RE1> ACŢIUNEA ŞI AlkMINlSTRAŢIUNEA ; BRAŞOVft, piaţa mare Nr. 22. ,I. Pe unâ an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Ec:m1nîa şl străinătate: Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. St PRENUMERĂ: ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: 0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorisorT nefranoata nu ce prlmetou. — Manuscripte nu ae retrămltu. m 145 Luni, Marţi 2 (14) Iuliu. Nou abenamentu Ia > „Gazeta Transilvaniei,“ Cu I Iuliu st. v. 1885 se începe unft nou abomimentA, la care invităm pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţulă abonamentului: Pentru Aiistro-UngarJa: pe trei luni 3 fl. „ ş6se „ 6 „ „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci n Ş6se » 20 „ „ unu anu 40 „ NB. Preţurile acestea le-amu ficsattt spre a uşura abonanţiloril noştri din România plata abonamentului, fără a mai socoti agiidu: Rugămu pe domnii abonenţi, ca să bine-voiască a-şi reînoi de cu vreme abonamentul^, ca să nu se întrerupă espediţiunea diarului. Domnii ce se voru abona din nou să bine-voescă a arăta şi posta ultima. Administraţinea „Gazetei Transilvaniei.44 BraşovH, 1 (13) Iuliu 1885. Nu de multă au publicaţii (parele „Pester Lloyd“ şi „Neue freic Presse44 nisce depeşe după » cari d-lu Vincenţiu Babeşu, deputată dietalu şi membru de frunte ală consistorului metropolitană gr. or., şi-ar fi dată părerea, că afacerea a-jutorului de stată privesce numai pe guvernă şi pe Archiepiscopă, ăr nu biserica. N’amă putută reproduce acăsta scire sensa-ţiunală fără a esprima îndoielile ndstre în veracitatea ei şi fără a declara, că după a ndstră credinţă ea trebue să fie o „mistificare tenden-ţi6să din partea celoră ce voiescă a pescui în apă turbure ;u „mistificare:44 fiind-că nu puteamă nicidecum crede, că ună bărbată cu trecutulă şi cu cunoscinţele d-lui V. Babeşă, se pdtă enuncia o părere atâtă de absurdă; „tendinţidsă fiind-că era vădită că cei ce au publicată depeşa aveau intenţiunea de-a se folosi de numele şi de posiţiunea d-lui Babeşă spre a face propagandă în favbrea scopuriloră guvernului. Totodată amă adausă la observările de mai su8u, că „aşteptămă cu nerăbdare, ca d. Babeşu să ne dea desluşirile ce le datoresce în privinţa acesta publicului română.44 Aceste din urmă cuvinte au dată prilegiu unei foi maghiare din Cluşiu de a se plânge în contra incvisiţiunei ce-o ar esercitâ „Gazeta/4 faţă cu bărbaţii români de totă categoria. „Suntemă „convinşi — scrise aceea fdiă — că acum Ba-„beşă va merge desculţă la Canossa (în Braşovu) „ca să-şi căra ertare, pentru că a cutezată a pronunţa în publică părere, o care e contrară vederilor u „Gazetei.44 Ei bine, d-lu Babeşu a dovedită că este omă multă mai cu minte şi mai practică decâtă ca să umble desculţă dela Sibiiu pănă la Braşovă Işi a preferită să mergă în pantofi de veră co-mocjl câţiva paşi pănă la redacţiunea „Telegrafului Română44, şi se publice în acăstă fdiă desluşirea sa. Nu era vorbă aici de a se da o satisfacţiă „Gazetei44, căci nu ,,Gazeta44, ci d-lă Babeşă în- suşi a fostă ofensată prin insinuările foiloră din Peşta şi din Viena, ba mai multă, a fostă ofensată opiniunea publică română, care a privită şi privesce în dlu Babeşu pe unulă din stegarii principiului nostru naţională-bisericescă. D-lă Babeşu era prin urmare datoră şieş! şi opiniunei publice române de-a restabili adevărulă dândă desluşirile de lipsă şi acesta a şi făcut’o. Cetitorii noştri cunoscă cuprinsulu declara-ţiunei d-lui Babeşu. La finitulă ei d-lu Babeşu (Jice : ,,Cu profundă durere vădă, că amă ajunsă, sigură pe basa tristeloră esperienţe din trecută, încâtă în nimeni nu ne mai încredemă, încâtă redacţiunl naţionale eminente, chiar şi faţă de ună omă, care de ani 40 luptă în una şi aceeaşi direcţiune, pe principii cunoscute nealtera-bile, cu cea mai rigurdsă consecinţă — din in-cidentulă unei secături de faimă, a unoră absurdităţi pipăibile, aflară de lipsă a redica bă-nuelele şi a pretinde desluşirii desluşiri cari în totă casulu aveau să urmeze...44 Inţelegemu că o foiă maghiară, care nu vrea nici să audă de es'stenţa unei opinium publice romănesci, se conteste ori şi ee datoriă a băr-baţiloră noştri naţionali d’a se justifică înaintea publicului română, dăr nu înţelegemă cum unu fruntaşă română, care luptă de 40 ani neobosită şi cu stăruinţă pe terâmulu naţională-bisericescă, ca d. Babeşă, să se semtă ofensată, pentru că organulă nostru a vorbită de-o datoriă a d-sale faţă cu publiculă română, pecare ,,în totăcasulă44 avea se şi-o împlinăscă. „Amă ajunsă ca în nimenea să nu ne mai încredemă!44 esclamă d. Babeşu. P6te să aibă dreptate în multe privinţe şi acăstă temă merită chiar a fi tractată într’ună articulă deosebită. Să ne permită "însă d. Babeşă ai adresa întrebarea, că 6re cine sunt de vină, că amă ajunsă aci, cei ce dau încrederea ori cei ce câştigă şi suntă chiămaţl a păstră încrederea dată ? D-lă Babeşă negreşită va sci că este mai greu a păstră decâtă a câştigă încrederea. Spre a-o păstra trebue să-i dai mereu nutremântu, trebue să-o întăresc! mereu. pice d-sa că amă fi redicată bănueiî. Dămne feresce. Nu bănuimă pe alţii, dăr încă pe d-lă Babeşu! Dăr 6re nu s’a întrebată vr’odată d. Babeşă dăcă a fostă său nu datoria sa ca luptătorii de frunte naţională de-a se pronunţa clară şi neîndoiosă şi de cu vreme într’o cestiune aşa de însemnătă ca aceea a ajutorului de stată? Tocmai dela ună bărbatu care de 40 de am luptă, publiculă română e în dreptă a a-şteptă ca să se pronunţe categorică în tăte ce-stiunile însemnate şi tocmai încrederea pretinde ca să fiă mereu probată ca şi amiciţia. Nu spre a restabili o încredere sdruncinată, ci spre a conserva intact o încredere esistentă amu cerută desluşiri dela d. Babeşu, despre cari însuşi recunăsce, că a fostă obligată ale dă publicului română! Strămutarea juriului din Sibiiu şi pressa maghiară. „Pester Lloydu găsesce că măsura ministrului o aprobă orî-ce omă, căruia îi zace la inimă devoltarea ş prosperarea »ideii de stată ungară* şi »eonveţuirea pacînică* a diferiteloră naţionalităţi pe leritoriulă statului ungară, şi care nu vrea să vedă că pressa »pro- agă idei duşmane statului44. Şi fiind că juraţii din Sibiiu de repeţite ori şi consecuentă au dată espresiune parerei loră, că cineva „pote agita44 liberă şi nepedepsită în conlra ordinei publice, integrităţii şi constituţiunii statului, de aceea „e celă mai cruţătoră modă44 acesta, prin care li se ia ocasiunea de a’şî mai dovedi simţămintele loră „duşmane.44 Negreşită, (Jice „P. LI.4’, ministrulă de justiţiă a pornita în ordinaţiune dela presupunerea, că verdic-tulă juriului din Cluşiu va suna cu totulă altfelă, şi acesta e şi scopulă ordinaţiunei. Mai departe pledăză »Pester Lloyd“ în contra părerii acelora, cafl susţină instituţiunea juriului, (Jicendă că o instituţiune, care are lipsă de asemeni ^co rec tiv e ce dau atâta de multă de gândită, nu i se pră pare oportună, deşi recunosce guvernului dreptulă de a trece cerculă de activitate ală unei curţi cu juraţi asupra alteia. Acestă strămutare însă, mărturisesce însuşi „P. LI."4, nu consună cu postulatele libertăţii cetăţenesc!, care pretinde ca nimenea să nu fie sustrasă sentinţei judecătorului său competentă. Strămutarea juriului la Cluşiu este o schimbare preventivă a forului competentă. Şi cine garantăză, că ună altă guvernă nu se va folosi de aceste apucături spre scopuri reacţionare, spre scopuri care nu voră fi pe voia majorităţii „naţiunii14, întrebă „P. Ll.“ presimţindă urmările fatale ale măsurii patroniloră săi. „Budapesti PLirlapu (Jice între altele: „Sibiiulă în Transilvania Jse opune Ungariei. P6te că nu voiesce să recunoscă nici uniunea? Probabilă, că voiesce să se alăture la România, îndată ce se va înfiinţa Daco-România, pentru că Hohenzoller-ulă îi place mai bine decâtă Habsburgii maghiarisătorî ? Cine scie ce vrea Sibiiulă? „Saşii cari au agitată în foile loră şi afară în presa germană, fără să fie închişi, şi-au gândită că de ce să fie închişi redactorii „Gazetei Transilvaniei44 şi ai „Tribunei44? Quod uni justum aiteri aequum! Saşii s’au aliată cu Românii şi împreună înjură pe Maghiari sapă integritatea statului şi lucră împreună în contra legiloră. „Măsura ministrului a fostă bună şi necesară. Sta-tulă se p6te lipsi de Sibiiulă renitentă, p6te strămută de acolo pe lângă juriu şi comanda militară, academia de dreptă, direcţiunea financiară şi eventuală şi prefectura tribunalulă şi feliala băncei: dăr va rămână în Sibiiu „Siebenbiirger Tagblată44 şi superintendentulă Teutsch. »Caute în jurulă său naţiunea circumspectă, şi vă(Jă de va fi bine a continua răsboiulă în contra Ungariei, său va fi mai bine a încheia pace?4. Magharii şi Românii din Transilvania. Celă de pe urmă numără ală revistei »Lumei Latine, «(La Revue du Monde Latin) care apare în Paris conţine ună interesant studiu asupra Româniloră şi Ma-ghiariloră din Transilvania. 1) Autorulă este d. Franei sc Greif, scrie »Românulă,« D-sa, după ce arătă cum stă cestiunea, spune: »Transilvania o dată independintă, astă(jî provinciă ungurăscă, este poporată în cea mai mare parte de cătră Rcmânî. Aceştia sunt în numără de 1,250.000, pe când Ungurii nu suntă decâtă 782,000 cu Secuii cu totă, şi Germanii numai 180,000. In totă regatulă Ungariei suntă 2.710,000 de Români, faţă cu 5.000,760 de Unguri şi aprăpe 5 milione de Slavi. »Românii grupaţi mai cu semă pe linia Carpaţitoră şi de-alungulă rîuriloră Crişă şi Mureşă alcătuescă o masă compactă, cu totul vrăşmaşă visuriloră de panma-ghiarisare. Amintirea ilustrei loră origine, precum şi sentimentulă comunităţii firesc! care-i unesce cu Occiden-tulă, îi facă de asemenea cu totulă vrăjmaşii ideei unei abdicaţiuni naţionale. Pe de altă parte simţimintele pe cari Ungurii — nobilii de altă dată — Ie nutresefi contra Româniloră. — robii loră de altă dată — nu lasă nieî o speranţă în privinţa unei apropieri între aceste naţionalităţi. Ungurii despreţuescă pe Român: totă atâtă de multă câtă îi şi urăscă, şi deci prin urmare se credă autorisaţî să-i combată fără răgază. Adî răsboiulă este dechiarată făţişă contra coborîtoriloră legionariloră lui Tra-îană, şi destrucţiunea amerinţă nu numai drepturile şj Nr. 145. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. libertăţile politice ale acestui poporti, der, cu limba şi credinţele sale, intriga sa esistenţă naţională. »După Unguri, Românii nu sunt decâtă nisce parveniţi, cari au pătrunsă pe ascunsă şi prin o încetă infil-traţiune seculară în posesiunile coronei unguresc!.* După acâsta autorulă face istoriculă Româniloră din Transilvania. D-sa arată renascerea Româniloră, Revo-luţiunea dela 1848, diploma dela 1860 prin .'care se re-recunoscea drepturile Româniloră egale cu ale celorlalte naţionalităţi. In sfîrşită revocarea acestei diplome, după bătălia dela Sadowa în 1867. Autorulă apoi urmeză: »£că şi pentru astădată în chipă legală Transilvania, provinciă ungurâscâ şi Românii supuşi ai corânei Sf. Ştefană. Ar fi a nu cunosce pe Unguri pentru a crede că acestă triumfa finală i-a făcut mai toleranţi şi mai blânzi. Românii au fostă din nou cuceriţi, şi de astă dată e vorba de a-i doborî pentru totdeuna. •Puţină le pasă că acestă poporaţiune alcătuesce două treimi din locuitorii Transilvaniei; că limba sa, cea mai răspândită în acăstă ţeră, slujesce în acelaşi timpă şi Săcuiloră şi Saşiloră, când voră să comunice între denşii. Gloria ungurăscă cere ună triumfă absolută şi celelalte popore trebue să se socotescă fericite de-a trăi cuibate sub umbra ei. Românii mai alesă trebue să înţelegă acăsta. O administraţiune forte bine disciplinată, pe care baronulă Sennjei a calificat-o chiar elă însuşi de asiatică, este însărcinată ca sâ-i reducă la cea mai simplă espresiune. Şi se pote (fice că, mai alesă dela venirea cabinetului Tisza, ei nici nu mai apară decătă ca o cantitate neglijabilă la orizonulă politică translaithan. Legile agrarie din 1854 şi 1858 destinate ca să reguleze starea vechiloră robi liberaţi, suntă ună pretestă pentru ca să răpescă Româniloră proprietăţile pe cari le cultivau şi posedau altădată. Cea mai mare parte a ţăra-niloră suntă mai săraci de cum erau altădată. Românii, găsescă ei, celă puţină, in regimulă constituţională, care este acela ală Ungariei, mijloce îndestulătore pentru a lupta contra acestoră abuzuri ? De locă! S’au luată pre-cauţtunî pentru ca garantele constituţionale să nu fie decâtă ună cuvântă deşertă. Presa este încătuşată prin vechia lege draconiană din 1852, care este reservată pentru Transilvania, şi în specială pentru (fiarele românesc!. Cauţiunea este de 25,000 lei, sumă forte mare pentru acestă ţeră, şi juriulă, în limitele strimte în care este şi elă e recrutată numai dintre locuitorii oraşeloră unguresc!, în care şovinismulă ungurescă este vecinică în stare de ferbere. Drepturile de asociaţiune şi întrunire nu esistă. ,Câtă despre legea electorală ea este capo d’operă a regimului. Ungurii, în calitatea loră de vechi nobili şi Săcui, liberi din originea loră, voteză sub sufragiulă univarsală, pe când alegătorii români suntă supuşi censului ridicată. împărţirea colegieloră este făcută cu atâta dibăciă, că Secuii şi Saşii au ună deputată pentru 3—4 mii de locuitori, pe când Românii nu au unuia decâtă pentru 50—60 mii. Apoi, graţiă grozavei presiuni administrative şi mora-vunloră electorale, mai multă decâtă violente ale Ungu-riloră, candidaţii români, mai în totdeuna sunt înlăturaţi De aceea nu se află în parlamentulă din Pesta, de câtă 5--6 deputaţi ai acestei naţiuni de aprâpe 3 milione. Acum se înţelege uşoră, întrega ironiă a răspunsului ce-lă dau, mai în totdâuna prefecţii la plângerile Româniloră: „Mergeţi de vă jeluiţi la Pesta; decă nu, sciţi fdrte bine că graniţele vă suntă deschise.« Acestă sfată este forte multă urmată. Pe fiecare ană numărulă emi-granţiloră se măresce; mai în totdeuna ei mergă în România. După ce citeză din memoriulă conferinţei din Sibiiu dela 1881 unele pasage, încheiă astfelă: »Ungurii trebuie, pănă când nu este tânfiu, să-şi ia sâma ca să-şi schimbe purtarea. Pericolulă rusescă, care sciu ei să-lă opună cu atâta dibăciă Româniloră, se va imorce în curând contra loră, şi în ţj descoperă numele? Bucurosd la dată ocasiune .. . „ , - ... „ .. ., , , iţî voiu spune cine sunt şi atunci... îţi voiu da sărutarea Pentru ce a neglesd cu atata nesocotinţă uşa dela j ' v N v curtea biserieei ce s’a făcutd în 1874 cu 13 fi., şi nu | mea ^ăţăscă s’a aşe4atd la destinaţiunea sa, ci s’a ruinatd totald a-runcată fiindd din und lord într’altuld. şi altele La a-cestea se justifică cu impregiurarea, că avenda planuld aprobată şi plătită de a sc repara biserica, a aşteptata ca cu aceeaşi ocasiune să îndrepte scăderile imputate şi celelalte. I s’a imputată însă că pentru ce nu a luată măsurile a se esecuta planuld. Aci se justifică cu trista disposiţ une, că lipsesce armonia între capii comunei. Cine cunosee aceste demne pers6ne şi respective pre celd ce a recursă la defectuld armoniei, va întări ţâră lecd de şovăire, că fVumosa spresiune de armoniă o portă numai în buze, pre când inima nici odată nu i se deschide spre binele comună, nu se împrietinesce cu frumosuld, nobiluld şi măreţulu. Dovadă activitatea-i de Câtd pentru aceia cari, folosindu-se în modd neiertată de numele d-lui T. Moga, m’au sedusă la o opi-mune atâ*ti de sinistră despre d-lui, îi lasd în grija d-sale, să le ceră socotela cum va crede de cuviinţă. Bozediu 9 Iuliu 1885. Arieşanulu. DIVERSE. Fecunditate rară.—Dacă este o femeiă care în adevărd a contribuită la împoporarea Franciei, este negreşitd baba Bribonick Lăger, care şăde în Rozoy Bel val, departamentul Aisne şi care a năseutd 27 de copii; din aceştia 25 24 ani ta primeuratord, când după atâtea vicisitudini n’a I se află în viaţă şi suntd sănătoşi, voinici. Şi ceea ce pote să aflatd celd puţind câteva momente să stabilăscă armonia ^ peste putinţă estă faptuld, că în unuld şi acelaşi and în fovArn hunriPâi ’ ’ Avisu celoru ce făcu comerciu cu România. Dela 1 (13) Iuliu se aplică în România und nou tarifă generala pentru mărfurile tuturora statelord, afară le Austru-Ungar ia, Rusia, Elveţia, Grecia, Anglia, Wia, Belgia, Germania şi Ţările de josd, cu cari Ro-sânia are încheiate tractate comerciale. Prin urmare, ioeependu de a4î 1 Iuliu st. n. comercianţii noştri, cari •pedeză marfă în România, trebue să producă und cer- în favoruld biserieei Nu ’i vorbă, raţiunile i vord fi în regulă şi averea pecuniară o şcie consenâ. Dar a şede pre bani oria te dilectâ cu privirea la ei, şi încă bani publici, şi a ţine serviciuld divină intr’o ruină, să mă ierte oricine, nu este civilisaţiune. Demnitatea ori cărui oraşa, comună şi a locuitorilord se preţueşce dela valorea şi fru-mseţea stabilimentelord comune locuitorilord, şi anumită dela valorea biserieei şi a scolei, cari singure dau viâţă lumii. Nu trage nime la îndoiala, că aeestă comună n’ar pute face minuni faţă cu cei dinpregiurd, adaptândd o biserică pomposă şi edificiu scolastică măreţd, de orece are totd materialuld în teritoruld său, are şi braţe destule, numai voinţă se fiă. Aeestă comună esclamă mereu cu ologuld din S. Scriptură, că n’are omd să o scotă din ologiă. Nu este cine să ia iniţiativa esemplelord măreţe şi salutare binelui comund. Fiăcare pentru sine. şi îndată ce ese din adunarea în care toţi au consimţită bine şi frumosă, apucă la ale sale, şi uită de angaja-mentuld luată Fraţilord! ce este făcutd şi deja ruinatd la dvostră s’a făcutd, sciţi d-vostră, numai la comandă. Astă4î să faceţi din înd* mnd propriu, cum au făcutd vecinii şi cum lificatu de provenienţă, în care să se arate de unde! fac;6 Iote poporele, cari sein prefui cele mai sânte aşe- tmarfa, căci în lipsă de und astfeld de certificata vord|^m|nte: ^*ser‘ca Ş* scdla. Dreptă aceea, josd cu spur- . , , w . _ . ., , „ catuld egoismd, celd puţind faţă de cele ce le pretinde de noulu tonta generala «> mărfar.* loru »P»«e mSrirea‘,ui spir,tuia ^ civilisatiune şi onârea i taxe vamali mari, ca ale statelord, cari n au încheiate j d-vostră, cari aveţi frânele conducerei. Daţi esemple ca convenţiunî comerciale cu România. j poporuld să vă credâ şi să vă urmeze. Căd nu aveţi Acesta certificată, care trebue să se presinte oficiu- j decâtă să nu mai nutriţi pisma şi răutatea, şi veţi vedâ â vamala românu, se poie da de agenţii consulari ro-Bânl, cari resideză în staţiunile de espedare seu în por-•orile de esporta, seu de una funcţionara competenta din ix:ulă de espediţiune, seu de .şefulă vămii respectivului Mrou de esportaţiune, precum şi de notarula publică. Certificate de provenienţă trebue să se producă şi pentru mărfurile cari dela 1 (13) Iuliu se află pe drumd. Aceste trebue sS tie cam de cuprinsuld următord : Certificată de provenienţă — prin care se «lată oficialii, că marfa (Nr. colilord, marca ş. a.) cu-finsâ în fracluld sen factura trimiţetorului din .... că- că multe şi măreţe fapte veţi arăta. Grijiţî ca faptele de păn’aci să nu vă servescă de renume după m6rte. Condeinlă SCIRl TELEGRAFICE.*) (Serv. part. ald «Gaz. Trans.«) AGRAM, 11 Iuliu. — O sută cincizeci de industriaşi esposanţî se ducu a(Ţi la Pesta, ca să visiteze esposiţiunea. BRUXELA, 11 Iuliu. — Camera a res- I® erite provenienţă din Austro-Ungaria. (Urmezâ \ pjnsd proiectulu, care propunea introducerea vă- wlil, data şi subscrierea oficiului seu funcţionarului res- pentru importuld cerealeloru si viteloru. pedivd cu sigilulă). ’ *) Din causa sărbătorei de Sâmbătă s’a întâr4iata publicarea telegrameloră dela 11 Iuliu. ea a dată viaţă la cinci copii: trei s’au năseutd la 2 Ia-nuariu şi 2 Ia 27 Decemvre. Din acest! 27 copii ea n’a avutd decâtă 6 fete. Baba Bribonick Leger e în vârstă de 73 de ani. Trei din băieţii ei suntă militari şi facă parte din armata franeesă dela Tonchin. Celd mai mare dintre aceştia este căpitand şi cavalerd ald Legiunei de onore. De şi nu suntd decâtd nişte ţărani săraci, totuşi soţii Bribonick Leger au datd tuturora copiilord lord o creştere bună. Trei fete suntd măritate şi parcă urmeză exempluld mamei lord. Una din ele în vârstă de trei-4ecî şi patru de anî, e mama a nouă copii; alta are cinci copii, din cari douî suntd gemeni. Tatăld şi mama Bribonick Leger suntd soţii cei mai uniţi din câţi se cu-nosed în partea locului şi totd satuld are pentru ei o veneraţiă patriarchală. Excese în contra jidoviloră. — In Chabno în guvernământul Kievului au fostd nişce excese în contra Jidoviloră, şi după cum relateză foile de acolo din următorea causă: O femeiă creştină cumpără dela und jidovd carne. Intre amândoi se născu certă, şi Jidovuld cu bătăi scose pe femeiă din localuld său. In sera aceea muri femeia. Fiuld ei, und lucrătord în fabrica de pos-tavd de acolo, înfuriată din causa acesta aţîţă pe colegii săi, şi înarmaţi cu pari, cu rudurî de ferd şi alte arme pătrunseră în casele şi prăvăliile Jidoviloră, distruseră tote mobilele şi aruncară paturile Jidoviloră în stradă. Jidovii s’ău opusă, din care causă din ambele părţi au fostu mulţi răniţi. Autorităţile locale, temându-se ca scandalurile să nu se continue, cerură prin telegrafd ajutoră armată din Kiev. (f) NEGROLOGtJ — George Strîmbu, pretore în pensiune, a încetată din viaţă la 28 luniu (10 Iuliu) a. c. în etate de 65 anî după o lungă suferinţă. Jalnicii fii George, Iancu şi Titu, fiica Cornelia Mărgineand, gi-nerile Simeond Mărgineanu, nepoţii Corneliu, Alexandru şi Steiina Mărgineanu, anunţă cu cea mai profundă durere pe toţi amicii familiei despre aeestă perdere ireparabilă. Ceremonia funebrală s’a făcutd Duminecă la 30 luniu (12 Iuliu) a. c. la 2a/2 ore p. m. în biserica Sf. Nicolau din Braşovd. Fie’i ţărîna uşoră! Editord: Iacobă Mureşianu. Redactord responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 145. GAZETA TRANSILVANIEI Cursul* La bursa de Viena din 11 Iuliu st. n. 1885. Rentă de aur* 4°/0 . . . 99.25 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92 95 împrumutul^ căiloră ferate ungare................148 50 Amortisarea datoriei căilor ă ferate de ostil ung. (1-ma emisiune) . . . 98.75 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostil ung. (2-a emisiune) .... 123.50 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostil ung. (3-a emisiune) .... 108.50 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C1.75 Bonuri rurale Banat-Ti- mişii.................101.75 Bonuri cu cl. de sortarel01.75 Bonuri rurale transilvane 101.40 Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de vinii ung.............. 98 50 Imprumutulfl cu premiu ung....................118 90 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119 80 Renta de hărtiă austriacă 82.95 Renta de arg. austr. . . 83.75 Renta de aură austr. . . 109 10 Losurile din 1860 . . . 140 50 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 873 — Act. băncel de credită ung. 289 75 Act. băncel de credită austr. 285.50 Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5.89 Napoleon-d’orf............9.88— Mărci 100 împ. germ. . . 61.15 Londra 10 Livres sterlinge 124.60 Nr. 7631-1885. Concursă. Spre ocuparea unui postă vacantă de cancelistă la căpitănia orăşenâscă, împreunată cu salariulă anuală de 450 fl. şi indemnitate pentră locuinţă 100 fl. sâ escrie prin acesta concursă. Petenţii pentru acestu postă uu pe lângă documentarea sciinţeloră şcolare, cu-ndscerei celoră 3 limbi ale ţârei, destoiniciei în resortulă de conceptu, purtărei loră morale, şi că nu au trecută etatea de 40 de ani — a-şi aşterne petiţiunile astfelă instruate pănăîn 22 1 c. orele 5 p. m. subscrisul magistrat, Braşovă, 4 luliu 1885 Magistratulă orăsenesett. Publicatiune * Târgulă de ţâră ceiă mai aprope a „St Ilie“ în comuna B.-Lipova comitatulă Timizi se va ţinâ în 26 Iulie a. c. st. nou. Târgulă de vite însâ se va începe cu (Ş-ile mai înainte. Lip o va, în Iuliu 1885. __________________ ANTfSTEA COMUNALA. Numere singuratice din „Gazeta Tran silvaniei“ se potti cumpăra în tutungi ria lui 1. Cîross. ROMANU ISTORICĂ de Theochar Alexi. Apare în broşuri â 20 cruceri, 50 bani una cu ilustraţiunî originale. Romanulă va fi completă cu 34 broşuri. Ori ce librară, colportoră, legătoră de cărţi etc. este gata a procura aceste broşuri franco, duse la casele onor. cetitoră. Acostă scriere este unică în t6tă literatura română, căci în ădevSru nu posedămă nici ună romană originală coprin 9.18 10.37 — 1031 12 59 — 12.07 4.45 8.22 2.10 10.05 10.30 2.45 10 50 — 8 OJj 6.05 — Bndap«sta—Fredealft Trenă omnibus Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-V dsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciuda Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu Gluşin Apahtda Ghiriş Cncerdea | Ui6ra Vinţuiti de sus* Aîudtl TeiuşS Crăciunelâ BlaşG Micăsasa Copşa mică Mediaşă Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora Braşovă Timiş d Predeal* BucurescI 6.47 10.37 1.44 5.33 Trenă accelerat 7.15 1. 45 3.4 i 5.21 Trenă omnibuB Trenă de persone Trenă omnibus 12 05 12 31 2.16 3.12 3.32 3.41 3.50 4.25 4.50 5.41 6.0’> 6.40 7.00 6.41 7.14 7.42 8.31 9.01 1001 10.16 11.24 11.43 11.45 12.08 12.22 12 57 1.27 1.45 2.06 2,31 2.50 3.48 4.19 4.?4 4.53 5.20 5 3 6.07 6.32 7.30 11.35 3.15 7.29 8.27 9.45 9.59 10; 8 11.36 12.1(j 12.48 1.31 2.58 3.29 4.0 4.18 4.36 5.05 6.20 9.11 11.26 1.2r 2.00 2 11 2.3 i 3.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 6.02 6.24 6.43 7.01 7.26 8.51 9.31 9.43 9.51 9.£8 10,24 10.44 11.28 11.44 12.18 12.36 1.22 1.56 2.34 3.02 4.41 5 30 6.03 6.35 7.14 8.0J 11.* 2.31 6.01 6.40 7.20 8.01 10.05 11.0? 11.3' 12.14 1.09 l.?0 2.48 3.23 4.56 9.4' Teiuşfr- Ai’a Gyorok 7.2/ 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05/1 Glogovaţă 7.56 7.17 11 18 Simeria (Ci^ki) 9 05 — 11.231 A rad A 8 10 7.32 11.32 Orăşt.iă iO.io — t2.aj Szolnok ^ 2.39 12.00 4 5* Şibotă 10,43 — 12.551 3 16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22. 1 Budapesta 7.10 2.10 8.16 Alba-Iulia 11.19 — Viena — 8.0) 6.06 'Vvfuşiăi 12 05 — 2.2tl J Aradr & StiKieriţai (Piski) Fetroşenl I Trenă Ticnă de Trenă de Trenă de Trenă Treni omnibus persăne pursone • persone omn'bns omnibi 4 \ Arad A 6.00 12 55 8.25 Nimerim 6 3) 1110 21 \i <1 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7 0 > 12.27 3.0 )| Nămefli-Sâgh 6.50 1 46 8.54 Haţegă 753 1.19 34 Vinga 7.19 2 13 9 13 Pui 8 L6 2.10 4.4 Orczifalva 7.38 2.36 9 25 Cnvadia 9.33 2.57 in 1 Merczifaîva 7.56 2 53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 b.l)7 i fl : ■ T&aalşdra 8.42 3.40 10.06 P etroşent 10.43 4.04 fi.58 ■ TîîsbI ş6r*e-A rad & PetroNenl—Himerîa (Piski) * Trenă (ie , Trenă de j Trenă Trenă î Trenă Trenu pereăiie persone omnibus omnibus | 1 on nibus le per», 1 Tim!ş6ra 6.0' 12.25 5 00 Petroşeid 6 49 3 33 5.98 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 1014 fiii- Orczifalva 6.51 1.34 R.07 Crivadia 8.06 10 54 645 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11 87 7.5 Nemetb-Sâgh 7.23 2.25 6 53 Haţegă 9.31 12.17 802 Aradulă nou 7 40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12 58 8,44 Aiadă 7 50 310 7.40 Mimaeri» 10.53 1.35 9.15