SEDACţIIJNEA ŞI ADMISflSTRAŢITOfEA l
BRAŞOVfr, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe unfl anâ 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate:
Pe anti 40 fr., pe ş6se luni-20 fr., pe trei luni 10 franci.
TRANSILVANIEI.
S£ PRENUMERÂ:
ANULU XLVIII.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
A N U N O IU B ILE:
O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorIsarT nefranoata nu aa prlmeaofi. — ■anusortpte nu se retrămltQ.
N& 135
Luni, Marţi 18 (30) Iunie
1885.
Nou abonamentu
Ia
„ Gazeta Transilvaniei “
Cu I luiiu st. v. 1885 se începe uuft nou abonameiitA, la care învităm pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţnlft abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl.
»» ş>6se »	6	,,
„ unu anti. 12 „
Pentru România şi str&in&tate:
pe trei luni 10 franoi ,, ş6se „	20	„
„ unti anti 40	„
NB. Preţurile acestea le-amu ficsatU spre a uşura abonanţiloru noştri din România plata abonamentului, fără a mai socoti agiulă.
RagămU pe domnii abonenţi, ca să binevoiască a-şi reînoi de cu vreme abonamentulii, ca să nu se întrerupă espediţiunea f iar ului.
Domnii ce se voru abonâ din nou să bine-vo^scă a arăta şi posta ultimă.
Administraţinea „Gazetei Transilvaniei/'
Braşovtl, 17 (29) Iunie 1885.
Maghiarii dela putere au ajunsă aşa departe cu principiile loru patriotice-despotice-centraliste încâtă acum nici Polonii nu-i mai înţelegă.
Lucru de mirare!
Totdăuna Polonii au simpatisatu cu Ungurii. Şi ei suntă o naţiă de aristocraţi, şi ei aspiră la la ună Regată mare independentă, şi ei se credă a fi creaţi dintr’ună Iută mai bună decâtă alte naţii, şi ei au pofte boeresci, mai multe decâtă le servesce spre sănătate....
Cu t6te aceste Polonii declară adi pe faţă, că nu mai pricepă politica ungurăscă. Cu părere de rău se vădă siliţi a-o spune, dedrece „Polonii voiescă să trăiască cu Ungurii într’o cordială înţelegere, mai multă ca cu ori-care altă naţiune. “
0 polemică ce s’a iscată între „Pester Lloydu şi între organulă conservativă de frunte ală Po-loniloră din Galiţia „Przeglond“, ne descopere causa nedumeririloră polone asupra ideiloră şi principiiloră, ce le desvdltă puternicii (Jilei din Pesta.
Nu de multă s’a pronunţată fdia din Pesta asupra situaţiunei interidre din Austria şi asupra atitudinei partidei din drdpta, a aşa numiţiloră autonomişti.
Intre altele a <Jisă numita fdiă, că nu crede cu putinţă o înţelegere între politicii de trunte germani şi conducătorii celorlalte naţionalităţi în Austria, mai înainte de a se introduce limba germană ca limbă a statului.
Dăcă Slavii combată cu atâta vehemenţă pretensiunea de-a se primi limba germana ca limbă a statului, ei o facă acdsta — (Jice „Pester Lloyd“ — numai şi numai din punctă de vedere federalistă şi pentru că suntă în contra unităţii statului. Cei ce voescă unitatea statului, trebue să voîăscă şi o limbă a statului.
Fdrte nimerită răspunde la aceste especto-rări organulă polonă.
In ce legătură stă —întrdbă ,,Przeglond“— pretensiunea ndstră, ca sd ni să dea autonomiă şi
egajjă îndreptăţire, cu pretinsulă atentată asupra unităţii statului ?
Mai departe, ddcă într’adevără s’ar introduce în Austria sistemulă autonomistică, prin ce ar atinge sdu ar periclitâ acestă sistemă unitatea statului ?
Prin nimică!
Cine va putd dovedi, că unitatea statului pdte să esiste numai pe lângă o organisaţiune centralistică a statului? Şi-a pierdută dre Ungaria unitatea prin aceea că posede ună regată ală Croaţiei pe deplină autonomistă ?
Cererea cea mai estremă a Cehiloră este restabilirea cordnei boeme. 6re împlinirea acestei cereri ar periclita unitatea statului ? Să fie elă guvernată chiar în modă despotică-centra-listică şi totă s’ar putd fiice încoronarea în Praga fără de a se atinge acdsta organisaţiune.
Cum şi cu ce drepţii veniţi ddr, voi Ungurii, a împutâ dreptei din Reichsrath, că ar avd tendinţa de a ameninţă unitatea statului? Şi astăzi alegerile în delegaţiuni să facă de cătră diferitele ţări în sensă autonomistă, de aceea să fi încetată statulă a fi unitară?
Câtă pentru limba statului, (Jice fdia polonă, nu e posibilă a construi o definiţiune, care să fie clară şi se eschidă ori-ce escese, ce coli-ddză cu drepturile naţionalităţiloră. Destulă că i se recundsce de faptă limbei germane o posiţiune privilegiată. De când şi încâtă celelalte naţiuni nu mai suntă ameninţate de germanisare, d. e. în Galiţia, ele dau cea mai mare atenţiune studiului limbei germane.
Prin primirea limbei statului confusiunea ar deveni mai mare. Insă pracsa autonomiei şi a egalei îndreptăţiri va convinge pe Nemţi din ce în ce mai multă, că într’însa nu e nici ună pe-riculă, nici pentru ei, nici pentru unitatea statului. Poporaţiunea nu vrea să scie de cen-tralismă şi de egemoniă şi ea se va emancipâ cu timpulă de doctrinele suprematiştiloră.
Popdrele slave ale Austriei ce facă 14 mi-lidne, adecă două treimi a statului, nu mai potă fi obăla Nemţiloră. Aceştia trebue să se dedea cu o posiţiune coordinată. Nu ei au fundată eta-tulă, ci dinastia, dăr chiar ei să-lă fi fundată, n’ar pută se pretindă ală conduce decâtă numai pănă când celelalte popdre ară fi minorene şi n’ar avă conseiinţă de sine.
Slavii nu voră se strivăscă de părete pe Nemţi — le lasă totă şi ceea ce ceră e egala îndreptăţire.
F6ia polonă îşi exprimă în fine speranţa, că procesulă acesta de reconstruire în sensă autonomistă va fi câştigată spre noroculă statului.
Nu mai e dăr scăpare pentru principiulă despotică-centralistică dăcă chiar şi Polonii îi cântă vecinica pomenire!
Pactulă austro ungară.
Cu câtă se apropiă reînoirea pactului dintre Austria şi Ungaria, cu atâtă se deslănţuesce în-trăga furtună de cestiuni şi miniştrii ungari se ducă la Viena, ca să ţină acolo ântâiele conferinţe. „N. fr. Presse“ spune, că acţiunea pactului este în cursă şi corniţele Taaffe este chemată să apere interesele austriaee, să ferăscă pe cetăţeni de ori ce nouă uarcină economică şi fi-
nanciară. Germanii acum şăpte ani au esecutată o operă gigantică în parlamentă; ei au avută ■. misiunea se aducă în marginele posibilului şovi-nismulă ungurescît fără freu. Incheiarea pactului de astădată e mai uşără, dar a sosită timpulă ca şi contele Taaffe să’şi probeze dibăcia sa de 1 bărbată de stată corănei şi poporului. Făia 1 vieneză (Jice între altele:	1
»Semne de furtună nu lipsescă. Conseiinţă de sine, ce s’a ridicată prin succesulă esposiţiunei, dar încă [ şi mai multă simţibilitatea, ce a produs’o politica vamală j a prinţului Bismarck, a deşteptată în Ungaria ună spirită protecţionistă, care sfarmă orice margini ale bunei chibzuinţe şi ar putea închide ţăra cu ună zidă. Ungurii nu potă şi nu vreu să’nţelăgă, ca ună stată amicală 1 fără vre-o provocare să facă politică economică în contra propriului său aliată. In Ungaria se recomandă o po- ! litică vamală pasionată, vrea să se facă din orice po- 1 siţiune a tarifului ună pumnală, cu care să se străpungă inima contrarului economică, vreu să arate Ungurii că nu e cu putinţă d’a se vătăma nepedepsită interesele unguresc!, că Ungaria va imita politica economică ne-cruţătore a Germaniei, arătându-se din fiecare cifră totă văpaia temperamentului, Ungaria vrea prohibiţiunea, lupta.
*0 asemenea politică însă Austria nu p6te urmări, chiară de ar voi Taaffe. Industriaşii austriac! se înspăimântă de vămile economice, care apasă forte tare pe lucrători; prin acăsta s’ară închide comunicaţiunei năstre căile, s’ară perde târgurile câştigate cu greu, s’ar înstreina naţiunile amicale statului nostru şi s’ară crea crise nouă. Austria voesce o înţelegere cu România care — iritată prin procederea Ungariei — ’şi-ar putea închide graniţele cu cele mai mari bariere; Austria, cu totă politica vamală a lui Bismarck, vrea să menţină pacea economică cu imperiulu germană ; are de apărată pră mar! interese, decâtă să facă o politică economică aventurâsă. înclinările Ungariei, dacă cumva ea ar lăsa să se realiseze vederile lui Tisza, ar trebui să provăce celă mai mare periculă pentru mo-narchiă. Răsboiu în contra Germaniei, în contra României, în contra întregei lumi! Ună asemenea programă nu numai ar vătăma cumplită bunăstarea năstră, dar încă ar isola politicesce monarchia, i-ar răpi pe singurulă amică în Europa, i-ar detrage ori ce influinţă în Orientă. Ună stată împovărată cu datorii, care are să plătâscă mai multe sute de miliâne pe ană creditoriloră streini, a cărui valută este sdruncinată, care are să se plângă acum de marea depreciare a noteloră faţă cu aurulă, nu-şî p6te permite luxulă unei răsbunărî, trebue tocmai în furtuna ce a provocat’o sistemulă pro-tecţionistă în Europa să opereze cu o estremă prevedere, ca nu cumva trăsnetulă să-lă lovâscă tocmai pe elă.
»Ar fi cea mai mare orbire, dacă bărbaţii de stată ai monarchiei ară fi conduşi de astfelă de simţăminte ca ale Ungariei. Răsboiulă economică eschide pentru îndelungă timpă alianţa politică. Cine vrea acâsta, n’are decâtă să voiască prohibiţiunea, lupta economică în contra cancelarului germană; cine are curagiu pentru acâsta, trebue să cundscă şi prăpastia în care se aruncă. Pactulă va provoca o cestiune, care este atâtă de însemnată, încâtă va trece departe peste încurcăturile năstre interiore, şi contele Kalnoky are totă dreptatea d’a se opune cu tdtă greutatea autorităţii sale pasiuniloră escesive, ca custode ală monarchiei să ridice mâna şi să ’i facă a-tenţl: Nu ’mî turburaţi cercurile mele !«
Va să (Jică avemu să ne aşteptămă la dis-cusiuni vifordse, cu ocasiunea încheiării pactului austro-ungaru, căci chiar de pe acuma (Jiaristica austriacă chiar şi cea maghiaro-filâ le strigă Un-guriloră, să bage bine de sămă ce facă şi să nu ’ş! bage lingura unde nu le ferbe 61a.
-----o-------
Politica esternâ a lai Salisbury.
»Pol. Corr.« este informată din Londra, că basa politicei esterne a cabinetului Salisbury va fi o intimă apropiare de Germania şi Austria-Ungaria, prin care pare eschisă orice tendinţă duşmană Rusiei. Lordulă Salis-
Nr. 135.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.

bury şi lordulCi Churchill consideră actuala cestiune afgană ca forte subordinată şi se voră arăta la regularea ei multă mai prevenitori ca Gladstone şi Granville. Ei nu voescă să apere India prin transactiunl de valore în-doi6să, ci prin crearea unei posiţiuni tari. In Egiptă, cabinetulă îşi va lua asupră’şî responsabilitatea pentru actele guvernului egiptănă şi va lăsa acolo trupe îndestu-litore, spre a apăra ţera în contra vre-unei învacjiunî a Mahdiului. Cabinetulă crede, că principele Bismarck va sprijni o astfelă de politică şi Francia nu va ridica nici
0	obiecţiune în casulă acesta.
Pe de altă parte .Journal de St. Petersbourg* es-primându-se în modă mulţămitoră despre politica internă şi esternă a lui Gladstone, cjice că singura imputare ce
1	s’ar pută face este, că elă a causată imperilismului multe jertfe cu privire la posesiunea colonială a Angliei. Rivalii Angliei dor eseu se câştige şi ei locu şi-şi menţină pretenţiunile lorii asupra părţiloră ce după părerea lorii li se cuvină. Lumea e destulă de mare pentru toţi. Salisbury să ia în moştenire posiţiuţile predecesorului său. Căile pe care are să apuce suntă de-? semnate clară de desvoltarea istorică naturală. Rusia din punctulă de vedere ală intereseloră sale şi politicei^ sale personale, priveşte în linisce venirea la putere a noului ministeră.
SOIRILE PILEI.
Ministrulă instrucţiunii a ordonată cu data de 12 Iuniu n., ca pentru acei învăţători poporali nemaghiarî, cari nu sciu seu pră puţină sciu limba maghiară, să se ţină ună cursă de limba maghiară de şăse săptămâni în vacanţele şcolare de veră din acestă ană, între altele şi în Cluşiu şi în Cristurulă săcuescă. La aceste cursuri suntă chemaţi acei învăţători, cari în sensulă art. de lege 18 din 1879, (§ 3: „Acei individ! cari se află deja în oficiu seu cari păşescă pe cariera învăţâtorâscâ şi cari au absol-vată cursulă învăţătorescă in timpulă dela 1872 pănă la încheerea anului 1881, respective cari voră absolva. seu cari au ocupată postă de înveţătoră în acestă timpă) suntă îndatoraţi a’şl însuşi cunoscinţa limbei maghiare. Celoră cari voră lua parte la cursă li se va da ună ajutoră din partea statului de 70 cr. pe di şi după putinţă şi locuinţă gratuită. Ce privesce admiterea la cursă, respectivii prin autorităţile loră confesionale să se anunţe la inspectorulă şcolară respectivă celă multă pănă la 10 Iuliu.
—0—
Episcopulă rom. cat. din Ardeală Franz Lonhart s’a făcută membru fondatoră ală reuniunei de maghia-risare din Cluşiu cu suma de 500 fl. Va să (j*c& şi »blagoveştenia« îi e asigurată.
—0—
Ni se scrie cu data 27 Iuniu n: „Vineri în 26 Iuniu s. n. pe comuna Hăghigă, comit. Ttrei Scaune, a fostă o ruptură de noră îngrozitdre, valea ce curge dela Nordă spre Sudă prin mijioculă satului a venită aşa de înfiorătâre, încâtă a distrusă totă ce i-a fostă în cale, şi adecăporţile, stoborăle (ulucile) gardurile, şi grădinile cu verdeţuri? cele mai mari pagube au avută d-nii: Nicolau Zacharia comerciantă, căruia o grădină bine cultivată după recerinţele timpului cu totulă i-a nimicit’o; comerciantulă Rasendorfer Albert, Goldstein Armen, Ari-stide Ion Stan, şi alţi mulţi. Mai multă a suferită biserica rom. gr. or., care se află în gura vălei, s’a umplută de apă, a desgrădit’o de stoboră; au suferită multă şi holdele de tomnă şi primăveră ce se află împrejurulă păraeloră, aşa încâtă potă cjice că paguba se urcă la 200 fl. v. a.“ — N. M.
—0—
Regele şi Regina României s’au întorsă dela Neu-wied în ţără, oprindu-se la Sinaia unde voră petrece vera.
—0—
,Kol. K6zl.« se bucură peste măsură, că contele Teleki se numesce ambasadoră în Bucurescî, care va întroduce în România »caracterulă unguresc', va pune stavilă »agitaţiunii», va nimici societăţile de felulă »Carpaţii“-loră, şi va disciplina pe ,,Românulă“, pe ,,Telegratulă“ şi pe „L’ndependance roumaine“ printr’o trăsură de con-deiu. F6ia cluşiană cjice, că oră n’ar pute Maghiarii să’n trebe, pentru ce Academia a premiată istoria lui Horia? „Dacă contele Teleki s’ar numi ambasadoră în Bucurescî, amă mai răsufla şi noi puţină'4, cjice foia maghiară. De br. Mayr nu e mulţumită, cu tote că s’a făcută membru ală reuniunii de maghiarisare. Ambasada a-ustro-ungară din Bucurescî pre are colore germană, avendă ca insignii vulturulă cu două capete. — Noi scimă însă că lacheii şi cocişulă br.-lui Mayr suntă îmbrăcaţi în Atila, împintenaţî şi împenaţî. Nu suntă mul-ţămiţî Maghiarii cu acăsta ?
—0—
(fiarele din Romania spună, că ministerulă se va modifica în curendă, şi anume se vorbesce despre trecerea d Iui I. Brătianu Ia răsboiu şi despre aducerea d lui Chiţu la interne.
Din Rodna vechiă primimă următorea scire cu data 22 Iuniu: »La oficiulă poştală reg. ung. din Rodna vechiă, corn. Năsăudă, s’a descoperită o defraudare de bani erarialî, în sumă de peste 1400 fl. v. a.; defraudan-tulă e însuşi postaşulă Pâlfy Gyula, carele abia are peste ună ană de când a venită la Rodna vechiă. De când esistă oficiulă poştală din Rodna vechiă nu s’a întâmplată aşa ceva pănă acum. Adevărată că acelă oficiu l’a purtată, aprâpe 30 ani, ună Română: Florian Domide, răposată în 1883. La concursulă deschisă atunci de direcţiunea poştală din Sibiu, au competată mai mulţi indivizi între cari trei din Rodna vechiă, ămenî cu stare bună şi garanţiă sigură de mai multe mii florini; dară toţi au fostă respinşi necondiţionată, şi postulă din cestiune s’a conferită lui Palfy Gyula, favoritulă fişpanului Br. Banffy, căruia i-a servită odinioră ca samtartău; aşa cjice e^-Dela descoperirea acestei defraudărî, şi renegaţii armeno-jidanî s’au muiată. Investigarea decurge.* — u. —
—0—
Eraţii Sturmer, comersanţî de marfă de luxă în Focşani, Moldova, au încetată cu plăţile. Pasivulă loră se cjice că e de 80 de mii lei şi dânşii oferă creditori-loră numai 25 la sută.
—0—
Biserica Sf. Haralambie din Giurgiu, România, a fostă spartă în săptămâna trecută noptea de nisce hoţi, cari au furată mai multe obiecte de argintă, precum cruci, potire ş. a. Parchetulă îi urmăresce.
—0—
Ploile torenţiale ce au căzută în România au făcută mari stricăciuni căiloră de comunieaţiune în mai multe părţi ale ţării
—0-
Stolurile de lăcuste apărute în Dobrogea au fostă atâtă de mari, încâtă la începutulă stîrpirei loră, se uci-deu pe cji câte 90—100 de baniţe (măsură ca de 2 ferdele.)
—0—
In noptea de 12—13 corentă a arsă fabrica de spirtă dela Drăcşanî, judeţulă Botoşani. Pagubele suntă forte mari.
Artă de violenţă a Iu Olahilorfi.
Sub acestu titlu publică „Ellenzâk“ urmă-t6rea scire sensaţională:
»Ni se scrie că în 18 Iuniu curentă ună detaşa-mentâ de trupe valahe (vrea să (j<că române) sub comanda unui oficeră superioră au năvălită asupra terito-rului aparţînătoră comunei Papolţa, numită munţii Brăs-cuiu mică şi mare, teritoriu situată la o bună distanţă de graniţă, şi au gonită cu puterea armată de acolo 400 de oi ale locuitorului din Breţcu cu numele Bencze şi ale lui Ştefană Şorbană din Covasna şi patru boi ai lui Bogyo losifă, susţinândă că acelă looă este teritoriu românescă; mai departe au legată şi au târîtă de acolo mai mulţi strugarî vesel de sîte.‘
La acostă scire observă f<5ia numită urmâ-t6rele:
,Ce cjice la tote aceste legaţiunea nostră din Bucurescî şi oficiulă de esterne din Viena? Ori dâră aceste autorităţi nu veghiază decâtă numai asupra neviolabili-tăţii teritoriului austriacă?
Deşiu, la 24 Iuniu 1885.
(Filiala cultur-egyletului şi Evreii. — Scola israelită din Deşiu. — Apelulfl pentru cultur-egylet şi opiniunea unei Românce. — Teatruld maghiaro din Deşiu. — Calea ferată Deşiu-Bistriţa şi economii români).
Pe aici de câte-va cjhe plouă. A încetată aşadară fierbinţela temperaturei şi deodată cu ea a mai scăzută cu câteva grade şi parocsismulă societăţii maghiare în lucrarea de maghiarisare. Se puse la cale Înfiinţarea unei filiale a cultur-egyletului din Cluşiu. Mare rolă joeă pe tărâmulă acesta ună jidană, carele fiindă patriotă bună (după conceptulă celă mai nou de patriotismă maghiară) îşi pote eserţâ meseria de »Winkel-Advocat«, fără a i-se cere diploma de doctorală sâu censura advocaţială. A-cesta adună pe toţi percinuaţii şi mai civilisaţii să spri-ginâscă cu ,â!jenurî* pe micii tirani, ca se primâscă apoi ca recompensă pentru semnele de patriotismă ceea ce caută jidanulă în tdte lucrările lui: ,bani«. Şi s’o spu-nemă dreptă, jidanii se sciu folosi de minune de slăbiciunile şoviniştiloră maghiar*. Ei învaţă limba maghiară, se boteză cu nume maghiare, se arată cu mâni cu pi-ciore cei mai buni sprijinitori ai ideei de stată maghiară şi-şî câştigă întru atâta încrederea şi iubirea fruntaşiloră naţiunei maghiare, încâtă aceştia pună în posturi cardinale funcţionari jidani, cari ca şi nisce protectori naturali ai celoră de-o rassă, la rândulă loră, împlu apoi ofi-ciele subalterne cu astuţii fii ai lui Israilă. Poporală odată urgisită de totă lumea, a ajunsă a fi ârăşî poporală celă alesă şi acesta cu deosebire în Ungaria, unde mâna alianţei israelite în frunte cu baronulă Rothschild ţine cumpăna creditului publică, şi prin cjiarele cele mai mari şi acreditate dirige opiniunea publică.
Pănă unde ajunge bunăvoinţa celoră dela putere faţă cu * bunii patrioţi* jidani se p6te vedâ de acolo, că le ridică scole frumose din materială solidă, le plătesefi învăţătorii cu câte 400—500 fl. şi le îmbracă copii de scălă mai sărmani cu vestminte şi îi provădă cu cărţi şi recvisite scolastice.
Aşa aici în Deşiu jidanii au o scolâ (Izraelita kbz-segi nepiskola) cu doi învăţători bine salariaţi. Scâla ca edificiu întrece pe multe scole proprie maghiare. Dar ce cjică? Scola civilă de fete nici nu are edificiulă său propriu, ci se pne în edificiu închiriată, pe când de comunitatea israelită s’a îngrijită comuna orăşenâscă şi a provăcjut’o cu o scălă, care pote servi ca esemplu.
Astfelă sciu sectarii lui Moise să esploateze situa-ţiunea. Astăzi ei suntă cei mai mar! Unguri, căci aşa le merge bine pungei loră. Mâne .... cum va suflâ vân-tu’ă. AstăcJI ei suntă primipilii ideei de stată maghiarii, căci tragă folosă din acăsta, căci suntă mai favoriţi şi mai pe dreptă judecaţi, decâtă naţiunile nemaghiare. Ba încă încrederea loră a ajunsă la aşa mare gradă, încâtă să te iai pe semă când vorbescl cu ei, căci îndată ce scapi o vorbă de glumă, te ameninţă că te voră dâ pe mâna fişpanului, a protectorului loră.
Cu ajutorulă perciunaţiloră aşadară se întemeiază aici o filială, care are să lucre pe t<5te terenele, după cum îmi mărturisi ună jidană mai filele aceste. Comi-tetulă se compune aşa, ca să fiă representate tote clasele. Activitatea pentru a realisâ acăstă filială o desvoltă mai multă după culise. Vre-o lucrare mai la lumină nu s’a făcută, decâtă că s’a adresată invitare şi multoră persâne de naţiune română şi încă din starea plugariloră, ca să participe la adunarea din 16 1. c. Acuşi ne aş-teplămă la o deputaţiune, care să ne vină la casă şi să ne câră sprijinulă materială. »Lasă-i să vină* — (Jise
0	demnă Româncă — »i voiu întrebă, că ce scopa ur-
măresce societatea loră, şi să-mi arate satutele. Şi decă îmi voră răspunde că scopuri de cultură urmărescâ atunci şi eu la rândulă meu le voiu arătă statutele „Aso-ciaţiunei transilvane* şi le voiu 4lce: £că şi acesta urmăresce scopă culturală. Şi veţi fi de ună acordă cu mine, când ca femeiă cu sâmţământă nobilă vă voiu descoperi, că prisosulă din averea mna trebue să-lă dau unei societăţi, care promovâză cultura poporului meu şi nu mă lasă nici mintea nici inima să-mî dau fileriulti unei societăţi, ală cărei scopă nu este curată culturalo. Ce aţi cjice ore Domniele V6stre, când eu şi cu alte femei Române aşă veni la casa D-V6stră şi v’amă cere ajutoră în scopulă Asociaţiunei române transilvane?!* Bravo femeiă Română, i-amă	şi mi-amă urmată
calea.
Ca ceva nou din vestitulă nostru Deşiu mai potă înşira în cronică, că s’a pusă fundamentulă teatrului maghiară şi lucrarea se urmâză cu multă diliginţă. De asemenea se lucreză la linia câlei ferate cătră Bistriţa cu mare activitate.
Şi fiindcă vorbescă de calea ferată să-mî descoperă şi D-vostră d-le Redactoră nedumerirea. Eu aşa ţineam pănă mai dăunăcjl, că statulă în schimbulă nenumârate-oră sarcini şi dări cu multe numiri, e datoră să asigu-lreze popoiaţiunei şi să-i apere proprietatea imobilă de încălcare şi decă cineva are poftă de a înstrăinâ proprietatea cuiva sâu îlâ vatămă în posesiunea averei, atunci să pârte grijă de despăgubirea proprietarului.
Pe aici se pare însă, că cetăţânulă are numai sarcini de purtată, eră binefacerile statului şi scutulO lui nu se sîmţescă. Se scie că calea ferată cătră Bistriţă se face de ună consorţiu pe acţiuni. Acestă consorţiu a încredinţat’o la doi întreprinejătorî, cari cu inginerii loră au începută lucrarea măsurândă şi tăindă crucişă şi cur-mecjişă locurile cele mai b ine şi mănose ale locuitoriloră din satele situate pe valea Someşului, Şielui şi a Bistriţei, fără insă de a întreba cineva pe proprietarii locuri-loră, cum voră da loculă, cu ce preţă jugărulă, cum socotimă cu mintea nostră că ar fi trebuită să se urmeze. Ba fiindcă calea ferată trece prin ţarini, s’a făcută daună în bucate, holde de grâu şi de cucuruzii. Pănă acuma însă n’a primită nimeni vre-o rebonificare a daunei suferite.
Dupâ-ee timpulă este critică şi bietulă economii nu pote face nici banii pentru acoperirea dărei, cum să mai porte elă procesă pentru plătirea pământului său şi a bucateloră călcate de lucrătorii călei ferate. Şi la acăsta
1	sfâtuesce ună domnă advocată ală călei someşane*)
Sărmană economă, talpa ţării, cum ai ajunsâ de batjocură, tu şi averea ta!	ConstantulU.
-----O---------
SOCIETATEA „TRANSILVANIA"
Acestă societate avândă vacantă ună stipendiu în sumă de una-mie-şese-sute lei anuală, cu începere dela 1 Octomvre 1885 înainte, se aduce Ia cunoscinţa dori-toriloră d’a-lă obţine, că se publică concursă pentru ocuparea lui.
*) Datoria nu numai a unuia, ci a tuturoră Românilor!! luminaţi din comitatului SolnocO-Dobâca este de-a sări în ajutorulfl bieţiloră economi neesperţl, cu sfatultt şi cu fapta.	Red.
Nr. 135.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Acestă stipendiu este destinata pentru studiulă me-dicinei Ia universitatea din Viena Suntii admişi la concurşi! numai tineri români din ţările de peste Carpaţl.
Doritorii d’a-lă ocupa vori! înainta cererile lor înscrişii, cătră »comitetulfi societăţii Transilvania, în Bucu-resci, strada Planteloră No. 24«, celă multă pănă la 1 Septemvre stiliî nou a. c., şi le voră însoţi de următâ-rele acte:
1.	Certificată de boteză; 2. Certificată că a terminată liceulă şi că a depusă bacalaureatulă (maturitatea);
3.	Certificată de paupertate; 4. Să ia îndatorirea a se conforma dorinţii esprimată prin art. 4 din statute, d’a ’şî aplica cunoscinţele în partea locului, şi în fine a 5-a SS ’şî ia îndatorirea ca în termenii prevă(juţl în programa facultăţii de medicină să ’şî facă neapărată esamenile. Neîndeplinirea acestei îndatoriri atrage dupe sine pierderea stipendiului.
Fotă concura atâtti studenţi începători câtă şi cei mai Înaintaţi în studiulă medicinei.
NB. Onor. redacţiunl ale (Jiareloră române, cu deosebire cele de peste Carpaţî, suntă rugate să binevoiăscă a reproduce presenta publicaţiune de concursă.
Preşedintele societăţi: Gener. G. Adrianu.
Secretară: D. Precvp.
-----o-------
0 convorbire cu representanţii presei ungurescl.
HuniădOra, 12 Iuniu 1885.
Cum e de a se interpeta dechiaraţiunea primului ministru ungurescă Tisza, dată în parlamentă la interpelarea de-putaţiloră naţionali, despre libertatea popâreloră nemaghiare din statulă maghiară, o spună agenţii săi politici, şi cine nu o cunosce pe deplină se pote convinge din1 casulă următoră:	j
De când s’au începută reparările la Castelulă lui j Ioan Corvină şi s’a construită o fabrică de feră în Hu-aiâdoră, suntemă forte desă onoraţi de cercetătorii stră-ial. Unii vină din interesă istorică, ca să vădă castelulă şi să admire şi a^î, pănă la ce gradă a fostă încă pe | acelă timpă desvoltată architectura; alţii ca să privâscă j in susă Ia coşercele de feră cari sb6ră pe sârmă peste j văl! adânci de 40—60 metri, ducândfi meterială pentru! fabrica de teră, care încă e adjustată bine cu turbine după sistemulă celă mai nou, încâtă pe terenulă sciin-ţei au ce scruta şi admira şi unii şi alţii. Dâr între acei mulţi cercetători, vină şi unii fanatici cu idea de stată maghiară în proţapă, cari nu vădă în jurulă Huniădorei alta, decâtă lemne şi petrii maghiare.
Astfelă pe 4>«a de 29 Maiu a. c., fiindă invitaţi representanţii presei din Budapesta, după jcum se vor-besce, din partea consilierului ministerială, care a con-^ dusă lucrările la fabrică, ca să ’şl dea presa verdictulă i asupra opului său, au şi sosită în aceiaşi <}i la 10 6re| cu unG trenă separată ună numără de vr’o 30—35 in- j diviijl; din Deva au fostă însoţiţi de inspectorulă reg. de ; scâle Rethi şi de unii profesori de acolo, la Huniădâra i-a aşteptată inteliginţa invitată de primarulă din locă. După sosire, d-lă consilieră i-a întâmpinată cu o vorbire scurtă, de unde, după programa stalorită, au incepută avisita fabrica, castelulă etc.
Curiositatea m’a dusă şi pe mine ca să vădă pe representanţii presei din Pesta, şi alăturându-mă la conductă, fisionomiile străiniloră au escitată o impresiune curiâsă Itrnine, şi după o scurtă cercetare am afllată, că cu puţină escepţiune mai toţi erau »nâoşî maghiari», deşi Uri perciuni. Atunci am meditată puţină şi am : facă presă maghiară, pe a cui mâni ai ajunsă să te dirigeze 1
Dâr ce să vetjî, pe drumulă ce duce la castelă, doi ittinl luase între sine pe ună Română cu care începuse nă discursă cam înfocată. Apropiându-mă de ei, am Mijită pre unulă (Jicendă: — Domnulă meu, pentru ce tot 11 agitâză Românii contra Unguriloră ? căruia răspun-MuiRomânulă ^ise:—Se vede că d-v6străîn Pesta sun-l»(l intr’ună modă tare sinistru informaţi despre popo-nia română. Poporulă română nu agitâză contra ni-mUrui, ci ’şi caută de afacerile şi greutăţile sale ne mai suportabile, dâr denunţianţii nu ’i dau pace, pentru că denunţările sub sistemulă actuală au ajunsă la ordinea jilei, aşa încâtă la noi în Ardeală cine nu scie arăta TO-ună agitatoră română ori sasă, nu pote trece de patriota bună şi fără de acea măiestriă, numai cu greu pote ajunge la vre ună osă de roşă. Pentru aceea d-vos-rt cei din Pesta, cari nu ne cunâseeţl împrejurările în are trâimă noi, credeţi tole secăturile câte vă vină la nehî, dâr ca cjiarişti cari formaţi opiniunea publică în |tt, ar trebui să nu vă basaţl numai pe denunţări mole ci şi pe fapte, şi dâcă în faptă nu puteţi dovedi ijitllr!, atunci cu nedreptă timbraţi poporulă română de ftitorâ. — Ajunge că Românii (olâhii) nu vrâu să re-®6scă supremaţia maghiară, replică nâoşulă Ungură.—O wrooscG, însă numai pe lângă egala îndreptăţire, fu răs-ţansulă. — De egală îndreptăţire nu mai pote fi vorbă, iar trebui să recunâscă că numai prin supremaţia
maghiară se pote întări statulă dela care şi Românii ar putea trage mari folâse (vedemă foîdsele).
Ală doilea: am înţelesă pe drumă venindă, că în Răcăşdia (Râhosd), comună pură săcuiâscă, locuitorii calvini întru atâta s’au rornânisată (anvira elolâhosattak), încâtă mai numai scie nimenea unguresce, de asemenea în Pestişă şi în Christură.
—	Colonii de Săcui nu a adusă nimeni în ţinu-tulă acesta şi reformaţii despre cari vorbesc! d- ta nu au fostă niciodată maghiari, ci mai toţi Români, şi numai pe timpulă reformaţiei au trecută la calvinismă, cu deosebire în comuna Racaşdia, care adî e aprope totă calvină; la anulă 1630 au avută Românii ună preotă locală cu numele »Popa Moise,» ceea ce-ţî potă documenta cu documentă autentică. Dela acelă timpă, nu sciu, pote voră sci alţii mai bine, mai avut-au Românii acolo preotă locală ori ba.
La acestea replică străinulă : — Nu credă că marele patriotă maghiară Ioană Huniadi să nu fi adusă în părţile acestea Săcui. — Ioană Huniadi a fostă Română, şi n’a putută prevedâ fanatisinulă de a<Jî, şi p<5te că nici n’a avută lipsă de Săcui, căci s’a servită destulă de bine şi numai cu Românii săi. — Cum poţi (Jice D-ta, că Ioană Huniadi a fostă Română şi nu Ungură? — Eu nu o (Jică dela mine, numai susţină părerea tuturoră istoriciloră inparţialî. Apoi ce e mai multă, că şi poporulă din jurulă acesta încă scie din tradiţiune, că pe Tata lui Ionă Huniadi l’a chemată »Voicu,« âr mamă-sa a fostă fata Cantorelui română din Telugă, o comună în apropierea Huniădârei.
—	Dar ce cugeţî Domnule, sucede-ne-va maghiari sarea — După părerea mea nici odată! — De ce? — Pentru că decă nu v’a succesă înainte cu 100 de ani, când idea de naţionalitate nu era aşa desvoltată, acuma cu atâta mai puţină va succede, când şi în celă mai din urmă o-pincară e desvoltată. — Şi cine a desvoltat’o în poporă în aşa gradă mare? Idea de stată maghiară, şi-o va desvolta o cu timpulă şi mai tare »Kultur egyletulă din Cluşiu», pentrucă acţiunea produce reacţiune.
—	Mi-ar plăcea se sciu, pentru ce nu vreauRomânii să se maghiariseze ?—Pentru că fiesce care doresce să rămână şi să m6ră ca ceea ce! — Totr.şî d. Rethinspectorulă de şcole a făcută mari progrese pe aici, după cum se-afirmă? — Progresele nu-mi suntă cunoscute, dâr şcoli a înfiinţata destule, apoi e uşoră a infinţa şcoli când ai visteria statului la mână. — Sperămă că Românii nu voră fi aşa dîrjî ca Croaţii! — Eu nu potă q|ice că Croaţii să dîrjî, der naţiunea, care nu dă semne de viaţă, trebue să piară.
După acestea, celă dinteiu domnă care se tjice că ar fi redactoră, nesimţîndu-se tocmai bine din cele autjite a începută a vorbi mai francă (jicândă: »Eu, dâcă aşă fi ministru, aşă maghiarisa pe nemaghiari cu forţa, ,sic volo sic jubeo»; pănă acum am cercată totă numai cu buna şi nu ne-a succesă, de acum înainte însă vom maghiarisa cu forţa.» După aceste s’au despărţită unii de alţii.
Uniădorânulti.
-----o-------
DIVERSE.
Torturi jidovesci. — Cetimă în »Naţiunea:» Se totă plângă jidanii noştri de maltratări ce ar fi suferindă din partea Româniloră; ţipetele ce ei scotă asurtjescă urechile tuturoră, şi lumea înspăimântată, se întrebă cu îngrijire dacă nu cumva România ar fi devenita ună locă de supliciu pentru nâmurile de altă limbă şi de altă re-ligiă. De multe ori amă cerută autorităţiloră ca, do-vedindu-se de adevărate acele denunţări, făptuitorii să fie pedepsiţi cu totă asprimea, căci nu înţelegemă ca necreştinii să fie maltrataţi, fără ca maltratorii să fie loviţi de lege. Cu aceeaşi stăruinţă însă ceremă ca şi necreştinii, când comită ei asemenea torturi, să fie pedepsiţi. Şi torturile ce le relatâză ună corespondentă din Botoşani ală unui confrate suntă îngrozitâre. Iacă, în ade-vără, ce citimă în acea corespondenţă: ,La 13 Mai, ere dinciosulă arendaşului moşiei RoşeanI, Haimă Costiner, anume Leizer Şafler, a săvârşită o crimă care te înspăimântă prin sâlbătăcimea ei. Femeia Maria, soţia lui Ni-colae Pintili, din RoşeanI, păştea vitele pe imaşă, lângă hambarele boerescî. Omenii din sătulă RoşeanI se în-voiseră cu arendaşulă ca să-şî pască vitele acolo; acâstă lemeiă păştea vitele după învoiala ce făcuse bărbatulă său cu arendaşulă. Şafler, când a vă<Jut-o păscândă vitele acolo, nu şi-a dată ostenâla de a vedea dacă este din cei învoiţi şi, împreună cu soţia sa şi doi servitor^ a prins’o, a trântit’o josă şi după ce a bătut-o în modulă celă mai barbară, călcându o cu piciârele, a trântit-o de pără într’ună hambară şi spre a-şî corona opera a desbrăcat-o de haine şi a uns-o cu păcură pe corpă şi pe faţă. Isprăvindă acâsta, a scos’o afară şi a aprinsă ună chibrită ca sâ-i dea focă, care însă s’a stinsă de vântă. Noroculă femeiei a fostă, că criminalulă nu pre-vătjuse să ia mai multe chibrituri cu elfi, şi astfelă fe-
meea, scăpândă din mânile loră, fugi în sată, unde consătenii săi văcjendu-o în aceea stare s’au speriată înainte de a-i veni în ajutoră. Autorităţile imediată au şi începută urmărirea. Femeea este greu bolnavă. — Visum et repertum ală medicului o declară incapabilă a mai putea munci din causa unei băle mentale ce a căpătată din tortură şi spaimă. Criminalulă a dispărută; afacerea se află la parchetă.»
* *
*
Cum devine cineva avuta. — D. Peter Cooper din Newyork, care nu de multă şi-a serbată a 90-a aniversară a naşterei sale, de bucuriă a trimisă directo-riloră institutului Cooper, fondată de densu, 100,000 dolari spre a putea acoperi cheltuielile necesare pentru mărirea departamentului de arte şi şcinţe. D. Cooper a dată pănă acum 2,100,000 dolari sâu 10,500,000 franci pentru scopuri de educaţiune, aparate, bibliotecă, etc. La 4>ua aniversară a naşterei acestui bărbatfi rară, au fostă festivităţi mari atâtă în institutulă Cooper, câtă şi în locuinţa jubilarului. La întrebarea, cum a ajunsă aşa bogată, bâtrânulă (Jise: ,Mai ânteiu am învăţată trei meserii, fabricarea de bere, construirea de trăsuri şi maşine. Când am trecută de 21 ani câştigamfi pe <Ji ună dolară 50 centime şi eram 'în stare a pune ceva la o parte. In timpă de trei ani amă lucrată la forfecî; mai târziu mi-am cumpărată patenta şi am fabricată fârfecl pe socojâla mea; acâsta a fostă înainte de răs-boiulă din 1812. Atunci mi-am mărită atelierulă şi mi-am propusă a nu face nici odată datorii şi nu’ml potă aduce aminte, să nu fi fostă în stare vreodată de a’mî îndeplini ^angajamentele. Nu cheltuiam nici odată bani înainte de a’i fi agonisită. N’am scontată nici odată poliţe. La mine era regulă de a plăti îndată şi nu credă să fi venită la mine cineva pentru bani, fără să’lă fi achitată imediată. Cată să mai adaugă, că fiecare
dolară l’am agonisită prin muncă şi nu prin speculaţia.“
* *
*
O bună păcăMlă. — Princesa Paulina Metter-nich, fiind la o serată într’ună salonă din Viena, perdu cjilele trecute unulă din dinţii săi falşi. Cum gentila prin-cesă e fdrte francă, dânsa nu ţinu lucrulă secretă. Dintele fă căutata peste totă, t6te mobilele fură mişcate din locu'ă loră, covorele fură scuturate. Totulă însă în zadar. Câte-va tjile după aceea, princesa primi ună pachetfi cu o scrisâre fdrte amabilă, în care i se spunea că i se trimite dintele pierdută. Pachetulă conţinea, în adevără, ună dinte, dar ună dinte... de bou. Cu tâte că scrisârea era anonimă, princesa recunoscu de unde venia şi scrise expeditorului răspunsulă următoră: »Şciamfi că aveţi pentru mine multă amiciţiă, dar nu credeamă niciodată că veţi ajunge cu devotamentulfi pentru mine pănă a vă scdte ună dinte pentru a mi’lă trimite.» Vă puteţi închipui mutra ce a făcută anonimulă expeditoră.
* *
*
Greutatea d-lui de BismarcJc. — D. de Bismark a luată obiceiulă d’a se cântări în fiecare ană, în mo-mentulă când îşi începe cura la Kissingen. fîcă resulta-tele acestei statistici: în 1874, 207 livre; în 1876, *219; în 1877, 230; în 1878, 243; în 1879, 247; în 1880, 287; în 1881, 232; în 1882, 202; în 1883, 205.
-----o------
BIBLIOGRAFIA.
Convorbiri literare, apare la l-iu a fiecărei luni sub direcţiunea lui lacob Negruzzi. Sumarulfi Nrului 3 apăruta la 1 Iuniu 1885: N. Gane: »Ura din copilă-riă» (nuvelă). — V. Alexandri: »0vidiu‘, piesă în 4 acte (act. 3-lea). — D. One iul: »Dare de sâmă critică» despre >Teoria lui Roesler, Studii asupra stăruinţii Româniloră în Dacia Traiană, de A. D. Xenopol*, (urmare). — Giru O econom: »Petre Carabete* (poesiă). — M. Pompiliu: ,Ultimulă Dor* (poesiă). — Serbarea şcolară dela Iaşi. — Victor Hugo. — Corespondenţă. — Bibliografii. — Direcţia: Strada Romană, 25. Editura şi Administraţia stabilimentului grafică S o c e c ă şi T e c 1 u. Bucuresci, Strada Berzii 96.
Vasile Alexandri: Opere complete (voi. IX).
Poesii (voi. III). Legende nouă. — Ostaşii noştri. Editura librăriei Socecă şi Comp. Bucuresci, Calea Victoriei 7, 1880. Preţulă volumului III Poesii 4 lei.
George Marianii : DupăDespărţeniă, piesă in trei acte. Editura Librăriei Socecă şi Comp. Bucuresci, Calea Victoriei 7, 1884. Preţulă 2 lei 50 bani.
AtlasU negru fi albă de mătase (de totă din mătase) 75 cr.: metrulă pănă la 9 fl. 90 cr. (în câte 18 dif. calităţi) trămite pentru câte o roche, sâu cu bucata fără taxa vamală la casele muşteriiloră depositulă fabricei de mătase a lui G. Henneberg (liferantă ală curţii regale) în Zurich. Mostre se trămită imediată Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr.
Editoră: lacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 135.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
O uraniu la bursa de Viena
din 27 Iuniu st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 ... 89 20 Rentă de hârtiă 5% . . 92.75 Imprumutulă căilord ferate
ungare................148 10
Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostO ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.20 Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 123 50 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 108.75 Bonuri rurale ungare . . 102 50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................101 50 I
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 j Bonuri rurale transilvane 101.30 j
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vină ung............... 98 25
Imprumutuld cu premiu
ung....................117.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.50 Renta de hărtiă austriacă 82.50 Renta de arg. austr. . .	83.15
Renta de aurd austr. . . 10810 Losurile din 1860	. . . 139 —
Acţiunile băucel austro-
ungare................. 858 —
Act. băncel de credită ung. 285 50 Act. băncel de credită austr. 286.60 Argintulă —. — GalbinI împărătesei .....	5.87
I Napoleon-d’orI..........9.85 V2
| Mărci 100 împ. germ. . . 61.— j Londra 10 Livres sterlinge 124.20
Bursa de BucurescI.
Cota oficială dela 15 Iuniu st. v. 1885.
	Cump.	vând.
Renta română (5°0). . . .	89	89
Renta rom. amort. (5°/0) . .	93	93>/âir
» convert. (6%) . .	89	90
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	30	32
Credit fonc. rural (7%) . .	104%	104%
» „ „ (5%) • •	87^4	88%
» » urban (7 %j . .	101%	102%
. (6%) . .	94	95
» » » (5°/o) • •	86	87
Banca naţională a României	1260	1280
Ac. de asig. Dacia-Rom.	291	295
« » » Naţională	235	238
Aură		9.50.;%	10.B0„/
Bancnote austriace contra aură	2.02	2.04
Cursuiu pieţei Braşovu
din 29 Iuniu st. v. 1885.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.94 Vând. 8.95
Argint românesc................... »	8.80	»	8.85
Napoleon-d’or!..................... »	9.85	»	9.87
Lire turcesc!...................... »	11.10	»	11.15
Imperiali.......................... »	10.10	»	10.15
Galbeni............................ »	5.80	»	5.84
Scrisurile fonc.	»Albina* . .	»	100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!..................... »	124.50	,	125.50
Discontulii	»	... 7—10 % pe anii.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potft cumpăra în tutungeria lui I. Gross.
Anunţăm!! acelortt onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo, că avemtt încă în reservă numeri dela începutul!! anului 1885 prin urmare pottt s<5 aibă colecţiunea completă.
Administratiunea „Gazetei Transilvaniei.
L, .
ROMANO ISTORICO
de Theochar Alexi.
Apare în broşuri k 20 cruceri, 50 bani una cu ilustraţiuni originale.
Romanulă va fi compleţii cu 34 broşuri.
Ori ce librarii, colportoră, legătoră de cărţi etc. este gata a procura aceste broşuri franco, duse la casele onor. cetitoră.
Acostă scriere este unică în t<5tă literatura română, căci în ădevâră nu posedămă nici ună romanu originală coprinijOndă peste 1000 de pagini din care, nici una nu este lipsită de interesă pentru ori ce cetitoră.
O variaţiune bogată, precum nu oferă nici unulă din romanele traduse, apoi interesulă ce
ni să excită pentru faptele istorice, preface lectura acestui romană în o adevărată plăcere, în ună bogată isvoră nu numai de distracţiune ci şi de instrucţiune.	*
Textulă romanului este însoţită de ilustraţiuni, care şi aceste sunt originale, compuse de ună artistă anume pentru acestă scriere. Ea cuprinde istoria României, începândă cu fanariotulă Caragea, trecândă la revoluţiunea eterii grecesci şi a lui Tudoră Vladimirescu, a cărui viâţă, fapte şi morte tragică sunt cu de amânuntulă descrise, atinge revoluţiunea dela 1848, tractâză pe largă Domnia lui Cuza, dândă ună tablou amenunţită despre acea epocă şi încheia cu alegerea lui Ca-rolă de Holienzollern.
Firulă, pe care să înşiră aceste tablouri istorice, să compune din ună sujetă sensaţională în t6tă puterea cuvântului. — Ună tată, pertjândă zestrea fiicei sale, într’o scenă, unde acâsta o reclamă dela elă, îşi ese din fire şi o lovesce de
mdrte. Pentru a scăpa de pedâpsa legii, o tâ-reşce în grădină, unde îi taie capul ă, îngropân-du-lă, pentru a face să crâ<Jă lumea, că cada-vrulă fără capă, este ală altei persdne. Cu t6te astea să vede silită a mărturisi faptulă şi este condamnată la muncă silnică. După câtva timpii să descoperă că ... . dar cine voiesce a sci ce se descoperă, citâscă romanulă, unde va găsi cu ce să-şi aţîţe, ş’apoi cu ce să-şi astâmpere curiositatea.
Cine-şl procură intregulu opu de-a-dreptulU dela tipografia editore plătindu-lu de-o dată înainte, st va profita de economisirea portului adică va am să trimetă numai câte 15 cruceri de broşură sk pentru 34 broşuri 5 fiorini.
Tipografia Aleşi.
BKAŞOVt.
T6te administraţiunile <fiare’oră românesci sunifl rugite a ne face ofertă pentru publicarea acestui anunţa,
Mersul!! trenurilor!!
pe linia Predealta şi pe linia Tebişă-Aradă^Badtipesta a c&lei ferate orientale de statft reg. ung.
Predealu-Budapesta
BucurescI Predealu
Timişă Braşovă
Feldiâra Apatia Agostonfalv-i HomorodU Haşfaleu
Sigliişora ElisabetopolQ Mediaşfl Copsa mică Micăsasa Blaştu CrăciunelG Teiuşfi Aiudă Vinţulu de susîi Uiora Cucerdea Ghirisă Apahida
Cluşiu
Nedeşdu Ghirhău Aghirişft Stana Huiedir.fl Giucia Bucia Bratca Rev
Mezd-Telegd Fugyi-Yâsârhely Yârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Viena
Trenii	Trenă	Trenă	Trenă	
de ersdne	accelerat	omnibus	omnibus	
—	5-00	7.45	—	Viena
—	9 45	12.50	—	Budapesta
—	9.47	1.09	—	Szolnok
—	10.11	1.40	—	P. Ladâny
		10.44	2.27			Oradea mare
6.22	10.51	2.55			Vârad-Velencze
7.01	11.18	3.38			Fugyi-Vâsârhely
7.33	11.36	4.17	—	Mezo-Telegd
8.01	11.51	4.47			Râv
8.45	12.23	5.42	—	Bratca Bucia
Î0.1O	1.19	7.37	—	
10.29	1.30	80			Giucia
10.39	1.37	8.21	—	Huiedin
11.19	2.05	9 0)	—	Stana
11.54	2.25	9.4?			Aghiriş
12.12	2.36	10.02	—	Ghirbău Nedeşdu Cluşia |
12.56	—	6.20	—	
1.30 1.45	3.13	6.59 7.<5	—	
2.11	3.40	7.43	—	Apahida
2.55	4.01	8.29	—	Ghiriş „ \ ( Cucerdea ^
3.17	—	8.55	—	
3.24	—	9.04	—	
3.31	4.24	9 12	—	Hidra
4.09	4.49	10 23	—	Vinţulă de susă
5.36	—	12.32	—	Âiudă
5.56	5 58	12.59	—	Teinşă
6.08	6.08	—	8.00	Grăciunelă
6.29	—	—	8.34	Blaşii
6.45	—	—	8.59	Micăsasa
7.00	—	—	9.34	Copşa mică
7.26	—	—	10.16	Mediaşâ
7.48	7.14	—	11.04	Sîisabetopole
8.28	7.43	—	12 17	Sigişdr&
8.47	—	—	12.47	Haşfaleu
9.06			—	1.21.	Homorod
9.26	8 22	—	2.05'	Agostonfalva
10 01	8.48	—	3.08	Apatia
10.20	_	—	3.39	Feldiora
10.30 10.37	9.13	—	3.55 4.0 î	Braşovă j;
10.51	9.18	10.37	—	TimişO
12.37	10.31	12 5 â	. __	(
2 58	12.07	4.45	8.22	Predealu ^
6 0J	2.10	10.05	10.30	BucurescI
6.35	2.45	10 50	—	
3.00|	8 0 ij	6.05		
Budapesta—Prcdeală
Nota: Orele de nopte suntfi cele dintre liniile gr6se.
Trenă omnibus	Trenă accelerat	Trenă omnlbrn	Trenă de persăne	Trenă omnibns
—	7.r	—	1	—
6.47	1.46	3.16	6.20	8.0 )
10,37	3.4	7.28	9.11	11.41»
1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
5.33	6.41	—	1.28	—
—	—	9.45	2.00	—
—	—	9.59	2.11	—
—	7.14	iO.i 8	2.31	—
—	7.42	11.36	3.18	—
—	—	12.1(	3.41	—
—	—	12.45	4.01	—
—	8.31	1.31	4.26	—
—	9.01	2.56	5.08	—
—,	—	3.29	5.27	—
—	—	4.0	5.50	—
—	—	4.18	6.02	—
—,	—	4.3 o	6,24	—
—	10 01	5.05	6.43	—
12 05	10.16	—	7 03	—
12 31	—	—	7.26	—
2.16	11.24	—	8.51	—
3.12	11.43	—	9.31	—
3.32	11.45	—	9.43	—
3.41	—	—	9.51	—
3.59	—	—	9.1.8	—
4.25	12.08	—	-10.24	—
4.50	12.22	—	10.44	—
5.41	—	—	11.28	—
6.0?	12 57	—	11.44	—
6.40	—	—	12.18	—
7.00	1.27	—	1236	—
V —	1.45	—	1.22	6.01
—	2.06		1.56	6.40
—	2.31	—	2.34	7.20
—	2.50	—	3.02	8.01
—	3.48	—	4.41	10.05
—	4.19	—	5 30	11.02
—	4.F4	—	6.03	11.3'
—	4.53	—	6.35	12.14
—	5.2C.	—	7.14	1.09
—	53	—			1.50
—	6.07	—	—	2.48
—	6 32	—	—	3.23
—	7.30	—	—	4.56
	11.35			9.4»
Tipografia ALEXI, Braşovă.
Teiuşâ-Aradâ-B u dapesta
Budapesta- Aradft-TeiiişA.
	Trenă omnibus	Trenă omnibng	Trenă de persdne		Trenă de persdne	Trenă accelerată	Treni omnibv
Teiuşft	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Âlba-Iulia	11.46	—	4.2?	Budapesta	8.UO	1.45	8.1 (J
Vinţulă de josă	12 20	—	4.53	Szolnok |	11 02	3.44	"TT1
Şibotă	12.52	—	5.19		11.12	4.02	1200
Orâştia	1.19	—	5.41	Aradft	3.37	7 53	“T5î
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	-	b 19
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4 38	—	6.46|
Branicica	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
Ilia	3.36	—	7-29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3 50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	R.12	Berzova	5.57	—	8.10,
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.5i
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.2ffl
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	10.23	Ilia	8.01	—	10. In
Paulişă	7.12	6.30	1R.37	Branieîca	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8 47	—	11.05»
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Aradft	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.24
Szolnok j	2.39	12.00	4 51	Şibotă	1043	—	12.51
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.23
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-Tulia	11.19	—	ud
Viena	- 1	8.00	6.05 I	Teiuşft	12 05	—	2.d
Arad ft-Tiiuişftr a			
	Trenă	Trenă de	Trenă de
	omnibus	persdne	persone
Aradft	6.00	12 55	8.25
Aradulă nou	8,25	1.21	8.36
Nămeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54
Viaga	7.19	2 18	9.13
Orozifaiva	7.38	2.36	9 25
Merczifalva	7.56	2.58	9 36
Timîşftra	8.42	3.40	10.06
Tiuiişftra-Aradft			
	Trenă de	Trenă de	Trenă
	persdne	persone	omnibus
Timişftra	6.07	12.25	1 5.00
Merczifalva	6.40	1.16	5.50
Orczifalva	6.51	1.34	6.07
Vinga	7.08	2.04	6.32
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53
Araduiă nou	7 40	2 54	7.24
Aradft	7 51	310	7.40
Himeria (Piski) Petroşenl
Simeria
Strei u
Haţegă
Pui
Crivadia
Baniţa
P etrosenl
Trenă de persone
6	33
7	05 7 53 8.16 9.33
10.11
10.43
TresS
omnibnn
11.50
12.27
1.19
2.10
2.57
3.35
4.04
Trcnfl
omnibu
2.23j
3.00
3.49
4,4j
5.28
HJ
m
Petroşeul—Simeria (Piski)
Petroşenl
Baniţa
Grivadia
Pui
Haţegă
Streiu
flimerfa