r BE1> ACŢIUNEA ŞI ADMINISTBAŢIUNEA i BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe unii anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fio România şi străinătate: Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: 0 seriă garmondii 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu se prlmesofl. — Manuscripte nu se retrămltu. m 144. Sâmbătă, 29 Iunie, (11 Iuliu). 1885. Din causa S-tei sărbători de mâne sf. Petrn şi Pavelă. ăiarulu nu va apără pănă Luni sera. Nou abonamentu Ia „Gazeta Transilvaniei “ Cu I Iuliu st. v. 1885 se începe un A nou abouamentft, la care învităm pe toţi onoraţii amici ţi sprijinitori ai foiei nostre. Preţuia abonamentului: Pentru Anstro-ITngarla: pe trei lunî 3 fl. „ şăse ,, 6 „ „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franoi „ şăse „ 20 „ „ unu anu 40 „ NB. Preţurile acestea le-ama ficsata spre a mirâ ahonanţilorU noştri din România plata abonamentului, fără a mai socoti agiula. Rugămii pe domnii abonenţî, ca să bine-voiască a-şi reînoi de cu vreme abonamentulu, ca s6 nu se întrerupă espediţiunea diarului. Domnii ce se voru abonâ din nou să bine-voto a arăta şi posta ultimă. Administraţinea „Gazetei Transilvaniei. ' , Braşovtl, 28 Iunie (10 Iuliu) 1885. In (Jilele acestea s’au ţinută în Viena con-ierinţe comune între miniştri austriac! şi unguri ia afacerea pactului, dar nu s’a pututu lua nici 0 decisiune. Cu acostă ocasiune s’a dovedită lin nou, Z*ce *V. Naţională,* între Bucurescî şi Braşovă, sub conducerea d-lui loe.-colonelă Câpitănescu dela marele stată-maioră. Obser-vaţiunile se facă stira când nopţile suntă senine, intre orele 7 şi 9, precum şi între orele 1 şi 2 după meZulă nopţii. —0— Acelaşi Z'ar^ scrie, că din 97 candidaţi ce s’au presentată la esamenulă de bacalaureată în acestă sesiune, 47 au obţinută diploma. -0— «Liberalulă» din Iaşi dela 26 ale curentei scrie: «Reamintimă că mâne se sărbătoresce cu mare solemnitate 50 ani împliniţi dela fundarea primului institută de cultură superiore în capitala Moldovei, de răposatulă principe Mihailă Slurdza-Vodă. Pregătirile făcute de comitefulă organisătoră suntă din cele mai frumose. Totă strada Academiei e plantată cu stâlpi împodobiţi cu bradă. şi avendă în vârfuri drapele tricolore. Curtea liceului e transformată într’ună măreţă chioscă împrovisată şi excelentă împodobită. Arculă Academiei, cum şi porţile Mitropoliei, Trei-Sfetiteloră, a palatului şi alte diferite locuri suntă de asemenea pavoazate. Mare parte din profesorii din ţtiră au sosită deja în oraşulă nostru, — iar cu trenulă de diseră afluenţa va fi din cele mai mari.» —0— După o telegramă din Madridă, se constată în fiecare Zi to totă Spania 1700 de caşuri de coleră, din care 700 urmate de mtirte. Flagelulă face mari pustiiri mai cu stimă în provinciile Valencia şi Murcia. —0— «Românulă» scrie: ,Sâmbătă, 4 Iuliu st. n., s’a ţinută la Paris de cătră d. Louis Ulbach o conferinţă asupra lui C. A. Rosetti. Vomă da cititoriloră noştri amănunte asupra conferinţei distinsului publicistă îndată ce ele ne voră sosi.» —0— In şedinţa lunară dela 1 Iuliu n. a comitetului reu-niunei archeologice din Deva, profesorulă Kun a vorbită «despre purtarea soldaţiloră împărătesei în timpulă re-voluţiunei lui Horia.* Trebue că i-a «lăudată!» —0— In comuna Cocedă-Ohaba din comit. Huniădtirei, locuitorii români ai statului Z.,« — in ntiptea de 20 Iuniu cadavrele ţăranilorfi La-zară Dumitru şi Lazară Zeonueţă şi le au arsă cu spini, fiindcă aceştia pe când erau în viăţă, ară fi vrăjită vitele satului, — Z^ ţăranii. Unu procestt criminalei în Deva. Deva, 4 Iuliu n. 1885, (Urmare şi fine) Ttite cele enarate — şi alte fapte de asemene n tură, — s’au probată parte cu fasiunea dăunaţiloră şi martoriloră juraţi, parte cu date oficiose şi recuntiscerei propria a primului acusată. E de însemnată, că durata ascultării dăunaţiloră şi a martoriloră, rulă Imre scia să pună la fiecare câte-o întrebare c; ţitisă şi nu odată se espeetorâ în contra unuia seu a tuia din ei. Ei bine, va întrebă cineva, cum să ptite aceea, ci poporală acela deşteptă şi curagiosă din părţile Zarar dului să sufere atâta timpă nedreptăţile şi impertinenţei! unui tânără îmbuibată, ca Baternai Imre? La întrebarea actista s’ar pută răspunde multe, fot' 1 multe, eu însă voiu însemnă numai atâta, că la ună caa de răsbunare seu opunere cuvenită, e mai multa ca gură, că nu Baternai Imre, ci ptite sate întregi, ba p întregă ţinutulă ar fi fostă condamnată şi pedepsită, domnişorulă ar fi trecută, — precum vomă vede la val că voia să trtică — de martiră politică şi naţională. Trăimă în Zile grele şi poporală română are mu duşmani. Actista se pare, că o înţelegă şi cei maltrataţi, — apoi mai adaugeţi şi frica ce s’a băgată în ţăreni noştri, totă şi mai cu stimă prin tirănuţi de oalibrulă Baternai Imre, şi când acolo la răsplaţâ, totă bieţii per secutaţi au suferită consecinţele funeste. Mă veţi întrebă acum, că ce a Zls^ primulă m sată Ia ttite acusele ridicate contra lui? Multe şi iute resante. Relativă la omoră, — în contrazicere cu fasiuoei dată înaintea judelui investigat oră, — susţinea, căalosti btită şi că prin urmare nu-.;i aduce aminte, atunci ce a făcută; — se mai escusâ, că ar fi fosta ii apărare şi ptite atunci să fi împunsă pe ţigană; tir apti rătorulă lui voia să demonstreze posibilitatea, că bieto.1 ţigană a fostă împinsă de alţii în cuţituiă aeusatului. Suntă interesante şi motivele lui aduse relativa faptulă apărării sale. Primulă acusată adecă Zice, că trebuită să se apere, fiind-că Românii adunaţi în acea crîşmă îi suntă dnşmanî naţionaii şi au voi ă se-lQ omtire deci elă a trebuită să se apere, ■— omorândă ună In scurtă, elă se simte nevinovată şi crede, că va fi absolvită de acestă crimă. Frângerea mânei lui Ionă Circa a Ionei — domnişorulă — încă se ptite atribui apărării şi împre j urării că a fostă betă, — totă aşa şi celelalte vâU mări mai grele şi mai uştire. Maltratările comise — Zio mai departe — nu i se potă împutâ ca fapte criminal, fiindcă Românii suntă ftirte proşti, forte blăstămaţî leneşi, deci a fostă necesitată şi a fostă chiarti în drept a-i sili, să-şî împlinescă datoria, ce o au faţă de guvern şi patria maghiară. „A trebuită să-i pâzescă — ntiptea cu gendarmii, ca să nu fugă şi să fiă a doua toţi la lucru, că facerea drumului era forte presantă am esecuată ntiptea, — se apără mai departe. — Ziua îşi ascundeau vitele şi nu avtimă de unde ţării, ceea ce e ală ţării, deci a trebuită să-i pândesc n6ptea, ca pe nisce hoţi, să potă efeptui esecuţiunea efeclu. Da, am bătută pe unulă şi pe altulti, că voia să lucre, şi am împuşcată cânii, căci mă făceau atenţi pe privaricatori.“ Apoi într’ună tonă patetică a esplieată tribunalului cum hoţii de Români au usurpată anî întregi pădurii erariale, pe când procesulă de proprietate abia numi acuma le-au intentată. ,,Mi-am ţinută deci de datoriă p» triotică — Z*cea primulă acusată — a face sfirşită abt suriloră şi tâlhăriiloră, însuflândă grtiză şi tertire în hcţ şi usurpatori. Cu băiatulă acela am glumită, asemena şi cu jidanii fricoşi. Dacă mi-a dată cineva de mâncfll au desgropată — scrie »H. şi de băută, am primită, dtir nu mi aducă aminte i FOILETONUL Frum6sa cu inima de gliiaţă. (Din Basmele de şeZ$tore. Catulle Mendes). I. Intr’o împărăţiă trăia într’o vreme o domniştiră aşa de frumtisă, încâtă ttită lumea spunea că nu se văZuse altă mai frumtisă sub ştire. Dar ce folosă că era frumtisă, dtică nu voia să iubtiscă pe nimeni! Cu ttite rugăciunile părinţiloră, dânsa respingea cu dispreţă pe toţi câţi o cereau. Când veneau la curte nepoţi ori feciori de împăraţi ca să-i ctiră mâna, ea nici că se micşora să se uite la dânşii, ori câtă de tineri şi frumoşi ară fi fostă; îşi întorcea capulă dinspre ei cu dispreţă. ,Sciam eu bine, că nu merită atâta ostentilă, ca să mă cheme din odaia mea,» — Z*cea dânsa. In sfirşită, din pricina răcelii ce arăta dânsa în orice vreme, domniţa asta fusese poreclită ,Frumtisă cu inima de ghiaţâ.» De surda îi totă Z‘cea doica ei, — o femeiă bătrână şi bună, care scia multe, — cu lacrimile în ochi: ,1a stima ce faci, fata mea! Nu e cinste ca să răspunZÎ cu vorbe rele omeniloră, cari ne iubescă din ttită inima loră. Ce felă! între toţi tinerii aceia a-tâta de frumoşi, aşa de frumosă îmbrăcaţi, cari ardă de dorulă de a te luă de nevastă, nu e nici unulă pentru care să simţi iubire? Ia stima, îţi spună; ursitorile, care ţi-au dată frumuseţea asta nespusă, oră să se supere într’o Zh dacă te-ai arăta totă aşa de sgârcită pentru frumseţea ta; trebue să măsori pomana cu bogăţia. Ce ai să te faci, copila mea, dacă ursitorile tale, care te-au înzestrată astfelă, s’oră supăra văZendu-te atâtă de nepăsătore, şi te-oră lăsa în voia altoră ursitore care se bucură ori când facă rău, şi se învirtescă neîncetată, cu gânduri rele, împrejurulă domniţeloră frumtise?» Frumtisă cu inima de ghiaţă nu ţinea nici o soco-ttilă de sfaturile acestea bune; da din umeri, se uita într’o oglindă şi asta’i era de ajunsă. £r împăratulă şi împărăttisa erau mai mâhniţi de câtă îşi ptite închipui cineva, veZendă nepăsarea încăpăţinată a fetei loră. In-tr’o Z* gândiră că-i blăstămase ursita; d’aceea puseră pristavî să strige prin tote ţările din lume, că voră da pre domniţa de nevastă aceluia, care o va scăpâ de sorţu ei celă rău. II. Totă în vremea acesta, într’o pădure mare, trăia ună pădurară, hîdosă, pocită şi şchiopă din pricina co-ctişei, care îngrozise totă ţinutulă, pentru că, mai adeseori, nu se mărginea numai să îngrijască de pădure, ci, ascunsă în câte-o mâneătură de păraie, aştepta, cu barda ridicată, pe omulu care trecea fără sfială, şi-i tăia gâtulă, totă cu atâta isteţime ca şi celă mai bună călău. Pe urmă, scotocea pe mortă, şi cu banii ce-i găsea prin buzunare, cumpăra merinde şi vină cu care se îndopa în bordeiulă lui tipândă de bucuriă. Aşa că omulă ăsta blăstămată fu mai mulţumită de câtă mulţi timenî cinstiţi, câtă vreme trecură călători prin pădurea lui. Dar într’o Zi se împănâ lumea de omorurile ce se săvârşau acolo şi mulţi timenî ftirte îndrăzneţi o ocoleau pe departe 1 bucurosă, de câtă să-şî lase tisele in pădurea ceea. Pi durarului începu a-i merge rău. Trăi elă cum putu cin va Z^e cu ce-i mai rămăsese, roZăndu tisele, scurgeoi în ctişcă sticlele pe care nu le golise de totă. Slabă mâi care avea dar ună măncăciosă şi ună beţivă ea el Asprimea iernei însă îlă nenoroci şi mai multă. Mure de frigă şi de ftime în bordeiulă său, în care bâtea văi tulă şi în care întrau fulgii de zăpadă; câtă despre acee că să ctiră de pomană dela săteni din sătulă celă a apropiată, nici vorbă putea să fie, pentru că totă Ion* îlă ura. Ptite că vă Ziceţi în gândă dumneavdstră: «li pentru ce nu-şî făcea focă cu surcele şi uscături?* fir cum era să-şi facă focă, când şi lemnele şi frundeie chil erau îngheţate tună! Asemenea îşi ptite închipui erori cine, că o voinţă necunoscută vrea negreşită să-10 pedif stiscă şi d’aceea nici foculă nu i se aprindea. Cum-cui pădurarulă rele Z^e Şi mai rele nopţi trăia lângă In deiu’i golă; dacă nu l’ai fi sciută câtă era de ticălos! l’ai fi plânsă vâZându-lă uscată şi tremurândă de frijl Cu ttitea acestea îi fu cui-va milă de densulă. Şianuii unei ursitori rele, pe care o chema Melandrina, Caua căreia îi plăcea să facă rău, era firescă ca să-i placă! omenii cari făceau rău. Intr’o ntipte, dar, pe când elă se văiera mai tanl clănţănindu-i dinţii, cu unghiile degerate, şi când şi-* fi vândută şi sufletulă — carp, dreptă vorbindă nu piw ‘ ţuia mare lucru, — pentru o flăcăraiă de viţă uscalB I Melandrina i-se arătă, eşindă de sub pămentă; nu eiS 1 frumtisă şi bălană cu cununi de flori prin pâră, nu ponH, 1 rochiă de mătase cusută cu petri scumpe; ci era uritS Nr. 144. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. primitO în cinste dela cineva, căci sunt cu multă mai amb'ţinsâ deeâtă să primescQ cinsturî.’1 Vorbă scurtă, domnişorulă Imre e mielulă lui Sân-giorgiu şi ar merita şi premiu, având atâtea merite patriotice. După ascultarea dăunaţ’loră şi a martorilorfl, s’au cetită actele recerute şi atestatele de moralitate Domni-şorulă Batermai —• după atestatele cetite, — a mai fostă judecată în mai multe rânduri cu arestă. cu amende bă-nesci ş. a. Adecă şi atestatele morale în contra lui. Terminându-se procedura de documentare, s’a dată cuvântulă acusatorului publică. Subprocurorulă, — care în decursulă pertractării declară francă, că nu înţelege nici ună cuvântă, din ceea ce (Jică martorii, fiindcă d-sa nu scie limba română de locă — a recitată motivele din actulă de acusaţiune, făcendă iei colea câte ună adausă, apoi propuse, ca primulă acusată să fiă judecată la 12 ani temniţă grea ş. c. Mărturisimă sinceră, că amă fi aşteptată, nu dela d. subprocuroră, ci dela d. procuroră, ca la ună casă celebru ca şi cum a tostă acesta să vină însuşi d-sa, ca unulă care cunosce relaţiunile de aici şi ca Română cunosce bine limba părţiloră şi atunci acusa încă ar fi fostă cu dreptă cuvântă mai demnă de chiâmarea pro-curoriloră, de cum a fostă cu acâstă ocasiune. Apărătorulă primului acusată s’a silită a dovedi mancitatea investigaţiunei, făcândă grele imputări chiar tribunalului, — apoi tacsâ de laşi pe dăunaţi şi martori şi declara, că d-sa e convinsă despre nevinovăţia clientului său, deci a cerută să fie absolvită. Qf'iT’DT rrrrpT E de însemnată, că d. apărătoră ală primului acu-i oUlXtl liliiJJhlJli-clr Ivili. sată încă nu scie nimică românesce, deci, — întocmai ca (Serv. part. ală »Gaz. Trans.*) popa celă reformată, în procesulă de agitare contra Dru- „„n a ^ x ,. . lui A. Tincu, — nu a putută sci, ce au <}isă martorii şi BUDAPESTA, 10 Iuliu. - Eri după a- dăunaţii, ci numai din gesturile loră a putută se deducă, mă^.1 s’a vărsată asupra capitalei o pldiă toren-că ei apasă pe clientelă său. ţială, care a causattt în mai multe locuri strică- Asemenea nu scie românesce notavulă şedinţei, âr \ ciunj( Mulţime de localităţi suterane, mai alesă »nu|a dimre judecători încă scie 6că aşa, ca de pomană I. suburb;i au fostft jnundate, locuitorii au tre-Va să dică lummă şi înţelegere juridică — constituţională . . , , maghiară. jbuitu să părasesca casele. 91 esposiţiunea a su- După terminarea pledăriloră, preşedintele întrebă pe1 ferită pagube, mai alesă plantaţiunile de acolo, primulă acusată, dâcă mai are să 4icâ ceva atară dej In mai multe paviliăne a intrată apa. Ajutorulă cele 4ise de apărătoru[ă său. [grabnică însă au "pusă stavilă pagubeloră, ce La acâstă întrebare domnişorulă se ridică de pe j g fie me banca acusaţiloră, şi luându şi o atitudine oratorică şi ^ , ună aeră serbătorescă, declamă cam următărele: TIMIŞORA, 10 Iuliu. — Camera comercia- »Onorată Tribunală! Este lucru vechiu şi bine sciută, ală în adunarea ei plenară s’a pronunţată în că Maghiarii din Zarandă nu au fostă bine văzuţi de contra tractatului de vamă cu România şi în con gerile din urmă am lucrată pentru candidatulă guvernului. Câtă sunlă Maghiarii de persecutaţi de cătră Românii din Zarandă, dovedesce şi împregiurarea, că la alegerile din urmă s’a alesă ună deputată cu programă anticonstituţională. Martorii şi dăunaţii deci suntă pre-domniţi de ura naţională, prin urmare fasiunile Icră nu suntă de a se lua ca dovedi acceptabile.« Care va să dică domnişorulă Imre voia să trecă şi de martiră naţională maghiară ! Ce să vă mai spună? Preşedintele şi toţi cei de faţă amuţiră pe ună mo-mentă de atâta obrăzniciă. Finindu-şî domnişorulă oraţia, preşedintele îlă întrebă cu ironiă decă a spusă totă şi nu mai are ceva de (jisCb aP°i adaugă: »Bine ţi-ai învăţată dicţia.« Intre aceste apărătorulă acusatului ală doilea, cerând ă cuvântulă şi protestândă contra espectoraţiuniloră primului acusată, a rugată pe presidiu, ca să nu mai permită, ca acusatulă să se folosescă de asemeni termini cari nu suntă nici de apărare nici de bunăcuviinţă. Din partea procurorului nu s’a făcută nici o obiec-ţiune. Indrumându-se primulă acusată la ordine tribu* nalulă s’a retrasă pentru a aduce sentinţa. După amecjî s’a publicată sentinţa, după care primulă acusată s’a judecată la 4 ani temniţă şi c. 1. Ceilalţi acusaţî s’au absolvită. In contra sentinţei s’a făcută recursă. Cassin. tra importului liberă de vamă ală grâneloră ro- Românî nici odată. Dovadă ne este istoria. Aşa şi eu, ca maghiară şi ca oficiantă, ori unde mă ducemă eramă . , , rău primită de cătră Români. Fărte naturală, căci mă.mane> Prin care se păgubesce multu economia presentam acuşi ca esecutoră, acuşi ca pădurară şi 1 rurală a Ungariei. Şi atitudinea observată de acuşi ca adjuncta notarială, va să 4*câ totă în posturii ani din partea României, care violăza mereu ce nu placă poporului prostă, şi pentru cari posturi pros-' tractatulă, ar vorbi în contra încheiărei unei con-timea nutrebce o ură ne ’mpăcalS, de brece crede că venţiunI cu RomSnia. TIMIŞORA, 10 Iuliu. — Râurile TimişQ, Bega au eşitu din alvia loră inundândă câmpurile sărnenate într’o mare estindere. PARIS, 10 Iuliu. — Guvernulă desminte, că în departamentulă Aube s’ar fi ivită caşuri de coleră. BRUXELA, 10 Iuliu. — In localulu re-dacţiunei organului anarchistu ,,Ni Dieu, ni maî-tre“ s’au făcută o percliisiţiune domiciliară. Manuscriptele s’au confiscată, 14 persdne au fostă arestate. purtătorii aceloră posturi îi restrângă drepturile sale închipuite. »Ura aeâsta au mai aţiţat’o şi au nutrit’o mai cu sămă popii românesci, cari totodată suntă mângâietorii, advocaţii, vrăjitorii şi belitorii poporului. Dintre acei preoţi se află câţiva şi aici. Sub decursulă pertractării ei instruiau martorii şi dăunaţii cum să mă păr4ă pe mine. Ca unulă, care cunoscă forte bine poporulă din Zarandă, a trebuită să păşescă cu t6tă energia şi să ’mî dau silinţa a curma abusurile şi prevaricările ce se fâ-c£u în dauna statului. Acestă păşire energică a genată pe păcătoşi şi ’i-a îndemnată să mă perdă, său celă puţină să mă răpescă de unica mea comdră: de omenia mea. »Afară de aceste, eu ca bună patriotă m’amă vîrîtă în conferinţele loră antipatriotice şi i-am împrăştiată când voiau să ţină comploturi şi astfelă am zădărnicită multe planuri periculăse de ale loră, fără ca să am t6mă că mă voră bate. Apoi ca să-şi capete păcătoşii şi răsplată, am făcută mai multe arătări criminale pentru fapte antipatriotice. Dovedă îmi suntă cercetările în curgere şi deliberate. £tă pentru ce Românii din Zaiandă n’au încetată a mă persecuta şi au intrigată până am ajunsă aici. DIVERSE. Presenţa de spirită a unui ambasadorii. — înainte era datina în comunicaţiunea diplomatică, ca ună ambasadoră acreditată la vre-o curte streină, cu ocasi-unea audienţei ce i se da de monarchă la îmânarea din auditori ună cuvântă măcară. In acâstă situaţiune se afla şi cunoscutulă conte Kbnigsmaik, ambasadoră şvediană la curtea Tuilerieloră, când avu să înmâneze regelui Ludovică XIV creditivele sale. Elă ţinu aşadarâ săi bătoresculă său discursă în limba şvediană, dar avu nenorocirea ca tocmai în mijloculă discursului să’lă pă-răsescă deodată memoria. Era unu grozavă momentă pentru elă; totuşi presenţa sa de spirită, care era mai mare ca memoria sa, îlă scâse la momentă din perple-sitate- Fără se se mai gândescă o clipă măcară, convinsă că dintre Francesii de faţă nici unulă nu pricepe ună cuvăntă şvediană, continuă a vorbi fără frică, se’n-ţelege nu discursulă său, ci, făcândă închinăciuni pănă la pământă regelui, 4*se mai ântâiu ,,Tatălă nostru', şvediană, apoi „Credeulă“ şi, fiindcă era timpulă să finescă, încheiâ cu o rugăciune de măsă, şi mai alesă cea din urmă cu gesticulaţiunî pline de reverenţă ară-tândă cătră tronă. Curtea francesă primi întregă discursulă cu multă interesă, ăr regele răspunse forte gra-ţiosă. Cavalerii ambasadei şvediane însă abia cu mare greutate îşî putură păstra seriositatea în timpulă acestei strălucite dove4î de presenţă de spirită a ambasadorului loră. Unti domnii cu „turnură.“ — Se scrie din Stuftgart: In 4Hele acestea se preumbla ună domnă, îmbrăcată după prescripţia d-rului Iăger, maiestatică dea-lungulă stradeloră, care avea la spate sub pulpanele ro-cului (jachetei) o »turnură*, după cum obicinuiescă în timpulă de faţă să porte damele. O mulţime mare de omeni se adunaseră împrejurulă batjocoritorului; domnii rîdeau de caraghioslîculă acesta şi strigau bravo, pe când damele cu strigăte tari, nu găsiau cuvinte destule, ca să-şi arăte indignarea cea mare. In fine se amesteca ună poliţista în afacere, din causa larmei totă mai mare, şi întrebă pe acel domnă, cum vine la ună portă aşa de deosebită, care provocă atâta scandală şi în cerculă da-meloră atâta indignaţiune. Domnulă răspunse fărte scurtă, că elă păte să se porte cum voesce. Acestă portă, cum se pote observa la dame, este acum modernă şi de aceea să’lă slăbăscă cu amesteculă său în acestă ! cestiune. Poliţistulă vă4u bine, că domnulă avea drep-I tate, şi îlă lăsă nesupărată să-şi urmeze calea, pe când Lscandalulă se continua. Când însă o damă cu o »tur-nură« mare îi aruncă în trecătă cuvintele: „Ce blăstă-mată!“ se întorse domnulă după damă şi îi 4*se cu totă seriositatea: „Tocmai la d-ta am vă4ută acâstă modă!“ şi îşî căulâ mai departe de drumă. O operaţiune de ochi interesantă. — In 4ilele acestea a făcută Dr. Pfluger din Berna o operaţiune de ochi interesantă. Pănă acum se credea că este imposibilă, ca prin operaţiune să se pdtă reda vederea ochi-loră. D-rului Pfiuger i s’a adusă ună băiată de 15 ani orbă din nascere, şi doctorulă a constatată, că nervulă de vedere nu este paralisată. ci o altă pedecă face vederea imposibilă. Se spera că, dacă piedeca va fi înlăturată, şi puterea de vedere va reveni. Operaţiunea s’a făcută Când i se luă legătura dela ochi, orbulă începu să vâ4ă. Negreşita, câ nu are nici o noţiune de fiinţele, de raporturile şi depărtările lucruriloră, ce i se arată. Aşa de ex. Dr. Pfluger îi întinse mâna, pe care orbulă o strânse şi o pipăi de mai multe ori, dar nu scia ce este, I se puseră înainte sora sa şi ună domnă şi îlă întrebară, care e femeia şi care e bărbatulă. Elă nimeri bine. Când însă i se luă diaconesei căiţa (boneta) cea albă, şi bărbatului i se legă la capă o batistă albă, atunci bărbatulă fu luată dreptă femeiă. îşi pote închipui cineva bucuria sărmanului omă, care se vă4ă deodată stăpână pe vederea ochiloră. scrisoriloră creditive, să adreseze monarchului discursulă urăscă Românii şi pentru aceea, pentru că eu la ale- în limba ţârii sale, chiară dacă pricepea seu nu vr’unulă Editoră : Iacobti Mureşiann. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. pleşuvă, cocoşată, zdrenţărosă şi ea ca o sărăciă, ai fi luat’o dreptă o cerşetore după drumuri; pentru că, fiindă rea, nu pote să fie frumdsă, chiar d’ar fi o zînă. — »Nu-ţî pierde nădejdea, omule; eu vreau să le ajută. Vino după mine,* îi 4^se densa. Se cam miră elă de vedenia asta; cu tote acestea pleca după Melandrina pănă la o râri.şte unde se vedeau grăme4î de zăpadă. — »Acum, aţiţă focă! îi 4'se dânsa. — »0! ddmnă, apoi zăpada nu arde!» — »Te înşeli, omule. Ecă, ia nuiaua asta de comă, pe care am adus’o pentru tine ; n’ai deeâtă să atingi cu ea o grămadă de acestea albele, pentru ca să ai foculă celă mai frumosă din câte s’au vă4utâ vre-odatâ.* Făcu cum i-se poruncise. Judecaţi singuri câtă se miră elă de tare! Abia atinse nuiaua de zăpadă, şi zăpada începu să ar4ă ca şi cum ar fi fostă nu neuă, ci bumbacă; aşa că totă răriştea se lumina. Din clipa asta, pădurarulă, deşi era nemăncată, celă puţină numai simţi frigulă, pentru că aduna zăpadă ori în bordeiu ori în drum, şi cum o atingea cu nuiaua fermecată, pe care i-o dăduse Melandrina, cum s’aprindea şi da căldură. III. Câteva 4'!® după întâmplarea acâsta, era fierbere mare în oraşulă în care era capitala împărăţiei vecine. Curtea palatului era plină de lânceri. Cu deosebire însă în sala tronului era mişcare mare: prinţii cei mai puternici depp pământă, cu o mulţime de alţi tineri, să Întâlniseră acolo ca să cerce, într’o luptă de curte, să îmoie în sfârşită pe Frumosa cu inima de ghiaţă. Ne-potulă împăratului din Trebizonda îngenunchiă pe ună picioră îraintea ei şi 4*se: — ^Comandă peste mai mulţi dmeni armaţi deeâtă suntă frun4e în tote pădurile, şi în lă4ile mele am mai multe mărgăritare deeâtă suntă stele pe ceră. Vrei, o! domniţă, să împărăţeştî peste poporele mele şi să te împodobesc! cu mărgăritarele mele?* — ,Ce a 4isti elă?* întrebă domniţa. Pe urmă veni rândulă să îngenunche feciorulă împăratului din Mataquin. Elă 4'se: — ,De şi suntă tânără încă, amă biruită în lupte pe cei mai viteji râsboinici, şi cu o singură lovitură de sabiă am tăiată cele o sută de capete ale unui bălaură care mânca pe toţi pruncii nou născuţi şi pe tdte fe ciorele din împărăţia mea. O! domniţă, vrâi să împărţi cu mine fala mea, care are să crescă şi mai tare9« —: »A vorbită aşa de încetă, încâtă nici nu l’am au4ită,< — disc domniţa. Şi alţi prinţi, după moştenitorulă Trebizondei şi după moştenitorulă împăratului din Mataquin, îşî lăudară puterea, bogăţia şi fala. Veniră pe urmă. închinându-se cu vorbe dulci, poeţi, cari cântau cu ghitara ca nisce serafimi cu harpa; cavaleri, cari apăraseră onărea da-mebră în luptele cele mai primejdios©; veniră şi pagi, tremurândă, rumeni de ruşine, a căroră buze tremurau de speranţa unei sărutări. Dar frumdsa cu inima de ghiaţă întreba: — »Ce voră toţi omenii aceia? Să-i r6ge să iasă d’aci, nu potă să le mai suferă multă vreme flecăriile loră şi vreau să rămână singură câtă mai curândd, ca să mă uită în oglindă.* — »Ah! fata meal fata mea! feresce-te să nu superi ursitorile, care te-au înzestrată,* —îi 4i°6a biata doică. Atunci păşi spre dânsa ună bădărană, hîdosă, pocită, şchiopă din pricină că cocdşa din spate-i era prea mare. Curtezanii, cari şedeau la piciorele tronului, voiră să-lă gonescă, rî4endă de ţăranulă acesta, care să amesteca să pretin4â mâna unei fete de împărată. Elă însă să apropiă mereu, şi cu o nuia, pe care o avea în mână, atinse peptarulă nepăsătorei copile. — »Ah! câtă îlu iubescă!* 4^se ea? simţindă că îi s’aprinde totă firea şi că se topesce de dragă. Inchipuiţi-vă ce mişcare se făcu! Dar ună împe-rată n’are deeâtă cuvântulă lui! Tatălă domniţei trebui s’o lase să se ducă cu răutăciosulă pădurară spre pădurea ponosită. Acolo trăi dânsa forte nenorocită, pentru că iubirea ei nu o orbea într’atâtă, încâtă să nu va4ă câtă era de vrednică celă pe care’lă iubea; şi asta fu pedepsa Frumosei cu inima de ghiaţă. Traducere de I. S. Spartali. T Nr. 144. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Oursulă la bursa de Viena din 9 luliu st. n. 1885. 98.60 Rentă de aurii 4% ... 98 60 Rentă de hârtiă 5°/0 • • 97.65 Imprumutuld căiloră ferate ungare................ 148 50 Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 108,50 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.75 Bonuri rurale Banat-Ti- mişii.................101.75 Bonuri cu cl. de sortarel01.75 Bonuri rurale transilvane 101.25 123.50 102.- Bonurl croato-slavone Despăgubire p. dijma de vind ung............... 98 25 Imprumutuld cu premiu ung...................118 25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119 80 Renta de hărtiă austriacă 82.75 Renta de arg. austr. . . 83.15 Renta de aurd austr. . . 109 — Losurile din 1860 . . . 139 50 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 873 — Act. băncel de creditd ung. 289 75 Act. băncel de creditd austr. 285.80 Argintuld —. — GalbinI împărătesei............ 5.89 Napoleon-d’orI...........9.87 y2 Mărci 100 împ. germ. . . 61.10 Londra 10 Livres sterlinge 124.60 Bursa de Bueuresci. Cota oficială dela 26 Iuniu st. v. 1885. Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) » (5°/0) urban (7 °/0) (6°/0) » > » (5°/o) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură.......................... Bancnote austriace contra aură jmp. vând. 89 90 93 94 887, 897, 30 32 101 102 857, 86Va 99 Va ICO Va 91 92 83 84 1270 1280 97i 107, 2.03 2.05 Cursulu pieţei Braşovu din 10 luliu st. n 1885 Bancnote românescl .... Gurnp. 8.90 Vend. 8.93 Argint românesc................ » 8 80 * 8.85 Napoleon-d’orl.................... » 9.84 » 9.86 Lire turcescl..................... » 11.15 » 11.20 Imperiali......................... » 10.10 » 10.15 Galbeni........................... » 5.84 » 5.87 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 » 101.— Ruble RusescI..................... » 123.50 , 124.5 Discontulă » ... 7—10 % pe ană. Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potti cumpăra în tutungeria lui I. Cîîross. Diplomă de argintă dela esposiţiunea economică din 1884 a comitatului Torontaltt. Medalia de argintă dela esposiţiunea intern, pharmac. Viena 1883. Medalia de brouză dela esposiţiunea din Triestă 1882. | Diploma de recunoscere dela esposiţiunea din Graz 1880. co ISV0RULU AGNES dela MO HA Conţine cea mai însemnată cantitate de acidă carbolică dintre tote Apele minerale ale Ungariei face escelente servicii la bole catarrhalice ale organeloră de mistuire şi ale udului. In genere acostă apă merită a se lua cu deosebire în consi-deraţiune la tdte acele bole, la care trebue a ajuta organele şi a promova funcţionarea sistemului nervosu. Cu vinii beută se bucură acesta de o popularitate mare. & # # # Plătibilu | seu cu bani ® gata Depositulu principală Ţ 1^T\17£ŢTŢŢni^T Liferantă aiă Curţii sinaură numai la: «UmiliWdiAi U JL JL rea. una. în Budanesta singură numai la: W JL reg. ung.în Budapesta Asemenea se află la t6te farmaciile, băcănii, hoteluri şi restauraţiunî. §’au expediaţii în amilii 1884 1,500000 ' * # # « • m m m • în rate 10 procente mai efbinul m • m m vendă ceasornice remontoir de aură şi de argintă, pendule, ceasornice pentru salonă, odăi şi cu musică, cântândă dela 1 până la 10 piese, inele de aură şi de brilantă, lanţuri de ceasă, medalione, cruci, brăţări şi garnituri, şi adică cu plata în rate lunare. Marfa se va trimite îndată fiecărui comandatoră, după trimiterea primei rate. Vendare sub garanţia. Tarife de preţuri ilustrate, în cari se cuprindă şi mărimile rateloră, dimpreună cu mostrele pentru alegere, se trimită îndată franco, după trimiterea de 20 cr. în mărci poştale seu bani gata. Singurulă locă de vendare de platce cu numeri, cari lumineză clară ndptea, patentate. Totă felulă de reparaturi, oroldge şi juvaerurî se efeptueză eftină şi promptă. Numai la producătorulă. — Adresa: •lacoli JTuchs, Uliren- und Goldwaaren Fabricant (Firma înregistrată la tribunalulă de comerciu.) WIEN I, Schulerstrasse Nr. 1 (Rotschild - Palais.) « » § § » « » t t t § # t § i 9 t § 9 9 9 § 9 Mersulu trenuriiortt pe linia I^redealfi-Biidapesta şi pe linia Teiiişil-Aradil-Budapesta a c&lei ferate orientale de statft reg. ung. Predeal fi-Bndapesta Trenft de ersdne BucurescI Predealu TinrişG Braşovă Feldiâra Apatia Agostonfalv>a HomorodO Haşfaleu Sighisora Elisabetopole Mediaşd Copsa mică Micăsasa Blaştu Crăci unelti Teiuşft Aiudtt Vinţuld de susfl Uiora Cucerdea fthirisă Apahida Clnşiu Nedeşdu Ghirbftu Aghirişft Stana Huiedină Ciucia Bucia Bratca Râv Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta Viena Trend accelerat 500 6.22 7.01 7.33 8.01 8.45 10.10 10 29 10.39 11.19 11.54 12 12 12.56 1.30 1.45 2.11 2.55 3.17 3.24 3.31 4.09 5.36 5 56 6.08 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9.26 10 01 10 20 10.30 10.37 10.51 12.37 2 58 9 45 9.47 10.11 10.44 10.51 11.18 11.36 11.51 12.23 1.19 1.30 1.37 2.05 2.25 2.36 3.13 3.40 4.01 4.24 4.49 5 58 6.08 7.14 7.43 8 22 8.48 6 09 6.35 3.00 Nota: Orele de nâpte (I 9,13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 0.) Trend omnibus 7.45 12.50 1.09 1.40 2.27 2.55 3.38 4.17 4.47 5.42 7.37 8.01 8.21 9.05 9.48 10.02 6.2f 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 9 12 10 23 12.32 12.59 10.37 12 59 4.45 10.05 10 50 Trend 8.3* 10.16 1217 12.4 1.21 2.05 4.05 6.05 suntâ cele dintre liniile gr6se. Budapesta—Predeal fi Trenu omnibus Trenu accelerat Trenă omnibu Trenu s de Dersone Trenu omnibus Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny 6.47 10.37 1.44 7.15 1.45 3.41 5.21 — 1 — 3.15 7.2? 1 8.27 6.20 9.11 11.26 8.0 J 11.40 2.31 Oradea mare 5.33 6.41 — 1.28 — Vârad-Velencze — — 9.45 2.00 — Fugyi-Vâsârhely — — 9.59 211 — Mezd-Telegd — 7.14 10.28 2.31 — R6v — 7.42 11.36 3.18 — Bratca — — 12.10 3.41 — Bucia — — 12.48 4.01 — Ciucia — 8.31 1.31 4.26 — Huiedin — 9.01 2.56 5.08 — Stana — — 3.29 5.27 — Aghiriş — — 4.0: 5.50 — Ghirbău — — 4.18 6.02 — Nedeşdu — — 4.3 j 6.24 — Clnşiu | — 10 01 5.05 6.43 — 1205 10.16 — 7.03 — Apahida 12,31 — — 7.26 — Ghiriş 2.16 11.24 — 8.51 — ( Cncerdea ^ 3.12 3.32 11.43 11.45 — 9.31 9.43 — Ui6ra 3.41 — — 9.51 — Vinţulă de susă 3.50 — — 9.58 — Ai udă 4.25 12.08 — 10.24 — Teiuşft 4.50 12.22 — 10.44 — Crăciuneltt 5.41 — — li 28 — Blaşă 6.0S1 12 57 — 11.44 — Micăsasa 6.40 — — 12.18 — Oopşa mică 7.00 1.27 — 12.36 — Mediaşă —J 1.45 — 1.22 6.01 Elisabetopole 2.C6 1.56 6.4( Sigişâra — 2.31 — 2.34 7.20 Haşfaleu — 2.50 — 3.02 8.01 Homorod — 3.48 — 4.41 10.05 Agostonfalva — 4.19 — 5 30 11.02 Apatia — 4.34 — 6.03 11.3 Feldiora — 4.53 — 6.35 12.14 Braşovă | Timişfl 5.20 — 7.14 1.09 — 5 3 — 1.50 — 6.07 — — 2.48 Predeală ^ BucurescI » 6.32 — 3.23 — 7.30 — — 4.56 11.35 9.4t Ti nnorafi n. ALEXT. Brasnvfl. Teiuşft-Aradft-Budapesta Teiuşft Âlba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orăştia Simeria (Piski) Deva Branieîca Ilia Gurasada Zam Soborşin Bărzova Conopă RadnaLipova Paulişă Gyorok Glogovaţă Aradft Trend omnibus Szolnok 11.09 11.46 12 20 12.52 1.19 1.48 2 35 3.04 3.36 3.50 4 25 5.09 5.56 Trend omnibus Trend de persone 3.56 4 27 4.53 5.19 5.41 Budapesta Viena 6.18 6.57 7.12 7.27 7.56 8.10 2.39 3.16 7.10 6 14 6.30 6.47 7.17 7.32 12.00 12.14 2.10 — 8.09 6.08 6.39 7.04 7.29 7.41 8.12 8.49 9.29 9.49 10.23 10.37 10.52 11 18 11.33 45 t 5.10 8.16 6.05 A rad ft-Timişftra Aradft Aradulă nou Nâraet.h-Sâgh Vmga Qrczifalva Merczifaiva Timişftra Trend omnibus 6.00 6.25 6.50 7.19 7.33 7.56 8.42 Trend de persane 12.55 1.21 1 46 2 18 2.36 2 5c3 3.40 Trenu de persone 8.25 8.36 8.54 9.13 9 25 9 36 10.06 Timişdra-Aradft Timiştira Merczifaiva Orczifalva Vmga Nâmeth-Sâgh Aradulă nou Aradft______ Trenă de persone 6.07 6.40 6.51 7.08 7.23 7 40 7K0 Trenu de persone Trend omnibus 12.25 1/6 1.34 2.04 2.25 2.54 3 10 5 00 5.50 6.07 6.32 6 53 7.24 7.40 Budapesta-Aradft-Teiuşft Viena Budapesta Szolnok Aradft Glogovaţă Gyorok Paulişă Radna-Lipova Conopă Berzova Soborşin Zam Gurasada Ilia Branieîca Deva Simeria (Piski) Orăştiă Sibotă Vinţulă de josă Alba-Iulia Teiuşft Simeria (Piski) JPetroşenl linteria Strein Hategă Pai Grivadia Baniţa £•* etroşenl Petroşeni—Simeria (Piski) Fetroşeui Baniţa Grivadia Pui Haţegă Streiu Simeria