REDACŢII!STEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA t
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe un ti an fi 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi str&initate:
Pe anfi 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
SE PRENU-MERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU XLVIII.	A*U»CIDBI1B:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu se prlmesoii. — Manuscripte nu se retrămltO.
Nî 147.
1
Joi, 4 (16) Iuliu.
1885.

Nou abonamentii
Ia
Gazeta Transilvaniei
Cu I Iuliu st. v. 1885 se începe mift nou aboimmentrt, la care invităm pe toţi onoraţii amici ţi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţultt abonamentnlui:
Pentru Anstro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl.
*» ş6se ,,	6	„
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi n Ş^se ,,	20	„
„ unu anu 40	„
NB. Preţurile acestea le-amu ficsată spre a uşura abonanţilorU noştri din România plata abonamentului, fără a mai socoti agiulu.
Rugămă pe domnii abonenţi, ca să bine-voiascâ a-şi reînoi de eu vreme abonamentul^, ca să nu se întrerupă espediţiunea (Harului.
Domnii ce se voru abonâ din nou să bine-voăscă a arăta şi posta ultimă.
Administraţinea „Gazetei Transilvaniei."
mâniloru. Foile române din Braşovă şi din Sibiiu declară pe Maghiari de asupritori barbari, şi po porulti aţîţatu serbăză în bisericile sale amintirea lui Horiţi şi Cloşca,’ cu t6te că serbarea fu o prită din partea archiereiloru.
„Nu voiescă să vorbescu de poesiile loru— adaugă autorulu — cari ajungă în mânile sco larilorti, şi unde într’una din ele se află re-frenulu: Să se prăpădăscă Maghiarii, ca earba sub c6sâ. (? Red Graz.) Faptu este că propa ganda a trasu, pe marele teritoriu memorată, în cerculii puterei sale autorităţile superidre biseri-cesci şi şcolare, şi de eceea amu vorbită de România dela noi, pentru că ia succesu în multe privinţe de a paralisâ legile unguresc! şi de a lucra în contra lorii neîmpedecată“.
Autonomia ndstră bisericăscă şi şcolară este unu ghimpe în ochii autorului, care se închină puterii statului — pe câtă timpii acesta se va afla în mânile d-loru Tisza-Trefort.
Se plânge apoi că învăţătorii poporali ardeleni, cari au absolvatu pedagogia statului au foştii siliţi să depună din nou esamenâ la Sibiu ca să-şi căştige cualificarea pentru scdlele confesionale ; că alegerea de învăţătorii dintr’o comună a judeţului Sătmarii ar fi fostu anulată de consistară, pentru că alesulu era elevii al ii preparandiei de stătu; că în România maghiară fiecare
Braşovti, 3 (15) Iuliu 1885*
„Budapesti Hirlap" publică sub titlulii Ro mânia în Ungaria unii articula, ce cjice că iese! îşi schimbă numele cum vrea, fără voia minis-din păna unui fruntaşă maghiară, care a jucată Jtrului ăr preoţii şi învăţătorii români traducă
rolă încă înainte de 1848 şi pe care ’lu reco-mândă atenţiunei publicului său cetitoră.
Credemă că va fi bine să cunbscă şi cetitorii noştri cuprinsulă lui.
Cetăscă dăr şi judece:
„Trăimă în timpuri mari. Suntă încă destui Intre noi, cari au luată parte la cele petrecute în 1848 şi 1867. Dăr aceia cari au fostă pătrunşi de însemnătatea istorică a acestoră evenimente nu voră da mai puţină importanţă evene-minteloră de a<Jî ce suntă legate de esposiţiunea ntistrâ regnicolară...w
După acăstă întroducere vorbesce de 'agitările Saşiloră în pressa germană, de mişcarea panslavistică, care, <}icei s’a mai aşezată de când i'au inaugarată relaţiunile amicale ale Domnitorului nostru eu Ţarulă, de când regele Milan şi pivernulă lui s’au apropiată de monarchiă ăr Cehii le rassa maghiară, care apropiare s’a manifestată ocasiunea esposiţiunei, şi continuă aşa:
„D£r pe când se intemplă acăsta în sînulă popfaeloru germane şi slave, pe atunci vecinulă rege română (rumun) câlătoresce prin Budapesta ţ nu cutăză din pricina poporului său se dedice mkară o singură <5ră visitărei esposiţiunei unui itată vecină, a cărui relaţiuni economice au cea ni mare influinţă asupra ţărei sale. Şi poporule română tocmai în aceste (Jile calcă cu putere armată munţii noştri dela graniţă, răpesce şi oi ăr guvernulă lui totă într’ună timpă se pregătesce a lua măsurile cele mai aspre în «faceri de vamă contra ndstră. Cu România tractămă ca c’ună stată vecină. Acăsta nu Ingrijesce pe nimeni. “
„Cu multă mai greu este însă de a tractâ a România dela noi de acasă.... Tătă Tran-dvania de odiniără şi Ungaria vechiă dela ju-deţulă Maramureşului pân’ la ală Timişului, forum! teritoriu compactă, pe care se estinde ganda daco-română, şi în contra pustiiriloră toră nisuinţe, ce devină pe (}i ce merge mai temice, nu se întâmplă nimică.“
Vorbesce mai departe de cutezarea 6rbă cu se atacă interesele statului din partea Ro-
după placă numele maghiare ale scolariloră în românesce.
Se plânge mai departe, că legea privităre la studiulă limbei maghiare nu se esecută şi că acei învăţători, cari învaţă şi propună unguresce sunt urmăriţi şi destituiţi de autorităţile confesionale.
„In România ungară — adauge autorulă — nu se observă nici legea, care stabilesce egala îndreptăţire a diferiteloră religiunî. Preoţimea greco-catolică imatriculăzâ în massă pe romano-catolicl, precând dăcă ună greco-catolică voiesce a trece la biserica romano-catolică, are lipsă de încuviinţarea episcopului pe care se înţelege ei totdeuna o refusă. Clerulă romano-catolică tole-răză ba încă apără acăsta stare de lucruri...“
„Avemă lege, care asigură sub anumite con-diţiuni trecerea cetâţeniloră dela o lege la alta.
Dăr acăsta libertate e suspendată în România dietele lord au pusă lumea în uimire, nu meritau aceeaşi ungară pentru că clerulă romano-catolică şi celă sărtă? Pentru ce se desfiinţăză numai juriulă din Sibiiu
beţia puterei le întunecă mintea şi din apărătorii libertăţii se facă duşmanii ei, persecutândă pe toţi câţi credă că graiulă este dată omului să spuie ce gândesce. Aşa tace acum guvernulă ungurescă, desfiinţândă juriulă de pressă din Sibiiu.
, Precum Ovreii strigau odiniără despre Cristosă: »răstigniţi-lă! răstigniţi-lă!« totă astfelă şi cavalerii şi liberalii unguri începură să strige: să se desfiinţeze! să se desfiinţeze juriulă din Sibiiu!" şi „liberalulă şi impar-ţialulă" guvernă ală d-lui Tisza se grăbi să linişteseă spiritele agitate „ale îndelungă răbdătoriloră" Maghiari.
„Pe viitoră aşa dară (fiariştii români seu saşi, cari voră mai avă îndrăsnela să spună că în Ungaria şi Transilvania nu mergă lucrurile minunată de bine, voră ave să dea semă înaintea Maghiariloră din Cluşiu, cari se pricepă aşa de bine a combate cu argumente... materiale. De acum înainte de sigură că nu voră mai scăpa tăferî, cum puteu scăpa din Sibiiu din pricina Saşiloră „duşmani" ai patriei unguresc!. Verdictele de achitare nu voră mai urma ca o răsplată a „trădărei de patriă", de care se facă adese ori „culpabile" (fiarele românescl şi nemţesc! din Transilvania. Nu; acum voră urma lecţiile de patriotismă ale celoră ce „singuri" părlă pe umeri povara statului ungară şi ale celoră ce „singuri" suntă chemaţi, după D-fieu, a face şi desfacă totă ce constitue viaţa statului ungară... Celă mai puternică mijlocă de „agitaţiune" ală loră, pressa, va fi pusă. la regulă, efiariştii voră fi aruncaţi în închisori, cauţiunile (fia-reloră voră fi înghiţite de cheltuieli şi amentfi, er (fiarele nu voră rămânea decâtă pia desideria ale şoviniştiloră români...
„Maghiarii se laudă că nici o ţără n’are instituţii mai liberale decâtă ei şi că în Ungaria, cu totă ventulă reacţionară ce suflă din tote părţile Europei, guvernulă liberală stă mândru şi falnică, fără să se clatine din locă. tfu voimă să facemă pomelniculă tuturoră nedreptăţiloră, asupririloră şi persecuţiiloră ce s’au săvârşită în Ungaria în paguba naţionalităţiloră nemaghiare. Dar întrebămă cu privire la desfiinţarea juriului din Sibiiu: Este ore faptă liberală când pressa română şi nemţâscă, care represintă aprăpe totalitatea locuitoriloră din Transilvania, este dată pe mâna fanaliciloră din Cluşiu? P6te Cluşiulă inspira vre-o garanţiă de imparţialitate faţă cu Nemaghiarii, când se scie că elă este cuibulă maghiarismului şi că este proscrisă, dacă nu se lasă să fie purtată de valurile şovinismului? 6re Saşii din Sibiiu, cari au judecată cele două procese de pressă românescl — căe! acestea au provocată furia Maghiariloră — potă fi bănuiţi măcară că de dragulă Româniloră şi neţinândă sâmă de siguranţa statului au pronunţata verdictele de achitare? Şi apoi dacă juriulă din Sibiiu nu presintă destulă garanţiă, bre juriile din Ungaria, care prin ver-
greco-catolicu susţinu, că cu privire la ei legea n’are putere, pentru că ei nu sunt religiunî deosebite, ci numai ritulă le e deosebită. Intraceea preoţii români primescu în massă în sînulu loră oe romano-catolici şi nu lasă să mai iasă din biserica loră pe nici unulu."
„Eată dăr, că pe teritoriulă amintită esistă o adevărată Româniă, care nu vrea să scie de legile unguresci!....
„Şi nimeni nu se opune acestui curentă" — eselamă autorulă; „vedemu că România vecină devine pe ce merge mai duşmăndsă faţă cu noi şi noi suferimă ca pe marele teritoriu ală patriei ndstre, ca să ’şî creeze aliaţi în bisericele şi scălele române şi se pregătâscă nişce scene înfiorător e ca cele ce le-amă vedută la 1848 în Ar-delil...u
Strămutarea juriului din Sibiiu şi pressa din România.
.Naţiunea*, după ce arată că libertatea vor-birei şi scrierei este succesulă curgerei multoră şirăie de sânge, (fice că a(fi în secolulfi luminei totă se mai gă-sescă omeni, cari nesocotescă acestă principiu, fiindcă
şi nu cade urgia guvernului ungurescă asupra tuturoră, jnlocuindu-le cu tribunalele ordinare?
„Lucrulă este lesne de esplicată. Guvernulă ungurescă n’a voită să desfiinţeze juriile din oraşele unguresci, pentru că voiesce să trecă înaintea lumei de guvernă liberală, er pentru înăbuşirea glasului pressei românesc! şi nemţescl din Transilvania, n’a găsită altă mijlocă decâtă de a o da în judecata Maghiariloră şovi-niştî. Este vechiă acăstă tactică a sfereloră conducăfore din Ungaria, d’a măsura totdeuna cu două măsuri când este vorba de Maghiari şi de Nemaghiarî; decâtă ar trebui să nu uite, că cine sămănă ventă culege furtună.‘-
.Răsboiulă* <fice> desfiinţarea juriului din Sibiu denotă o persecuţiă cumplită din partea guvernului ungurescă contra Româniloră din Transilvania şi a Saşiloră.
Faptulă, d’a se ridica de cătră ună ministru constituţională competinţa unui tribunală oreeare, nu este surprinzătorii şi nici n’ar fi aşa de gravă, de orece constituţia şi legislaţia ungurescă îi acordă ună asemenea dreptă — însă a trimite pe acusaţî ca să-i judece acusatorii loră, este ceva ne mai au(fită. Căci se şcie că în nici o parte a Ungariei nu domneşce mai mare ură contra Româniloră ca în Cluşiu, unde este cuibulă reuniunii de maghiari-sare, astfelă încâtă a da pe mânile juraţiloră din acestă
Nr. 147.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
districtă pe toţi Românii, cărora li se vorii intenta procese de pressă, însemnăzâ a espune unii mieii! unei sigure sfîşierî.
Prin acestă faptă se sugrumă în modă indirectă libertatea presei, cu care se fălescă atâtă de multă vecinii noştri, numai pentru Români şi Saşi, de 6rece pressa maghiară p6te să abuseze ori câtă va voi de acăstă libertate fără cea mai mică temă, căci totă ei se judecă singuri.
„Singurulă mijlocă, pe care ’lă mai avău Românii din ţinutulă Ungariei pentru a se plânge în contra atâ-toră nedreptăţi, era pressa, căci din partea autorităţiloră încă de multă nu li se face nici-o dreptate; — de a<jî înainte însă nu mai au nici acesta mijlocă, rămâindă expuşi arbitranului şi persecuţiuniloră, fără nici ună sprijină.
„Noi Românii din România independentă potă fi sigure guvernele din Viena şi Budapesta, că nu putemă privi cu indiferenţă aceste lucruri, care suntă forte departe de a câştiga simpatia năstră, simpatiă care p6te să le fiă într’o <Ji folosit6re.«
------O-------
Centralismul!! maghiarii.
Cine erau cei mai mari duşmani ai centraliştiloră nemţi? — Maghiarii. Cine suntă a<jî mai mari centralişti decâtă au putută fi vreodată Nemţii? — Totă Maghiarii.
Lume întorsă. Nu de multă era încă Austria, care centralisâ, şi Ungaria combătea cu înverşunare politica ei centralistă; astăzi, după puţini ani, în Austria se descen-traliseză pe t6tă linia, 6r în Ungaria se cenlraliseză de-a ruptulă capului. Dacă ară merge t6te după voia guver-nanţiloră noştri de astăzi, atunci nici măcară o mămăligă n’amă mai pute fierbe la vetrele năstre fără şcirea şi învoirea loră.
De 4eee ani, de când este la cârmă, d-lă Tisza n’a făcută alta decâtă a distruge aşedămintele create în spi-rit.ă autonomă şi a centralisâ. Nu-i e destulă cu câtă a dărîmată şi din vechia autonomiă a comitateloră, acum vrea ca să nu mai esiste nici umbra ei.
»Politische Correspondenz* anunţă în privinţa acâsta că guvernulă ungurescă se va ocupa în timpulă celă mai de aprope pe tărâmulă reformeloră interfore în prima liniă cu cestiunî d’ale administraţiunei. Elă are de gândă mai vârtosă a îmbunătăţi (?) legea comitatensă şi comunală, deşi pe basele de păn’acum. Posiţiunea fişpanului se va schimbă într’ună oficiu de stată şi i se va daună secretară permanentă din sînulă ministeriului de interne. In deosebi este de lipsă (?) a se lărgi cerculă de activitate ală fişpaniloră în acea direcţiune, ca pe viitoră să nu mai pătă obveni surprinderi prin decisiuni comita-tense, cari în repeţite caşuri au avută un caracteră contrară statului.
D-lă Tisza întinde mereu c6rda centralismului. Ve(|ă ca nu cumva să se rupă !
------o-------
Dualismul ii în administraţinnea Băncii austro-ungare.
Cu o bucuriă nespusă scrie „Pester Lloyd“ următbrele:
Ună actă însemnată de recunoscere practică a dualismului în administrarea Bănci i se va îndeplini in curândă. Precum aflâmă, guvernatorulă generală ală Băncii austro-ungare, d. Moser, se va duce în călătoriă avendă concediu şi vice-guvernatorulă ungară, Dr. Iulius Kautz, va conduce în timpulă lunei Augstă în Viena t6te afacerile Băncii. Pe câtă scimă noi, acesta e celă dintăiă casă, că ună Ungară, deşi numai în trăcătă, stă în celă mai înaltă locă ală marelui institută. Precum autjimă, vice guvernatorulă Kautz să va folosi de timpută pre-senţei sale în Viena, pentru ca în unire cu alte persăne conducătăre ale Băncii se promoveze lucrările premergă-t6re pentru viitărele tractări cu amândouă guvernele.
Una din cestiunile personale cele mai însemnate din punctă de vedere ungurescă va fi în curendă de re-solvată la Banca naţională, fundă vorba de ocuparea postului rămasă vacantă în urma decedării baronului Wodianer. Precum se scie, în sensulă § 39 din art. de lege XXV din 1875 are să residâze în Viena ună membru ungară ală comitetului esecutivă ală Băncii; e vorba acum, de a găsi persdna potrivită, care să întrunăscă în sine t6te calităţile dorite, pentru ca să ocupe atâtă acelă însemnată locă în conducerea Băncii, câtă să şi represinte interesele unguresc! în modulă condiţionată prin lege şi referinţe.
Nu înţelegemfi de ce atâta bucuriă pe f6ia pestană, fiindcă ună Ungură(?) înlocuesce pe timpulă concediului pe guvernatorulă Băncii, când lucrulă e fdrte naturală, dedrece d. Kautz e viceguvernator ă. Ori ddră Ungaria nu are atâta ponderanţă, ca ună cetăţănă ală ei să ocupe măcar în trdcătu ună asemenea postă? Bucuria
copilărdscă a fdiei din Pesta pentru acestă „mare actăw ce se va îndeplini nu se pră potrivesce nicidecum cu îngâmfările ei despre „marea putere “ a guvernului ungurescă. Se vede că fără să vrea a luat’o gura pe dinainte.
----o------
SOIRILE PILEI.
Banca poporală română „Timişiana" s’a inproto-colată la tribunalulă din Timişora. Institululă îşi începe activitatea sa la 1 Augustă. Directoră conducătoră este advocatulă Ungureanu.
—0-
Comerciantulă de antichităţi Rosner din Braşovă a trimisă în 4*lele trecute ună pachetă poştală la Viena, care conţinea ună pocală de argintă în vafore de 100 fl. Adresatulă din Viena găsi în pachetă, în locă de pocală, o pâtră fără vafore de aceeaşi greutate. Se <fice că pahetulă s’a trimisă de oficiulă poştală de aci în stare bună. Se facă cercetări, ca să se descopere unde a prinsă pocalulă picfore.
—0-
Petrecerea ce au întocmit’o Ungurii din Deva în favorea ,,Kulturegylet“-ului s’a terminată cu ună — deficită.
—0—
Sc6la reală superforă de stată în Braşovă se va deschide negreşită la 1 Septemvrie a. c., spune o foiă ,,patriotică.“
—0—
Mai spune acea foiă ,,patriotică“ că se voră înfiinţa grădini ungurescl de copii: una în Blumâna din Braşovă şi alta într’ună punctă apropiată de — Bulgaria. Au păţit’o Bulgarii!
—0—
'Junimea română din Cămpiă« va întocmi o petrecere de veră în 26 Iuliu st. n. a. c. în grădina lui Grf. Mikes din Budatelecă, în folosulă scolei gr. cat. de acolo. Inceputulă la 2 ore postmeridiane. Preţulă întrărei: pentru o persdnă 1 fl. v. a., pentru o familiâ 2 fl. v. a. Ofertele mărinimose se voră cuitâ pre cale diaristică. In casă uefavorabilă spaţiulă e asigurată.
-0—
Imprejurulă comunei Becichereculă mică de lângă Timişăra s’a trasă ună cordonă, din causă că vr’o 150 de vite cornute s’au bolnăvită de gură şi de unghii.
—0—
Batalionulă 3 din regimentulă Nr. 2 de infanteriă a sosită eri diţninăţă aci, venindă din Făgăraşă unde ţinuse garnisăna.
—0—
Grele vremuri a mai ajunsă şi Seghedinulă. Restanţele împrumutului de stată crescă cumplită. Pănă acum s’au suită la suma de 128,382 fl. 26 cr., atâtă de mare e miseria. Cu tăte acestea ministrulă de finanţe insistă să se încaseze restanţele.
—0—
,,România“ află, că la ministerulă culteloră se lu-crâză cu multă stăruinţă la ună proiectă de lege, cu care se voră sesiza corpurile legiuitore şi Sf. sinodă în sesiunea de tâmnă, pentru ridicarea Mitropolitului primată la demnitatea de patriarhă.
—0—
Doi oficeri bulgari Kolobkofî şi Sapunoff, arestaţi la Viena pentru că au voită să ven4â nişte obligaţiuni a-nunţate ca furate în România, au fostă predaţi tribunalului, scrie „Voinţa Naţională", pentru că n’au putută să’şi dovedâscă nevinovăţia în Giurgiu, unde pretindeau ei că le-au cumpărată.
—0—
La 12 Iuliu n. s au bolnăvită de coleră în Spania 1197 persone şi au murită 588. Dintre aceştia din urmă 6 în Madridă, 190 în provincia Murcia şi 296 în provincia Valencia.
S’au^imtl pe părintele Basarabii!
I s’a făcută o mare nedreptate părintelui Basarabu din Romosă.
Foile unguresc! au fostă lăţită scirea, că ministrulă Trefort i-a dată 100 fl. din ajutorulă de stată şi că părintele Basarabii a primită a-cestă ajutoră, călcândă hotărîrea sinodului şi disciplina bisericăscă. Aceste foi se întrebau cu iio-niă, că 6re ce va face acum sinodulă cu părintele Basarabă ?
Noi amă reprodusă aceea scire tristă şi cre-(Jândă, că despre ceea ce întreprinde d-lă Trefort foile guvernamentale trebue să fie cele mai bine informate, amă adausă la ea cu durere cuvintele : „păcată de numele Basarabă, ce’lă portă !w
Acum vine părintele Basarabă însuşi şi declară, că suta de florini, ce a primit’o, este o remunerare pentru nisce antichităţi ce d-sa îe-a predată museului din Peşta şi că d-sa nici n’a
petiţiunată, nici n’a primită vr’nnă ajutoră din aşa numita „milă împărâtăscă“ directă dela ministrulă de culte.
Eată ală doilea casă în răstimpă de 14 în care prin nisce scornituri tendenţidse se aten-tăză în pressa maghiară la sâmţulă de on6re şi de datoriă a unoră Români, leali şi cinstiţi cetăţeni!
Scopulă, ce-lă urmărescă cei ce comită a-ceste atentate neruşinate, este vădită. Ei voiescă să compromită bunulă nostru sâmţă de solidaritate, voiescă să sdruncine legătura de datoriă şi de disciplină dintre noi. Natura despotismului cere, ca unde nu p6te întrebuinţâ forţa, să se fo-losăscă de minciuni şi clevetiri.
Părintele Basarabă este o victimă a tendin--ţeloru despotice, ce bântue a(Ji sărmana ndstră ţără, elă a fostă pe nedreptă înegrită înaintea autorităţiloră sale superidre şi a poporului sâu credinciosă ca ună eretică, ca unulă ce-şi pâră-sesce turma cu necredinţă şi care nu se supune autorităţii bisericei.
De aceea amă	că părintelui Basarabă
i s’a făcută o mare nedreptate. Deşi regretămâ din adânculă inimei, că amă fostă, fără voia ndstră, induşi în erdre faţă cu sânţia sa, totuşi nu putemă să nu ne bucurămă de altă parte, că observarea ndstră a dată prilegiulă d’a se restabili adevărulă în privinţa purtărei sale.
„Sunt datoră — 4ice părintele Basarabă — faţă cu organele mele superidre d’a mă rectifici ca unulă, care aparţină acelui toni, ce în timpuri mai recente a decretată respingerea ajutorului de stată.“
Ondre părintelui Basarabă, care ne dă unfi esemplu atâtă de frumoşii de supunere la legile şi Ja disciplina bisericdscă şi cu bucuriă venimu a recundsce a<ji, că sânţia sa n’a profanată marele nume ce’lă pdrtă. Dăr s’aucjhnă ce <}ice părintele Basarabă:
Romosă, la 14 Iuliu 1885.
Onorate d-le Redartoră!
Reputaţiunea mea fiindă atacată prin scirea aduşi în Nr. 137 a. c. a preţuitului	ce redigeţî, c
deosebire în pasagiulă ultimă, unde se <fice: »daună de numele ce-lă portă, «■— dreptă aceea după ce de abia aijl am sosită din comună — după o absentare de cinci săptămâni — atacată fiindă şi din partea credincioşilor!! mei, viu a declară în publică aceea scire de-o scornitură tendenţidsă, dâmnă numai de ur^itorulă ei, ci eu nu am primită, nici am petiţionată du acei 100 fl. din mila împârătâscă.
Totă aici declară a fi ridicată 100 fl. v. a., ir aceştia i-am primită dreptă remuneraţiune pentru un anticităţî date la museulă din Peşta.
Cu acâstâ rectificare sunt datoră şi faţă de organele mele superfore ca unulă, care aparţină acelui fori care în timpuri mai recenţi a decretată reieptarea aji torului de stată.
Pre lângă acestea rămână ală onoratei redacţiunl
stimătoră	Vasiliu Basarabii,
preoţii gr. or.
CRESCEREA FETIŢELOR!) ROMÂNE.
De lângă calea Ulpia Traiauă, Iulie 1885
Onorabilă Redacţiune! Cercetândă după datina mea Cluşiulă, ajunsei în acestă »foculară ală culturei ungo-resci* tocmai într’o di când nisce fetiţe din clasele elementare îşi ţineu esamenulă. Acesta s’a întâmplată ii biserica cea mare rom. cat. din mijlocuîă pieţei chiarll înaintea altarului. Examinatori au fostă nisce jesuiţî dic Gluşiu şi o învăţătăre. Fiindă în locă, m’am duşii a-nume la acestă esamenă, căci nu credem, că mai esistl încă şi astăzi 6meni, ce se (fich a fi Români şi cu I6U aceste să-şî trimită băieţelele loră — aceste inimi di câră — pentru ca să fie crescute de jesuiţii maghiari, mai înainte de-a sci, că esistă şi ună »Tatălă nostru' ală Roroâniloră şi A. B. G. românescă. Dar durere, m’am înşelată în credinţa mea. Printre numele st autŢi şi nume românesc! ca: Oltenu, Brudanu, Germani etc.. Ţi se rupea inima de compătimire, când aurji cum pe unele fetiţe de română le chinuiau a vorbi -contra legiloră pedagogice si naturale, — într’o lir atâtă de diferită de limba năstră maternă. Căiră o tiţă de română — Valeria Brudană — 4'ce unfl jesuitl unguresce: »hei fiica mea, pănă acuma ai învăţată prea puţină unguresce, pe viitoră trebue să scii mai mi
Auiflţi părinţi!
Ce rătăcire este, a crede că nişte fetiţe nu voit pută trăi în lume, decă nu se voră maghiarisa ori cel1 puţină renega! Ore aşa de nefericiţi să fie Românii du Cluşiu şi giură, încâtă nici atâtă foculară românesc!! si nu posădă, unde fetiţele loră să înveţe bare ml elementele în limba maternă?
Nr. 147.
GAZETA TRANSILVANIEI
L
v
Multe aşă ave de 4*si aci, dar le trecă de astădată cu vederea. Voiescă a mg mărgini la o singură cestiune. Acei ce ’şî dau fetiţele lorii de mici în sc6le străine de bună sâmă îşî arogă sieşi ună titlu de cultură şi civili-saţiune mai mare, ca a Româniloră ce începi educarea fetiţeloril în şcole române. — Sârmanii cum se înşâlă, căcî nici ună poporă cultă din lume, ba nici chiar Ungurii nu facă aceea ce facă dânşii. ,Pop6rele adevărată culte ’şî crescă fiii şi fiicele în spirită naţională, le dau educaţiune naţională*. Sufletulă educaţiunei naţionale este limba maternă. Acâsta se învaţă în sînulă familiei din partea mamei, Cunoştinţa limbei materne trebue să se întărâscă şi amplifice tn scola românâseă fiă aceea chiar sărescâ confesională. — Altmintrelea amă pută sg avemă şi scole de fetiţe mai multe şi adecă bareml în punctele mai însemnate. Chiar de amă fi cu toţii sărmani
—	pe când hară domnului nu suntemă tocmai aşa de calici — dar suntemă mulţi şi din 3 miliâne de omeni dâcă numai 200,000 ar contribui fiăcare în termină mediu 1 fl. v. a. ce n’am pută face? Aşa se ajută naţiunile culte, caFrancesii, Italienii, Englesii Germanii, ba'vedem că încă şi Ungurii. Numai unii dintre Români mai trebue sg se facă şi astăzi de minunea lumii şi se purcâdă în crescerea şi cultivarea mlădiţeloră sale ca acele popâră, ce nici ideă n’au despre aceea ce însemnâză educaţiunea naţională. Dar fie siguri că prin acâsta mai multă îşi strica loră înşişi şi fiiceloră sale.
Junimea română astăzi este persecutată în universităţile maghiare pentru că-şî vorbesce limba, şi tocmai de aceea ea va întâmpina cu dispreţă pe tâte acele păpuşi — de ar avea frumseţea (jîneloră — cari se geneză de odorulă junimei de limba românâseă pentru care junimea este gata în totă minutulă a-şî da viâţa. Tisza şi Trefort au frânele guvernării statului în mână, junimea însg este croitârea vieţii familiareso-ciale şi prin urmare aceste frâne gingăşele are ea în mână. A preferită junimea în multe caşuri
—	pe cari le-aşă putâ aminti cu numele — chiar fiice de ţgranfi cu puţină carte celoră crescute în sc6le un-gurescl cu sâmţirî neromâne.
Decâtă a dâ o educaţiune străină fiiceloră nâstre este mai bine a nu le da de felă la sc6lă, ci a-le cresce acasă. Nu crinorinulă, nici atlasulă şi nici şlepulă nu ne-au conservată limba, ci ţăranca este talpa naţiunii nâstre. Celebrităţi ca Englesulă Martin Leake şi Româ-nulă Dimitrie Bolintinenu vorbindă despre conservarea românismului transdanubiană se esprime celă d’ântâiu aşa: »Cele mai multe femei nu înţelegă nici o altă limbă, afară de cea românâscă, pre când totl bărbaţii vorbescă grecesce;* âr ultimulfi totă despre acele femei ijice: «Femeile singure ţină la naţia loră. Dâcă vr’odată acestă poporă va scăpa de-a fi contopită, va avâ o |imbă, cultură, o literatură, o istoriă, ună nume, în sfâr-şită eltt va datori acâsta numai femeiloră române.*
Pentru a complectă constatările lui Martin Leake şi ale lui Dimitrie Bolintineanu, d. Hăşdeu într’ună es-celentă discursă ală sgu ne aduce următorulă esemplu: *Sg scie ca celebrulă Coletişă celă mai mare diplomată ală Elandei moderne în urma renascerei din 1821 era Română din Macedonia. Crescută printre Grec! şi ajunsă In noulă loră regată la una din posiţiunile cele mai Înalte, elă nu se sfia de a-şi da în faţa lumei aerulă unui elină. Insg Coletişă ţine la dânsulă o soră, care nu scia nici o bobă grecesce. Astfelă se întâmpla adese că aceea soră întră în camera ministrului tocmai atunci cănd elă vorbea cuiva despre patria lui Pericle şi a lui Epaminonda şi întrerupându-lă de odată printr’o între-I bare îlă silea a-i răspunde românesce. Coletişă a rg-I masă Română pănă la mdrte numai din causa surorei I sale.*
I Totă aceea ce se 4,ce despre surorile din Dacia I Aureliană se p6te afirma şi despre femea română din I Transilvania şi Ungaria şi respective despre ţăranca ro-I mănă.l Ei avemă de a-i mulţămi mai multă esistenţa I n6stră. Preoţimea română naţională a făcută şi ea multă I pentru conservarea neamului nostru căci tăcândă de altele I de n’ar fi esistată călugării: Sineaiu, Claină, şi Maiorfi I p6te că astă4î abia amă face începutulă unei literaturi I bisericesc! şi naţionale dar a avută şi’şî are încă şi astărjî I păcatele ei. Biserica ne-a aruncată când pre mâna gre-I cismului, când pe a slavismului, când pe altele precum I o constatâză asta şi Dr. Silaşi. Cei luminaţi şi puternici I adecă nobilimea română ne-a părăsită cu infidelitate. I Singura femeă română a rămasă, ca o sentinelă credin-I ci6să a totă ce e română, ce a simţită ea a sădită în I iotma bărbatului său, în inima poporului, şi astfelă a fostă I ea pănă astâdi când cultura modernă ca şarpele din pa-I radisă vine a-i întinde mărulă spoieleloră în pri-I mâvăra vieţii sale, mai nainte adecă de a sci să-şi iu-1 băscă şi cultive ceea ce i-a dată natura adecă limba refl ligiunea şi datinele strămoşesc!. Ore cu astfeîă de fiinţe I născute române dar a-lă căroră sânge se serbezesce şi fl ne corcesce, prin spiritulă educaţiunei străine putâ-se-va fl aduce mâcară atătă serviciu naţiunii câtă s’a adusă din I putea unei simple ţărance? Nici odată.
Când au<Jî copiliţe de Română de 5—6 ani că vorbescă fluentă unguresce — precum am au<|ită eu în Cluşiu — atunci încai scii, că aceste fetiţe nu în scdlă, ci acasă în sînulă familiei n’au fostă crescute în limba maternă, ci au vorbită limba doiceloră. Dar chiar de-ar vorbi în familiă românesce şi elementele încă şi le-ar câştigă în limba maternă, sâmţămintele de dragoste cătră naţiunea, din care te-ai născută, dispară când nu-să nutrite prin lectură naţională. Aşa ar fi de recomandată — în locă de Petofi et tutti quanti — poeshie lui Andreiu Mureşiană, Bolintineană şi Alesandri etc, şi mai pe susă de tdte studiulă istorei naţionale. Măcară atâta câtă s’a 4>să aci ară trebui să facă unii părinţi pentru fiicele loră, ce capătă creseere în scole străine, până când vomă ave şi noi ce ne trebue. Altmintrea eu susţină — şi nu esagereză de locă — că avemă şi astâtjl ce ne trebue, numai voinţa ne lipsesce. Rare voră mai fi — dâcă educaţiunea va merge astfelă — acele femei române, ce s’ar putâ asemăna cu sora lui Coletis, ca să tacă de umbrele măreţe, de mamele Românismului.
Ca să nu fiu rău înţelesă, declară cumcă nu sunt chiar contrară studiului limbelorfi străine din partea fru-moseloră nâstre, deşi nouă, ca naţiune tenără ori mai bine femeiloră nâstre nu le-ar stă rău nici chiar puţină egoismă faţă de limba maternă, căcî acesta îlă pretindă dela ele împrejurările actuale şi mai pe susă de tote a-micii noştri maghiari. Limba maghiară este limba statului. Dâră nu voiescă fetiţele nostre a aspiră la funcţiuni de stată, când şi părinţii loră încă nu le capătă. Dar ce, îmi va dice cineva dintre adoratorii limbeloră neromâne, fiica mea trebue să scie şi o limbă de salonă! Bună, domnule! Şi apoi d-ta ca limbă de salonă îţi alegi chiar limba ungurâscă? Pâte să fiă! Dar ceea ce mă revoltă pre mine şi pe totă Românulă binesâmţitoră este împrejurarea, că precum am văzută, fetiţele nostre cultivă şi învaţă limba maghiară în detrimentulă limbei materne. Dorinţa nâstră este de a se învăţă mai ântâiu limba maternă şi apoi pe basa acesteia a se câştigă cunoştinţe şi din alte limbi.
Să mi-se spue, că 6re limbei române ce i-ar lipsi, ca să nu potă vibra şi sunetele ei sonore prin salânele cele mai elegante? Intorsălurî mlădiose, arrnoniă, espre-siunî fine ore nu are ea din destulă?
Stândă lucrulă astfelă, 6re ce cuvântă de scusă voră avâ acei âmenl înaintea lumei culte, înaintea istoriei nâ-mului din care s’au născută, — cari îşi renâgă de bună voiă pe fiicele loră, cultivându-le într’o limbă străină în detrimentulă limbei materne? Nu sein când, ce voră câştigă pentru aceste fapte, dar de presentă sciu, că au câştigată antipatiile multora inimi. Fetiţele însă cari se voră genă a vorbi românesce — precum m’am convinsă că suntâ şi de acele — vomă avâ ocasiune a esperiâ pe viitoră — precum credă că au sâmţită aşa ceva şi pănă acuma — cum scie tenărulă română să răsplătâscă acelora, ce-i urăscă limba, pre care strămoşii săi şi elă au susţinut’o şi voră susţinâ-o faţă de ori şi cine pentru tote veacurile.	S...t. Rîmlânu.
-----O-------
Dramuri de ferii.
(Cea mai eftină şi comodă călătoria la Fraga, Carls-bad si Franzensbad). Societatea priv. a căiloră ferate de stată austro-ungare a introdusă bilete forte moderate, tour şi retour, de I., II şi III clasă dela Budapeşta la Carls-bad, Franzensbad, Praga, Kolin, Pardubitz, Aussig şi Halbstadt, cari suntă valabile pentru tâte trenurile accelerate şi de persâne şi cari suntă valabile cu privire la băile Carlsbad şi Franzensbad 45 de 4de, âr cu privire la celelalte staţiuni 35 dile. Aceste bilete dau dreptulă d’a întrerupe călătoria din Viena şi în staţiunile mai mari. Preţurile suntă următârele :
CI. I. Dela Budapeşta la Carlsbad şi retour fl. 61.60					CI. II. 44.20	CI. III. 28.20
	»	. Franzensbad		» 61.60	42.20	28.20
>	>	» Briinn	»	> 37.—	27.—	16.40
»	»	» Praga	»	» 48.—	34.20	22.—
»	»	» Kolin	»	» 48.—	34.20	22.—
	»	» Pardubitz	»	» 48.—	34.20	22.—
»	»	> Aussig	»	» 58.60	42.20	27.40
»	»	* Halbstadt	»	* 51.80	38.—	26.—
Spre comoditatea câlătoriloră merge cu trenulă accelerată, ce plâcă din Peşta la orele 4.15 p. m., ună va-gonă directă pănă la Carlsbad şi totă aşa la reîntorcere din Carlsbad, diminâţa la 6.45 m.
-----O------
CONVOCARE.
In conformitate cu §§ 14 şi 21 din statutele Aso-ciaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, şi pe temeiulă conclusului adunărei ei generale din 18 Augustă 1884 n. şed. II. p. prot. 32, şi ală comitetului aceleia din 3 Iulie a. c. Nr. 165, se convocă pentru anulă curentă adunarea generală a menţionatei asociaţiunî pe 4iua de 29 Agust ă st. n. a. c. în oraşulă Gherla- Armenopole.
Acâsta aducândă subscrisulă presidiu la cunoscinţa publică, invită pe onorabilii membri ai amintitei asocia-
ţiunî, a luâ parte în numără câtă mai mare la şedinţele acelei adunări.
Presidiulă Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română.
Sibiiu, în 3 Iuliu n. 1885. Iacobtt Bologa,
v.-preşed.
TELEGRAMA PART. A „GAZ. TRANS.“
Năsiudi, 14 Iuliu — Stâgulu negru pe noua catedrală de aici vestesce trecerea din viaţă a nestorelui preoţilori rămaşi de sub regimenti lo 11U Lazarti, care a răposată a(Jî la 5 âre diminâţa. Ii venerămă. memoriă cu toţii!
-----O------
DIVERSE.
Trei gemeni. — «Curierulă Rîmnicului* află că în nâptea de 14 curentă, soţia locuitorului Radu D. Petrea din comuna Băleştî, a născută ună copilă de sexă bărbăteştii şi în noptea de 16 curentă a născuta încă doi copii de acelaşă sexă, din care unulă l’a născută mortă, âr ceilalţi doi dimpreună cu mama loră se găsescă în viâţă.
* *
*
0 cereuioniă rară. — Din Constantinopolă se scrie: «Când fii musulmaniloră ajungă la versta de 13 ani, ei suntă supuşi unei operaţiuni rituale (ca Ovreii.) In anulă acesta ună fiu ală Sultanului va fi de asemenea botezată (operată) şi spre a da o mai mare însemnătate acestei ceremonii Sultanulă a ordonată, ca toţi băeţii din imperiulă otomană, cari în anulă acesta voră intra ca pe deplină îndreptăţiţi în rîndurile credincioşiloră, să fie supuşi ceremoniei in aceeaşi di cu fiulfi său, anume în Septemvre viitoră. Numai în Constantinopolă sunt ca Ia 17—18,003 de aceşti băeţî. Sultanulă a şi pregătită pentru toţi câte ună suveniră de acestă evenimentă solemnă; în 4*ua dureriloră fie-eare va primi ună fesă nou şi acâstă mulţime de căciuli roşii s’a şi comandată la Viena.
* *
*
Victima unei turnure. — La cea din urmă repre-sentaţiă a operei Aida în Berlină s’a întâmplată urmă-torea tragediă, fără ca publiculă asistentă să fi sciută ceva. 0 frumuşică fetiţă a unui bancheră urmase cu multă entusiasmă minunata rnusică a operei, când deodată începe a se nelinişti. Pela începutulă actului ală II-lea, neliniştea se schimbase într’o adevărată spaimă şi rugă pe tatălă ei a o conduce la garderobă, fiind-că simţea că în turnura ei se află o fiinţă viă. Tatălă ei o calmă 4icându-i că trebue să i-se pară numai. Domni-şâra mai tăcă cătva timpă, dâr în cele din urmă declară că se afla într’o stare insuportabilă şi alergă spre garderobă; acolo s’a putută numai decâtă constata, că sărmana fată avea dreptate; după o scurtă cercetare a eşită la lumină ună papagală, care luase turnura stăpânei sale dreptă colivia lui. Bietulă papagală a plătită cu viâta acâsta estravaganţă, căci a doua muri. Fata, care ţinea fârte multă la papagală, blăstămâ moda turnurei şi se jură că nu o va mai purtâ nici odată.
* *
*
Nenorocire. — Cetimă în «Monitorulă oficială* din Bucureşti : In <Jiua de 23 Iuniu a. c., femeile Anica I. Condrea şi Nastasia V. Ciurea din oraşulă Bârladă, împreună cu 2 copii ai loră, ducându-se cu trăsura spre a’şî vedea sămânăturile ce au pe moşia Simila, când au ajunsă la acelă locă, a începută o plâiă cu furtună şi pâtră, care răsturnându-le din trăsură le-au dusă pănă într’o vale, unde nu s’au mai văzută una cu alta. Femeia Nastasia Ciurea însă, după multă resistenţă, scă-pândă s’a dusă la ună hană şi spunândă cele întâmplate unoră locuitori, cari erau acolo, au alergată cu toţii la loculă arătată şi căutândă, au găsită pe femeia Anica I. Condrea cu copilulă Nastasiei Ciurea în braţe, înomoliţi în pământă, dar cu viaţă; iar copilulă ei înomolită şi mortă; asemenea s’a mai găsită înomolită şi cu viaţă caluld dela trăsură.
Avisi domnilortt abonaţi! De mâne în-
1
colo (fiarulu nostru se va trimite numai celorii ce ’şî-au reînoitu abonamentul^. Rugămu der a grăbi cu prenumeraţiunea.
Administraţiunea »Gazetei Transilvaniei*.
Pentru o prăvăliă cu mărfuri mixte în Haţegi se caută unu învăţăceii. A se a-dresa la d-li Bucuri Popovici, comercianţi în Haţegi.
Editori: Iacobă Muresiann.
Redactori responsabilă: Dr. Aurel Mureşiaua.
Nr. 147.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cftmrală la bursa de Viena
din 14 Iuliu st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . Rentă de hârtiă 5°/0	. .
împrumut ulii căiloră ferate
99 35 93.25
148 50
ungare .......
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.70 Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 123.50
Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 109.
Bonuri rurale ungare . . 102.25 Bonuri cu cl. de sortare IC 1.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
miştt................101.50
Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 101.50
Bonuri croato-slavone . . 102.—■ Despăgubire p. dijma de
vină ung..............98
ImprumutulO cu premiu
ung.....................11875
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119 80 Renta de hărtiă austriacă 83. Renta de arg. austr. . .	83.75
Renta de aură austr. . . 109 15 Losurile din 1860	. . . 141 —
Acţiunile băncel austro-
ungare................ 872.—
Act. băncel de credită ung. 290.— Act. băncel de credită austr. 295.80 Argintulă —. — GalbinI
împărătesc!............. 5,88
Napoleon-d’orI...........9.861/8
Mărci 100 împ. germ. . . 61.10 Londra 10 Livres sterlinge 124.50
Bursa de Bueurescl.
Cota oficială dela 2 Iuliu st. v. 1885.
Renta română (5°0).	.
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit fonc. rural (7 °/0)
*	n (B°/0)
»	* urban (7°/0)
*	•	,	(6°/o)
•	(5°/o) . .
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	* Naţională
Aură..........................
Bancnote austria ce contra aură
Cump.	vând.
89V*	897*
93*/*	937*
897*	897*
30	32
101	1017:
857*	86
99	997.
91	92
837*	83*7
1260	1280
292	294
230	255
10	107,
2.03	2.05
Cursuiu pieţei Braşovă
din 15 Iuliu st. n 1885.
Bancnote românesc! . Argint românesc . . . Napoleon-d’or! ....
Lire turcesc!...........
Imperial!...............
Galbeni.................
Scrisurile fonc. >Albina-Ruble Rusesc! .... Discontulă	»
Cump.
7—10
8 87 '	/'âii i. 8 83
8 80	> 8.85
9.84	» 9.86
11.15	» 11.20
10.10	» 10.15
5.84	» 5.87
100.50	» 101.-
123.50	, 124.5
0 °/o Pe	ană.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potti cumpăra în tutungeria lui I. Gross.
20°|0 Tote preţurile scădute 20°|0
per comptanti.
Magazinu de încălţăminte
O	9
ală lui
loanu Săbădeanu
Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scăzute t6te felurile de incălţaminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata s£u după măsure fabricate.
Ghete de bărbaţi dela v. a. fl. 3.60 cr. în susă. Ghete de dame „	„	„ 3.—
Pantofi şi ghete de copii dela 60 Pantofi de casă de piele, pîslă s6u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă.
Specialitate.
Cisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă >	> fetiţe şi băieţi ,	*	*	, * » 4.50 * »	»
Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesesci. — Şoşoni cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiorî. = Galoci de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
Cisme de	copii ordinare	dela	v.	a.	fl.	2 în	susă
,	»	bărbaţi >	*	»	»	»	51/a »	»
»	.	femei »	>	>	,	*	4	»	»
»	n
n	ii
Comandele din afară se efectneză dnpă măsurile trimise promptă şi cela nepotrivite se ian îndărătn in schimbă.	’
20°|0 Tote preţurile scădute 20°j0 §!►§
Gasse de feră
sistemu Wertheim
ce resistă pe deplină în contra focului şi nici nu se potfl sparge, din renumita fabrică de casse
L. FLEISCHER
oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiuni şi în tdte mărimile.
Iustinianu M. Gr ama,
depositarulă fabricei în Braşovă.
Anunţămu aceloră onoraţi cetitor!, cari voră binevoi a se abonâ la f6ia ndstră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutulâ anului 1885 prin urmare potă s& aibă colecţiunea completă.
ADMINISTRAŢIUNEA „GAZ. TRANS.“
Mersulu trenurilor»!
pe linia I*redealtt-BiidapeBta şi pe linia Teiiişti«Ai»adtt-lIiidapei*ta a e&lei ferate orientale de stată rog, ting.
TeiuşA-AradA-Budapesta				Budapesta- AradA-TeluşA.			
	Trenft	Trenft	Trenft de		Trenft de	Trenft	Trenft
	omnibua	omnibua	persone		persftne	acceleratfi	omnibua
TeiuşA	11.09			3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-Inlia	11.46	—	4.2"	Budapesta	8.0o	1.45	HMJ
Vinţulă de josă	12 20	—	4.53		11.02	3.44	1H0I
Şibotă	12.52	—	5.19	oZOlîlOK.	11.12	4.02	12 00
Orâştia	1.19	—	5.41	Arad A	3 37	7 53	5.?6
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţti	4.13	-	619
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	438	—	641?
Branicica	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	«.12	Bârzova	5.57	—	8.id
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	743	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6.14	10.23	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicica	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9,05	—	11.23
AradA	8.10	7 32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
	2.39	12.00	4 5f	Şibotă	10,43	—	12.53
OiuUiliUH. (	3.16	t2.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Aîba-Iulia	11.19	—	1.40i
Viena	—	8.00 I,	6.05	TeiuşA	12 05	—	2.24
Arad ft-Timtşâra				Simeria (Piski) Fetroşeul			
	Trenft	Trenft de	Trenft de		Trenft de	Trenft	Trenft
	omnibua	percftne	persone		persone	omnibua	omnibai
AradA	6.00	12 55	8.25	Itmerk	6 30	11.50	2.23
Aradolă no»i	6.25	1.21	8.36	Screm	7 05	12.27	s.o(r
Nâmeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7 53	1.19	3.49
Vinga	7.19	2 18	9.13	Pul	8.46	2.10	440
Orczifalva	7.33	2.36	9 25	Crîvadia	9.33	2.57	5.28
Merezifalva	7.56	253	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
Timişdra	8.42	3.40	10.06	Petroşenl	10.43	4.04	6.‘-9
TimişAra-AradA				Fetroşeul—	Simeria (Piski)		
	Trenft de	Trenft de	Trenft		Trenft	Trenft	Trenft
	persftne	persone	omnibna		omnibns	omnibua	de pers.
TimişAra	6.07	12.25	1 5 00	Petroşenl	6 49	9 33	'O ao
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.0l
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Clrivadia	8.06	10 54	645
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.37	7.25
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12.17	802
- Aradultt nou	7 40	2.54	7.24	Streiu	10.16	1258	8.44
| AradA	7 50	310	7.40	Simeria	10.53	1.35	9.15
Predealil-Itudapesta
Trenil xmA Trenft accelerat omnibua
ereftne
Trend
omnibua
BucurescI
Predeală
Timişă
Braşovă
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
HomorodQ
Haşfaleu
Sigkişâra ^
Elisabetopole
Mediaşd
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Crăciunelfl
Teiuşft
Aiudd
Vinţulă de sus 8
Ui6ra
Cncerdea
(shirisă
Apahida
Clnşin	|
Nedeşdu
GhirbSu
Aghirişă
Stana
HuicdinO
Ciucia
Bucla
Bratca
RSv
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok Buda-pesta
Viena
Nota:
6.22
7.01 7.38
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45 2.11 2.55 3.17 3.24
3.31 4.09 5.36 55rt
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 1020 10.30
10.37 10.51
12.37 2 58
6 00 6.35 3.00
Orele
500
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 11.18 11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5.58
6.08
7.14
7.43
8 22 8.48
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
7.37 8.01 8.21 9 05 9.43 10.02
6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 912 10 23 12.32 12.59
10.37
12 59 4.45
8.00
8.34 8.59
9.34 10.16 11.04 12 17 12.471
1.21i
2.051
3.08!
3.39
3.55
4.03
9.13 9.18 10 31
12.07 4.45 8.22 2.10 10.05 10.30 2.45
8 00|	"6ă5|
de n6pte suntfl cele dintre liniile gr6se.
Budapesta—Predealil
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd RSv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
Clnşin
Apahida fthiriş
Cneerdea
(
(
Uiâra
Vinţulă de susă
Ai udă
Teinşă
CrăeiunelG
Blaşă
Micăsasa
('.opsa mică
Medie,şti
Elisabetopole
Sigişâra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiâra
Braşovă
Timişti
Predeald
BucurescI
Trenft
omnibua
6.47
10.37
1.44
5.33
12 OS 12.31 2.16 3.12 3.32
3.41
3.50 4.25
4.50
5.41
6.0?
6.40
7.00
Trenft
accelerat
7.15
1.45
3.4î
5.21
Trenft
omnibns
Trenft
de
persftne
3.15
7.29
6.41
7.14
7.42
8.31
9.01
10 01 10.16
11.24
11.43
11.45
12.08
12.22
12 57
1.27
1.45
2.06
2.31
2.50
3.48
4.19 4.34 4.53
5.20 53
8.27
9.45
9.59
10.28
11.36
12.10
12.43
1.31
2.56
3.29
4.G
4.18
4.33
5.05
6.20|
9.11
11.26
1.28
2.00
211
2.31
8.18
3.41
4.01
4.26 5.08
5.27 5.50
6.02
6.24
6.43 7.03 7.26
8.51 9.31
9.43
9.51 9.58
10.24
10.44 11.28
11.44 12.18 1236
1.22 1.56 2.34 3.02 4.41 5 30
6.03
6.35
7.14
6.07
6.32
7.30
11.35
Trenft
omnibua
8.0J
11. V'
2.31
6.01
6.40 7.20 8.01
10.05
11.0?
11.3
12.14
1.09
1.50!
2.48
3.23
4.56
9.40
Tipografia ALEXI, Braşovă.