REDACŢUJNEA ŞI ADMINISTRAŢIIT5ÎEA i
BRAŞOVfJ, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe qdQ anfl 12 fior., pe şâse lan! 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anfl 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
Se PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU XLVIII.
ANUHCIUB1LE: ,
O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorleorT nefPanoats nu sa primesou. — Manuscripte nu se retrămlîu.
NB 139.
Sâmbătă, 22 Iunie, (4 Iuliu).
1885.
99
Nou abonamente.
Ia
Gazeta Transilvaniei
Cu I Iuliu st. v. 1885 se începe nnA non abouamentft, la care învităm pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţulft abonamentului:
Pentrn Anstro-Ungaria:
pe trei lunî 3 fl.
„ ş6se „	6	„
„ unii anii 12 „
Pentrn România şi străinătate:
pe trei lunî 10 franoi ,, ş6se ,,	20 )i
„ unii anii 40	„
NB. Preţurile acestea le-amu ficsatit spre a uşura abonanţilorU noştri din România plata ăbo-mmentului, fără a mai socoti agiulă.
Rugămti pe domnii abonenţi, ca să bine-voiască a-şi reînoi de eu vreme abonamentulu, ca să nu se întrerupă espediţiunea diarului.
Domnii ce se voră abonâ din nou să bine-voescă a arăta şi posta ultimă.
Administraţinea „Gazetei Transilvaniei/4
BraşovtL, 21 Iunie (3 Iuliu) 1885.
' Astăzi vorbescă încă mai numai foile unguresc! de forma dualistică a monarchiei habs-burgice pretinijândă, că acăsta trebue să se sus-.ţină cu orice preţu, pentru că numai concen-trându-se puterea de stătu în Pesta ca şi în Viena potu să se înţelăgă aceste două centre asupra a-faceriloră comune ale monarchiei.
In Austria pressa se ocupă mai puţină de iualismă şi se observă bine, că factorii de a-colo, mai multă se ferescă de dualismă, decâtă ie îngrijescă ca să-lă susţină. Sămte atjî fie-dne în Austria, că cabinetulă Taaffe şi cu maio-ntatea lui pregătescă nisce schimbări esenţiale fn interiorulă părţii de dincolo a monarchiei, cari voră da şi formei dualistice de a<}I o altă turnură şi de aceea ei nu se ocupă atâtă cu idea dualismului câtă mai multă cu idea federalis-I inului viitoră austriacă.
Cea mai bună ilustraţiune a situaţiunii, ce-prepară politica autonomică a guvernului din ni-o oferă cestiunea, că în ce haină au presinte în viitoră bancnotele băncii austro-[ mgare.
Scimă, că după multe stăruinţe, în ală doi-deceniu ală pactului dualistică, Ungurii au butită de-a divisâ şi banca privilegiată a îm-jArăţiei în două şi că în urma acesta ca semnă jnibilă ală dualismului băncii, bancnotele ei să irescă pe o parte cu textă nemţescă, pe altă cu textă ungurescă.
Cehii pretindă acum, cu totă dreptulă, ca bancnoteloră numite cu textulă nemţescă fe modificată astfel ă ca să apară pe ea şi textă în limba cehică, şi în consecinţă voră şi Polonii, Slovenii şi Românii să li-se res-dreptulă loră de limbă.
Astfelă când se voră încheia din nou actele di austro-ungare, se prevede, că se va schimba m bancnoteloră; pe o parte ele voră avă textă ungurescă, — de care deocamdată nu voescă să se atingă, lăsânduTă în grija iţiloră şi a celorlalte naţionalităţi, ăr pe cealaltă voră înfăţişa prÎD diferite texturi com-
plecsulă naţiuniloră egală îndreptăţite din Austria. Aşadăr de-o parte centralismă, ăr de altă parte federalismă.
Eată icăna situaţiunei înaintea reînoirii pactului financiară şi economică între Ungaria şi Austria, care espiră în 1887.
piarulă polonă „Przeglond“, <jicea mai dă-unătji cu alte cuvinte, că nu înţelege de ce să nu p<5tă sustâ unitatea statului şi atunci când bancnotele voră avă pe lângă textulă germană şi textulă cehică, polonă ş. a.
Organulă guvernului ungurescă „P. Lloydw răspunde făiei polăne, însă slabă de totă, căci îi lipseseă argumentele. Totă ce aduce înainte se mărginesce la îngrijirea, ca nu cumva să se slâbăscă funcţionarea puteriloră centrale din Pesta şi din Viena.
Ne tememă de federalismă, <Jică Ungurii, dăr ei ară trobui să scie, că tendinţa desvoltării gradate în lume este, ca din două texturi, să se facă trei, patru şi mai multe — după trebuinţă. -------------------------o-------
Confiictulu vamala dintre România şi Franeia.
Guvernulă francesă găsise cu cale în sesiunea parlamentară din anulă acesta să aducă o lege, mărindă îndoită taxa vamală pe cerealele române, fără să ţiă sâmă de favorurile ce le oferise guvernulă română măr-furiloră francese, ca naţiunei celei mai favorisate, deşi Franeia n’avea nic! o convenţiune comercială încheiată cu România. In faţa acestei măsuri, prin care se lovea esportulă de cereale române, guvernulă română aduse în parlamentă o lege, prin care se dispuse introducerea tarifului autonomă vamală din 1876, şi legea s’a votată. Guvernulă francesu, care scia că la 1 Iuliu n. întră în vigore tarifulă autonomă şi astfelă mărfurile francese voră fi supuse la intrare în România unei taxe vamale de 5O°/0, a întrevenită prin ambasadorulă francesă din Bucuresc! d. Ordega pe lângă guvernulă română, ca să scutăscă mărfurile francese de acăstă lovitură său celă puţină să nu fie atâtă de aspră. T6te încercările guvernului francesă au fostă zadarnice şi tarifulă autonomă a întrată la 1 Iuliu în vigâre. Şi nici nu putea fi alt felă, când comercianţii de cereale din Marsilia strigau, ca să se oprăscă importarea în Franeia a cerealeloră române. Foile francese şi-au luată refugiulă pănă la ameninţări faţă cu România şi ca dovadă să arătămă ce scrie .Journal des Dăbats«:
*Aici e vorba de o lege de represalii, ca răspunsă la legea francesă, care a mărită vama pentru cerealele române. Deputaţii şi senatorii noştri n’au prevăzută a-cesta său nu le-a păsată de acăsta. Ambasadorulă nostru din Bucuresc! este însărcinată să facă paşi, pentru ca să obţină dela guvernulă română o tractare mai blândă. Aceste măsuri se basăzâ în prima liniă pe ună dreptă. Tractatulă de comerţă ce s’a încheiată la 1861 între Franţa şi Turcia şi care espiră la 1889, stipulăză pentru importulă francesă o vamă de 8°/o- Acestă tratată se aplica la începută asupra Moldovei-Valahiei şi legală este chiar şi aijî. Elă nu s’a putută abroga nici prin declararea independenţei României, nici prin legile române din 1876 şi 1878, care pentru Ftancia nu suntă valabile. *
F6ia francesă pre se grăbesce provocându-se la tractatulă din 1861. A<ji România e regată independentă şi cumcă acelă tractată n’are a(ji nici o valore ce pri-vesee pe România şi că legile române din 1876 şi 1878 suntă valabile şi pentru Franeia, guvernulă română a do-vedit’o prin aplicarea tarifului autonomă, refusândă ori-ce favoruri mărfariloră francese. Cu acelaşi dreptă îşi apără România interesele sale, cu care şi le apără Franeia. Că România a procedată corecta, o spune »L’Independance Belge«:
* Legile cele nouă francese, care mărescă vama la intrare în Franţa pe cerealele şi vitele române, lovescă de sigură singurile producte ce le trimetea România în Franţa. Cabinetulă română usândă de represalii, de sigură legitime, a retrasă Fr^* Ultrasarea naHnnaî—
mai favorisate. Din causa acesta, destule vii reclama-fiuni din partea cabinetului francesă. Ministrulă Franţei la Bucuresci, d. Ordăga, a fostă însărcinată a înmâna guvernului română o notă verbală, prin care protestă oficiala în contra retuşului României de a continua cu Franţa regimulă comercială de mai’nainte. Nu scimă încă ce răspunsă a dată România, dar ori cum amă luâ lucru, nu s’ar pute desaprobâ refusulă ei. Dacă Franţa are să se plângă de o tractare prejudiţiabilă intereseloră sale, greşala se datoresce numai protecţioniştiloră săi şi deplorabilei loră politice vamale.«
Nu mai puţină dreptate dă României şi corespondentă din Bucuresci ală lui *Pester Lloyd,« care tjice , că precum a fostă îndreptăţită Franeia să duplice vama pe cereale, totă aşa şi România a fostă în dreptă să înlăture legea vamală din 1878 cu privire ţa Franţa; pentru acăsta România nu se pâte face responsabilă, ci Franţa care a făcută imposibilă încheiarea □uui tractată de comerţă cu România prin aceea, că a cerută dela guvernulă română concesiuni contrare actualei constituţiunî a ţării.*
Astfelă stă lucrulă cu conflictulă vamală dintre România şi Franţa. Tarifulă vamală autonomă a începută a se aplica pe mărfurile francese dela 1 Iuliu n. şi Franţa va fi nevoită să dormă cum şi-a aşternută.
SOIRILE PILEI.
Ministrulă ungurescă de comerciu a declarată de sănătoşi porcii înapoiaţi ca bolnavi din Steinbruch şi internaţi în Sibiiu, permiţândă însă vânzarea loră numai în Sibiiu. In contra acestei restricţiunî a vândării, proprietarii, fiindcă în Sibiiu li se dă numai 20 cr. de chilo, au făcută recursă la ministru, care însă şi-a menţinută restricţiunea.
—0—
Ni se comunică de lângă Deva, că postulă de pădurară supremă cu salară şi accidenţii de 1215 fl., împreunată cu rebonificărl pentru escursiunile oficiose, este de ocupată prin alegere la pretură în Orăştiă la l Augustă n. c*. Suplicele au să se aştărnă pănă la 10 Iuliu n. la comitetulă silvanală în Deva. Condiţiunile mai precise se potă vede în »Hunyad.« Proprietarii de pădure, cari suntă mai cu sămă comunele politice, ară dori să câştige ună bărbată onestă, consciu şi laboriosă.
—0—
Ună altă civilisatoră ală Orientului este şi primatele Simor, care într’ună discursă ală său ţluută în Neu-hâusel observă între altele, că locuitorii să esprime tot-dâuna numai »frumosulă nume maghiară* ală oraşului »firsekujvar* şi nu urîciosulă nume germană; ar fi mai bine, dacă n’ar esista nici ună nume germană. — Noi 4icemă, că ar fi bine ca primatele să-şi pună pofta’n cuiu.
—0—
.Ellenzek« îşi bate jocă de o carte de firmă a unui blănară germană din Budapesta, care a împărţit’o în publică avendă forma unei note de bancă de 100 fl. şi numai textă germană pe amândouă părţile. Forte bine observă »Kronst. Zlg.,« că bivolulă se înfurieză la vederea unei materii roşii, er »Ellenzek« la vederea unui cuvântă nemaghiară.
—0—
Căpitanulă cl. I. Iacobă Bancea dela regim, de inf. Nr. 31 Macklenburg-Strelitz s’a retrasă in pensiune cu domiciliulă în Sibiiu, fiindă însă a se întrebuinţa în caşuri de mobilisare la comandele pieţei şi la autorităţile militare.
—0—
Comitetulă electorală centrală ală comitatului Bra-şovă face cunoscută, că listele provisoriee ale alegători-loră dietalî din ambele cercuri electorale s’au compusă şi se potă vedea în cancelaria fiecărei comune din 5 Iu-iu pănă în 25 Iuliu. Orl-care alegătoră e în dreptă a reclama, dacă găsesce defectu6să compunerea listeloră. — Cu acestă ocasiune întrebămă pe comitetă: cum de n’a găsită necesară a publieâ acâstă însciinţure nu numai în celelalte două foi din locă, ci şi în f6ia nâstră, l’oia Românii oră? Ori doră Românii nu mai tragă nimică_
Nr. 139.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
Ni se scrie cu data 2 luliu n.: «ErI pe la 6rele 61/a comuna Leorinţii de lângă Aiudă, comit. Albei interiore, a fostă cercetată de o furtună mare cu tunete şi trăsnete. Au fostă trăsnite 5 vite, dintre care trei au rămasă morte, şi anume ună bou şi două vacî, care preţuiau vr’o 350 fl.« — P. S.
—0—
La 30 Iuniu s’a descărcată peste ţinutulă Pestei o furtună violentă. Pl6ia era aşa de desă şi stropii atâta de mari, încâtă abia puteai vedea în depărtare de trei paşî. Grindină a cădută puţină. Ramurile pomiloră au fostă rupte, Acaţii de grosimea braţului au fostă scoşi din rădăcină. Ună băetă de 14 ani se îneca în Dunăre neputândă să iasă la ţărmă din causa orcanului. O mulţime de pimniţe au fostă inundate, pricinuindu-se şi alte pagube.
—0—
»Revista literară maghiară « din Budapesta va începe cu 1 luliu a publică — află »Românulă« — ună studiu ală d-lui Hunfalvy: «Cum scriu istoria Rumunii.* («A rumun tortenetirâsrol*). Ca basă a studiului d-lui Hunvalvy, va servi scrierea d-lui profesoră Xenopol tradusă în limba francesă. D-lă Hunvalvy voiesce a combate modulă arbitrară, în care s’ar scrie opurile istorice la Românî.
—0—
«L’Independance roumaine,« — reproducendă din »Kol. Koz.« articolulă în care acăstă foiă, entusiasmată că contele Teleki ar fi desemnată ca ambasadoră în Bu-curesci, (Jicea că acesta are să pună la regulă pressa din România şi societăţile »Carpaţii«-loră — observă: Ei bine. br Mayr ală cărui nume nemţescă vă despereză va rămânea aci, dar o consolaţiune potă avea Maghiarii: cocişulă lui, care e nemţă şi nu scie nici o bdbă ungu-resce, este -îmbrăcată în costumă naţională ungurescă. Asta-i destulă, e pre multă încă. «Răsboiulă« totă la articolulă foiei cluşiane observă: Obrăsnicia foiloră unguresc! întrece orice margini. «Naţiunea* răspunde, că soeotela din tergă nu se potrivesce cu cea de acasă şi că mai suntă şi Românii, cari au să (Jic& cuventulă loră în ceea ce privesce pe representantulă austro-ungară in Bucurescî. De aceea le 4ice Maghiariloră să-şi puiă pofta’n cuiu.
—0—
Din Cataro se comunică, că deunădile s’a împuşcată acolo uuă sublocotenentă de artileriă cu — ună tună, rămânândă imediată mortă.
—0—
Luni de diminăţă la 6 6re a încetată din viaţă în verstă de 80 anî, S. S. Archiereulă Calistă Stra-tonichia, fostă vicară ală sf. Mitropolii şi locţiitoră de episcopă dincolo de Milcov, scrie «Voinţa Naţională.* Răposatulă era celă mai vechiu archiereu. Octogenarulă archiereu era ună filantropă, care câtă a trăită a făcută multe binefaceri printre care puteraă cita următorele: a constttuită o bursă la Asilulă Elena Dâmna, a înfiinţată cu cheltuiala sa ună pată pentru bolnavi în spitalulă Colţea, a reclădită biserica dela Delea Nouă, loculă nas-cerei sale, a făcută localuri pentru preoţi; a clădită sc6la primară dela Delea Nouă, etc. Decedatulă a lăsată ună testameniă prin care îşi destină averea sa pentru mai multe binefaceri; a lăsată 5000 lei pentru societatea clerului mireană, 5000 lei scolei societăţii de învăţătură a poporului română, a destinată o sumă pentru a se îmbrăca pe fie care ană câte 4ece elevi săraci. Înmormântarea Archier. Calistă Stratonichia s’a făcută alaltaeri Ia monastirea Cernica. Serviciulă îmormentării s’a făcută la biserica Delea-Nouă de cătră Pre sf. Sa Mitro-
politulă primată asistată de şepte Episcop! şi Archierei şi ună numără de peste 200 preoţi şi diaconi; elevii scolei primare «Calistă,* elevii scolei pentru învăţătura poporului română şi o delegaţiă a asilului Elena au asistată asemenea la ceremonia funebră, 4*ce »România.* Averea ce lasă Archiereulă Calisiă consistă din ună imobilă compusă din 5 prăvălii cu etagiu în strada Carolă şi din 140 mii lei în bonuri- O bună parte din acestă avere este consacrată biserici şi sc6lei fundate de densulă.
—0—
Şoseaua Notagiu din Bucurescî se va numi de aci înainte .Şoseaua Davila.*
* î
—0—
Erî Joi, la ora 6 sera, s’a făcută în grădina Ciş-migiu în Bucurescî examenulă micului batalionă şcolară din capitală, sub conducerea sergentului-adjutantă C. Du-mitrescu şi în presenţa d-loră ofiţeri delegaţi. Miculă batalionă a esecutată gimnastica, mânuirea armei, încărcările, focurile în genunchi, focurile din mersă şi scrima cu baioneta. Examenulă a fostă şi asupra princiipiiloră de teoriă militară şi s’a terminată cu defilarea eleviloră pe aleiulă celă mare.
—0—
Foile sârbesc! anunţă, că mitropolitulă din Serajevo, Sava Cosanovicî, silită fundă de împrejurări, şi-ar fi dată demisiunea patriarchului din Constantinopole.
-0—
«Voinţa naţională* scrie, că în judeţulă Putna a căcjută petră pe o întindere de 650 hectare în Comana Vărsătura şi pe o întindere de 50 hectare în comuna Jariscia. Paguba se evalueză aproximativă la vre-o
120,000	lei. In plasa Vraneea a bătută de asemenea pâtra, distrugândă recolta viei pe o întindere de 10 po gone din comuna Valea Sărei şi causândă mari stricăciuni moriloră şi ferestraeloră din întrega plasă. Mai multe podeţe precum şi şosele suntă stricate; apa re trăgându-se s’au luată măsuri pentru restabilirea comu-nicaţiuniloră în câteva puncte unde erau întrerupte. Recoltele unde n’a căijută pietră s’au mai îmbunătăţită în urma ploiloră, mai cu semă porumbulă.
—0—
Generalulă englesă Wolseley rămâne peste vară în Egiptă, unde s’au trimisă la 29 Iuniu două milione de cartuşe, cum se 4*°© pentru reocuparea Dongolei.
—0—
In 4iua de 28 Iuniu n. au murită în totă Spania 600 de persone de coleră şi anume: 1 în Madridă, 34 în Araujnez, 301 în Valencia, 94 în Murcia şi 43 în Saragossa.
Părintele Galactionfi.
Vreţi să vedeţi unu prototipă contimpuranu ală oportunismului în biserică?
Este părintele Galactionă.
Cine e părintele Galactionă? — Scrisdrea de mai josă ni-o spune. Cetiţi şi Tă veţi cundsce pre elă:
Idicelă, 15/27 Iuniu, 1885.
Domnule Redactoră! In numărulă 126 din 7/19 Iuniu a. c. ală «Gazetei Transilvaniei,* ce aveţi onăre a redige, ună anumită «Luptătorulă* ocupându-se de sesiunea estraordinară a sinodului archidiecesană gr. or. ţinută la 4/16 şi 5/17 Iuniu a. c. în Sibiiu, comunicândă cele întâmplate în şedinţa primă, revine — se vede cu mare indignaţiune şi multă spirită — asupra ţinutei protopopiloră Raţiu, Şagău şi Papiu, cari, după «Luptă-
torulă*, ca protopopi avuţi, «spre ruşinea nâmuluj nostru* şi cari «ca păstori ai poporului să dea esemple atâtă de urîte de lipsă de caracteră. să se închine banului şi să’şl vân4ă suflelulă*, firesce cu bănuiala ,Luptătorului* de fi a influinţată o mână secretă asupra loru: — au avută neruşinata cutezanţă a pleda pentru a se primi ajutorulă de stată chiară şi în con-diţiunile umilit6re puse de ministrulă ungurescă; er acestă cutezanţă „Luptătorulă44 — spre ruşinea numelui lui, şi nu ală „nâmului nostru44—a avută gentilenţa a o detuna şi ciopli cu toporulă celă mare, cum merită — după scăfîrlia „Luptătorului*4 — preoţii cari se intrăineză şi trecă în tabăra duşmană.
Ce e dreptă, eu, din nenorocire, nu portă „Gazeta Transilvaniei44, dâr, bună e Domnulă, şi acela, cam târ4ioră, totuşi pănă nu mă prăpădii cu totuld, mi-a în-dămânată acestă nr. ală „Gazetei Transilvaniei.44 Ceea ce nu credămă. adevără s’a făcută, căci spre mântuinţa mea şi-a colegiloră mei s’a plăsmuită unulă îfi „Gazeta Transilvaniei44, numele lui: „Luptătorulă44, care luptă pe m6rte şi viaţă, şi încă cu multă talentă, ca s§ ne scotă — cu deosebire pe preoţi, şi încă, cu maj mare predilecţiune, pe rătăciţii protopopi — dela ispita satanei, şi să ne ducă — a bună sâmă prin purgatorii la limană, şi fiindcă am mare speranţă în „Luptătorul!!/1 la ce mă întăresce tonulă înţeleptă, vărguţa măiâstră şi, mai multă, cuvintele’i fine, ce’lă caracterisâză în nuvela sa, cu îngăduinţa d-sale vomă sta puţină de vorbă, dâră mă va aduce la cale şi mă va scăte din ispita duşmanului, în carea, de nu răsărea la timpă „Luptătorulă,“ puţină de nu se prăpădea lumea, şi eu ca şi protopopii Raţiu şi Papiu, căci doră din lume suntă şi ei.
Ei, dle „Luptătoră44! să ne înţelegemă ca omenii, căci ai păeateloră suntemă cu toţii, şi âtă-ţi ceră iertăciune, de cumva te-am supărată rău, decă am îndrăsniiii a spune convingerea mea- - altcum lalibilă — prin a.eea că am propusă a se primi ajutorulă de stată şi io condiţiunile puste de ministrulă nostru. Cu bunăvoinţa D-tale şi cu mare frică, de a nu fi pusă de nou ca creonă roşu în protocolulă D-tale între cei ce şl vendă sufletulă, îşî perdă caracterulă şi trecu in tabăra mamO’ niloră, cu mare sfială îndrăsnesc a’ţi raporta, nuţnai şi numai doră voiu fi spăsită de păcate, că la pledarea pentru primirea ajutorului de stată în condiţiunile ultime, am mai adausă şi codiţa . . . „sinodulă ’şî reservH însă dreptulă, ca la timpuri mai favoritore să revină asupra cestiunei ajutorului şi să nisuescă a o restabili pe basele şi principiile primitive ale resoluţiunei maiesta-tice din 29 Maiu, 1861.“
Ca totă omulă păcătosă, a mă dorită şi noi bieţii protopopi avuţi, să fim şi mai avuţi, adecă: să funii şi cu pui şi cu ouă, dar se vede că nu merge. — tio cumva d-ta, D-le „Luptătoră !44 ai putâ-o scote la cale, după gustulă nostru? Oh! atunci te-aş tămâia cu mare cucernicia! dâr, mai multă, ai fi singurulă ora cu ca-carteră, singurulă, care nu treci în castre străine, precum am trecută noi, cei cu convingerea nâstrâ.
Şi sâ’ţl spună acum pentru ce am trecută noi io castrele străine — a convingeriloră nostre, — căci eo celă puţină nu sciu să mă închină la idolă străină, acăsta dâră vei crede-o şi d-ta peutru că — afirmi -sunt avută şi „stau în tote privinţele escelentă?
£tă pentru ce:
1. Pentru că sinodulă a stată faţă de o resolu-ţiune maiestatică. Apoi doră şi D-ta şeii, că nâmului nostru i-a fostă ruşine a nu se purta cuviincioşii faţă chiară şi numai de intenţiunile maiestatice. Dăcă acele intenţiunî au avută nenorocirea a se străplânta la noi
FOILE TON U.
Semz&enele în Suceva.
(Urmare şi fine)
Cei mai mulţi plătescă câte mai multe—unii plătescă şi sărindare. — In mijloculă mesei stă o lădiţă încuetă c’ună lăcată, a cărui cheiă stă ascunsă în buzunarulă d-lui Turturică. In ea se pună prin gaura de deasupra numai banii de argintă, pe când cei de aramă stau grămadă pe masă, sciţi ca să ajungă mai curândă în ună buzunară largă şi fără de fundă. Scriitorii de liturghii scriu numai ca să fie scrisă, pe nisce fiţuice, fără de a fi ună catalogă, şi acesta din causă că la numărarea bani-Ioră să nu fie mai multe nume decâtă banî.
Venitulă iiturghieloră se împarte între personalulă mănăstirei, la care aparţină şi scriitorii cei mireni pentru truda loră. înainte însă de a se număra banii înaintea călugăriloră, ei mai au norocirea să fie număraţi şi visitaţî de ună medică, nu veterinară ci argintară, ori de nu suntă găuriţi — cei găuriţi trecă în lădiţă, cei sănătoşi se oprescă în carantina buzunarului părintelui et comp. faraonulă Turturică. După ce toţi omenii s’au dusă pe la vetrele loră, se face împărţela. Părintele Darie ia maiântâiă câtă află de bine, dreptă plată a poli---*	» ™»r)îna intrt atâta si pen-
tru pompieri, cari păzeu să nu se aprindă ceva, vre-o 5 fi. pentru Polizei Feldwebel şi 8 fl. pentru Polizei Commissăr şi, pentru unulă pentru altulă, toţi slujbaşii mari şi mici chiar şi fiii lui Turturică trebue să capete ceva. Acuma ce mai rămâne se împarte între călugări, dintre cari nu lipseşce nici părintele Darie: cu două părţi. Aceste sein le am chiar dela călugării din mănăstire şi suntă aşa de adevărate câtă de adevărată este că sunt botezată.
Eminenţa Sa mitropolitulă Bucovinei vine regulată la acestă serbare. Aparenţa sa printre mulţime face mare impresiune. Aici ’lă potă vede 6menii din tăte părţile Bucovinei, cari altcum pote nu l’ar pute vede. Fiecare pelegrină se simte fericită că l’a vă4ut,ă pre Vlădica şi promite a veni şi pe la anulă. Ei îşi şi ţină promisiunea — fie frumosă său timpă de pl6iă, poporulă nu lipsesce, şi să nu credeţi că-să puţini. Numărulă pele-griniloră la ecesta serbare de multe ori întrece peste 500 de suflete; sub 250 n’a fostă nici odată. Vă puteţi închipui acuma ce venită are biserica la acestă ocasiune. In biserică se ţină predice în limba rutână şi română de cătră predicatorulă rutână din Cernăuţi şi de cătră ună Archimandrită română. Mitropolitulă singură vorbesce cătră mulţime.
După serviciulă divină esă cu procesiunea în tergulă viteloră, ducendă pre S t racla de lemnă, căci cea
de argintă ar fi prea grea. Elă e dusă de boerl din România seu şi de preoţi, după cum se ’ntâmplă. N« rară leşină dmenii în înghesuela cea mare.
După reîntârcere la mănăstire începă omenii a se împrăştia. Mai mulţi pe josă decâtă în trăsuri, apuci drumulă înapoi de unde au venită. Pe feţele tuturoiH se vede bucuria, că le-a ajutată D-4eu sS ia parte la fine.
La mănăstirile din România, călătorii cari vină sij j se închine suntă primiţi prin odăi şi capătă şi de mâncare. La Neamţu, bună oră, se desfundă buţile de varză şi dâră cine nu vrea nu gustă, plus mâncarea de lai trapezare. In Sucâva nu ’şl bate nimeni capulă cu de aceste, mănăstirea nu-i p6te primi.—Ceea ce mănăstirea j însă nu face, facă unii particulari, aşa odată Antonovicl, Jcare acu nu mai trăesce, protopopulă Sucevei din Ipo-j tesci, aducea cu carele pâne, mămăligă, borşă eu buţile j şi împărţia pe la omeni. A41 rudeniele lui facil totllj aşa ca şi bătrănulă, care nu mai este între cei vii.
Defunctulă protopopă a făcută atâta bine in trac-tulă său, încâtă tni-ar trebui multă să le înşiră. Afarâde d-sa mai era încă o familiă care primea pe dmenl şi li j care şi pănă a4I tragă 6menii cari vină la Sântu.
Săra cam pe la orele 8 e interesantă se mergi pe j la birturile unde s’au lojată trubadurii ruteni. Cântecel
Nr. 139.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
prin rostrulă ministrul ai ungurescă, — e trâba „Luptă-torului“ să vadă, să îndrepte să lupte, ca ele să vină pe altă cale. Ce să’i facă eu ministrului ungureseă, decă s’a pusă tocmai în cale ca o nălucă? Aci, dăcă nu alte schimbări estraordinare, apoi numai „Luptătorulă,“ ca singurulă om cu caracteră, pote să spăimănte acea nălucă, şi apoi se	bulugăscă	lumea cum i place. — Eu
mai credo apoi şi	aceea, că	decă ne	vomă purta	bine,
dăcă vom redobândi caracterulO şi „Luptătorulă“ se va mai apropia de acei preoţi, cari se înstrăinăză şi trecO in tabăra străină,	p6te veni	timpulfl,	când acela,	care
astăzi cu o mână	ne plesneşte, mâne	cu cealaltă	să ne
binecuvinte. AstfelO tace tatălO bună cu copilulO îndărătnică. AstfelO credeamO şi noi, bieţii protopopi, că prin codiţa citată, cândva, vom avea dreptulfl a bate la uşă, ca să ni se deschidă; ăr noi protopopii Raţui, Şagău şi Papiu pănă atunci, — decă nu s’ară fi supărată „Luptătorulă“, am rămâne totă bogaţi şi în stare esee-lentă, căci trebue să fie bogată acela, care în decursă de 16 ani, de când preoţeşte, a căpătată de trei orî ajutorulă de stată, cum mi s’a îetâmplată şi mie, şi p6te şi la ceilalţi doi colegi ai mei.
2.	Pentru că — aşa e pacostea — orî vrem orî nu vrem, ministrulă ungurescă e îndurâtoră, elă totă ne încarcă cu omenia, ne îmbunătăţeşte cu bani, — şi dăcă se primia ajutorulă-' de stată, chiară şi în condi-ţiunile umilităre scrise de respeclivulă stătută ministerială, celă puţină Consistoriului archidiecesan i se da mâna de a îngriji, baremi şi numai cu ună ochiu, şi a controla, ca nu cumva protopopulă Raţiu, Şagău şi Papiu sâ se imbogăţâscă prea tare, şi „Luptătorului14 să i se facă mai rău, şi se nu p6tă în perire şterge „ruşinea nâmului nostru.“
3.	Pentru că preoţimea năstră s’a îmbogăţită, mai
alesă de ună timpă încăce într’atâtă:—cu regulamente, cu normative, cu instrucţiuni, cu concluse sinodali, şi mai scie D-(Jeu cu câte de tăte, de când fericitulă marele Andreiu prin fundaţiunile sale a făcută posibilă sol-virea diurneloră deputaţiloră sinodali, — încâtă astădi acesta preoţime nu mai are lipsă de ajutorulă de stată câştigată ei cu multă diliginţă de provedenţialulă ar-chiereu Br. Şaguna. Da rogu-te, ce lipsă are preoţimea de ajutore? Şaguna se vede, că a câştigată prea multă! Aide, se dăm cu ajutorele în ochii cărora ni le dau. Preoţimea nostră	n’are	lipsă	de ajutore, căci	se scrin-
tesce lumea din	temelii. Ea	are ce îndopa	la regula-
mente, instrucţiuni, normative etc. pănă i se voră învârti creerii. — A, pardonă D-le „Luptătoră“! a bună semă D-ta eşti om cu frica lui D-cjeu, vei fi cercetândă desă s. biserică — din pasci în pasci; vei fi du-cândă câte o păreche de prescuri — la an	Din acea
prescură — căci parastasulă l’ar mânca şi cantorulă — pole trăi parochulă D-tale cu înbelşugare, pote să’şî susţină şi să’şî îmbrace familia cuviinciosă, p6te să’şî porte pruncii la universităţi, ca cu timpă să ocupe lo-culă ministrului ungurescă, ce se încărdă asupra nostră, p6te umbla totă	reverendată,	p6te merge, la	sinode de
totă soiulă, pote	merge	în fruntea poporului	cu daruri
filantropice, să edifice şcole, biserici, să facă salarii la învăţătoră, etc. că dăcă nu . . . are să se scai pine elă de procesele disciplinari, ce i le pune în cârcă „Luptă-torulă“ — pentru prescura, ce a mâncat’o! Apoi inmor-mântările, osfestaniile, maslele, le p6te face popa pe contă, le va plăti ,,Luptătorulă“ când i va veni la soco-telă, şi dacă nu — acolo e clopotulă celă mare!
4.	Pentru că protopopulă Raţiu, Şagău şi Papiu, apoi preotulă Cirilă, Gligăre etc. tocmai atâta ar trece
şi jocuri. Unulă orbă j<5că cu ună ologă şi rachiulă le dă curagiulă la cântare şi vorbă. Din vorbă în vorbă a-jungă la bătaiă. Aţi văcfută cum se bată calicii ? — Ici ună orbă umblă cu mânele să prindă pe unulă, dincolo ună ologă ’i arde cu bâta peste mâni, acesta sbiară şi strigă: a.—de..te.
înjurături pănă ce se încaeră, apoi toţi grămadă se bată orbeşce, nimică nu se cruţă. £că ce facă Sâm-zâenele! După bătaiă ăr se împacă şi apoi pornescă spre ţera loră. — Nici unulă din ei nu-i Română, căci Româ-nulă mai bine fură, e mai cavalerescă decâtă să cer-şăscă.
A doua <ji nu mai găsesci nici ună nobilă truba-dură rutână, s’au dusă şi ei şi cântecele loră, numai schiorlăitulă vocei loră îţi mai răsună câtva timpă prin urechi.
Cine voesce să aibă o imagină mai fidelă despre cele ce v’amă spusă, ostenâscă-se pănă la Sucăva, ăr cari nu — primăscă aceste sciri şi stea pe acasă, căci destulă călătorescă eu.
In curând vă voiu spune ceva şi despre celelalte mănăstiri din ţâră şi apoi de pe la sate; pănă atunci insă mă închină.
CăUtorescu.
-------o-------
>în tabăra străină* şi ar fi omeni »lipsiţi de caracteră*, căci — eventualminte — ar luâ dela perceptoratulă celă ungurescă numai 200 fi., 100 fl., 50 fl., precum suntă omeni »trecuţi în tabera străină* şi lipsiţi de caracteră«: asesorulă consistorială Scridonă, canoniculă Mălaiu, cari astăzi cuitâză totă acelui perceptorată ungurescă 1000 fl., 1200—2000 fl., şi pe cari »Luptătorulă,« a bună sâmă din graţiă, a uitată a-i înşiră în pomelniculă celoră per-duţî din lume.
Mai fire-ar şi alte motive păle mai ponderăse, de astădată însă, cu binecuvântarea »Luptătorului* pună lă-catulă pe gură, căci de multe orî e mai bine a vorbi numai cu gura de jumătate, decâtă aţi pune inima în-trâgă la ivâlă şi apoi a da ăr de belea cu »Luptătorulă*, căruia şi de astădată i mulţumescă pentru audienţa, ce mi-a dată şi pentru înblătitura, cu care m’a distinsă în ♦ Gazeta Transilvaniei* Nr. 126, anulă Domnului 1885.
spăsitulă protopopă Galaction Şagău.
Ce vrâi părinte Galacti6ne?
Vreai să străplânţî oportunismulu de pe tă-râmulă politică şi pe tărâmulă bisericescu? Nu ve<Jî că prin ideile păgânesci, ce le des volţi în scrisdrea sfinţiei tale, se pângărescă sublimele învăţături evangelice, cari impună preoţiloră lui Christosă sfânta chiămare să lumineze înaintea dmeniloră cu lumina abnegaţiunei, alepădăreide sine ?
Ce a făcută corespondentulă nostru, „Luptătorului ? — Elă ’şî-a pronunţată verdictulă a-supra atitudinei protopopiloră din cestiune, avândă deplina consciinţă a responsabilităţii ce incumbă posiţiunei loră sociale şi ierarchice, în sânulă bi-sericei greco-orientale şi sciindă că sfânta chiămare a căpitaniloră în dstea. lui Christosă e de a propagă adevărulă, dreptatea şi de-a premerge cu esemplulă întru aducerea sacrificiiloră pe al-tarulă maicii biserice române. Corespondentulă nostru este convinsă, că protopresbiterii ca cei dintei între preoţimea tractuală, ară fi trebuită să dă esemplu viu prin abnegaţiune şi prin desbrăcarea loră de ori-ee interese său pasiuni persdnale, când se tractâză de marile interese generale ale bisericei; elă este mai departe convinsă, că protopopii în prima liniă sunt datori să urmeze cu tdtă rigurositatea principiile evangelice şi prescrierile canonice, precum şi t6te regulamentele, normativele, instrucţiunile şi conclusele sinodale.
Nu scimă, părinte Galactidne, încâtă Domnia ta ca omă avută şi luminată, ce pari a fi, ai luminată preoţimea tractuală asupra situaţiunei grele în care se află biserica nostră gr. or. din inci-dentulă împărţirei ajutorului de stată prin ministrulă ungurescă. Suntemă însă mai multă ca siguri, că n’ai luminat’o, pentru că de-o luminai niciodată n’ai fi putută face în Sinodă o propunere atâta de temerară, de care s’a spăimân-tată fiiulă bisericei române, care nu numai din buză este ortodocsă, ci şi din inimă, şi cu fapta.
Din răspunsulă Sfinţiei tale, părinte Galac-tidne, transpiră spre durerea ndstră două mărturisiri caracteristice. Mai întâiă ne dai să cunds-cemă, că pentru Sfinţenia ta t6te regulamentele normativele, instrucţiunile şi conclusele sinodale suntă o povară mare, cu t6te că numai mai erî alaltăeri ai dobândită demnitatea protopresbite-rală. Ală doilea ne arăţi, părinte Galactibne, că d-ta n’ai nici cele mai rudimentare cunoscinţe de catechismulă constituţională şi de practica constituţionalismului, căci altfelă n’ai pută susţină o absurditate ca aceea, când	într’ună
modă atâtă de categorică, că sinodulă stă faţă de-o intenţiune a Maiestăţii Sale. Dăcă tăte actele ce se supună mecanicesce aprobărei Maies-tăfei Sale, ară cuprinde totă numai intenţiuni maiestatice, de ce trăbă ar mai fi atunci responsabilitatea miniştriloră prevăzută în constitu-ţiune ?
ţ)ici că e trăba „Luptătorului41 se lupte ca „intenţiunile maiestatice să viă pe altă cale şi nu prin rostulă ministrului ungurescă.“ Să ne ierţi, părinte protopresbitere, dăr dăcă este vorba de-a luptă pentru dreptulă bisericei, sarcinele grele, ce le arunci pe umerii altora, eşti datoră să le porţi însuşi cu tătă supunerea şi ascultarea creştinăscă, pentru că numai atunci va triumfă mirăsa lui Christosă, când toţi preoţii, protopresbiterii, ar-chiereii şi cu întregă poporulă voră lucră, fără de vânare după lucruri deşerte lumesci, numai pentru binele şi mântuirea bisericei.
ţ)ici că eşti omă cu stare şi tocmai n’ai fi avută lipsă de ajutoră de stată. Atunci de ce ai pledată pentru ca biserica să ingenunche înaintea ministrului ungurescă şi să primăscă aju-
torulă în condiţiunile cele mai umilităre? Nu care cumva ai voită se te recomanzi la boierii vâcului acestuia, ca să te recompenseze şi pe sfinţia ta cu vre-o cavaleriă ca pe mustră-admi-nistratorulă Banfly din Dobâca-Bistriţă-Năsăudă ?
Pe calea acăsta, <jău, nu vomă pută scăpă sionulă românescă din strîmtărea în care se află!
Părinte Galactiăne! Te mângâi cu „ codiţa “ ce (jici că ţi-ai reservat’o pentru vremuri mai bune. Cretjî ăre părinte protopresbitere, că după ce ai dată biserica prin ciură şi prin dârmonă, mai e harnică „ codiţa “ D-tale să-o redice la vă(Ja ei de mai înainte?
De cumva n’ai sci, află dela noi părinte Galactiăne, că în unele s’ar mai iertă omului să facă oportunismă şi să-şi reserve „codiţe14 ca a sfinţiei tale, dăr biserica nu cunăsce transacţiuni şi escepţiunî, ea stă ori cade cu învăţăturile şi cu drepturile ei!
-----o-------
Trupa teatrului naţională din Bucuresci în Cernăuţi.
AmO comunicată încă de multă cetitoriloră noştri, că artiştii teatrului naţională din Bucuresci au dată în Cernăuţi câteva representaţiunl, jucândă între altele „Fântâna Blanduziei*, »0vidiu% „Hamlet* ş. a.
Precum ne comunicase ună corespondentă ală nostru, succesulă trupei a fostă strălucită. Iată ce mai ce-timă în »Românulă« despre primirea ce a avut’o trupa între Românii din Cernăuţi:
•înainte d’a părăsi acestă oraşă, trupa a fostă invitată la judecătorulă de instrucţia, Morariulă, fiiulă Mitropolitului, unde i s’a dată o masă la care a luată parte şi Mitropolitulă; 30 de persăne din cele mai distinse ale Cernăuţului au luată asemenea parte. D na Ar. Mano-lescu, care era îmbrăcată ca ţărancă dela Odobesci, a fostă multă felicitată de Mitropolită pentru joculă său dramatică în Hamlet şi Ovidiu. S’au ţinută mai multe toasturi. Archimandritulă Arcadie Giupercovicî, în toas-tulă său, a asemănată trupa cu o frumosă cunună, a căreia cea mai frumăsă şi mirosităre flăre era d-na Ar. Manolescu; d-lă C. Nottara a răspunsă pentru trupă.
„Tinerimea bucovinână a dată ună banchetă de adio pentru trupă. S’au ţinută multe toasturi. Intre altele, ună poetă basarabână, fiulă marelui poetă Stamate, a recitată versuri bine simţite în onorea lui V. Alexandri.
„D-lă C. Nottara a vorbită din partea trupei şi d. C. Dimitriade a recitată versuri în onorea tinerimei bu-covinene. Banchetulă s’a finită la 4 ore diminâţa.
„A doua (Ji la 1 după amia^I, ora plecărei pentru Botoşani, peronulă gărei era ocupată de familii românesc!, cari plângâu pentru despărţirea loră de artişti, rostind ă : Fraţiloră nu uitaţi, că suntemă ca şi voi Români. Surprisa cea mai mare pentru artişti fă, când la graniţa Austriei primiră doue telegrame subscrise de Eugeniu Meşeder, Stamate, d-rul Onciu şi alţii, prin care spunea artiştiloră că le-a furată inima şi încă odată îi salută frăţeşce la graniţa ţărei. Artiştii, fiind fărte mişcaţi de simţămentele Bucoveniloră, au trimisă de asemenea o telegramă cătră E. Meşeder.
»Şi de astădată Românii din Bucovina au probată vechia cjicătăre: că pe câtă sclavia cârcă să ruineze sim-ţulă naţionalităţii, cu atâtă inima se înobilâză, simţămen-tele de patriă se desvoltă, şi iubirea isbucnesce şi mai multă din pepturî.«
-----O-------
DIVERSE.
Unu oficeru biciuită. — Sub-locotenentulă de honvezi Iosef Schartl insultândă pe o damă, acăsta l’a bătută în publică cu ună biciu de câni. Sublocotenetulă îi intentâ procesă şi dama — Augusta Schutz — fu condamnată la 7 <j'le arestă. Afacerea veni însă înaintea unui tribunală de onăre, înaintea căruia sublocotenentulă apăru Duminecă. Tribunalulă găsi că proeederea ofi-cerului a vătămată onărea posiţiunei sale faţă cu numita damă şi-lă condamnă la perderea gradului de oficeră.
Veteranii dela Waterloo. — La 6 Iuniu a fostă aniversarea bătăliei dela Waterloo. In Belgia mai suntă încă vr’o sută de viteji veterani, cari altă dată au făcută parte din armata aliată. In Englitera, după spusele Ziarului »Times*, nu mai suntă decâtă câţiva oficerî din cei ce au luată parte la marea bătăliâ, între alţii gene-ralulă Whichcote, generalulă lordulă Albemarle, locote-nentulă generală Gardner şi locoteninţii colonel! Hewett, Browne şi Basil Jackson.
Cursulu pieţei Braşovu
din 3 Iuliu st. v. 1885.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.90 Vând. 8.94
Argint românesc................... *	8.80	»	8.85
Napoleon-d’orî.................... »	9.84	»	9.86
Lire turcescl..................... »	11.15	»	11.20
Imperiali......................... »	9.94	»	9.97
Galbeni........................... *	5.80	»	5.84
Scrisurile fonc.	»Albina* . .	»	100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!..................... »	124.50	»	125.50
Diseontulă	»	... 7—10 °/0 pe ană.
Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
uu
Nr. 139.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cureulâ la bursa de Viena
din 2 luliu st. n. 1885.
Rentă de aurfi 4°/0 . . . 98.95 Rentă de hârtiă 5% . . 92.75 Imprumutulu căiloră ferate
ungare................148 50
Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostQ ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.50 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostfi ung.
(2-a emisiune) . . . . 123 25 Amortisarea datoriei căilor fl ferate de ostfl ung.
(3-a emisiune) .... 108.50 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfl.................101.75
Bonuri cu cl. de sortarel01.75 Bonuri rurale transilvane 101.50
Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de
vină ung............... 98 50
Imprumutulfl cu premiu
ung....................117 50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.70 Renta de hărtiă austriacă 82.60 Renta de arg. austr. . .	83.40
Renta de aurii austr. . . 108 75 Losurile din 1860	. . .139 —
Acţiunile băncei austro-
ungare.................861.—
Act. băncei de credită ung. 286.75 Act. băncei de credită austr. 286.75 Argintulă —. — Galbini
împărătesei.............. 5.88
Napoleon-d’ori.............9.84V2
Mărci 100 împ. germ. . . 61.95 Londra 10 Livres sterlinge 124.20
Bursa de Bucuresd.
Cota oficială dela 19 Iuniu st. v. 1885.
Renta română (5°0).	.
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit	fonc. rural	(7 °/0)
*	»>	»	(5°/o)
»	»	urban	(7°/0)
*	■	>	(6%)
»	»	»	(5°/o)
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	* Naţională
Aură.........................
Bancnote austria ce contra aură
Cump.	vând.
89	90
92Va	93 V*
89	90
30	32
100	101V,
85	86
99	100
91	92
83	84
1250	1260
290	292
230	235
10	iov.
2.03	2.04
A V I S U.
Din causă de strămutare vândă întregultt mobiliară.
MARIA CONSTANTIN1DES.
Gro verii Nr. 405.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvanieiw se potti cumpăra în tutungeria lui I. Cwross.
20°|0 Tote preţurile scădute 20l;|
per coinptantiji.
Magazinu de încălţăminte
O	f
al ii lui
loanu Săbădeanu
Fabricaţii propriu şi străinii, solidii şi modernii. Recomandă on. publică cu preţuri scăzute t6te felurile de încălţăminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata s6u după măsure fabricate.
Ghete de bărbaţi dela v.	a. fl.	3.60	cr.	în	susu.
Ghete de dame „	„	„	3.—	„	„	„
Pantofi şi ghete de copii	dela	60	„	„	„
Pantofi de casă de piele, pîslă s£u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă.
Specialitate.
Cisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă >	» fetiţe şi băieţi »	»	»	> » » 4.50 » »	»
Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesesci. — Şoşoni cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiori. = Galocî de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
Cisme de copii ordinare dela v. a. fl. 2 în susă »	» bărbaţi »	» » » » 51/2 »	»
»	* femei »	»»„„4»»
Comandele din afară sa efectueză după mesurile trimise prompta şi cel» nepotrivite sc iau înderettt in schimbă.
Comande din provincie	(Nr. 26).
■= să execută pu-ncturaiă =—
m
m
m
#
$
#
#
Pentru strisonulft de primăvară
Toalete
de promenade, de mirese si de casă
Mantale de plflie, Jaquete şi Mantile după cea mai nouă modă
se confecţionezi de grabă şi cu preţuri moderate
la
(Kovdsznai <& Keresztesy
m
în salonul îi loră de confecţiunî de dame JBraşovu (piaţa mare.)
Mostre se trimitii la cerere franco.
#
i
f
§
#
§
«
«
i
i
i
•
#
s
§
i
i
20°|0 Tote preţurile scăzute 20°|0
Anunţămă acelorft onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abonâ Ia f6ia nbstră de aici încolo, că avemu încă în reservă numeri dela începutul anului 1885 prin urmare potu să aibă colecţiunea completă.,
ADMINISTRAŢIUNEA „GAZ. TRANS."
Mersulu trenurilor!!
pe linia iPredealii-Biictapesta şi pe linia Tebişă-Aradfl«Budapesta a cftlei ferate orientale de stattt reg. ung.
Predealit-Sndapesta
Bucuresc!
Predeală
Timişfl
Braşovă
Feldiâra
Apatia
Agostonfalv-a
Homorodfl
Haşfaleu
SigMşâra |
Elisabetopole
Mediaştl
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelfl
Teiuşft
Aiudfl
Vinţulfl de susă
Ui6ra
Cncerdea
Ghirisft
Apahida
Clnşin	^
Nedeşdu
Ghirbflu
Aghirrşft
Stana
Huiedinfl
Ciucia
Bucia
Bratca
Râv
Mezâ-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Yiena
JSudapesta—I*redealii
Trenă de ersone	Trenă accelerat	Trenă omnibus	Trenă omnibus
	500	7.45	
—	9.45	12.50	—
—	9.47	1.09	—
—	10.11	1.40	—
—	10.44	2.27	—
6.22	10.51	2.55	—
7.01	11.18	3.38	—
7.33	11.36	4.17	—
8.01	11.51	4.47	—
8.45	12.23	5.42	—
10.10	1.19	7.37	—
10.29	1.30	8.01	—
10.39	1.37	8.21	—
11.19	2.05	905	—
11.54	2.25	9.49	—
12.12	2.36	10.02	—
12.56	—	6.20	—
1.30	3.13	6.59	—
1.45	—	7.15	—
2.11	3.40	7.43	—
2.55	4.01	8.29	—
3.17	—	8.55	—
3.24	—	9.04	—
8.31	.4.24	9.12	—
4.09	4.49	10 23	—
5.36	—	12.32	—
5.56	5.58	12.59	—
6.08	6.08	—	8.00
6.29	—	—	8.34
6.45	—	—	8.59
7.00	—	—	9.34
7.26	—	—	10.16
7.48	7.14	—	11.04
8.28	7.43	—	12 17
8.47	—	—	12.47
9.06	—	—	1.21
9.26	8 22	—	2.05
10 01	8.48	—	3.08
10.20	—	—	3.39
10.30	—	—	3.551
10.37	9.13	—	4.06
10.51	9.18	10.37	—
12.37	10.31	12 59	—
2.58	12.07	4.45	8.22
6 00	2.10	10.05	10.30
6.35	2.45	10.50	—
3.00	8 00	6.05	—
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu
Cluşiu
Apahida Ghiriş
Cncerdea
(
Ui6ra
Vinţulfl de susă
Aiudfl
Teiuşă
Crăciunelfl
Blaşfl
Micăsasa
Cop şa mică
Mediaştl
Elisabetopole
Sigişâra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldidra
Timişfl
Predeală
Bucuresc!
Nota: Orele de ndpte suntfl cele dintre liniile grdse.
Trenă omnibus	Trenă accelerat	Trenă omnibu	Trenă de persăne	Trenă omnibus
		7.15	—	1	—
6.47	1.45	3.15	6.20	S.0J
10.37	3.41	7.29	9.11	11.40
1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
5.33	6.41	—	1.28	—
—	—	9.45	2.00	—
—	—	9.59	2.11	—
—	7.14	10.28	2.31	—
—	7.42	11.36	3.18	—
—	—	12.10	3.41	—
—	—	12.49	4.01	—
—	8.31	1.31	4.26	—
—	9.01	2.56	5.08	—
—	—	3.29	5.27	—
—	—	4.00	5.50	—
—	—	4.18	6.02	—
—	—	4.36	6.24	—
—	10.01	5.05	6.43	—
12 05	10.16	—	7.03	—
12.31	—	—	7.26	—
2.16	11.24	—	8.51	—
3.12	11.43	—	9.31	—
3.32	11.45	•—	9.43	—
3.41	—	—	9.51	—
3.50	—	—	9.58	—
4.25	12.08	—	10.24	—
4.50	12.22	—	10.44	—
5.41	—	—	1L28	—
6.02	1257	—	11.44	—
6.40	—	—	12.18	—
7.00	1.27	—	12.36	—
	1.45	—	1.22	6.01
	2.06		1.56	6.4C
—	2.31	—	2.34	7.20
—	2.50	—	3.02	8.01
—	3.48	—	4.41	10.05
—	4.19	—	5.30	11.02
—	4.34	—	6.03	11.37
—	4.53	—	6.35	12.14
—	5.20	—	7.1d	1.09
	5 3'	„	.		1.50
		6.07	—	—	$A8
—	6.32	—	—	3.23
		7.30	—	—	4.56
	11.35			9.41
Tipografia ALEXI, Braşovîi.
Teiuşft-Aradft-Budapesta				Budapesta-Aradft-Teiuşrt.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persone		persdne	accelerată	omnibtu
Teiuşft	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-Iulia	11.46	—	4.27	Budapesta	8.05	1.45	8.00
Vinţulă de josă	12 20	—	4.53	e„„i„AiT (	11.02	3.44	11.40
Şibotii	12.52	—	5.19	9Z01I10& /	11.12	4.02	1200
Orâştia	1.19	—	5.41	Aradft	3.37	753	6.?5
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	6 ÎS
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46
Braniclca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.22
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	8.12	Berzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.5ffl
BSrzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conoptt	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.50
Radna-Lipova	6.57	6.14	10 23	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişfl	7.12	6.30	10.37	Braniclca	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9,05	—	11.23
Aradft	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.24
	2.39	12.00	4 58	Şibotă	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţultt de joşii	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10 ,	2.10	8.16	Alba-lulia	11.19	—	1.4C
Viena	- 1	8.00	6.05	Teluşft	12 05	—	2.24
Aradft-Timişftra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	persăne	persone		persone	omnibus	omnibni
Aradft	6.00	12.55	8.25	Simeria	6 3)	11.50	2.23
Araduiâ nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7.05	12.27	3.0C
Nâmeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegfi	7.53	1.19	3.49
Vinga	7.19	2.18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Orczifaiva	7.38	2.36	9.25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
Timişftra	8.42	3.40	10.06	P etroşenft	10.43	4.04	6.39
Timişftra-Aradft				Petroşeni—	Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persăne	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pen.
Timisftra	6.07	12.25	5 00	PetroşenM	6.49	9.33	5.28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.08
Orczifaiva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	6.45
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	1137	7.25
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12.17	802
- Aradultt nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
Aradft	750	310	7.40	Simeria	10.53	1.35	9.15