preceptorulă copiiloră, fitorulfl cântului ântâiu ală Iliadei şi autorulă mţelorft Epice,« — cu câteva perdele dela ferestre, [cearşafuri înădite unele de altele, cu costume de i lăpădate, punea în scenă câte o bucată de teatru |iba grecescă, pe *Orest«, pe »Fii lui Brutus« sâu din Florian. Mătuşă-mea Smărăndiţa Ghica se ij'se aşa de multă în rolulă Glitemnestrei încâtă îi ase numele. Aristia avea totdâuna rolurile cele hLelă făcea pe Agamemnon, pe Cesar, pe Edip, ro-
) lurile mai mici erau ale lui Eugenie Prădescu, ale lu i Manole Anghelescu, ală demoazeleloră Iosefina şi Cecilia j Raymondi seu ale copiiloră casei. Domna Efrosina Bog-! dană făcea o încântătdre Esteră, când n’o podidea plân-! sulă în scenă, frate-său Scarlat Ghica, fostulă procuroră ; generală la curtea de Casaţiă, era totdeuna un mediocru iNemorin, iar colonelulfi Iancu Ghica, îmbrăcată numai J cu aripi şi cu tolbă cu săgeţi, gândeai că era chiar fiulă ' celă iubită ală Afroditei.
I Pe când s’au zidită acele case, Dîmboviţa în Bu* curescî era o gârlă pe care nu fiecine o putea trece înotă. Populaţiunea capitalei era puţină, şi apa curgea adâncă şi curată, murdăriile aruncate mereu pe dânsa nu-i urcaseră fundulă, ca la cea mai mică viitură apa să treacă peste maluri şi să înece oraşulă, cum se întâmpla dela o vreme încoa, mai în toţi anii pănă a nu se face derivaţiunile din susă la Arcuda. Cine nu s’a plimbată pănă mai acum vr’o 4ece> doispre4?ce ani, cu luntrea prin mahalaoa Isvorulă, pe strada Brezoianu, prin Dudescu, pe la Antim şi de dinaintea bisericii Domna-Bălaşa? Astă4! grădina, curtea paraclisulă şi casa Bunului Scarlată Ghica s’au trasă pintre densele strade şi s’au clădită case şi căsciore.
(Va urmă).
când se voră insinua celă puţină 10 inşi să se mai deschidă o mâsă separată cu preţulă lunară de 14 fl. v. a. solvin4î erăşî cu totă punctualitatea în două seu patru rate anticipande, pentru carea cu escepţiunea pânei să se pregăteseă ună viptă mai alesă, constălătoră dimineţa din cafea cu lapte, la ame4î patru specii anume: supă, came cu sosă, mâncare gr6să şi aluată seu friptură, er sera două specii: supă şi mâncare grasă seu friptură. In 4*lele de postă cu o piesă mai puţină, celelalte însă le voră avea tote ca şi ceilalţi.
Atâtă cei ce au fostă suscepuţl încă în anulă trecuta, decă cumva părinţii nu âu insinuată Rectoratului seminarială |orală la capătulă anului espirată, cumcă voiescă a fi suscepuţl şi pre anulă viitoră în seminarfi, câtă şi cei ce dorescă a fi suscepuţl acumă, Voră avea se-şî trimită pănă la terminulă indicată suplieele. fir c 4 primiţi voră avea de a se presenta pe 31 Augustă s n. la 4 ore d. a. înaintea Rectoratului seminarială spre a fi visitaţî prin mediculă archidiecesană.
Blaşiu, 17 luliu 1885.
La Preagraţiosulă mandată ală Escelenţei Sale Prea Sânţitului Metropolită.
Dr. Alesandru Grama,
Rectorii seminarialQ.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.*)
PESTA, 20 luliu. — Timpulii fiindii frumoşii, au sositu eri înainte de amâcjî, cu trei vapdre separate, 1500 de visitatorî ai espo-siţiunei, fiindti salutaţi de municipiu capitalei şi de deputaţiunî, d’ale diferitelor^ reuniuni cehe de aci. In oraşii au intrată în sunetele imnului Szozat, fiindii simpaticii salutaţi de o numărdsă mulţime de poporii. După amătjl musica Kol-nier pe promenada Elisaveta, unde se adunase numeroşii publică. Venitulu curată se între-buinţăză în favdrea fondului statuei libertăţii. A(jl de dimineţa dspeţii s’au dusă în cete prin strada radială în esposiţiune unde voră petrece t6tă (Jiua. Mâne facă escursiunî în grupuri la Mezdhegyes, în ţinutulă Tatrei şi la laculă Balaton.
CONSTANŢA, 20 luliu. — Corpulă ofi-ţerescă din garnisdnele dela laculă Constanţa, (Bregenz, Lindau Constanţa,) s’a dusă pe insula Mainau spre a face ovaţiune împăratului Vilhelm care petrece acolo. Bătrânulă monarchă mişcată mulţămi, marele duce de Baden beă în sănătatea aliatului împăratului germană, a regelui Francisc Iosif.
----o-----
DIVERSE.
Celă mai bună culegetorti tipografă din America. — Se scrie din New-York: Nu de multă se făcu în ofi-ciulfl 4iarului „Star* ună rămăşagă de culegere în pre-senţa multoră culegători, între Mc. Cann dela > Herald* şi Ira Sommers dela »World*, care făcuse multe şi mari rămăşaguri. Mc. Cann, irlandeză de naştere, câştigă ră-măşagulă, care consta în suma de 1000 fl. Apope trei ore au fostă de lipsă, pănă ce rămăşagulă s’a finită. După trecerea acestui timpă Mc. Cann culesese 6350 m petit compresă fără spaţiurî, Sommers 6076 m. Mc. Cann lua literile cu mână sigură, iute ca fulgerulă şi umplu primulă său vincălacă în 14 minute. Sommers era nervosă, nu avea mână sigură, aruncă rândulă ală treilea şi îi trebui 2 minute mai multă decâtă contrariului său, ca să ’şl umple primulă său vincalacfi. Mc. Cann se p6te privi ca ună culegătoră »Champion«; elă învinse pe eulegâtorulă G. Ahrensberg, care într’ună rămăşagă cu 10 ani mai înainte făcută în oficiulă 4iarului »Times* eşise învingătoră culegândă cu 300 litere mai multă.
Rectificare. In Nr. trecută (150) în articlulă de fondă rândulă 18 este a se ceti: vomă da aici ce-titoriloră o pildă cum se face instrucţiunea ş. c. 1. er în rendulă ală 10-lea de josă în susă: ună felă d e con-clusiune.
In nr. 145 la călcâiulfi corespondenţei din Prutulă lui Traiană pagina a IlI-a colona a 3-a s’a rătăcită din erore o dată: ,Bozediu 9 luliu*, ce nu se ţine de ea.
OursuEu pieţei Braşovă
din 20 luliu st. n 1885.
Bancnote românesc! . .	. Curap. 8.88	Vând.	8.89
Argint românesc ....	. . » 8.80	»	8.85
Napoleon-d’orî .....	. . * 9.84		9.86
Lire turcesc! ......	. . » 11.15	»	11.20
Imperiali		10.10	»	10.15
Galbeni .......	. . » 5.84	»	5.87
Scrisurile fonc, »Albina*	. » 100.50	*	101.-
Ruble RusescI		. » 122.		123.5
Oiscontulă »	. 7—10 % pe ană.		
Editoră: lacobă Mureşiauu.
Redactoră responsabilă: Dr. Anrel Mureşiauu.
Nr. 151.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
(Nr. 3.)
A V I S U.
Aducă la cunosciinţă On. publică, că loca-lulu meu de ceasornicăriă să află acuma strada Caldărariloru Nr. 496, vis-a-vis de măcelăria D-lui M. Fleischer.
Mă recomândă totodată pentru orice reparaturi de ceasornice, cari le esecutu cu cunoscuta consciinţiositate.
Cu distinsă stimă E. Mansbcrger, ceasornicară.
Nr. 668—1885.
Edietu-
Maria Ghimbăşianu din Zărneştî a intentată procesă divorţială contra bărbatului său Nicolau Georgiu Scurtu gr. cat. din Tolianulă vecliiu, carele o a părăsită cu necredinţă.
Insă ubicaţiunea Inetului nu e cunoscută şi aşa acţiunea nu i-sa potută intimă.
Deci Nicolau George Scurtu prin acăsta este provocată şi citată ca în termină de ună ană dela prima publicare a edictului să se presenteze la subscrisulă, alt-mentre se va da cursă liberă liberă procesului intentată şi Inetulă va fi suplinită prin curatoră ad actum.
Presidiulă for. mot. gr. cat. de I Inst. a Vicariatului Făgăraşului.
Alexandru Micu m. p.
Vicariu foran. gl. a Făgăraş, şi
2—3	preşed. for.
Nr. 7631-1885.
Concursă.
Spre ocuparea unui postă vacantă de cancelistă la căpitănia orăşeneseă, împreunată cu saîariulă anuală de 450 fi. şi indemnitate pentră locuinţă 100 fl. să escrie prin acăsta concursă.
Petenţii pentru acestu postă uu pe lângă documentarea sciinţeloră şcolare, cu-născerei celoră 3 limbi ale ţărei, destoiniciei în resortulă de conceptă, purtărei loră morale, şi că nu au trecută etatea de 40 de ani — a-şi aşterne petiţiunile astfelă instruate pănăîn 221 c. ărele 5 p. m. subscrisul magistrat.
Braşovă, 4 luliu 1885
Magistratul ii orăşenescii.
Nr. 4867—1885.
PiMoatiime.
*)
Să aduce la cunoştinţa publică, cumcâ precumpărarea (precupeţulă) bucateloră este cu tptă stricteţa oprită, prin urmare fiecărui este interzisă, de a cumpăra dela personele, ce vină cu bucate la târgulă de săptămână, bucate pe uliţe său pe drumuri, în birturi său case private în său afară de barierele tacsei de pavagiu, oprindă aceste persăne dela mergerea la târgulă de săptămână.
Totă de asemenea este interesă samsa-riloră cumpărarea, făcută pe sub mână de alte articole, precum: ouă, pasări, păme, legumi etc. în (filele tărgului de săptămână înainte de 10 6re.
Călcarea acestoră disposiţiuni se pedep-sesce în sensulă ordinei de târgă cu o pedăpsă în bani pănă la 10 fl. şi în casă repeţită chiar cu o pedăpsă în bani pănă la 50 fl. v. a.
Braşovă, în 9 luliu 1885.
2—3 CĂPITĂNATULtT ORĂŞENESC©.
Sz 4177/1885 tk.
Ârverâsi hirdetmeny.
Kalin Nicolae brassoi lftkus utăajânlala loiylâi Szorcsei Dăvid vegrehnjiaionak Kolibnn Radu vegrehajias szenvedett elleni văgrehajtâsi ugyeben az idei 3957 a vegzes folylân az idei April 30-ân megtartott ârvera helydeleinek nyilvânittatik s a vegrehailâsi torveny 187 § aiapjân a vegrehaijtâsi ârveres a brassoi kir. torveny szek teruleten levo a brassoi 3040 sz. tjkben A f a fog-lalt 3564, 3565 valamint a 8174 sz. tjhben A f a f» lalt 3568/1 hr. sz. fekvokre 1064 frtban ezennel megâlla-pifott kikiâltâsi ârban elrendeltetik.
Az ârveres megtartâsâra hatâridoul 1885 evi An-eust ho 10. napjânak d. e. 9 ărâja ezen kir. tszek Ikii helyisegebei tuzetik ki. —
ĂrverezDi szândekozok tartoznak az ingatlanok bea-ârânak 10°[0-kt keppenzben, vagyaz188l, f6 t. cz. 42 §-âban jelzeît ârfolyammal szâmitotf. es az 1881 Nov. t-iiii 3333 sz. kelt m. kir. I M. rendelet. 8°/0-ban kijelolt ova-dekkepes ertekpapirban a kikiildott kezehez letenni, avagj az 1881, 60 t. cz. 170 § ertelmebeo a bânatpenznek a birorâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâlitott szabâlyszeri elismervenyt âtszolgâltattni.
Vevokoteles a vetelârt ket egyenlo reszletben es pedig az elsot az ârveres napjât.61 szâmitnndă 15 nap alatt ama.-sodikat f ugyanazon nap fol. szâmitando 30 nap aliat mindeu egyes veteiâri reszlet utân az ârveres napjâtoi sza mitando 6°/0 kamatokkal egyut. az 1881 evi Decb. 6-ai 39415 I. M. sz. alatt kelt rendeletben eloirtmodon a helyiiit. adohivatalnal, mint biroi leteti penziârnâl lefizetni.
A bănatpenz az utolso reszlelbe fog beszâmittaloi, Az ezen ârveresi hirdetmeny kibocsetâsâval egyidejulti megâllapitott ârveresi feitetelek a hivatalos o-âlc alattezenk, birosâg mint tkvi hatosâgnâl es a vârosi îanâosDâl («■, kinthetăk meg. Az elrendelt. ârveres a feunirt tjkben fe-ljegyeztetni, ezen ârv. hird. a birosâg tâblâjara kifiigyeztetdi t.ovâbbâ kifiigyesztes vegett, az ârveresi feitetelek pedij megtekinfhetes vegett egy-egypeldânyban a vârosi tanâcs-nak netnkulonben ezen hirdetmeny 1—1 peldânya sztpetei es sz. hermâny szomszedos kozsegekbena helybeli szokas szerint azonnali korozes vegett a nevezett. koz-egek e'iil-jâro:-âgaihoz megkuldetni ăs tekintve, hogy a kikiâltâsiâr 300 frt. meghalad, ezen ârv. hirdetmenynek torvenyszeri kivonata a »Brasso% czimu helyi lapban leendo kik-zetătel vegett vegrehajtato ugyvedizenek kiadatnirendel-tetik a ki utasitatik, hogy a kozzetătelt igaza!o lappelda-nyt az ârveres foganatositâsâra kikuldottnek adja ât. Ezen ârv. hirdeimenyi az egyidejuleg megâlapitott ârverăsi fel-tetelekkel egyutt erdekelteknek kezbesite’ni rende'tetik, Brasso 1885 rnâjus 16-ân.
A kir. torvenyszek mint telekkvi liatosâj
Mersulu trenurilorti
pe linia Pretleiilu-Kiidapesla şi pe linia Teluşu-iradft^Biidapexta a câlei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealu-Budapesta
Trenft Trena accelerat
ersone
Trenu
omnibus
Trena
omnibus
Budapesta—Predealii
Trena Trena omnibus accelerat
Trenu Trena omnibus de _______| persone
Trena
omnibus
iBucurescl
Predealu
Timişft
Braşovă
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Hoinorodii
Raşfaleu
Siglă sora
Elisabetopole Med iaşii Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăci u netă Teiuşă Aiudă
Vinţulă de susfi Uiora Cncerdea Ofeirisă Apahida
Cluşia
Nedeşdu f*h?.rb8u Aghivsşă Stana Huiedină Ciacia Bucla Bratca R6v
Mezo-Telegd Fugyi-Văsârhely Vârad-Velinţe
Bradia-marc
P. Ladâny Szolnok Bnda-pesta
622 7 01 7.33 8.01
8.45 10.10 10.29 10.39
I.	1.19
II.	54 12 12 12.56
1.30
1.45 2.11 2.55 3.17 3.24
3.31 4.09 5.36 5 56
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2 58
500
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 11.18 11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5 58
Viena
6.00 6.35 3.00
Nota: Orele de nopte
6.08
7.14
7.43
8 22 8.48
9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 00
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4,47
5.42
7.37
8.0)
8.21
9 00 9.47: 10.02
6.20 6.59 7.15 7.43 8,29 8.55 9.04 9 12 1023 12.32 12.59
10.37 12 53 4.45
10.05
10.50
8.00
8.34 8.59
9.34 10.16 11.04 1217 12.47
1.21
2.05 3.08 3.39 3.55
4.06
8.22
10.30
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vitrad-Velencze Fugyi-Vâsârheîy Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciuda Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
CJasiu
Apahida
Ghiriş
Cncerdea
( (
Uiora
Vinţuia de susfl
Aiudti
Teiaşă
Crăciunelft
Biaşfi
Micăsasa
Copşa mică
Mediaşă
Slisabetopole
Sigxşdra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiora
(
(
Timişil
Predealu
Bucuresct
6.05|	—
suntă cele dintre liniile grose,
6.47
10,37
1.44
5.33
12 01 1231 2.16 3.12 3.32
3.41
3.50 4.25
4.50
5.41 1ToI>
6.40
7.00
-U
7.15
1.45
3.41
5.21
6.41
7.14
7.42
8.31
9.01
1001
10.16
11.24
11.43
11.45
12.08
12.22
12 57
1.27
1.45
2.06
2.31 2.50 3.48 4.1S U 4 4.53 5.20 5.3
~T07
6.32 7.30
11.35
3.15.
7.29
8.27
9.45 9.59 10.28 11.36 12. U 12.43 1.31 2.56 3.29 4.0 4.18 4.3 S 5.05
6.20
9.11
11.26
1.28
2.00
211
2.34
3.18
3.41
4.01
4.26 5.08
5.27 5.50
6.02
6.24
6.43 7.03 7.26 851 9.31
9.43 9.51 9.58
10.24
10.44 11.28
11.44 12.18 i2.36
1.22 1.56 2.34 3.02 4.41 5 30
6.08
6.35
7.14
8.0 J 11.40 2.31
6.01
6.4C
7.2C
8.01
10.05
11.02
11.37
12.14
1.09
1.50
2.48
3.23
4.56
9.4(
Tipografia ALEXI, Braşovă.
Teiuşâ-Âradâ-Bndapesta
Bndapesta-Aradil-Tein^.
	Trenu omnibus	Trenă omnibus	Trenu de persone
Teiuşăi			
	11.09	—	3.06
Alba-Iulia	11.46	—	4.27
Vinţulă de josă	12 20	—	4.53
Şibotă	12.52	—	5.19
Orăşlia	1.19	—	5.41
Simeria (Piskt)	1.48	—	6.08
Deva	2 35	—	6.39
Branicica	3.04	—	7.04
Ilia	3.36	—	7.29
Gurasada	3 50	—	7.41
Zam	4 25	—	i*.t2
Soborşin	5 09	—	8.49
Bărzova	5.56	—	9.29
Conopă	6.18	—	9.49
Radna-hipova	6.57	6 li	10 23
Paulişă	7.12	6.30	10.37
Gyorok	727	6.47	10.52
Glogovat.ă	7.56	7.17	11.18
AranSă	8.10	7.32	11.32
Szolnok |	2.39 3.16	12.00 12.11	4 53 5.10
Viena	7.10 I -1	2.10 8.0'i	8.16 6.05
Viena
jtliidapesla
Ssolnok
A"
Glogovaţrt
Gyorok
Panlişă
Radna-Lipova
Gonopă
Berzova
Soborşin
?a am
Gurasada Ui a
BranioTca
Deva
Siniorîa (Biski)
Orăştiă Şi bo tă
Vinţulă de josă Alha-Ialîa
Trenu de persdne
11.00
8.0h
11.02
11.12
3.37
4.13
4.38 4.51 5 10
5.38 5.57
6.42
7.14
7.43
7 53
,Ş.?5
TT?
6.4ţ;
7.00
7.511
8.1(ţ
5.58:
8 01 8.21 8.47 9.05 10.10 10.43 11.04 11.19 1205
10.15; 10.381 11. OS 11.23) 12.241
îmi
1.22:
U(
2.H
A r a«l
simetria (Piski)
	'rrenă oaanfhus	Trena de persane	TrenCi de persone		Trenft de persone	Treu.fi omtiibcs	Trenii oumil»
	6. *0	f?55	8.25		6 30	11.50	2.23
Aradulă nou	6,25	1.21	8.36	. Strei a	7 05	12.27	3.W
Nâmeth'Sâgb	6.50	1.46	8.54	Haţegtt	7 53	1.19	3.49
Vmga	7.19	2 18	9.13	Pai	8.46	2.10	W
Oresifalva	7.38	2 36	9.25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Mereziialva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	Hi
	8.42		10.66	I* rlroşciill	10.43	4.04	
Timişăra-Arad A				PetroşenH—	Nf&raeria (Piski) | !		
	Trenu de	Trenu de	Trenft		Trenft	Trenii	Tmii
	persone	persone	omnibus		omnibus	omnibus	dopai;
Tisaiişwr^.	6.07	12.25	5 00	IVtroşeni	6.49	933	5.9
Merezifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	Wlr
Orezifalva	6.51	1.34	6.07	Grivadia	8.06	10 54	file
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.37	m!
Nămetb-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12.17	8«l
Aradulă nou	7 40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8lj]
Ai’-adâ	7 50	310	7.40	Sibneri»	10.53	1.35	m