RED ACŢIUNE A ŞI ADMINISTRAŢIE NEA >	SEPRENUMERĂl	'
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.	.	... H .. .	.	,	'	,
_____î____	la poşte, la librarii şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe anii anfi 12 fior., pe ş£se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe a n fl 40 fr., pe ş 6 s e luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU XLVIII.
A NU NC IU BILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorlsarT nefranoate nu ta prlmasou. — Manusorlpte nu sa retrămltu.
NE 143
Vineri, 28 Iunie, (10 Iuliu).
1885.
Braşovti, 27 Iunie (9 Iuliu) 1885..
La articuliii noştri despre atitudinea Archie-reiloru români, dela 1879 încâce, în cestiunea limbei române, o fâiâ maghiară face nisce observări fârte caracteristice şi instructive (jicându între altele:
„Archiereii români sunt şi după noi în erâre d£r nu în aceea erâre ce li-o atribue „Gazeta." Nu ne place când cineva nu e nici caldu, nici rece; o asemenea stare strică ori şi cărei cause, ddr le strică şi acelora, cari au creatu acostă stare."
.,Noi amu aşteptă dela Archiereii români cu totulu altă procedere, în interesulu bisericei şi a poporului românu: In deosebi amă aşteptă dela dânşii o muncă vădită, o păşire energică ca să aibă apoi prilegiu „Gazeta" cu soţii ei d’a se văieră...,"
„Să şe<jl pe două luntrii nu merge. A fi numai pe jumătate amică., este a fi pe jumătate inimică. Una din două: Archiereii români trebuie să stea său cu totulu pe-o parte, seu cu totală pe cealaltă parte . .“ â„Ellenzâku nr. 155 dela 8 Iuliu a. c.)
Suntemu mulţumitori făiei cluşiene pentru sinceritatea, cu care îşi espune dorinţele. Ar-cbiereii noştri se potu convinge din cuvintele ei despre unu adevăru, pe eare păte până acuma nu l’au cumpănită cu destulă seriositate.
Au ajunsă într’adevăru lucrurile aşa departe, incâtă înalţii prelaţi ai bisericei române stau faţă cu grava alternativă: ca său să mărgă în tăte cu poporală română, apărândă interesele de viaţă ale lui şi ale bisericei române cu curagiu şi perseverenţă, său să trăcă cu totulă în tabăra adver-Bariloră limbei şi ai naţionalităţii năstre.
Totdăuna le-amă spusă prelaţiloră români, că aceea vrău contrarii noştri ca să-i aibă în mrejele loră: cu şcălă şi cu biserică cu totă. I-amă conjurată întotdăuna să nu ia lucrurile prea uşoră şi să fie decişi şi energici în apărarea limbei române.
Acnm, că Archiereii noştri s’au ferită de a se pronunţa categorică prin cuvântă şi faptă pentru noi şi pentru causa română, vină adversarii şi le pună ei înşişi alternativa: ori cu ei,
ori cu noi!
Tertium non datur, prea sânţiţi părinţi!
Făia maghiară are dreptate. Ori mergeţi cu stăgulă limbei şi ală naţionalităţii române, ori mergeţi cu stăgulă maghiarismului violentă.
A servi deodată şi românismulă şi magbia-rismulă este o curată imposibilitate şi cei ce stau la mijlocu şi nu sunt nici cal<jî nici reci, îşi voră. atrage cu timpulă ura şi a unora şi a celorlalţi dintre combatanţi.
Frasele sunătăre, de cari se folosescă adversarii noştrii spre a trage pe Archiereii români cu totulă în tabăra loră, sunt prea multă în trebuinţate şi prea multă deocbiate prin fapte împlinite, decâtă ca să mai pătă avă pretenţiunea d’a fi luate în seriosu.
Metropoliţii şi Episcopii noştri sunt destulă de luminaţi, ca să scie se facă distincţiune între îndatoriile, ce le au faţă cu statulă şi între da-toririle loră arcbieresci şi românesc!.
N’a pretinsă nimeni dela Archiereii români să-şi calce datoria loră cătră stată. Ceea ce amă cerută şi ceremă dela dânşii este ca între marginele legei să apere cu tăte mijlăcele ce le
stau la disposiţiune şi cu tătă energia înaintea tronului şi a regimului interesele limbei române care este, după a loră propriă mărturisire, con-diţiune de esistenţă pentru biserica română.
pice amintita făiă maghiară, că temerile esprimate de Archiereii noştri la 1879 n’ară avă nici o basă, deărece biserica năstră nu e de locă periclitată prin introducerea forţată a studiului limbei maghiare în scălele năstre poporale confesionale şi că numai atunci aceste temeri şi plângeri ară avă orecare basă, când s’ar pretinde ca tăte obiectele de învăţământă din scălele năstre să fie propuse în limba maghiară.
Dâcă făia maghiară concede şi numai atâta, atunci ea recunăsce deplina îndreptăţire a stă-ruinţeloru năstre pentru apărarea limbei române şi a învăţământului nostru românescă.
De când guvernulă şi dieta maghiară au rupt’o cu politica ce şi-a aflată espresiune în legea de naţionalitate dela 1S68, rupte suntă şi zăgazurile, ce mai fereu scălele năstre românesci de potopulă maghiarisărei şi astăzi vede fiecare copilă de scălă în cătrău ţintesce noua politică, vede ori şi cine, că nenorocitulă curentă, care a dată nascere Kultur-egylet-ului din Cluşiu, nu se va opri la legea din 1879. Visulă şovinişti-loră este ca să fie cu timpulă delăturată ori-ce stavilă s’ar mai opune maghiarisărei complete a scăleloră din ţâră.
Dovadă este chiar Peşta, unde nu se mai află a(Jî nici o scălă poporală germană, dovadă este cassarea a sute de scoli nemagbiare în Ungaria, dovadă este faptulă că guvernulă crează totă numai scoli maghiare şi nu ne dă voiă d’a ne mai înfiinţa scoli nici din banii noştri, dovadă este introducerea forţată a limbei maghiare chiar şi ’n administraţiunea comunală, dovadă e purtarea guvernului maghiară peste totă în cestiunea limbei, dovadă snntă în fine mărturisirile şi declarările făţişe ale foiloră maghiare în favărea maghiarisărei în stilă mare.
In nisce împrejurări grave ca cele de adî şi faţă cu periculele ce ameninţă naţionalitatea şi biserica română, datori suntă Metropoliţii şi Episcopii noştri români de a-şi câştigă merite nu pentru guvernulă maghiară, ci pentru poporulă a căruia păstorire sufletâscă li-a încredinţat’o loră prevedinţa. Cu acestă poporu trebue să mârgă ei în tâte vremurile, lui şi numai lui trebue să-şi dedice t6tă munca şi stăruinţele loră.
-----o-------
Politica esternâ a lui Salisbury.
In şedinţa camerei lorcfiloră dela 6 Iuliu n. mar-chisulă Salisbury şi-a desfăşurată ideile sale în privinţa direcţiunii ce va da politicei esterne şi asupra modului cum are de gândă să resolveze diferitele cestiuni pen-dente, ca cea afgană, egiptănă ş. a.
Ce privesce cestiunea afgană, care e cea mai importantă, tractările cu Rusia se voră reîncepe de acolo, unde s’au întreruptă la retragerea predecesorulă său, şi va căută să o resolveze după cum ceră interesele statului, îndepliuindă îndatoririle ce şi le-a luată asupră-şî Gladstone. Diferenţa principală în cestiunea graniţeloră afgane este defileulă Zulficară. Anglia a promisă Emirului, că acestă defileu va rămână Afganiloră. »Nu putemă abdice la împlinirea acestei promisiuni — (fise Salisbury. Este o cestiune de viăţă d’a restabili la toţi încrederea, că Anglia, când şi-a dată cuvăntulă, îlă va şi ţină.* Salisbury recunăsce, că starea ţăriloră din Asia nu e stabilă, şi că cu tătă resolvarea pacinică a cestiunei afgane
— după cum spera că va fi — şi cu tăte înţelegerile cu potentaţii aceloră ţări, Anglia trebue să-şi pună acolo graniţele în stare de apărare câtă mai c u r â n d ă*
Trecendă la cestiunea egiptenă, prim-minis-trulă engleză (fice, că greutăţile ei suntă enorme. Cea dinteiu greutate constă în aceea, că la graniţă, în Chartum şi în Suachim, se află ună duşmană în-vingătoră. Trebue să se decidă cestiunea: cum să se întrebuinţeze puterea armată a Egiptului, pentru ca să ţină în depărtare barbarismulă fanatică, să se asigure graniţele Egiptului, şi civilisaţiunea, ce e de dorită a prinde rădăcină acolo, să nu fie periclitată înfcasă de retragere a Angliei. Greutăţile militare suntă fărme mari, dar cele politice în privinţa Sudanului şi mai mari. >Noi nu putemă lăsa acele provincii cu totulă în mâna sorţii. Dar înainte de tote trebue resolvată cestiunea financiară. Greutăţile diplomatice împedecă esecutarea convenţiunei încheiate.* Mai e apoi regularea raporturiloră internaţionale ale Egiptului cătră celelalte ţări. Pentru tote a-cestea trebue o politică prevătjătore şi chibzuită.
Discursulă lui Salisbury a făcută o bună impresiune atâtă în Anglia, câtă şi în străinătate.
-----O-------
SOIRILE PILEI.
Ordinaţiunea ministrului de justiţiă ungurescă, prin care se desfiinţăză juriulă în afaceri de pressă din Sibiu şi care s’a publicată la 6 Iuliu n. în f6ia oficială »Bu-dapesti Kozlony* sub Nr. 31,482 c., are următorulă cuprinsă : >Vă încunosciinţeză (urmăză adresa), că minis-terulă reg., în basa plenipotenţei obţinute în § 3 art. de lege XXXII din 1871 cu modificarea punctului 8 şi 9 în § 5 a ordinaţiunei publicate cu daia 10 Iuliu 1871, pri-vitâre la stabilirea reşedinţe loră tribunaleloră şi judecă-torieloră de cercă de ântâia instanţă, şi în legătură cu ordinaţiunile dela 31 Iuliu 1875 Nr. 2722 I. M. E. şi dela 15 Apriliu 1876 Nr. 1423 I. M. E. § 7, respective 5, privitâre la noua organisare a tribunaleloră regescî, desfiinţândă cerculă de activitate ală tribunalului reg. din Sibiu, ca curte cu juraţi, a încorporată, cu privire la aceste afaceri, ocâlele aparţinăt6re cercului numitului tribunală reg. Sibiu, Braşovă, Deva şi Elisabeto-pole la cerculă tribunalului Cluşiu ca curte cu juraţi. Or-dinaţiunea intră în vigăre ca <fiua de 1 Augustă 1885. Dală în Budapesta, 27 Iuniu 1885. Dr. Theodor Pauler.
—0—
Astăzi, Joi 27 Iuniu, s’au terminată esamenele publice la scolele medii române de aici. Alaltăerl au fostă esamenele claseloră gimnasiale, âră eri şi în parte şi astăzi esamenele claseloră reale şi comerciale. Inche-erea s’a făcută printr’ună esamenă de musică, cu care ocasiune se esecutară esactă mai multe coruri. Impresiunea, ce au făcut’o aceste esamene asupra publicului de faţă, o putemă numi favorabilă. — Totă în (filele acestea s’au terminată şi esamenele scăleloră elementare din protopopiatulă I ală Braşovului, care de astădată se ţinură cu mai multă stricteţă ca în anii trecuţi. Credemă, că în curăndă vom primi din partea personeloră competente ună raportă amănunţită despre observaţiunile făcute cu prilej ulă acestoră esamene.
—0—
Societatea tineriloră comercianţi neromâni din Braşovă întocmescă pe (fiua de 12 Iuliu n. o petrecere la Fântâna popii (Honterusplatz). Plecarea e la ora 1 d. a. Nefiindă timpulă favorabilă, petrecerea se va ţină la 19 Iuliu n., şi flindă şi în acea (fi timpulă urîtă, se va da săra în sala hotelului Nr. 1 o petrecere cu danţă.
—0—
Ună nou mijlocă de maghiarisare este înfiinţarea asileloră de copii, în care voră fi internaţi copii nemaghiari şi mai alesă copii români. Comisarulă ministerială Szatmary a sosită în comitatulă Hunedărei, ca să- se pună în înţelegere cu , patrioţii de acolo* în acestă scopă. Acelaşi lucru îlă va face comisarulă şi în alte comitate ardelene.
—0—
Ni se scrie de lângă Reghinulă săsescă: »In dilele
acestea în munţii Parajdului, unde păşunescă boii de
Nr. 143.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
prin comunele din prejură, urşii au omorâtei 14 boi; asemenea dintre oi multe pustiescă urşii.« Cnatu.
-0—
Totă de acolo ni se mai comunică, că secerişulă promite a fi îndestulitoră pentru toţi, holdele de grâu suntă frumâse; ploi încă cadă destule. Vitele însă n’au nici ună preţă, pentru că nimenea nu cumpără, din pricină că n’au 6menii bani. Ce privesce sănătatea, 6menii stau bine; între vitele cornute încă nu bântue nici o bolă,
—0—
Ni se comunică, că Duminecă pe la orele 3 d. a. s’a descărcată asupra Tuşnadului o ploiă torenţială cu grindină în greutate de două decagrame globuleţulă. Plâia a ţinută a jumătate de oră.
—0—
Junimea română din Câmpia va întocmi o petrecere de veră în 26 Iuliu n. în grădina lai Grf. Mikes din Bu-datelecă, în folosulă scălei gr. cat. de acolo, lnceputulă la 2 6re postmeridiane. Preţulă intrărei: pentru o per-sdnă 1 fl., pentru o familiă 2 fl. Oferte mărinimăse se voră cuitâ pre cale Ziaristică.
—0—
Ploile torenţiale ce au căzută peste Cohalmă au căşunată câmpuriloră mari stricăciuni. Economii neavândă nutreţă pentru ernă, suntă siliţi să ’şî vănZă vitele la tomnă pe preţuri de batjocură.
—0—
In Zilele trecute s’a întâmplată o nenorocire în Se-ghedină. Mureşulă crescuse atâtă de mare, încâtă la vărsarea lui în Tisa forma ună adevărată cataractă. Sâmbătă a fostă săptămână, o plută cu patru plutaşi români — seu după jidovii dela »P. Ll.« valahi — plutea în josă pe Murăşă. Ajungândă la vărsătura Mureşului, pluta fii răpită de valuri şi plutaşii căZură în apă, înecându-se doi dintr’ânşii.
—0—
In comuna Dobra graseză între copii vărsatulă (bu-batulă).
—o—
pântecelui să-i mărgă bine; câtă pentru limbă şi naţionalitate, bată-le ventulu. Şi stându strîmbu şi vorbindu „dreptu44, Moldovân consideră de flâ-curi tâte pretensiunile de drăptu ale Româniloră, ca „nefiindu basate pe drepturi istorice44 ; că numai de 6ste maghiară a fostă apărată statulă, că numai societatea maghiară şi spiritulă maghiară au creată instituţiunile, datinele ş. a., pe când celelalte rasse n’au avută niciodată drepturi politice ş. a. Şi aşa în mână cu istoria lui Hunsdorfer său ca „ patriotăw Hunfalvy, care e cunoscută acum de t6tă lumea cultă ca lipsită de logică şi de sinceritate, şi plină de răutate, mistificându adevărurile istorice pentru ca să ajungă unde e, ne spală cu ou şi cu oţetă, făcândă-ne lipsiţi de cultură şi sărăntoci; că multă apă are să curgă pănă să ajungemă la nivelulă „culturei maghiare,“ ba mai multă: nu vomă ajunge nici odată. Lu-ândă apoi în apărare tâte actele guvernului faţă cu noi, începe a ne descântă următdrele sfaturi „patriotice44:
,Politica să o lase Românii la o parte; să nu po-litiseze nici o singură minulă; să pună de cuiu politica, căci poporulă românii a slabă, ba încă şi mai multă: e necrescutft spre ceva bună.*
Noi vomă răspunde fârte scurtă „sfătosului,44 căruia nu i-amă cerută sfatulă: Câtă timpă poporulă română nu se va compune din elemente perdute ca Moldovân Gyergely, precum şi suntemă convinşi că nu se va compune nici odată, „sfaturile patriotice44 ce se dau în „Nemzet44 le lăsămă pe căma Gherguţiloră, cari suntă anume crescuţi pentru ele!
Er ce privesce datele istorice, de care se folosesce spre bucuria nespusă a celoră dela „Nemzet,44 recomandămă lui Moldovân Gergely, să mai înveţe la scdlă şi să mai cităscă şi alte istorii, nu numai de ale lui Hundsdorfer.
-----o------
După ce le-au luată păşunitulă din gura viteloră, şia^t locuri precum celă numită: Spinu,« le păte da ajutorii, şi vitele le moră de făme; pe când aceste locuri le-an folosita bieţii lucrători pănă pe la 1875.
Ună truntaşă română din opidulă Teiuşi îmi comunică, cumcă în Zilele trecute d-lă inspectoră reg. de şcOle Gâspâr a venită cu ordină, ca să înfiinţeze şcălă de stată în opidulă Teiuşă. Şi după cum mergfl trebile, elă vrea ca cu 1 Septemvre a. c. să închirieze o casă, spre a putea începe cursulă cu doi învăţători, şi pe vi-itoră voră clădi edificiulă şcolară.
Din copilăriă’ml am petrecută mai totă pre sub pălele munţiloră apuseni, şi n’am pomenită, ca Maghiarii din aceste părţi să se intereseze aşa de multă de şcOle fie chiar maghiare, tote acestea le lăsau la o parte. -Acum lucră cu puteri unite spre a’şî lăţi limba şi a face din nemaghiarî, maghiari. Au sedusă pe mai mulţi învăţători români de s’au înscrisă ca membri la reuniunea învăţătoriloră maghiari, condusă chiară d-lă inspectorii de şcole.
Invăţătorulă din Benică a fostă pusă pe picioră, ca să petiţiuneze la inspectorulă de şeâle, spre a-i daj ună ajutoră, fiindă că elă a propusă limba maghiară şi de voiescă elă e gata a pune esamenă cu elevii din limba maghiară; însă ună Română bună l’a împedecată Zicându-i: Acesta să nu o faci! că nu Maghiarii îţi dau subsistinţa, ci Românii. Deci recomândă fraţiloră învăţători, ca propunendă şi altă limbă să nu neglijeze des-voltarea eleviloră în limba loră maternă, răci (}iee poetulă:
Limbă, ţeră, vorbe sfinte la strămoşi erau Ei ar plânge în morminte când ne-ar asculta,
A lorii geniu ne şoptesce din mormentd mereu: Vorbiţi scrieţi românesce pentru Dumnezeu!
Asupritulu.
•o
Unti procesu criminalii în Deva.
Deva, 4 Iuliu n. 1885. (Urmare.)
In spitalulă Carolina din Cluşiu se tracteză acum ună tânără din Alba Iulia, care şi-a perdută deodată graiulă. Bolnavulă a băută la cafea ună pahară cu apă rece ca ghiaţa şi de atunci nu mai p6te scote nici o vorbă. Medicii speră, că ’lă voră vindeca.
—0—
Legea tarifului autonomă aplicată dela 1 Iuliu n. de România asupra mărfuriloră ce se importă din statele care n’au convenţiuni comerciale cu ea, cere ca comercianţii, cari importă mărfuri din statele contractante, să fie provăZuţî cu certificate de provenienţă, liberate de agenţii consulari români din staţiunile seu porturile de plecare sâu de cătră şefulă vămii biroului de esportaţiune.
—0—
»România liberă* scrie, că în portulă Giurgiu de mai multe săptămâni se încarcă corăbii şi şlepuri pentru streinătate pe-o scară întinsă. Mai alesă porum-bulă, precum şi rămăşiţe de alte cereale suntă f6rte căutate de agenţii fabriceloră de spirturl din Ungaria şi Austria. Porumbulă se vinde pe 45 lei chila, în termenă de mijlocă.
Unii sfatti necerutti.
Oficiosulti „Nemzet44 publică ună articulu de fondă scrisă de noulă „patriotă44 Moldovân Gergely, care a găsită cu cale sâ dea „sfaturi44 Româniloră. Şi-a 4^: pentru ce numai Jidovii şi Armenii ară râde 6se patriotice şi nu şi d-sa;
Valea Gfaldei, 23 Juniu 1885. '
Stimate Domnule Redactoră! Amă ajunsă timpulă să esclamămă şi noi, din aceste părţi, ca cei din comi-tatulă Salnoc-Dobâca dimpreună cu poetulă:
Români din patru unghiuri, acumă ori nici odată Uniţi-vfi în cugetă, uniţi-ve-’n simţiri!
La lucru toţi, cari sunteţi de ună principiu! Contrarii nemului nostru, propună pe întrecute maghiari-sarea. Şi celui mai de josă cărturară maghiară i s’a băgată în capă »Cultur-egylet«-ulă din Cluşiu . . . Deci să lucrămă cu bărbăţiă, ca să nu ne perdemă limua şi naţionalitatea nâstră; ci să fimă solidari după Z‘sa poetului:
Ah, timpuri forte grele
Trecură preste noi;
Periamă sigură în ele.
De nu eram eroi.
A trecută gluma, trebuie să punemă umără la u-mără, decă voimă să ne scăpămă scumpa noslră limbă, ce de secuii amă păstrat’o şi apărat’o contra uneltiriloră duşmane.
Să veZI, d-le Redactoră, cum se propagă maghia-risarea şi prin părţile nostre, de când s’a înfiinţată Cultur-egylet-ulă din Cluşiu. Solgăbirăulă din Ighiu a
aranjată o petrecere în favorea acelei societăţi...... Măria
sa d-lă br. Kemeny Laszlâ a donată şcolei române gr. cat. din Galda inf. 62 esemplare de Abecedare de Goncz... ţ)ice proverbulă: »Cu lingura îţi dă să mâncî, şi cu coda îţi scote ochii*. Aşa face prea bunulă şi milosulă baronă.
Se vorbesce, că primulă acusată a fostă forte rîSu crescută, de aceea încă ca copilă şi studentă era grăza conşcolariloră şi a învăţătoriloră săi. Când a umblată la şcolele reale din Deva, a bătută pe mai mulţi studenţi, pe unulă l’a spintecată cu bricegulă, la altulă i-a smulsă părulă, ba se Zice> că ar fi bătută şi pe unulă dintre învăţătorii sei. In scurtă de tânără a dată semne, că ce omă o să iesă dintr’ânsulă.
După absolvarea câtorva clase şi după ce nici la miliţiă (căci este înrolată la reg. 100) n’a putută să-şi facă carieră, — după datina de pe la noi, — a fostă aplicată aci ca esecutoră, aci ca supraveghiătoră de pădure şi în fine se lipi de tatălă său şi trecea de adjunctă notarială, spre gro/a şi nefericirea acelora, cari au a-junsă sub mâna lui.
Ajunsă în pene mai bune, din Zi fn $ deveni mai îmbuibată şi mai rabiată. Cea mai distinsă a lui plăcere era, ca să umble din sală în sată, înarmată cu puşca şi cu ună cuţită vânătorescă. După ce ,se făcea cu voiă bună*, apoi se apuca la bătaiă cu ori şi cine care îi venea în cale, — aşa încâtă deja îlă cunoscea întregă ţinutulă, unde locuia, ca pe unulă de care totă omulă cu minte se ferea ca de ună câne turbată. Ca esecutoră, ca îngrijitoră peste pădurile erariale şi ca adjunctă notarială, împărţia »poruncile* într’ună moda deosebită, cu înjurături, cu pălmuirî, cu loviri şi îmbu-tuşiri cu patulă puseii şi cu mănunchiulă cuţitului.
In tâmna anului 1883, cam cătră sfîrşitulă lunei lui Noemvre, voinicosulă domnişoră, după ce se »ospătâ* la preotulă din Zdrapţî şi după ce a mai cutreierată cu câţiva amici ai săi crîşmele dm pregiură, s’a abătută la crîşma jidanului Grossman, unde petreceau mai mulţi.
Hazardulă Baternai, cam băută cum era, pretindea, ca toţi âspeţii din acea crîşmă să se depărteze de acolo,
FOILETONUL
c£P#ccr*
Esteriorulit bărbaţi lor A mari.
(După Dr. P. R.)
(Urmare şi fine)
Leonardo da Vinci era ună omă, pe care natura l’a dăruită cu tote darurile ei preţiose. In ce pri-veşce talentele lui, era ună geniu universală; pentru abilitatea sa ca pictoră e celă mai viu documentă cina de taină a lui Cristosă; elă a făcută descoperiri strategice, a făcută canalurî, s’a ocupată cu matematica şi mecanica, ca şi cu musica şi poesia. Elă s’a distinsă prin simetria trăsuriloră feţii sale, prin figura lui frumosă şi eleganţa ţinutei, prin dibăciă şi putere estraor-dinară corporală.
Raphael încă avea de tote: talentulă spiritului său era împreunată cu frumseţea corporală şi mai că apare ,ca o ediţiune pământescă a archanghelului, ală cărui nume îlă portă.* Elă a dusă o vieţă fericită în activitate neobosită. Dar şi la dânsulă se adeveri, ca şi la Mozart şi alţii, Z*sa: că cei ce suntă plăcuţi lui D*Zeu moră de timpuriu; în etate de 37 ani îlă răpi mortea din mijloculă artei, a cărei culme o ajunsese.
Mai totă aşa de tânără muri şi poetulă Byron, la cari calităţile cele mari erau însoţite de defecte totă
atâtă de mari. Genială, elă era totdeodată de familiă mare, şi frumosă. »Acestă faţă palidă e ursita mea,* J se fi Zisâ 0 damă, când l’a văZută. Frumseţea feţei j sale classice, care îlă făcea spre nenorocirea lui atâtă de plăcuta înaintea sexului frumosă, era încât-va jignită prin aceea, că elă ca şi W. Scott, era şchiopă. Pe când însă celă din urmă lua lucrulă în sensă umoristică şi căuta să eseeleze cu spiritulă mai multă, Byron încă se silea să se distingă' prin scrierile sale, dar totuşi îi părea tare rău, că e şchiopă, atâtă era elă de deşertă. Prin costumă şi ţinută căuta să acopere cu orice preţă defectulă lui şi când îi spunea cineva, că e şchiopă, se simţea adâncă ofensată.
Când ginerile lui Scott, Lochardt, care a călătorită prin Germania, îi vorbea lui Scott despre frumseţea ma-iestatică a lui Goethe, reflectă Scott: »Celă mai mare semiZeu, pe care l’am văZută eu, a fostă predicatorulă C. în M., lumea îi Z^ea Joe, pentru că elă a represen-tată în mai multe rânduri înaintea artiştiloră chipurile Zeiloră; elă era ună omă cum se cade; dar poesiă nu şcia mai multă decâtă crîsniculă său. Ce priveşce pe poeţi, eu am văZută pe cei mai buni din timpulă şi patria mea, deşi Burns avea ochii cei mai preţioşi, totuşi nici unulă dintre ei nu se arăta şi în esterioră ca poetă, precum se arăta Bvron‘‘.
Goethe povesteşce în tractatulă său despre ase-
diulă dela Mainz, că întorcându-se la hotelul ă său din jMannheim i s’a întâmplată o aventură curiosă: »La masa jeea lungă stetea între alţii Riez, ună bărbaţii mare bine făcută, puternică şi lată în umări, o figură, ce se potrivia cu servitorulă lui Friderică Wilhelm .... Eu am văZută că Riez s’apropriă de mine, mă salută, se bucură de cunoscinţa, ce a făcut-o cu mine, mă linguşi puţină şi Z^e după aceea, să’lă scuză, dar elO are şi ună interesă personală, căci m’a găsită şi văZută aici. Pănă acuma a totă auZită, că spiritele mari şi omenii de geniu trebue să fie mici şi slabi, bolnăvicioşi, şi că i s’au adusă mai multe esemple despre omeni de felulă acestora. Acâsta l’a supărată pe elă totdâuna, căci elă crede că şcie şi elă ceva, deşi e sănătosă, puternică şi mare; acum însă se bucură, căci a găsită în mine ună bărbată, care deşi în esterioră mă arătă destulă de bine făcută, şi totuşi trecă de ună geniu.“
In faptă e frumuseţea la bărbaţii, cari s’au distinşii cu spiritulă loră, cam rară.Mai desă o găsesc! la artişti. Michel Angelo însă n’a fostă frumosă, şi nu prea îl părea bine de Leonardo da Vinci, care consciu de frum-seţea lui purta luesă. Ochii plini de focă ai acestuia, barba lui frumosă impuneau, capulă lui Michel Angelo din contră era diformă. Fruntea era prea scosă, era* niulă prea lată, partea de josă a feţii multă mai mică ca cea de susă, avea ochi mici; ce însă îlă făcea şi mai pocit,
Nr. 143.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
căci — (ţicea — elă avea voiă să-şî petrecâ singură. Provocarea acesta impertinentă a făcută resensă şi unii se încercară a’i trage la îndoială dreptulă de a dispune Intr’ună modă aţâţă de arbitrară. Din vorbă, vorbă. . . destulă, că primulă acusată, tără ca cineva să’lă atace, ridică puşca şi îmbuiuşesce cu ea pe unulă şi pe altulă, apoi sc6te cuţitulă din tecă (16 cent. lungime şi 2 cent. lăţime) şi începe a da eu elă în drepta şi în stânga, pănă ce rănesce pe unulă la bărbiă, pe altulă la mână şi pretinde din nou, ca să se depărteze toţi de acolo, că de nu pe toţi îi om<5ră.
Intre acestea ună bietă ţigană, cu numele Braţina Truţa a lui Ursu, vrândă se se ducă din crîşmă, ajunge în imediata apropiere a domnişorului, care vedendu-lă lângă sine se repede la dânsulă şi-lă împunge cu cuţitulă în spate, încâtă ţiganulă de locă a murită, — âr ceilalţi vrendă mârte de omă, s’au depărtată cu frică şi scârbă. Domnişorulă Imre apoi s’a dusă şi âră s’a pusă la băute şi când a venită să-lă prin4ă şi să-lă dea în judecată, s’a opusă, îcâtă abia l’au putută legă şi transferă la lo-culă unde cu totă dreptulă a meritată să ajungă.
Totă în anulă 1883, cătră sfirşitulă lunei lui Maiu, tatălă său l’a încredinţată ca pe substitută ală său, ca sS taie ună drumă vicinală. Cu acăstă ocasiune domni-şorulă Imre şi-a arătată tâtă cultura inimei sale. Voindă a-şl câştigă merite, se luă din sată în sată, cu gendarmi lângă elă, şi huiduia âmenii la facerea drumului. Care făcea vre-o obiecţiune, căpătă pălmî şi loviri cu patulă puşcii şi încă ajungea şi pe mâna gendarmiloră, cari îlă legau botă şi arătau calea înainte. Adecă robotă, ba
să-i frigă pui ş. a. Unii îlă acusau cu aceea, că prin cei găsiţi de d. Butculescu în măgurele CalomfirescI, unulă şi altulă, ba chiară şi densulă directă, ameninţa j Zimbreaschi şi Balaciului din Teleormană. că va duce drumulă prin grădinile şi locurile mai bune j
ale acusatoriloră, decă nu voră solvi anumite sume şi j	***
dacă nu-i voră da de mâncare şi de băută, alţii tjică, j	q povată. — România* scrie: Ună remediu
că a şi primită unele sume, er alţii, că barbariile lui I i-au pusă în desperare.
Domnişorului îi plăceau şi glumele. Aşa într’o 4b întelnindă ună băiată de ţărână, numai aşa de glumă l’a prinsă de şele şi ridicându-lă cu o mână în aeră, a trasă cu elă de vetră, încâtă băiatulă a mai ameţită de trântelă.
Cu ocasiunea unei banchetărî, într’o crîşmă din Baia de Crişă, bătându-se în peptă, domnişorulă Imre se lăuda, că elă pote să comită orice faptă, fără ca să aibă teamă, că va fi pedepsită, fiind-că îlă are pe preşedintele tribunalului din Deva în buzunară, şi acela nu va cuteza, să-i facă ceva....
Mai zelosă a fostă domnişorulă Imre ca esecutoră Ca statulă să nu păgubeseă cumva, esecuţiunile efeptuite de elă voră rămâne de tristă aducere aminte. Afară de ameninţările cele mai ordinare şi ilegale, mai vedemă, că domnişorulă Imre efeptuia esecuţiunile şi în capă de nopte. Se ducea uneori pe la merjulă nopţii, scula pe bieţii restanţieri din pată cu patulă puscii, şi cu între-vemrea gendarmiloră efeptuia esecuţiunea în meiţă de nopte.
Ca să insufle frică în terore, umbla mai cu semă cu asistenţă de gendarmi. Ii plăcea să înfrice mai alesă
robiă formală. După ce aduna ună numără 6re-eare de pe crîşmarii de jidani. Aşa s’a dusă odată la casa unui lucrători (ca la o sută, o sută cinrî-(Jăcî) ii ducea lai jidană, pe care adesea l’a ameninţată, şi aflândă uşa drumă şi apoi totă diua în călcâiulă loră, cu gendarmii | încuiată, a întrată în casă cu forţa. Bietulă jidană aflase pe lângă elă, bătea când pe unulă, când pe altulă. După de mai nainte, că o să-lă cerceteze domnişorulă, de aceea
însărată n’a lăsată poporulă acasă, ci cu gendarmii l’a silită să se culce sub cerulă liberă, ca să fiă a doua <ji din nou toţi la lucru, ăr domnia sa s’a pusă la băute cu gendarmii. Pela 11 ore, adecă după ce bieţii 6menî aţipiseră a dormi, — domnişorului îi vine o ideiă, că poporule nu e aşezată în locă bună, ci ar trebui să-lă mute | mai la vale (într’ună locă mocirlo.-ă); se duce deci la ei, şi îi tredesce cu patulă puşcii, silindu-i să stea toţi în liniă ca cătanele, apoi să mergă în vale la culcuşă. Bieţii 6menl, obosiţi şi somnoroşi, au începută a fi nemulţumiţi şi a protesta, ba unii se opuseră a merge, — ei, cârtă şi nemulţămire, — dăr în fine se ducă şi acolo. Abia se aşe4ară şi domnişorulă ără comandă îndărăptă.
In scurtă domnişorulă Baternai îşi esercita puterea ca ună paşă. Gendarmii încă se scârbiseră dela o vreme şi deci unulă din ei i-a denegată categorică orice ajutoră. Cu acestă ocasiune domnişorulă Baternai a bătută şi a rănită (mai greu şi mai uşoră) pe mai mulţi; între alţii lui Ioană Circo a Ioanei i-a ruptă mâna cu patulă puşcii, pe altulă l’a lovită totă cu patulă puşcii în peptă şi în spate, încâtă acela a zăcută în pată mai multe luni, — pe unii i a prinsă de pără şi i-a scuturată de li-se clătinau creerii, pe alţii i-a bătută cu ţevea puşcii, şi ârăşî pe alţii cu pălmile ş. a. In scurtă i-a tiranisată, ca ună omă desbrăcată de orice simţă umană.
Huiduitulă la drumă încă s’a făcută într’ună modă specială. Domnişorulă adecă nu şi-a spartă capulă cu aceea, că cine e datoră şi cine nu a merge la facerea drumului, nici cu aceea, că celă ce e dusă cu sila prin gendarmi n’are nici o merinde şi e dusă fără pălăriă şi haine trebuinciose în luna lui Maiu. Ce i-a păsată lui, că o sută, o sută cincizeci de omeni au vite şi economiă acasă şi că la casă de opunere nu elă este judecâtorulă, care îi pote sili la muncă. Pe unulă l’a dusă cu puterea la drumă, chiară dupăce sosise dela Abrudfi şi nu i-a permisă nici să îmbuce ceva, şi deşi respectivulă era şi bolnavă, l’a bătută, l’a chinuită şi Fa tîrîtO cu gendarmii pănă la drumă, unde bietulă omă a căzută fără nici o putere.
Nobilulă domnişorQ, făcândă preumblările sale prin păduri, avea pasiune de a împuşca cânii oieriloră şi păs-toriloră de vite, fără nici ună motivă fundată. Aşa a împuşcată ună câne de lângă stăpână. O nenorocire şi o întâmplare, că nu fu şi densa împuşcată.
La facerea drumului, dela cei ce nu veniau, seu pe cari nu-i putea aduce, pretindea să-i facă mâncări,
de cu bună timpă, a fugită de acasă cu întrega lui fa-miliă.
In scurtă, primulă acusată Baternai Imre, în calitate de esecutoră, păzitoră de pădure şi adjunctă no tarială, în escursiunile şi esmisiuniie sale, n’a făcută alta, decâtă mai cu semă a terorisată şi a maltratată pe toţi, câţi îi erau în cale.	(Va urmâ.)
-o-
DIVERSE.
înnebunită. — ,Gil-Blas« ne spune, că mai deunăzi ună nenorocită cu numele Wolovsski a fostă lovită de ună accesă de nebuniă, în culoarele Palatului Burbon. Elă începu de odată să strige: «Prinţulă Bis-marck a voită să mă cumpere; elă mi-a oferită bani, mulţi bani pentru a trăda Ungaria. I-amă răspunsă cum merita: Suntă ruda senatorului Senei, reposatului Wolovsski. Franţa va trebui să ’ml păstreze recunoşcinţă de ce am făcută pentru dânsa». Nenorocitulă Ungură a fostă condusă afară de către doi uşieri. Wolovsski este corespondentulă mai multoră (jdare ungureşti şi austriace.
* *
*
Descoperire archeologică. — O preţiosă descoperire archeologică s’a făcută deunăcji în România de peste Milcovă, scrie «Naţiunea*. Cu ocasiunea lucrărei şoselei naţionale dela Târgu-Frumosă, la Hârlău, lucrătorii săpândă pentru a scote nisipă din pisculă Cucutevi, ce îi cjice şi Cetăţuia, au dată peste mai multe vase pe cnre le sparseră fără milă ori remuşcare. D. C. Butculescu aflândă despre acâsta se duse îndată în localitate şi după lungi săpături se descoperi mai multe obiecte preistorice, între altele nişte toporaşe de calcară, de schistă păturosă, tîrnăcâpe din cornă de cerbă, sule de osă, cuţitae şi săgeţi de silexă, greutăţi de nâvodă şi greutăţi de cântărită; s’au mai găsită şi idolaşl atâtă de sexulă masculină câtă şi de sexulă slabă, făcuţi în Iută arsă şi care, după cum ne informâză corespondentulă nostru, au multă asemănare cu cei descoperiţi de d. Henry Schliemann la Micena, Tyrenta şi Troia, şi cu
fârte eficace contra înţepâturiloră primite dela insecte consistă în ungerea locuriloră înţepate cu o surcea mică de lemnă udată cu amoniacă (alcalivolatilO,) seu udată cu parchborur de feră. Sâ se ude în urmă, din când în când, cu apă amoniacală, (o linguriţă de cafea de amoniacă într’ună pahară cu apă.) Durerea, umflătura şi roşeţa voră dispăre cu repediciune.
* * *
Nascere periculosă. — Din Berzava i se scrie «Bisericeişi Seolei,* că o femeiă română de acolo, mamă a 7 copii, a născută în dilele trecute, în a şeptea lună du* ă concepţiune, 3 copii gemeni, toţi trei morţi. Mama loră încă este în periculă de morte în urma acestei nascerî.
99
Nou a±>onamentu
Ia
Gazeta Transilvaniei
Cu I luliu st. v. 1885 se începe ouă nou abonament a, la care învităm pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţuia abonamentului:
Pentru Anstro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl.
„ şâse „	6	„
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci „ şâse „	20	„
„ unu anu 40	„
NB. Preţurile acestea le-amă ficsatu spre a uşura abonanţiloru noştri din România plata abonamentului, fără a mai socoti agkdu.
Rugămă pe domnii abonenţî, ca sâ bine-voiască a-şi reînoi de eu vreme abonamentulu, ca sâ nu se întrerupă espediţiunea diarului.
Domnii ce se voru abonâ din nou sâ bine-voâscă a arâta şi posta ultimă.
Administraţinea „Gazetei Transilvaniei."
Stofe de mătase curată 75 cr. metrulti, precum şi â fl. 1.05 şi fl. 1.30 pănă la 5.90 (desenurî colorate, vărgate şi cadrilate) trămite pentru câte o rochiă, sâu cu bucata fără taxa vamală la casele muşteriiloră depositulă fabricei de mătăsuri a lui G. Henneberg (liferantă ală curţii regale) în Zurich. Monstre se trimită imediată. Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr.
Pentru o prăvălia cu mărfuri mixte în Haţegfi se caută ună învâţăcelu. A se a-dresa la d-lu Bucură Popovici, comerciantă în Haţegă.
Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
eranasul, pe care îl turtise Torrigiano, unul dintre şcolarii săi. de gimnastică pentru structura puternică a corpului sâu).
Faţa totdâuna palidă a lui Mozart nu era ne~ plăcută, dar nici nu esprima ceva deosebită. Marelu1 componistă nu-i plăcea, când îi spunea cineva, că este-riorulă său promite fdrte puţină. (Ună cântâreţă, care Qu’lă cunoşcea, l’a ţinută de ună croitorQ). Schubert avea o faţă rotundă, grosă, o frunte nu tocmai înaltă, buze mărişâre. sprâncene dese, pâră desă buclată, şi ună naşii grosă turtită: în întregulă sSu o figură de arapă.
Despre S c h i 11 e r se scie, că n’a fostă frumosă: când era tenărCi avea pâră roşu şi pete pe obrază, ete. De micii bolnăviciosă, a negligeată binele corpului sâu, lu era nopţi întregi şi esercitâ crerii pe contulă celorlalte organe; numai târdiu a sciută aprecia valârea unui corpă sănStosfl. Despre renumitulă umoristă englesă L o r e n z Steme, tjice ună autoră: »Figura şi portretulă lui erau atâtă de originale, încâtă vădendu-lă cine-va de prima ori abia îşi putea stăpâni rîsulă.* Newton n’a fostă ună bărbată de ună esterioră de ceva. L e i b n i z avea una capă mare cu ochi mici, umeri laţi, piciâre strîmbe şi slabe şi mergea gheboşată. —
Plato era de neamă vechiu aristocratică din A-thena şi avea avere mărişâră; puterea şi fruntea corpu-I Ini său i-o laudă unii biografi. (Se (Jice că la începută ■ a purtată numele străbunului său Aristotele şi numai po-I reda i-a fostă Platou; acâsta i-a dat’o învâţătorulă său
După Plutareh, elă avea umeri înalţi; avea pără buclată, Aristotele pără desă bine cultivată; semiluna se lăţea totă mai tare pe capulă încordată ală marelui cugetătoră. St agi rit, care petrecea la curtea regiloră din Macedonia ca fiulă medicului regescă şi ca educato-rulă principiloră, represintă, în ce privesce îngrijirea de esterioră, prin gustulă său pentru îmbrăcăminte frumosă, pe cavalerulă în sciinţă.
Este cunoscută urîciunea lui S o c r a t e, pe care îlă compară Alcibiade cu Silenii (Jicândă, că-i semănă în esterioră satyrului Marsyas. Negreşită că, decă privimă ■ busta din Villa Albani, păstrată de P. Schuster în colec-ţiunea portreteloră rămase a filosofiloră greci, nu-i putemă j dice că e frumosă, nici graţiosă. »Nu se potrivesed, cjice Schuster, aceste buze grose forte bine pentru oj trompetă? Nu vine omulă la idea, când vede acăstă1 tuberculă de naşă, că e predestinată a se înroşi de da-îulă lui Dyonisius?* Insă în boltitura frunţii resideză
domna minte, care se manifestă în ochii lui strălucitori, j
|
Socrate a servită totdâuna de esemplu pentru contrastulă dintre esteriorulă şi valârea internă a omului!
Noi nu suntemă aderenţi ai frenologiei, care ad-' mite, că forma esterioră a craniului corăspunde întru tâte formei creeriloră şi că calităţi complicate spirituale îşi au organele loră anumite în creerî, aşa că cultivarea
talentului poetică d. e. se pote ceti după forma esternă *a craniului. Dar e constatată, că d. e. mărimea şi greu-! tatea creeriloră stă în proporţiă cu desvoltarea inteligenţii. Omenii cu talente escelente, cari lucră multă cu spiritulă, ! se distingă cu deosebire prin o frunte lată, înaltă şi bol-Jtită, astfelă Michel Angelo, Paganini, Kant, 'Goethe, Schiller, Napoleonăl. etc. —Despre Di-derot (Jice Meister: »Fruntea sa lată, deschisă şi rotundă era espresiunea imposantă a unui spirită cuprin-4ătoră, limpede şi fructiferă.* Ariost avea o frunte 1 lată şi boltită, Tasso înaltă şi largă. Creerii naturalismului Cu vier au avută greutatea colosală de 1829 96 grame, ai poetului Byron 1807 grame etc.
După Palleske, Schiller avea o voce ca şi Lufher şi Napoleon I, înaltă şi afectată. Filosofulă Plato avea o voce subţire şi Aristotele era peltică, Demostene, cum se scie, a avută să lupte cu mari greutăţi, pe care elă învingându-le a devenită celă mai mare oratoră ală anticităţii. Luther cu puternica lui voce alarma ţâra întrâgă ca sâ deştepte spiritele pentru o lume nouă şi aşa mai departe.
Din cele espuse urmeză, că esteriorulă omului nu condiţionâză mai de locă mărimea lui spirituală. In totă casulă însă a mai consultă, ca perfecţiunea corpului să mergă mână în mână cu perfecţiunea spiritului; acesta e problema ori cărui individă!	Tr.
Nr. 143.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cfrmulă Ia bursa de Viena
din 7 Iuliu st. n. 1885.
Bursa de BucurescI.
Cota oficială dela 25 Iuniu st. v. 1885.
Cursulu pieţei Braşovo
din 8 Iuliu st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 .
Rentă de hârtiă 5%
Imprumutulă căiloră ferate
ungare ...............
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.30 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 123.50 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 108.50 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................101.75
Bonuri cu cl. de sortarel01.75 Bonuri rurale transilvane 101.25
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vină ung.............. 98 25
Imprumutulă cu premiu
ung.....................117.90
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.70 Renta de hărtiă austriacă 82.60 Renta de arg. austr. . .	83,45
Renta de aură austr. . . 109 05 Losurile din 1860	. . . 139 25
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 865.—
Act. băncel de credită ung. 289.25 Act. băncel de credită austr. 285.60 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei.............. 5.89
Napoleon-d’orI............. 9.87
Mărci 100 împ. germ. . . 61.10 Londra 10 Livres sterlinge 124.50
. . 98.95! . . 91.55
148 50
Renta română (5°0).	. . .
Renta rom. amort. (5°/0) . .
» convert. (6%)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7%)	.	.
•	„	„	(5%)	•	•
>	»	urban	(7°/o)	•	*
•	•	•	(6%)	•	•
»	»	»	(5°/o)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură.........................
Bancnote austriace contra aură
Cump.	vând.
89	90
93 V,	937.
887a	897,
30	32
IOU/4	101-A
85«/*	867*
987.	997,
917*	927a
837*	847*
1260	1280
97*	1074
2.02	2.04
Bancnote românesci .... Cump. 8.92 Vând. 8.94
Argint românesc................... »	8.80	*	8.85
Napoleon-d’ori.................... »	9.84	»	9.86
Lire turcescî..................... »	11.15	»	11.20
Imperiali......................... »	9.94	»	9.97
Galbeni........................... »	5.80	»	5.84
Scrisurile fonc.	»Albina«	. .	»	100.50	»	101.—
Ruble RusescI..................... »	124.50	»	125.
Discontulă	»	... 7—10 % pe ană.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvanieiw se potft cumpăra în tutungeria lui I. Oross.

Revolveru
(Ecritoir)
= CU 1 fl. E
\
Nr. 7631—1885.
Concursâ.
Ceva ne mai pomenită pănă acuma în1 istoria anunciuriloră, oferă eu pentru ântâia-dată on. publică.
Eu dau adecă ună revolveră în mărimea naturală pentru 9 patrdne mm. cu pată, ţ6vă şi casa n£gră pentru 6 patrdne, poleită' fină şi nichelată, numai cu 1 II.
Acestă revolveră minunată este decdre nu numai pentru salonulă milionarului, ci şi pentru cea mai simplă locuinţă din clasa' mijlociă. Elă conţine o cerusă (crayon, Bleistift) ună păstrătoră de condeie şi ună© cuţitaşă de o construcţiă rară şi frumdsă. ^ De observată. Nu vă speriaţi de acestă' mică cheltuială şi comandaţi câtă mai iute, nu mai amL multe în deposită şi v’asigură că decă veţi posede unQfîv asemenea revolveră nu’lă veţi mai da nici cu 50 fl.J\ Trimiterea prin rembursă seu cu bani gata prinW firma:	HECHT	W
Komissions- und Importhaus in WIEN, © INNERE STADT, KOLOWRAT-R1NG Nr. 9.	&
Spre ocuparea unui postă vacantă de cancelistă la căpitănia orâşen&scă, împreunată cu salariulă anuală de 450 fl. şi indemnitate pentră locuinţă 100 fl. să escrie prin acesta concursă.
Petenţii pentru acestă postă uu pe lângă documentarea sciinţeloră şcolare, cu-ndscerei celoră 3 limbi ale ţârei, destoiniciei în resortulă de conceptu, purtărei loră morale, şi că nu au trecută etatea de 40 de ani — a-şi aşterne petiţiunile astfelă in-struate pănă în 22 1. c. 6rele 5 p. m. sub-scrisulă magistrată.
Braşovă, 4 Iuliu 1885.
llagistratulu orăşenescă.
Anunţâmă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la fdia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea întrâgă.
Administratiunea »Gaz. Trans.<
©
a
>!
O
A
fl
fl <D , . m
© s
• i—i	fl
fl ©
.pH ©
cc-
’fl
o
&
03
U
0)
fl
O pO
-O „fl
St—I Ihh
03
09
09
ce
*
fl ci
£-i
fl
O
o
a
a
o
fl
<1—I
fl
fl
©
S-t
fl
w
X
u
ln
©
fl
S-t
O
„fl
fl
s«
a S * &
©
©
O
Sb
fl © ^ rfl
© fl
^ 5
8
fl
fl ‘«-H
fl 13
fld © © &D
fl
»fl
09
-4-3
.2 o
§ A
ti
w
fl
fl
fl
fl
©
>
fl
O
©
jfl
©
O
S fl •«* 2 8 5
£ 1
o© a
fl
fl
<i-H
oo-
©
©
fl
©
S-l Cli
fl
© fl
O. .1-4
t -V.
>fl 173
CD fl O
© ©
Mersultl trenurilor!!
pe linia Predealft»Budapesta şi pe linia TeInşil"Ar»dil«Bwdapesta a călei ferate orientale de stată reg. nng.
PredealA-Budapesta
Trenli
de
ers6ne
Tren*
accelerat
.BucurescI
Fredeală
Timişil
Feldiâra
Apatia
Agostonfalv*a
Homorodtl
Haşfaleu
Sighiştira ^
Eiisabetopole
Mediaşd
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Grăciuneld
Teiuşft
Aiudd
VinţulQ de susfl Ui6ra
Cacerdea .
Ghirisft
Apahida
ClQsia
—	500
6.22
7.01 7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45 2.11 2.55 3.17 3.24
3.31 4.09 5.36 5.5B
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 11.18 11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
Tren&
omnibns
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5,58
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
Trentt
omnibus
7.37 8.Oi 8.21 9.05 9.4S 10.02
Nedeşdu
GhirbSu
Aghirişft
Stana
Hoiedintt
Ciuda
Bueia
Bratca
R6v
Mezâ-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Viena
6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 9 12 10 23 12.32 12.59
6.08	6.08	—	8.00 j
6.29	—	—	8.3a
6.45	—	—	8.59|
7.00	—	—	9.341
7.26	—	—	10.161
7.48	7.14	—	11.04
8.28	7,43	—	12 17l
8.47	—	—	12.47|
9.06	—	—	1.21!
9.26	8 22	—	2.05
1001	8.48	—	3.08
10.20	—^	—	3.39
10.30	—	—	3.55
10.37	9.13	—	4.08
10.51	9.18	10.37	—
12.37	10.31	12 59	—
2 58	12.07	4.45	8.22
6 03	2.10	10.05	10.30
6.35	2.45	10.50	—
3.00	8 03	6.05	—
Budapesta—Predeală
	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
	omnibus	accelerat	omnibu	s de	omnibus
				persăne	
Viena	6.47	7.15	—	1	—
Budapesta		1.45	3.15	6.20	8.03
Szolnok	10.37	3.4.	7.2P	9.11	11.40
P. Ladâny	1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
Oradea mare	5.33	6.41	—	1.28	—
Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-Vâsârhely		—	9.59	2 11	—
Mezo-Telegd	—	7.14	10.28	2.31	—
Râv	—	7.42	11.36	8.18	—
Bratca	—	—	12.1C	3.41	—
Bucia	—	—	12.43	4.01	—
Ciuda	—	8.31	1.31	4.26	—
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana	—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.0(	5.50	—
GhirbSu	—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.3 ■	6.24	—
Clnşin |	—	10 01	5.05	6.43	—
	12.05	10.16	—	7.03	—
Apahida	12.31	—	—	7.26	—
Gkiriş	2.16	11.24	—	8.51	—
Cncerdea |	3.12 3.32	11.43 11.45	—	9.31 9.48	—
Uiora	3.41	—	—	9.51	—
Vinţuld de susft	3.50	—	—	9.58	—
Aiudfi	4.25	12.08	—	10.24	—
Teinşft	4.50	12.22	—	10.44	—
Crăciuneld	5.41	12 57	—	11.28	—
Blaşd	6.0?		—	11.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
Cop şa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
Mediaşâ	■—	1.45	—	1.22	6.01
Eiisabetopole	—	2.06	--	1.56	6.4f
Sigişâra	—	2.31	—	2.34	7.20
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
Homorod	—	3.48	—	4.41	10.05
Agostonfalva	—	4.19	—	5.30	11.02
Apatia	—	4,34	—	6.03	11.37
Feldiora	—	4.53	—	6.35	12.14
Braşovă |	—	5.20 53'	—	7.14	1.09 1.50
	—		•—	-	
TimişG	—	6.07	—	—	2.48
Predeală | BucurescI			6.32	—	—	3.23
	—	7.30	—	—	4.56
		11.35			9.40
Teiuşft-Aradft-Biidapesta
Trenă
omnibns
Teiuşft
Alba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orăştia
Simeria (Piski) Deva Branicica Ilia
Gurasada
Zam
Soborşin
Bărzova
Conopă
Radna-Lipova
Paulişă
Gyorok
Glogovaţă
Aradft
Trenă
omnibus
Szolnok
Notai Orele de nopte suntiS cele dintre liniile grose.
A T 1?Y1____Ri-ogAvili
Budapesta
Viena
11.09	
11.46	—
12.20	—
12.52	—
1.19	—
1.48	—
2.35	—
3.04	—
3.36	—
3.50	—
4.25	—
5.09	—
5.56	—
6.18	—
6.57	6 14
7.12	6.30
7.27	6.47
7.56	7.17
8.10	7.32
2.39	12.00
3.16	12.14
7.10 [	2.10
— 1	8.00
Trenă de persdne
3.56
4.27
4.53
5.19
5.41
6.08
6.39
7.04
7.29 7.41 8.12
8.49
9.29
9.49 10.23 10.37 10.52 11.18 11.32
4 5* 5.10 8.16
6.05
Aradft-Tinaişftra
Budapesta-Aradft-Teinşă.
Viena
Budapesta
Szolnok
Aradft
Glogovaţă
Gyorok
Paulişă
Radna-Lipova
Conopă
Bârzova
Soborşin
Zam
Gurasada
Ilia
Branicica
Deva
Simeria (Piski)
Orăştiă
Şibotă
Vinţulă de josă
Alba-Inlia
Teiuşft
Trenă de persone
11.00
8.05
11.02
11.12
3.37 4.13
4.38 4.51 5.10
5.38 5.57
6.42
7.14
7.43 8.01 8.21 8.47 9.05
10.10 10.43 11.04 11.19 12 05
Trenă
accelerată
Treni | omnlbu
7.15
1.45
3.44
4.02
7 53	5.25
ftimeria (Piski) Petroşenl
	Trenă omnibus	Trenft de persfoie	Trenu de persone		Trenil de persone	Trenă omnibns	Treni omnibu
Aradft	6.00	12.55	8.25	Simeria	6 3)	11.50	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Strein	705	12.27	3.00
Nâmeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7.53	1.19	3.49
Vmga	7.19	2.18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.4!
Orczifalva	7.38	2.86	9.25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merezifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
Tiutişftra	8.42	3.40	10.06	P etroşenl	10.43	4.04	6.S9
Timişftra-Aradft				Petroşenl—	Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Treni
	persdne	persone	omnibus 1		omnibus	omnibus	depen.
Timiş6ra	6.07	12.25	5.00	Petroşenl	6.49	933	5.28
Merezifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	tu
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	6.45
Vmga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	1137	7.25
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12.17	802
Aradulă nou	740	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
Avadfl	7 ftO	a in	7 AH	MihavI»	10.53	1.35	9.1i