1
REDACŢIUBTEA ŞI ADMLMSTRAi lî'SEA s
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe und and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. România şi străinătate:
Pe and 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU XLVIII.
SE PBENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUBILE:
O seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orl8orT nefranoate nu «o prlmesou. — Manuscripte nu se retrâmltQ.
m 134.
Duminecă, 16 (28) Iunie
1885.
Nou abonamentu
Ia
„Graseta Transilvaniei."
Cu I luiiu st. v. 1885 se începe tmft nou abonamentla care învităm pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţuiţi abonamentului:
y
Pentru Aiistro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl.
,, ş6se tt 6 ,,
„ unu anu 12 „
Pentru România şi strâin&tate:
pe trei luni 10 franci n ?ese »	20	»»
„ unu anu 40	„
NB. Preţurile acestea le-amM ficsatîi spre a uşura abonanţilorU noştri din România plata abo-mmentului, fără a mai socoti agiulit.
Ragămă pe domnii ăbonenţi, ca sâ binevoiască a-şî rcinai de cu vreme abonamentulca să nu se întrerupă espediţiunea (fiarulm.
Domnii ce se voră abonâ din nou sS bine-voăscă a arăta şi posta ultimă.
Administraţinea „Gazetei Transilvaniei. '
Braşovfi, 15 (27) Iunie 1885.
Unii dintre acei bărbaţi ai noştri, cari mai multu său mai puţinii suntă responsabili pentru atitudinea poporului românii în lupta sa cu a-supritorii, se făcu a fi fdrte surprinşi de săriturile nebune ale şovinismului ungurescu şi dau din capii ca şi când ar voi să (Jica: la aŞa ceva nu ne-amii aşteptată.
Credii ei bre că prin mărturisirea că au toată surprinşi în modă neaşteptată de evene-minte voră fi mântuiţi de t6tă responsabilitatea ? Credii ei că istoria nu-i va judecă, că n’au luată de cu vreme măsuri energice în potriva fortunei ameninţătdre, că au lucrată fără chibzuială seu, mai bine (Jisfb au	în neactivitate fără
grijii de viitoră ?
Rău se înşâlă dâcă credă astfelă. Potopulă maghiarisărei n’a venită deodată, ci numai cu incetulă şi cei ce nu s’au sciută înarmâ în contra lui voră avă se răspundă înaintea naţiu-I nei pentru negligenţa loră.
I Nimică nu-i p6te scusâ. Presa ndstră a dată I semnalulu la timpă vă<jendă cum se apropiâ totă I mai tare pericululă şi înşişi adversarii noştri îlă I prevesteau prin ameninţările lui continue.
I Nu voimă să mergemă mai departe, decâtă I până la 1879 în care ană s’a începută prigo-I nirea naţionalităţii nbstre în stilă mare. Organulă I nostru a apreţiată în Februariu 1879 situatiunea I cu cuvintele următbre:
I „Fiecare din noi sârnte prea bine că sco-I pulă statului nu p6te fi numai întărirea unui I singură elementă pe contulă celorlalte, de altă I parte scimu cu toţii prea bine şi ne putemă con-I vinge în fiecare momentă că partidele maghiare I fără deosebire promovăză esclusivă numai inte-Iresele îassei loră maghiare şi consideră statulă I numai şi numai ca urm mijlocă spre ajungerea I scopului loră comună, care este înflorirea şi în-I tărirea naţiunei maghiare precum şi înmulţirea lei prin asimilarea celorlalte elemente.
I Porniodă din acestă principiu ală fericirei lesclusive a rassei loră şi făcândă din elă prin I aceea că au potestatea statului în mână ună ■principiu de stată, Maghiarii ipso făcto devină (cei mai mari contrari ai oricărei nisuinţe, fie ea (ori câtă de îndreptăţită în realitate, îndată ce
aeâstă nisuinţă vine în confllictă cu principiulă loră absolutistică de rassă.
Investiţi cu ocestâ putere absolută Maghiarii voră abusâ cu atâtă mai multă de ea faţă cu naiionalităţile nemaghif.re cu câtă acestă abusă de putere trece înaintea loră de ună merită pentru naţiunea maghiară de-o promovare a scopului statului în înţelesulă ce îlă dau ei.
Corpurile legiuitdre maghiare, pe lângă a-ceea că au stabilită principiulă superiorităţii absolute a rassei maghiare, s’au văzută necesitate la 1868 a recunbsce totuşi în câtva esistenţa ele-menteloră nemaghiare în ţâră, aducândă o lege anumită pentru naţionalităţi. S’a (Jisă de atunci, că aeâstă lege va fi ilusoriâ, că printr’însa nu nu se va putâ scuti individualitatea naţională a popâreloră nemaghiare, care nu e recunoscută în acea lege; s’a (jlsă că legea de naţionalitate putea să aibă numai scopulă d’a uşurâ încâtva administraţiunea, că şi acestă scopă va deveni ilusoriu, fiindcă administraţiunea se află în mâ-nile Maghiariloră, cari după convingerea loră asupra scopului statului, şi-au dată cele mai mari silinţe a o monopolisâ în favorulă rassei maghiare, ceea ce le-a şi succesă.
Să nu ne mi ramă dâr, dâeă Maghiarii ne voră disputa chiar şi acele fârte neînsemnate drepturi, de cari ne mai putemă folosi în intere-sulă naţionalităţii nâstre pe basa legiloră unguresc! esistente.u
In faţa acestei situaţiuni organulă nostru a apelată de repeţite-ori la toţi factorii noştri naţionali, ca să nu întârzie a-şi face datoria luândă măsuri de apărare.
Cum au răspunsă bărbaţii luminaţi ai naţiunei nâstre la acestă apelă? Ce şi cum au lucrată ei, de atunci şi pănă a(}i ?
-----o-------
Tisza în Oradea-mare
Telegrama de eri dela Oradea-mare ne-a comunicată, că ministrulă Tisza a fostă primită la 25 Iuniu n. cu ovaţiuni de cătră poporaţiunea de acolo. Acfi suntemă în posiţiune a da ceti-toriloră noştri şi esenţa discursuriloră ce s’au ţinută acolo între pahare la banchetă.
Ca să văcjăpubliculă, cum „neaoşii Maghiariw se terăscă la piciârele ministrului, reproducemă aci numai o frasă din toastulă lui Ludwig Mar-kus, ridicată pentru „primulă consilieră ală regelui, capulă guvernului Ungariei, înţeleptulă conducătoră ală patriei şi tala comitatului Bihoră.u Etă linguşitârea frasă a „maghiarului‘£ Markus: ,,In măsura, în care încărunţesce capulă lui Co-loman Tisza, învertfeşee câte o frundă în laurii neperitori ai meriteloră sale.u
Tisza, încântată de atâta linguşire şi luândă de hani buni vorbele lui Markus, se ridică ca ună Jupiter şi rosti urmâtorulă toastă:
»E ună adevără vechiu şi aşa va rămâne pentru veciă — ba chiar am cetită astăzi într’ună ^iară — că omulă trebue se facă politică bună cu minte rece, inima însă trebue să simţă ferbinte. Eu n’am venită a(jî aci cu intenţiunea ca să facă politică cu minte rece, — der inima mea e caldă de câte ori viu la Oradea-mare. Mă provocă la simţămentulă ferbinte ală inimei nu pentru că mintea rece, care regulăză simţămintele, n’ar putea aproba aceea pentru ce ridică paharulă meu, ci fiindcă eu aci, în oraşulă părinţiloră mei, mă potă provoca şi Ia inima mea. Permiteţi-mi, după aceste premise, să ridică în scurtă cu puţine cuvinte — sămţămăntulă n’are lipsă de ună lungă discursă — paharulă meu pentru oraşulă Oradea-mare şi adaugă — căci amândouă mergă mână ’n mână — pentru comitatulă Bihoră. Acestă oraşă şi acestă comitată, care totdeuna au fostă ungu-resci şi unguresc! voră rămânea totdeuna, care dacă ară pută rătăci vreodată, ară rătăci celă multă în extremulă
ungurismului, — acestă oraşă şi acestă comitată D <|eu să le înflorescă şi să ţină multă timpă pe cetăţenii loră.*
Nu scimu cum a fostu temperatura în Oradea în <Jiua de 25 Iuniu, dâr din vorbele ministrului resultă, că era mare ferbinţâlă!
A mai vorbită apoi „ maghiarulu “ Sal, primară, făcândă declaraţiuni de „credinţă neclintită pentru bărbatulă, care de 20 ani neîntreruptă a lucrată pentru ridicarea materială şi spirituală a ţării. “
Intr’adevără, materialicesce stă strălucită ţâră. Văcjându stăpânii cum se’nţelenesce sărăcia dela ună capătă la altulă ală ţării, şi-au <Jisă: Decâtă să fii săracă, mai bine să n’ai nimică. Şi înt’adevără că nu va mai trece multă şi sărmana poporaţiune va sta bine, căci nu va mai avă nici de unde să dea nici de unde să ia.
Câtă pentru ridicarea spirituală, de care ţine şi educaţiunea inimei şi nobilarea sânţemin-teloră, actele stăpânirii nimicescă cu desăvârşire aserţiunea lui Sal. Eată şi ună raportă specială ce ne vine din Oradea:
Oradea-mare, 2fi Iuniu.
Ministrulă-preşedinte D. Tisza erî seră a sosită în mijloculă alegătoriloră săi la Oradea-mare. După sosire a mersă la casina naţională (domnescă), d’acolo la teatru şi în urmă la ospătăria »R6zsa bokor,« unde parti-sanii şi onoraţiorii Escelenţei sale (pe carele lingăii îlă numescă »a kegyelmej ur«) au fostă învitaţ! şi chiămaţî la banchetă, carele s’a şi începută pela 9 şi jumătate ore sera. (Marele locale spună, că s’a adunată cu acea ocasiune la 800—1000 ămenl. Fiă.
De sine se înţelege, că au fostă şi toaste. In numele oraşului şi a partidului toastulă de bineventare l’a (fisă advocatulă Mârkus. D-lă Tisza, carele a bună sâmă ar fi aşteptată să-lă salute ună altcineva, o somitate locală, numai după decursulă unei jumătăţi de ără a răspunsă următorele: Deşi pentru politica bună se recere minte rece, acâsta nu eschide inima caldă. Elă n’a venită să facă politică ci să’şî descopere căldura inimei ce o are cătră oraşulă său natală. Oradea a fostă tot-dăuna, şi va fi maghiară, şi dâcă a avută păcate (ha voltak bibâi) aceste numai îninteresulă maghiarismului le-a făcută (csak a magyarsâg ârdekâben kovette el). Deci le poftesce să trăiască cu mică şi mare! — Se înţelege, că aplausele au fostă sgo-motăse.
Tisza (fise că n’a venită să facă politică şi făcu politică naţională; îndegetâ că se potă comite greşeli în interesulă maghiarismului. Şi acestea le-a pronunciată înaintea publicului d-lă ministru preşedinte ală Ungariei, a cărui cuvinte şi principii suntă dogme pentru diregătorii şi mamelucii săi.
Deci marele Caiafă, papa Calvină Tisza, deslegă tâte păcatele, câte se comită în interesulă maghiarismului. Finis sanctificat media.... acesta o face primulă funcţionară ală statului, deci avisă la toţi ceilalţi, să facă asemenea, căci ii suntă dinainteiertate păcatele.... Escelenţa sa a uitată a mai adauge, »că păcatele ce se facă în interesulă maghiarismului şi a celoră dela putere suntă chiar merite, cari se remunereză,« precum vedemă esemple în tăte dilele.
Absolutismulă, celă puţină în publică, n’a permisă unele ca aceste; eră constituţiunalismulă le propagă. Prosit! Fiă răsplata văslră, conformă fapteloră vâstre !
SOIRILE PILEI.
Ni se scrie din Cetatea de baltă cu data 26 Iuniu n., că pe Târnava mică, în ţinutulă Diciosânmărtină-Cetate de baltă, sămănăturile de tomnă şi de primăveră, adecă: grâulă, săcara, rapiţa, ovâsulă şi orzulă s’au îndreptată, şi promită ună secerişă de mijlocă bună; cucuruzulă (po-rumbulă) încă e crescută bine şi frumosă, cam de-a-rândulă e săpată şi de a doua 6ră; viile promită mai puţină, dar acelă puţină pănă în presente e frumosă;
_________...—m- mcacuir -fr irunnren^
Nr. 134.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
numai timpii favoritorii să fiă’, şi apoi 6menii suntă mulţămiţî.
—0—
Acelaşă corespondenţii ne comunică, că în comunele Capelna inferioră şi Feisa, de multă graseză între copii morbulă de grumazii; în Capelna, din luna Febru-ariu a. c. au murită preste 50 de copii în etate de 3— 16 ani, în Feisa încă au murită ună numără însemnată; ămenii suntă cuprinşi de frică şi spaimă. — Ce face jurisdicţiunea competentă, de nu ia măsuri pentru stăr-pirea răului?
—0—
Totă de acolo ni se comunică, că din 21 Iuniu n. plouă în cotinuu, apele au crescută forte, riturile suntă inundate, ierburile noroite, fânulă spălată şi partea cea mai mare dusă cu totulă. In năptea de 25 luniu între tunete grozave s’a descărcată o ploiă torenţială. In comuna Craifalău a trăsnită o casă, carea a şi arsă totală, omeni nu s’au periclitată. Omenii suntă îngrigiaţî pentru nutreţă de vite, care se arată a fi în anulă acesta fărte puţină.
—0—
La 21 Iuniu s’a constituită în Braşovă o filială a reuniunei de maghiarisare din Cluşiu. Cu ocasiunea constituirei, »neaoşii maghiarî“ au afurisită hotărîrea luată de adunarea comitatului Braşovă cu privire la »Kultur-egylet“. De atunci plouă de varsă în Braşovă.
—0—
tudja ? ezt meg a Bucaresti egyetemen is tudjâk.« (Ce d-ta nu scii, asta încă şi cei dela universitatea din Bucurescî o sciu.)
Din acestă casă se vede eclatantă, pănă unde merge îngâmfarea ungureseă. Mai mulţi inşi de aici susţină, că Dr. Văcsey e filoromână. Der 6re după faptulă enarată se mai pote susţine aşa ceva? Nu e destulă faptulă a-cesta ca se se convingă orî şi cine de contrară?
Voiu Irece acum la de-ale esposiţiunei.
Cu durere a trebuită să vădă, că în (fiarele năstre nu s’a făcută nici o amintire, că e aici şi psilografulă macedo-română N. Vlădica. D-lă Vlădica are espuse mai multe lucrări psilografice de ale d sale, dintre cari voiu aminti următârele: Traiană cu biografia sa; carta Europei pe jumătate bobă de fasole; carta României pre ună bobă de linte; Maiestatea Sa împăratulă şi Alteţa Sa principele de corănă Rudolf cu vorbirile loră la deschiderea esposiţiei; Venus cu 100 poesii ş. a. Arta cu carea-să lucrate tote aceste e într’adevără de admirată, însă cei din Budapesta nu o sciu preţui. De însemnată e, că direcţiunea esposiţiei a dată d-lui Vlădica numai ună petecuţă ală pavilionului orientală din afară, sub ce-rulă liberă. D. Vlădica vrendă a espune mai multe obiecte a fostă silită a-şî aduce o masă. Decă plouă, atunci e silită a’şî strânge obiectele de pre masă. încă o dovadă despre cordiala înbrăţişare a Unguriloră!
In pavilionulă industriei de casă, în chilia din co
T	..	, mitatulă Caraşă-Sevennă, figureză pe mai multe obiectel
Intre acusaţn in procesulă de falsificare a noteloră	.
\	.. ..	. jale industriei de casă romane, ca espunătorfi bchnabe
jGyula, Pe lângă aceste multe suntă ale contesei Bis-
i singen Antal. Cercetându cu deameruntulă, am aflată
i că acolo au espusă şi două Românce câte ună covoră
| şi adecă Mandrisin Saveta şi Rachiia Liuba.
! In chilia, care represintă comitatulă Hunedorei, am
vădută figurândă Ganyuk Mihâly cu pănură. Totă aici
t se află espusă o figură de ceră, care represintă ună pă-
! curară română, şi ce e mai multă îlă presintă cu mus-
! tăţile rase, ca şi când Românii ş’ară rade mustăţile, ca
de bancă, ce se tracteză acum în Tărgu-Mureşului, se află mai multe persone din cercuri mai bune, precum d-na Bernald, nâsc. Esther Lazar, absolventulă academiei de drepturi Sândor Vilmos ş. a.	j
-o-	I
La Borsecă şi la Tuşnadă s’au deschisă staţiunile telegrafice pentru sesonulă de vară din anulă acesta.1 De asemenea s’a deschisă staţiune telegrafică împreunată cu poşta în Covasna.
—0—
In Cincî-BisericI s’a întâmplata la 23 Iuniu n. o'W' cei ca,olicI- '-au Pusil in mână ur,a fluera cre-espolsiune în laboratorul de dinamită alt) lui Liseh, pe Pala	le8a,a cu aramă, erpre eaptt are o cuşmă şcan-
când împacheta acesta o cutiă cu nitro-benzin. Labora- aw*asa ^ aşa de urîtă, încâta nici ceia mai prăpădita torula a fosta totala distrusa. Bârnele ooperişului şi oma nu ° ar Purta*
platfondului au fostă aruncate pănă în şosea. Cadavrulă lui Liseh s’a găsită mutilată între dărîmături, er mama nenorocitului e rănită de morte.
—0—
In pavilionulă orientală au mai înmulţită figurile, însă una e chioră, alta cu nasulă turlită, astălaltă cu ochii băgaţi adâncă în capă, cealaltă cu albeţă pe ochi.
Aici numai tablourile suntă originali şi frumose,
Tribunalulă din Neoplanta a pusă pe marele na- *ns^ car*	esposiţia nu dau multă pe tablouri, a-
ţionalistă sârbă Svetozar Mileticî, care a înehunită, sub cari,a 0 deducă din următărea covorbire . Unulă după ce curatela advocatului George Dimitrievicî din Beclchere- t s a	tablouri a 4‘s** • Frumosă portă, omeni fru-
culă-mare	jmoşi cu figura maiestatică şi inteligenţi suntă Românii
—0—	| aceştia. — Ba nu (fice ală doilea, arâtândă asupra figu-
Consulatulă generală austro-ungară din Bordeaux a riloră celoră de ceră — uită-te aici la vestmintele loră încunosciinţată direcţiunea poliţiei din Viena, că acolo! câtă suntă de dure	şi	de murdare, nu	le	place	nici cu-
s’a arestată ună anume Iacob Stark — adevăratulă nume râţenia. — Aceştia	nu	potă fi Români	—	reflect^ă ală
Lowy Greif — şi femeia Katz, amândoi supuşi austro- j treilea — trebue că suntă Americani,	căci	veefi	că f ţa
ungari, tocmai în momentulă când voiau să se îmbarce i loră e aramiă.
pentru Brasilia cu 4 tinere fete seduse, austriace in Pena mi este prâ debilă, pentru ca să potă descrie etate de 17 pănă la 21 de ani. Fetele au fostă luate l6te întrevorbirile ce le-am autfită despre Români.
sub protecţiunea consulatului, âr ,,cinstita“ păreche, care făcea eomerţă cu fete, s’a dată judecăţii. Cercetarea o face tribunalulă din Lemberg, deorece tetele seduse suntă din acelă oraşă.
—0—
Ună ofiţeră dela depositulă de artileriă din Inns-bruck a fugită, după ce a defraudată o sumă însemnată de bani. Defraudantulă este urmărită.
—0—
Din Praga se scrie, că fabrica de torsă ină din Bernsdorf lângă Schatzlar a arsă, causându-se o pagubă de 200,000 fl.
—0—
Princesa Carolina de Hohenzollern, sora cea mai mică a răposatului principe Anton, a murită la 21 Iuniu n. în etate de 75 de ani.
—0—
Intre Neresnice şi Maidanpec, în Serbia, a fostă atacată poşta de bani dela Pozarevac de nisce tâlhari. Intre ămenii poştei şi tâlhari a fostă luptă în totă foma. Doi gendarmî, eonductoruiă şi surugiulă au fostă greu răniţi, er caii împuşcaţi. Nu se scie dacă poşta s’a jefuită.
—0—
Posta din România nu ne-a sositU de 3 dile.
A. Cras.
CORESPOND1NŢĂ PART. A ,GAZ. TRANS.*
Budapesta, 20 Iunie 1885.
Onorate d-le Redactoră! întocmai ca la celelalte academii, s’a sfârşită şi la universitatea de aici cursulă. Nu potă trece cu vederea o întâmplare. Cu ocasiunea unui rigorosă, profesorulă de dreptulă romană Dr. V â-csey a pusă unui rigorosantfi ungură urmâtârea întrebare: »Mi a capul?« (Ce însemnă caput?'! Nesciindu-i răspunde Ungurulă, Dr. Vecsey 4'ce: >Mi? urasâgod nem
DIN BUCOVINA
Cernăuţi, 23 Iuniu, 1885.
Domnule Redactoră!
Am cetită şi eu .scrisori din Cernăuţi* în foile-tonulă .Gazetei* cu datulă de 11 Iuniu 1885. Mi se pare că d-nulă »Scaiu« a lăsată ceva anume, ca să vină şi eu să-lă eomplecteză.
Suntă junimenă, der dreptă să vă spună că mi-e ruşine când vădă pe tinerii noştri români dela universitatea din Cernăuţi că nu-să cu inimă română. Membrii societăţii »Junimea* cu unele escepţiuni, în loefi să dea tonulă de românismă aici în ţeră, preferă a contribui la desnaţionalisarea Româniloră. Vă rogă a nu vă mira, lucru tristă der adevărată. Să vă dau o probă: Ună domnă juristă, anulă IV, nu se ruşinâzâ a striga susă şi tare, că la noi în ţâră nu ’ţî poţi petrece cu d-ş6rele în limba română. Sărmană limbă română, ce 4>le ai mai ajunsă! In timpulă domniră fanarioţiloră mi se pare că totă aşa o păţiseşi, der numai cu acea deosebire că fanarioţii de atunci erau Greci, pe când fanarioţii actuali din Bucovina se credă a fi Români.
D-lă «Scaiu* a fostă prea indulgentă în scrisorea d-sale şi n’a voită să-i blameze pe junimeni din cale a-fară. Escursiunea din 7 Iuniu 1885 a fostă o espresiune fidelă a simţului de naţionalitate ce-lă nutrescă junime-nii. S’a mai aucjită cândva sub s6re, ca Românuîă să cânte cu dragă în o altă limbă, decâtă în dulcea şi sonora sa limbă maternă? Aşa ’i că nu? ţ)ică şi eu, numai la noi în Bucovina lucrurile mergă pe dosă Cnuta moscovită n’a putută stârpi naţionalismulă română ; graţiă însă unoră tineri români (?)—pestriţi la maţe — ceea ce vicisitudinele triste ale timpuriloră n’au putută face, aceşti nemuritori cosmopoliţi vreu să probeze lumii că potă.
Der să nu ’mî uită vorba. Societatea ce a pornită
în 7 Iuniu dela biserica luterană n’a intonată cânteculă »Heut fahren wir uber See und See,..« pe care-lă voiau numai unii, ci au cântată cânteculă totă »naţională română:* Frisch lustig’ Compagnie, — totă nemă cu cela dintâiă despre care ne vorbeşce şi d-nulă »Scaiu.«
Gloriâ ţie junime română! .. D- vost.ră cetindă scri-sărea lui ,Seaiu«, v’aţî făcută focă şi aţi voită să ’la scărmănaţi pe bietulă Scaiu, dâr nu sciţi că de »scaiă« nu vă cotorosiţî curândă. Aşă dori să-i răspundeţi, ca să vedemă ce va 4ice. Opiniunea publică însă este că numai atunci v’aţî cotorosi de dânsulă, când aţi tăja lâna cea murdară, deorece şi oile s’au tunsă acuma, pe când d-vostrâ totă nemţiţi aţi rămasă. Ar fi de dorită ca toţi acei domni, cari preferă a vorbi germânesce, nici să nu se mai înscrie la societatea >Junimea«, căci prin ei societatea ’şi pierde prestigiulă, şi să lase numai pe aceia cari sunt Români adevăraţi şi ’şi eunoscă misiunea. La din contră e de temută, că cangrena se va lăţi şi societatea »Junimea* nu se va deosebi de celelalte societăţi germane dela acestă universitate. Nu voescă să vor-bescă mai confidenţială, căci atunci aşă fi nevoită să descoperă lucruri, cari ară face multă supărare. Mi le re-servă aceste pentru timpulă când aşă fi piovoeală.
Acuma aşă întreba ceva alta.—En gîciţi?—Aşa’ieă nu şciţî?—Vreu să vorbescă despre teatrulă română, ce ni-a venită din Bucurescî. Cum e bucurescânulă, copi-lulă Dâmboviţei celei turbure, a cre4ută că D-vdstră veţi veni cu toţii la teatru. Der de unde? Nici cei cari au jucată la teatrulă de diletanţi română n’au venită toţi, din causă pote că d-loră sciu mai multe decâtă societatea dramatică a teatrului naţională din Bucurescî9 Nu credă! Cunoscă şi pe unii şi pe alţii, şi pe cei din Bueu-curescî şi pe cei din Cernăuţi, — er decă voiţi să egali-saţî seu să-i întreceţi, asta rămâne la placulă D-v6stre.
Deosebită merită şi-a câştigată d-nulă V. Morari u, fiulă mitropolitului, cai c a d.Aâ Sâmbătă 20 a. c. ună banchetă în onorea arliştiloră români. D-sa ce-i dreptă îşi dă multă silinţă pentru deşteptarea simţului naţională prin teatrulă de diletanţi, — păcată numai că n’a fostă pre fericită cu personalulu diletanţiloră, care dacă n’ar fi »Ghiosu« d-nulă Irimevici — de multă ar fi închinată stâgulă.
La primele representâri teatrulă română n'a fostă frequentată, din causă că Românii noştri nu suntă deprinşi a vedea ceva sublimă şi seriosă-dramatică, ci pamflete amordse şi caraghioslîcurî. Cu încetulă numii-rulă au4itori!oră s’a mărită. Amă vă4ută venindă preoţi chiar de pe la sate, ca să ve4â ceeace ’n viaţa loră încă n’au vă4ută. Mulţi voră 4ice: ,Atnă v64ută visuîă cu ochii, de acu potă să morăl* — Nu trebue să moi’â ci să lucre, ca să se simţâ Românulă că-i Română.
Nu potă să trecă cu vederea pe P. Cuvioşia Sa părintele Rectoru seminarială, care ni-a probată că-i bună Română şi ună rectoră care intru adeveră scie conduce ună seminară ca celă din Cernăuţi. Pote că cele scrise la adresa D-Sale în »Gazetă* şi-au ajunsă ssopulă. D-sa a fostă la t6le representările teatrale şi încă ceva mai multă, a permisă fiecărui alumnă seminarială să mergă. Ecă o faptă, care l’a făcută ca totă oraşuiă şi toţi alumnii să-lă stimeze şi să spereze că în cureudă va fi ună rectoră modelă, numai cu bucătăria să se îndrepte — şi acesta o 4^ ca nu cumva, făcândfl ună bine, să omită alta şi să rămână totă rău.
N’ar fi fostă 6re mai bine, dacă D-nii junimeni ară fi luată esemplu dela teologi şi ară fi venită mai mulţi la teatru. Der ce 4*că ? Ei nu suntă imitatori, ci originali ca şi cu şedinţa dela universitate. Suntii adecă în Octornvre 1885 4®ce anişori, ună deceniu de când avemă o universitate în Cernăuţi. Românii noştri au luată iniţiativa, ca să se adune toţi studenţii universitari şi să se alegă ună comitctă, care apoi are să facă pregătirile unei serbări. Frumâsa ideă — der când a fostă la adecă, dintre junimeni au venită numai aceia, cari se îndesau să fie în Comitetă, pe când restulă ua participă. Teologii veniseră cu toţii şi români, şi ruteni, evreii şi nemţii er toţi şi aslfelă amă trebuita să dămQ cinstea pe ruşine. Celelalte naţionalităţi ne-au oprimată, âr noi amă evacuată sala. — A41 noi voimfl să formămă festivitatea a parte. S’a alesă şi unQ comitem dintre junimeni şi teologi, — pănă a4î comîtetulă alesfi mai de o lună încă n’a ţinută nici o şedinţă, din causS că Românulă nu voesce să se precipiteze, e omâ cu aşe-4are seu cum îi 4>că — cu chilălă.
Aristocraţia nostră n’a pre cercetată — n’a fi având! parale pentru teatru romană ? Nu sciu — este ună mister, totă aşa ca şi cu alegerile. Amă cetită în ,Bu-kowinaer Rundschau* Nr. 137 cam următorele:* Ce este naţională — conservativă ? Proprietarii mari ai Bucovinei se numescă cu predilecţiune naţionali conservativi. Care naţionalitate să se conserve adecă? Pote cea români Atunci trebue să se întrebe, de ce s’au opusa aceşti domni candidaturei lui Piteiu?« etc. — D-nula Piteiuar fi făcută de sigură mai multă [pentru ţeră decâtă Esc* lenţa sa baronulă Conrad Eybesfeld. D-nula Piteiu 1 fostă uniculă Română, care şi-a tipărită programulă ac-
Nr. I34.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
ţiunii sale în casă de-a fi alesă — şi eu tote aceste n’a reuşită.
Deorece vorbeseii despre alegeri, ar fi bine să întreba pe preoţii bucovineni, ori de n’a venii a timpulă ca şi D-lora să-şi pună candidatura, cum faca şi cei ruteni din Galiţia? Ore va veni timpula acela sâu va rămâne unâ pium desiderium? — Răspundeţi măcara după 6 ani.
E întru adevăra de mirata câta sgomota s’a făcuta prin euristică înainte de alegeri, ăr după alegere n’a îndrăsnita nimeni a scrie măcara trei cuvinte, Cine mi-ar pute răspunde a ce mirosă acâsta? •- piaruia »Bukowinaer Rundschau* laudă pre Toraas-ciuc, ăr despre candidatula căZută Cosovicî nu se îndură nimeni să i enumere meritele ce şi le-a câştigată câta timpa a fosta „praeses* în Sucăva. A că<Juta din simpla causă, că districtele Radâuţi-Suceva — Şireta nu se mai temeau că voră veni cu reclamele la D-Sa, şi er cei pe cari i-a lovita secvestrula a^î nici nu voiesca să scie de ela. O lume, lume! cum nu scii a te purta cu fii tăi, cari pentru bani faca ca Evreii să pună secvestrula pe averea bietului Româna dela ţeră.
fică cum stau lucrurile şi apoi să te mai miri că nu merga bine. — De astădată mă închina. Cato.
-----O-------
Industria de casă. *)
Sântejude, la 7 luniu 1885.
Domnule Redaetora! In anula trecuta 1884 în pre-ţuitulă 4iar*h »Gazeta Trans.« şi în »Tribuna* am avuta onăre a avisâ şi invită pre d-nii coleg! învăţători, a luă parte la una cursă suplimentara de industria domestică, ce s’a ţinuta în Sântejude dela 25 Augusta pănă la 15 Septemvre a aceluiaşa ana, ca cu mai mare repetjime să introducă industria domestică în scolele elementare poporale, unde generaţiunea tânără încă din frageda ei etate să se deprindă la lucrurile manufacturai!, ca cu timpO acestă industriă să se lăţescă între popora, care e lipsita de or! şi ce venite, spre a-i mai îmbunătăţi starea sa materială.
Cu durere sunt silita a spune, cumcă nime dintre fraţii învăţători n’a venita, afară de d. G. Mânăsterianu învăţ. în Agherişiu, pe care Reverend, d. Gavrilă Popa, demnula protopopa ala tractului Cluşiu, l’a trimisa pe spesele tractului şi în 15 cjile a învăţata industria domestică cu una succesa forte buna.
Scumpa nâstră naţiune, după cum putema vedâ din esperienţa de t6te Z‘kle, e rămasa înapoi în tota feluia de ramî de industriă şi prelângă tote acestea e înpovo-ratâ cu multe şi grele sarcini. Acestea tâte le plătesce numai din producţiunea pământului, care cu sudori crunte îlti cultiveză, şi ce adună preste vară, tâmna cu toţii împartă — toţi îla traga de t6te părţile, ba de nu ajunga aceste, esecutorii îi iau şi vestmintele de pe dânsula.
Ar vinde una purcelă,' una miela, orî unO viţeia, dar nu are de unde, ar vinde o bucată de pământa, dar nu are de unde, că a vendut’o în anii trecuţi, său de nu a vândut’o, e pusă ca hipotecă tota din anii trecuţi, tota pentru asemenea năcazuri.
Dar e mijloca de scăpare. In patria ndstră mai t6tă comuna are învăţătora şi sc6lă, mai tâtă scâla are ună petecă de grădinuţă, unde învăţătorula ar pute învăţă pruncii agrieultura-grădinăritula cu privire la pomă-ritO, stupăritO şi legume. 0 mulţime de comune sunta înzestrate cu teritore întinse, cu păduri în care se află totă feluia de materiala d. e. nuele de aluna, sângera, mesteacăn!, curpenî şi alte materiale folositâre pentru industria domestică. Forte multe lacuri sunta, unde se află speteze, papură, piperiga şi răchiţele, pentru împletirea coşercelora de tota feluia şi a altora împletituri şi lucruri de casă. Se află pe tota locuia paiă de grâu, săcară, ovăsa, alaca, din care se pregătesca pălăriele de paiă.
Pe tdte acestea obiecte poporuia, avendă lipsă de ele, varsă o mulţime de ban* la alte naţiun! înaintate tn industriă; la dincontră dacă poporuia s’ar sci folosi de industriă, i-ar rămâne banii în pungă, ba încă în lunile de ărnă folosindu-se de industriă ar câştiga bani. Să arătă printr’una esemplu la ce resultate ar pută ajunge naţiunea română prin întreprinderea industriei domestice in scălele poj orale.
Iu o comună stătătore din 100 familii, t6tă famila ar pută consta din 6—7 membri lucrători, fiinda că prunculă trecuta de 7—8 ani se pdte folosi la lucrurile mai uşore de mână. Der să luămă că o familiă constă numai din 4 membri lucrători, atunci 100 familii ara avea 400 membri lucrători. Una membru lucrătora ar pute câştiga, prin întreprinderea industriei, pe Zi 50—60, er* ba şi fănâ la 1 fl. v. a.; să luăma că nu câştigă decâtă 20 cr., 4 membri ai unei familii ara câştiga 80 cr. v. a. 100 famili stătătâre din 400 membri lucrători vora câ-
*) Celelalte diare române suntii rugate sS binevoiaseă a lud n«i|i .	P. G.
ştiga deci 80 fl. v. a. Acum să luăma că în o lună ar j fi numai 20 de (JiSe	de lucru, atunci	o	familiă	ar	câştiga
în o lună 16 fl. v.	a. şi aşa 100	familii ara	câştiga
1600 fl v. a. venita cnrata pe lună, Lunile în care poporuia nu se ocupă eu economia câmpului sunta No-emvre, Decemvre, lanuariu, Februariu şi Martiu, adecă 5 luni, aşa dară dacă o familiă câştigă pe o lună 16 fl., în 5 luni va câştiga	80 fl., atunci 100	familii	în	timpula
acelora 5 luni vora	câştiga 8000 fl.	v.	a.
Etă la ce resultate îmbucurător.5, ama putea ajunge prin întreprinderea industriei domestice în şcoalele poporale.
Subscrisula, a vândă în vedere binele şi interesula naţiunei mele, ca mai cu repecjhna să se estindă însuşirea industriei in şcolele poporale, m’am decisa, precum în anula trecuta aşa şi în acesta ana a deschide una cursa de industriă domestică încependă dela 1 pănă la 30 Augusta a. c., care cursa se va ţine în localităţile şcolei confesionale din Sântejude, şi la care invita pre toţi d-nii colegi, cari voiesca îmbunătăţirea stărei poporului şi a întregei naţiuni române, a participa pe lângă următ6rele condiţiunl:
1.	Industria domestică, adecă legarea coşiercelora din speteză şi alte împletituri, din acesta soiu de materiala. Legarea coşercelora din răchiţele şi împletituri de paiă, precum pregătirea pălărielora de paiă, acestea tote le voiu propune gratuita.
2.	Doritorii de a învăţa industria domestică, vora avă a se insinua la mine în Sântejude, poşta din urmă Czaga, trimiţânda 2 fl. anticipative pentru câştigarea materialelora trebuinciose pentru propunerea industriei pănă la 1 Iuliu 1885.
3. Pentru vipta va ave a solvi una individa numai 10 fl. v. a. anticipative la 1 Augusta, când se va începe cursul0 de industriă.
Ca să ne putema mai cu înlesnire a ne ajunge acesta scopa sânta şi salutara, roga cu umilită supunere pe Veneratele Consistore Metropolitane şi Episcopescî, din totă patria, să bine-voescă prin circulare a atrage atenţiunea p. on. d-nî protopopi, cari sunta directorii şcdleloră tractuale, a trimite din tota tractula protopo-pesea câte una învăţătora, care ar ave voiă a învăţa industria domestică, cu spesele tractului; sunta eparchii protopopesci din câte 30—40 sate, însă să luăma că în o eparchiă să fie numai 24 comune, şi aşa s’ar veni pe o comună bisericescă 50 cr. ca spese pentru materialula de lipsă şi viptula unui învăţătora, care s’ar presenta la învăţarea industriei domestice.
Petru Grama, învăţ, şi prof. de industr. dom.
------O-------
Raporta poliţienescul.
Braşova, luniu 1885.
Una nou casa de împotrivire poliţiştilora avema să semnalăma. Cu ocasiunea unui bala slujnicesca în Ho-teia Nr. 1, mai mulţi birjari şi soldaţi căutau să provoce cârtă. Fiinda provocaţi de organele siguranţei la ordine, toţi ascultară afară de doi servitori militari (vistavoi,) a cărora arestare s’a ordonata imediata de cătra funcţionarul poliţiei însărcinata cu inspecţiunea. Abia esecu-tată arestarea, fu zădărnicită, în îmbulzeala ce se născu din causa acâsta, de mai mulţi birjari; totuşi poliţiştii isbutiră să aresteze pe unuia din aceşti birjari. Pe druma prin strada Vămii, năvăliră deodată servitorii militari, cari se duseseră repede acasă, înarmaţi cu prăjini asupra organelora siguranţei, ca să elibereze pe to-varăşula lora. Pe când unuia din poliţişti păzea pe birjarula arestata, celălalta poliţista se puse în posiţiune de apărare şi cu ajutorula săbiei isbuti să respingă pe servitorii renitenţî, fiinda ce e drepta rănita rău poliţis-tuia, aşa că 15 cjile n’a putută face serviciu. Arătarea penală s’a făcuta la autoritatea competentă.
Disposiţiunile luate în luna trecută în privinţa câ-nilora d’a se purta de stăpânii lora legaţi seu cu botniţă şi care aveau să espire la 8 ale lunei acesteia, au trebuita să rămână în vigâre pănă la sfârşitula acestei luni, căci cu tâtă stricta lora esecutare de poliţiă — peste 100 de câni au fosta nimiciţi — cu totă stricta pedepsire a stâpânitora contravenienţi, totuşi s’a constatata una indiferentisma de neînţelesa din partea locui-torilora Braşovului faţă cu aceste disposiţiunî.
In (jiua de Rusalii, în valea Rahado pe partea stângă a pădurii s’a găsită spânzurata calfa de măsara Fried-rich Steiner, er la '4 ale lunei acesteia 4^eru^ Nagy lanos s’a găsită spânzurata în locuinţa sa. Motivula sin-uciderei amândurora a fosta miseria şi năcazurile vieţii.
La 2 luna curentă, în trenula omnibus care venea dela Bucurescî. între Predeaia şi staţiunea Timişa a murită una călătora. Cercetarea a descoperita în ela pe măsarula din Braşova Iohann Marzel, în etate de 43 ani, şi care din 1882 locuia în România. Ela a murită pe druma cătră patria sa din causa lungilora sale suferinţe (oftică.)
Una sfârşita tragica a avuta relaţiunea amorâsS ce esista între infanieristuia, dela regim. 2 de inf., Docz David şi între servitorea Gere Zsuzsa. Minunata păreche ajunse într’o seră într’o violentă cârtă; amantula scosc sobia şi străpunse pe amanta sa în partea stângă a pân-tecelui, aşa că a trebuita să fia transportată în spitalulă civila. In contra furiosului amanta s’a făcuta arătare penală.
S’a esperiata de cătră căpitănatulă oraşului, că cu-răţeniă, cerută atâta de urgenta din motive sanitare, în lunile de vară e mai puţina observată decâta în lunile; de ârnă. Din consideraţiunî de salubritate publică, eăpi-tănatula oraşului va esercita deci una controla forte stricta şi chiar va pedepsi aspru pe cei negligenţî, fe-rinda astfelă de a se crea una târemă fructifera pentru epidemiile ce eventuala s’ara ivi. In cea mai strânsă legătură cu acesta stă şi înmulţirea pisoarelora publice propusă de căpitănatula oraşului, căci unuia care esistă nu este îndestulitora, precum şi înarmarea şi uniformarea corăspunZ&ore a poliţiştilora ca gendarmeria. Comuna a şi luata în considerare acâsta. Pe insemnuia de tinichea se va săpa numele şi numărula poliţiştilora.
După raportula oficiului poliţienescfi de anunţare, în luna Maiu s’au insinuata cu locuinţa în Braşova 37 pârtii, schimbări de locuinţe 361, calfe s’au anunţata 100 şi au plecata de aci 114, învăţăcei s’au anunţata 33, şi au plecata 20, copii în costa 17 şi au plecata 12, servitore 333 şi au plecata 188, Z^er^ au oferita temporara serviciuia lora în Braşova 20 şi au plecata 8, călători streini în birturi şi case private s’au anunţata 614 şi au plecata 540, în spitala au intrata 51, au eşita 16 persâne. In penitenciara, la tribunalula şi în arestuia comitatului s’au anunţata 62 şi au plecata 82 arestanţi, de căpitănatula oraşului s’a espedata de aci 1 femeiă. De oficiele preoţesc! s’au anunţata 95 născuţi şi 59 morţi. Cu totula deci 2753 anunţarî. Lămuriri s’au dată 356. Pedepsite pentru neanunţare au fosta 16 pârtii în acestă lună.
-----o------
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ala »Gaz. Trans.«)
Pesta, 27 luniu. — Numărula de dimi-nâţa alu f6iei oficiale publică numirea celoru 30 de membri pe viaţă ai camerei magnaţiloru; sunta: numiţi mareşalii de curte: Nopcsa, Nyari, Bombelles; fişpanii: Hertelendy, Miko, Molnar, Ormos, Perczel; academicula: Hunfalvy; profesorii universitari: Kantz, Lumnitzer j generalula Mariassy Kamerer, Barcsay Eber, primarula Rath, deputatula Schwab Eugen, medieula Hirscher, preşedintele camerei Hochmeister, di-rectorula morara Burghardt, directorula institutului creditului fonciara Lukacs, marele comercianta Luczenbecher, proprietarii br. Simonyi, Mixus, architectula Ybl, profesorula dela poli-technica Stoczek, directorula casei de economii Varady, consilierii secreţi: Somsich, Ordody, Ghyczy, Septemvir, Melczerr. (Toţi năoşi ma-
DI VERSE.
In faţa morţii. — ţlilele trecute a murită în Ma-ienţa (Germania) mediculă Dr. Kupferberg. Se pare că acestă medica a privita în faţa morţii cu multă presenţă de spirită şi linişte, căci în scrisârea de adio ce i-a adresat’o unui bună amică a scrisă ca porscriptă cuvintele. »Mai amă încă şeseZecî de pulsaţiunî, voi mai trăi aşader două 6re, Omulă more multă mai uşoră decâtă ai pută crede. După ce a scrisă aceste cuvinte mediculă a băgată scrisorea în cuvertă şi a scrisă adresa şi probabilă că după aceea îndată şi-a dată sufletulă.
Ună omit lâudărosU, istorisi într o societate o întâmplare forte neverisimilă şi după ce termina se adresă cătră o damă cu întrebarea: «Ce Z^i dOmnă de acesta întâmplare?* — «Eu credă« răspunse dama cea tineră şi frumosă, »că îndată după acesta aventură a cântată cocoşulă şi te-ai deşteptată.«
Planuri de hârtiâ. Aceste pianurî sunt după scirile din Paris cea mai nouă acvisiţiune pe tăremulă întrebuinţărei materiei de hârtiă. Se ’nţelege că totă ce e lucru de lemnă la pianurî este înlocuită de massă de hârtiă. Pănă acum s’au construită două instrumente ast-felă din massă de hârtiă comprimată cu o suprafaţă tare poleită. Culorea este albă-crâme. Tonulă instrumentului se Z’-ce °ă este de o cualitate escelenfă der nu prea tare. Caracterulă tonului s’a schimbată Ja aceste pianurî, elă este mdle, plină şi dureză lungă, cam ca la organele mici. Unulă din aceste noue instrumente de hârtiă se află în Paris, altulă s’a vândută ducelui de De-vonshire.
■■'■■■■ ' ■ »■■■ ■■ -....... .......!■!■!■»«■■■■■
Editoră : Iacobă Mureşiaim.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiaim.
Nr. 134.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cnrsnla la bursa fi® Vieja»
din 27 Iuniu st. n. 1885.
99.20
92.75
148.10
Rentă de aurfi 4% .
Rentă de hârtia 5°/0 Imprumutulii căiloră ferate
ungare ...........
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de osttt ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.20 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 123 50 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 108.75 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare IC 1.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişO...................101.50
Bonuri cu cl. de sortarelOl.50 Bonuri rurale transilvane 101.30
Bonuri croato-slavone . . 102. -Despăgubire p. dijma de
vină ung.............. 98 25
ImprumutulO cu premiu
ung...................117.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119 50 Renta de hărtiă austriacă 82.50 Renta de arg. austr. . .	83.25
Renta de aură austr. . . 108 10 Losurile din 1860	. . . 139 —
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 858 —
Act. băncel de credită ung. 285.50 Act. băncel de credită austr. 286.60 Argintulă —. — Galbinl
împărătesei........... 5.87
Napoleon-d’orI...........9.85
Mărci 100 împ. germ. . . 61.— Londra 10 Livre?, sterlinge 124.20
Bursa de Bncnresd.
Cota oficială dela 11 Iuniu st. v. 1885.
Renta română (5°n).
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6%) împr. oraş. Buc, (20 fr.)
Credit	fonc.	rural	(7%)
*	55	!7	(5°/o)
»	»	urban	(7°/0)
»	(6°/o)
>	(5°/0)
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	»	Naţională
Aură..........................
Bancnote austria ce contra aură
Cump.	vând.
89i/4	893/*
93Vi	93z/2
89	890a
30	32
1041/*	104V2
88	88V4
101 s/4	102V.
93	95
86	86V4
1250	1260
293	295
235	238
. 9.90(»/o)	100/°
2.02	2.04
Cursulu
din 27
pieţei Braşov*!
t. V. 1885.
Iuniu
Bancnote românesc! . .	. . Cump. 8.94	V âiid	8.95
Argint românesc . .	. . » 8.80	9	8.85
Napoleon-d’ori		. . » 9.85	9	9.87
Lire turcesc!		. . » 11.10	P	11.15
Imperial!		. . > 10.10	P	10.15
Galben!		. . » 5.80	P	5.84
Scrisurile fonc. »Albina*	. . » 100.50	P	101.-
Ruble Rusesc!		. . » 125.25	P	125.75
Discontulă »	. . 7—10 °/o pe		•
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se pottl cumpăra în tutungeria Ini I. Cwross.
w	V* •	KhV.v -r.
‘‘'v’*7 ,57r	rr*'r,iryT^
Diplomă de argintă dela esposiţiunea economică din 1884 a comitatului Torontală.
Medalia de argintă dela esposiţiunea intern, pharmac. Viena	1883.	^
Medalia de brouză dela esposiţiunea din Triestă 1882.	|
Diploma de recunoscere dela esposiţiunea din Graz 1880.	o*
ISVORULtf
AGNES
dela MOHA
Conţine cea mai însemnată cantitate de acidă carbolicu dintre tote
Apele minerale ale Ungariei
face escelente servicii la bole catarrhalice ale organeloră de mistuire şi ale udului. In genere acest,ă apă merită a se lua cu deosebire în consi-deraţiune la tdte acele bole, la care trebue a ajuta organele şi a promova funcţionarea sistemului nervosă.
Cu vinii Lentă se bucură acesta de o popularitate mare.
Depositulu principală Ţ	Liferantă ală Curţii
singură numai la: +*»	W A reg. ung. în Budapesta
Asemenea se află la tote farmaciile, băcănii, hoteluri şi restauraţiunî.
rspcdlatii în aciuiţi 18S4
1,500000
CM
25
#
#
9
m
©
m
#
Plătibilu
seu cu bani
gata
în rate
10 procente
mai eftinn!
vendă ceasornice remonloir de aură şi de argintă, pendula, oca ornice pentru salonă, odăi şl cu musică, cântândă dela 1 până la 10 piese, inele de aură şi de brilantu, lanţuri de ceasfl, medalione, cruci, brăţări şi garnituri, şi adică cu plata în rate lunare.
Marfa se va trimite îndată fiecărui comandatoră, după trimiterea primei rate. Vendare sub garanţia. Tarife de preţuri ilustrate, în cari se cuprindă şi mărimile rateloră. dimpreună cu mostrele pentru alegere, se trimită îndată franco, după trimiterea de 20 cr. în mărci poştale seu bani gala. Singurulă locă de ven4are de platce cu numeri, cari lutnineză dară ndptea, patentate.
Totă felulă de reparaturi, oroldge şi juvaerurî se efeptuâză eftină şi promptă. Numai la producătorulă. — Adresa:
«lucob IFllcliS, Uliren- und Goldwaaren Fabricant (Firma înregistrată la tribunalulă de comerciu.)
WIE^I I, Schulerstrasse Nr. 1 (Rotschild - Palais.)
m
9
9
9
m
9
•
9
9
9
9
m.
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
Mersuiu treimi
pe linia I»redealii-Bmla|»<csta şi pe linia Telitail-Aradfl«Budape»t« a călei ferate orieiitale de stată reg. ung.
feinşă-Âradâ-iSndapeHta				1 Budapesta-Aradft-Teinşâ.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persone		persdDO	acceleraţi	omnibus
Tduşâ	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	j _
Alba-Iulia	11.46	—	4.27	Hutiapest»	8.0.0	1.45	81J
Vinţulă de josă	12 20	—	4.53		11.02	3.44	114(1
Şibotă	12,52	—	5.19		11.12	4.02	11200|
Or ăştia	1.19	—	5.41		337	7 53	5.?6|
SiiKeria (P?.ski)	1.48	—	6.08	| Glogovaţă	4..13	—	ti 19(|
Deva	2 35	—	6.39	1 Gyorok	4 38	—	6.46(|
Braniclca	3.04	—	7.04	Pauiişă	4.51	—	7.00J
îlia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5 10	—	7.23]
Gurasada	3 50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4 25	—	«.12	Bârzova	5.57	—	8.ta
Soborşin	5,09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bârzova	5.56	—	9.29	Zam	7 14	—	9.28
Qinopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	10 23	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişfl	7.12	6.30	1G37	Branicîca	8.21	—	10.38
Gyorok	7.2 7	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
ArîidţTs	8.10	7.32	11.32	Orăşliă	10 10	—	12.24
Szoîuok (	2.39	12.00	4 5‘*	Şibotă	10 43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţuiă de josă	U.04	—	1.29
BiadapeMtiA	7.10	2.10	8.16	Alba-Inlia	11.19	—	ud
Viena	-1	8.00	6.05	Teinşft	12 05	—	2.24)
Ar»dft"T&niIş4lrai				I Simetria (Piski) Fetroşenl			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Tresă	Trenă |
	omnibus	persdne	persone		persone	omnibus	omnibus
iradâ	1 6.00	12.55	8.25	Si smeri»	63)	11.50	4
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7 05	12.27	3.00
NâmethSâgh	6.50	l 46	8.54	Haţegâ	7 53	119	3.19
Viaga	7.19	2 18	9 13	Pai	8.46	2.10	4.4'
Orczifalva	7,38	2.36	9 25	Crivudîa	9.33	2.57	5.28
Merczimlva	7.56	2.5 3	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
TjmlşĂp»	8.42	3.40	10*6	F elro»eni	10.43	4.04	6.39
fim işdra-Âradft				Fetreşeiftl—NIsmeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenu |	Trenă
	penjbuo	persbue	omnibus		omnibus	omnibus de pers,	
! Timişdra	6.07	12.25	5.00	Petroşeni	6,49	9.33	Cn OO !SS»
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14 ’	6.U8 g
Orezifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	6.45 K
Vin ga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11 37	7.25 i
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegtt	9.31	12.17	802 |
Araduîă nou	7 40	2 54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44 |
Aradă	7.50	310	7.40	Siaaerfa	10.53	1.35	9.15 f
JPredealîi-lSiidapesta
Trenă
de
ersone
Trend
accelerat
Trenu
omnibus
BucurescI	—
Predealfi
TimişQ
Braşovă
Feldiâra
Apatia
Agostonîalv'Ji
Homorodfl
Haşfaleu
Sigliişora
Elisabetopole
MediaşQ
Oopsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunebl
Teiasft
Aiudfl
Yinţuld de sus6
Uiora
Cucerdea
Ghirisft
Apabida
flluşiu	|
Nedeşdu
Ghirb&i
Afbir.'şrt.
Stana
Hmediotl
Ctucia
Bf’cip,
Bratca
Râv
Mezo-Telegd
Fugyi-Vâsârhelv
Vârad-Velinţe
Oradia-mare f
i
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-peata
Viena Moţa:
6.22
7.01 7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12 12 12.56
1.30
1.45 2.11 2 55 3.1 3.21
3.31 4.09 5.36 5.55
6.08
6.29
4.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 1001 10 20 10.30
10.37 10.51
12.37 2 58
Trenu
omnibus
6 09 6.35 3.00
5'00	7.45
9 45	12.50
9.47	1.09
10.11	i.40
10.44	2.27
10.5!	2.55
11.18	3.38
11.36	4.17
11.51	4.47
12.23	5.42
1.19	7.H7
1.80	80
1.37	8.21
2/'»5	90
225	9.4:i
2.36	10.02
—	6.2'1
3.13	6i 9
—	7P5
3.40	7.43
4.01	8 29
—	8.55
—	9.04
4.24	9 12
4 49	10 23
—	12.32
5 5“	<2.59
6.08	—
7.14	—
7.43	—
8 22 8.48	—
9.13	—
9.18	10.37
10.31	12 5i
12.07	4.45
2.10	10.05
2.45	10 50
80-	(5,0c
n6pte suntfl c	
ISndapesta—Prcdealfi
Viena
Budapesta
Szolnok F. Ladany Oradea mare Vârad-Veleneze F ugyi-Vâsârhsly Mezo-Telegd Râv Bratca Rueia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
fluviu
Trenu
omnibus
Trenu
accelerat
Apahida
Ghiriş
Cncerdea
00
3
.591
34
16
04
1.7 II ,47
21 i
05 08 39j 55
,0 j*
.22
30
( (
Uiora
Yinţulfi de sasă Âiitdfi Maţii Cr&ciuneld Blaştî Micăsasa fopşa miră Medială Elisabetopole gipşâra Haşfaleu Horaorod Agostonfalva Apatia Feldidra
6.47 10.37 î .44 5.33
7.15
1.45
3.4
5.21
Trenă Trenă omnibus de I pnrsone
Trenă
omnibus
3.15
7.yv
12 05 12 31 2 16 3.12 3 32
3.41
3.50 4.25
4.50
5.41
Braşovft
Timiştl
Prefiealu
BucurescI
6.0 6 401 7.0
6.4J
7.14
7.42
8 31 9.01
10 01 10.16
11.24 11.43 ! 1.45
12.08
12.22
12 57
1.27
1.45
2.06
2.3t
2.5t>
•i.4^
4.19
1,V4 4.53 5.2C 5 3
8.Z7
9.45
9.59
10.28
11.36
12.10
12.43
1.31
2.56
3	29
4	0 ' 4.18 4 3 5.05
6.2CH
9.11 11.26
1.2^
2.00
2.11 2.31 3.18 341 4.01
4.26 5.08
5.27 5.50
8.0 J
11.4*
2.31
6.07 6 32 7.30 11.35
6.021 — f',241 —
6.43 703 7.26
8.51 9.31
9.43
9.51 9.58
10.24 10.44
n 28
11	4 4 12.18
12	36 1.22 1 56 2.3*
3.02 4.41 5.30
6.06 6.35 7 14
6.01 6.44 7.2 8.01 10.051 11.02 11.3 12.14 1.09 1.50 2.48, 3.23 4.56 9.4
dintre liniile grâse.
A T T?YI Rrnsovil.