BEDACŢItJNEA ŞI ADMIXISTRAŢITjKEA t
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe untt anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe and 36 fir., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
SE PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU XLVIII.	ANUNOIURILE:
O seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu se primesou. — Hanusorlpte .nu se retrămitu.
m 132
Vineri, 14 (26) Iunie
1885.
BraşovH, 13 (25) Iunie 1885-
Să fimîi Români de inimă!
In timpuri normale — (fise Fabriciu în se-natulă romană — e lesne a conduce corabia, când însă se deslănţuescu elementele duşmane, ameninţându cu stricăciune şi cu peire, atunci se cere totu curagiulu şi t6tă forţa bărbătâscă spre a-o cârmui.
Ce facă cârmacii noştri? Suntă ei înarmaţi cu pavăza curagiului strămoşescă, cu energia şi bărbăţia vecbiloră luptători pentru limba şi na-ţionalitea română?
Ori d6ră nu ne mai ameninţă nici ună pe-riculă ? Este âre ceriulă senină şi marea lină?
In anii 1868—1879 mulţi dintre noi erau de părere, ca să facemă ,,politică reală“ şi să a-flămă ună modus vivendi cu Ungurii pe basa legei de naţionalitate dela 1868 şi a legiloru, ce garantâză autonomia nâstră şcolară şi bisericâscă. Aceştia erau âmenii ce ne sfătuiau să ne împăcăm ă cu puternicii (filei.
Idea principală pe care călăreau 6menii politicei „realeu de împăcare, era că noi Românii ne-amă pută mulţumi deocamdată, dacă ni se dă posibilitatea de-a ne desvoltâ liberă pe terâmulu culturei în şcâlă şi în biserică şi că în realitate n’amă avea trebuinţă neapărată de drepturi po-litice-naţionale.
S’au înşelată cei ce au cugetată astfel ă. S’au înşelată aşa de cumplită, încâtă trebue să se mire ei înşişi a<jl câtă de scurtă văzători au fostă.
Dăcă Ungurii dela putere ar fi nutrită scopuri leale faţă cu naţionalitatea română, ce lipsă aru fi avută ei să ne despâie de tâte drepturile politice naţionale, de cari ne bucuramă, când au ajunsă ei la cârma statului? Nu era destulă locă pentru dânşii şi pentru noi în acâstă ţâră?
Sirenele guvernamentale maghiare, ca să ne pâtă încurcă şi paralisâ mai uşoră acţiunea întreprinsă spre apărarea drepturiloră nâstre poli-tice-naţionale, ne şopteau mereu, să ne liniştimă, căci amă avâ ună teremă largă de desvoltare în biserică şi în sc<51ă.“ Nu ve mai bateţi capulă atâta ca politica — (Jiceau adversarii noştri — acâsta lăsaţi-o pe sâma nâstră, îngrijiţi mai bine de cultura v6stră.u
Cei ce erau seduşi de aceste vorbe, îşi închipuiau, că într’adevără dâcă voră dă ei pace Unguriloru în politică, şi aceştia îi voră lăsă să se cnltive în pace şi neîmpedecaţl în limba loră maternă şi în spiritulă strămoşiloră loră.
Amară amăgire!
Drepturile politice-naţionale nu ni le-au luată Ungurii dela putere ca să ni le dea ârăşi, după ce amă fi devenită mai maturi prin progresele nâstre în cultură, ci ni le-au luată tocmai cu scopă ca să împiedece desvoltarea şi întărirea naţionalităţii nâstre. Maghiarismulă violentă nu s’a putută gândi nici ună momentă la o împăcare sinceră şi leală cu românismulă, ci s’a gândită numai la nimicirea lui.
Acâsta o vădă şi recunoscă acum şi copii de şcâlă. Copii cei mari însă, fie din ignoranţă s&i din rea credinţă, âmblau să găsâscă ună modă practică cum să pâtă trăi laolaltă lupulă ţi mielulă fără să se întâmple nici unuia nimică.
Acestu „modus vivendi“ nu s’a putută afla pănă în (fiua de astăzi. Pe câtă timpă Ungurii dela putere aveau să se lupte cu dificultăţile or-ganisaţiunei interiâre, ei au tolerată desvoltarea nâstră în şcâlă şi în biserică, ferindu-se de ai da şi celă mai mică sprijină. Dâr îndată ce s’au simţită mai siguri în şea au începută a unelti pe faţă şi în contra autonomiei nâstre bi-sericesci-şcolare.
Ni suntă destulă de bine cunoscute fasele prin cari au trecută pănă acumă aceste uneltiri. Scimă cum au ajunsă gendarmii uuguresci pănă şi dinaintea sântului altară alii bisericei şi vedemâ cu mare îngrijire pregătirile ce le facă, şanţurile ce le construescă adversarii neamului nostru, spre a luă cu asaltă ultima redută, ce a mai rămasă în stăpânirea nâstră: autonomia bisericâscă şi şcolară.
Ministrulă de culte şi de instrucţiune a a-nunţată noua companiă în discursulă său ultimă accentuându necesitatea urgentă de-a se mai întări „puterea statului,“ ceea ce este sinonimă cu „întărirea maghiarismul ui. “
Foile, ce se susţină din fondulă de disposi-ţiune, au şi începută a comentă cuvintele ministrului şi a ne dă o schiţă a politicei lui „mai înalte. “
Aceste foi ne spună, că deârece autorităţile bisericeşcî şi şcolare se bucură de o prea mare autonomiă, nu se pâte întări maghiarismulă şi sufere unitatea statului. Este prin urmare neapărată de lipsă de a se restabili armonia înţre autorităţile ţărei şi între autorităţile locale şi confesionale.
Spre scopulă acesta — (fice guvernamentalul „Magyar Polgar“ — trebue să se revisuâscă legea comunală, wS se reformeze mai departe comitatele, şi să se organiseze din nou viaţa nâs-fră bisericâscă, regulându-se din nou autonomia bisericâscă.
Spre scopulă acesta se cere să devină mai efectivă inspecţiunea statului, să se prefacă în scâle de stată maghiare tâte scâlele, „ce nu corespundă cerinţeloră“ şi bisericele cele suspecte să fie „supuse influinţei statului.14
Spuneţi acum dâcă în faţa unui periculă atâtă de ameninţătorii, nu trebue să fimă Români de inimă! Spuneţi dacă nu este momen-tulă supremă ca să ne întrunimă tâte forţele, de cari dispunemu, spre a continuă cu energiă lupta pentru recâştigarea drepturiloră nâstre politice-naţionale,
Ori dâră nu vede a(fi şi orbulă, că fără drepturi politice naţionale autonomia bisericii naţionale este clădită numai pe nisipă, aşa că celă dintăiu potopă o pâte mătura, ca şi când n’ar mai fi fostă?
-----o-------
Noulti mi n ist eră englesă şi Germania.
In (filele din urmă s’au făcută de (fiare diferite combinaţiuni cu ocasiunea crisei ministeriale englese cu privire la relaţiunile dintre Anglia şi Germania. In contra acestoră combinaţiuni, „Kolnische-Zeitung“ publică ună comunicată telegrafică, care îşi are isvorulă în cancelaria imperială din Berlin. Comunicatulă cuprinde urmatârele:
Posiţiunea Germaniei în Europa nu se p6te schimbă din causa unei schimbări de ministeră în străinătate,
căci politica germană nu se conduce din consideraţiune faţă cu miniştri streini, ci esclusivă în interesă germană; interesele germane însă astătji suntă aceleaşi faţă cu Anglia ca sub ministrulă Gladstone; dacă unele tractări pendente cu Anglia s’ar încheia acum repede, acâsta ar fi îmburătoră; de o schimbare faptică a relaţiuniloră nâstre cu Anglia nu pâte 8 deci vorba, fiindcă aceste relaţiuni aît foştit încă de dzmulbă amicale. Indigetările amintite mai susă despre o apropiată schimbare în politica Germaniei se aducă de obiceiu în legătură cu Afganistanulă. In acâstă privinţă e de observată, că Germania n’a avutu se ia nici o atitudine în cestiunea afgană, că nu s’a împărtăşită la ea şi n’a Jăcutit nici o încercare d’a se amesteca în acea cestiune, dar că din esprimările organeloră pressei germane conducătâre. ce erau de acordă, s’a putută vedea, că în Germania dela începută se nutrea speranţa, ca Anglia să se’nţelâgă pe cale pacinică cu Rusia. Interesulă Germaniei d’a se manţine pacea europână este şi a<fi acelaşi ca şi acum 14 ani; să fiă lămurită, că o schimbare de ministeră în Anglia nu pâte nimică schimba în acâsta şi e de presupusă, că opiniunea publică nu se va lăsa a fi neliniştită prină sciri (fiaristice din amândouă părţile.
-----o------
CESTIUNEA AFGANĂ
Cu privire la modulă cum se va tracta Gestiunea afgană de cătră noulu ministeră englesă Salisbury, se scrie din isvoră oficiosă din Berlină :
îngrijirea, că lordulă Salisbury va deschide din nou cestiunea afgană, dispare îndată ce vomă privi starea actuală a acestei afaceri. Cestiunea graniţei s’a regulată în faptă, pănă la o neînsemnată deosebire de păreri cu privire la instrucţiunile, ce au să se dea comisiuniloră de graniţă. Amăsurată învoelei de amândouă părţile, posesiunea şi dominarea defileului Zulficar rămână Afgani-loră. Vorba e că ceea ce se numeşce momentană defi-leulă Zulficar, nu este ună defileu unitară, ci constă din diferite înălţimi crucişe şi cea mai nordică dintre ele se întinde în teritoriulă rusă. Prin o espunere esagerată a noţiunei, sentinelele afgane dela graniţă, care s’ară posta în viitoră acolo, ară fi închise mai numai de teritoriu rusă şi prin acâsta ară împedeca căile de comunicaţiune rusescî. Amândouă părţile, Englesii şi Ruşii, dorescă să e vi teze acâsta. Dar pe când Rnşii voiră ca aplanarea acestoră pretenţiuni să servâscă ca basă a instrucţiuni-loră ce se voră da comisiuniloră de graniţă, Englesii insistară pe lângă prerogativa d’a se domina defileulă prin Afgani, intenţionândă să dea instrucţiuni în sensulă acesta. Precum se vede, totulă se reduce la o cestiune de formă, care se pâte înlătura printr’o trăsătura de condeiu, fără prea mari cedări.
-----O------
SOIRILE PILEI.
«Românulă* află din isvoră particulară, că d. Pauler, ministrulă justiţiei ungurescă, şi-ar fi dată dimisiunea. Se crede că în locuia său se va numi d. Ladislau Szogyeni-Marich, actualminte şefă de secţiune în ministrulă aface-riloră străine din Viena. In acestă casă se vorbesce, că d. baronă Mayr, ministrulă Austro-Ungariei în Bucuresci, va fi numită în loculă d-lui Szogyeni, sâu d-lă comite Dupsky, actualminte ambasadoră la Madridă. Pentru postulă de ministru austro-ungară în Bucuresci suntă deja trei candidaţi, şi anume: principele Vrede, corniţele Bethlen, sâu d. Samuel Teleky, care este susţinută de principele de corână Rudolfă.
—0—
Guvernulă a scutită de taxa poştală corespondenţa reuniunii de maghiarisare din Cluşiu cu autorităţile publice.
—0—
»Egyetârtâs« află din Odârheiulă săcuiescă, că re-presentanţa orăşenâscă de acolo s’a îndatorată, la propunerea unui cetăţână română, să dea în timpă de 5
Nr. 132.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
anî câte o subvenţiune anuală de 400 fl., cu totulă deci 2000 fl., pentru înfiinţarea unui gimnasiu română acolo, în casă când finanţele statului n’ară fi împovărate cu alte sarcini şi când înfiinţarea unei astfelă de scole s’ar dovedi necesară.
—0—
La a doua alegere de protopopă gr. or. ce s’a făcută în Murăşă-Uia, a reuşită din nou pr. Avramă Pă-curaru cu 27 voturi, contra lui Sevastiană Olariu cu 19 şi fostului administratoră ală Bradului şi profesoră Ge-orge Părău cu 1 votă.
—0—
Intre vitele din ţinutulă Cohalmului a isbucnită boia de gură şi de unghii în mai multe localităţi, şi în unele comune bântue cumplită vitele.
—0—
Găpitanulă cl. I Teodoră Sandulă dela reg. 63 de infanteria s’a retrasă ca invalidă în pensiune cu domici-liulă în Mehadia.
—0—
Comuna Petroşenî îşi arendase regalele de crîş-mărită lui Frideric Schulleri din Orăştiă sub condiţiunea, ca să nu aplice ovrei ca crîşmari. Arendatorulă nu a observată acestă condiţiune a contractului şi comuna a declarată acum contractulă de anulată intentândă în contra arendatorului procesă.
—0—
Procesulă comunei Făgăraşă cu erariulă pentru dreptulă de crîşmărită s’a resolvită şi în a doua instanţă în favorulă comunei.
—0—
Făgăraşulă va primi ca garnisână batalionulă 28 de vânători. Acâsta a comunicat’o representanţei orăşenesc! chiar Ex. Sa comandantulă de corpă br. de Schonfeld, precum şi corniţele Horvath şi deputatulă Ullmann.
—0—
Corpului oficerescă ală batalionului de infanteriă din Făgâraşă i se va da la plecare ună banchetă, er soldaţii voră primi 30 fl. pentru îmbunătăţirea menagiului.
—0—
In săptămâna trecută, 20 de elevi ai academiei de silvicultură din Bucurescî sub conducerea d-lui profesoră Antonescu Remuşă, ingineră silvică, au sosită în Braşovă ca să-lă visiteze. S’au presentată la inspecto-ratulă silvică şi în oficiulă silvică ală oraşului, au visi-tată nouăle culturi silvice ale Braşovului şi institutele cu specialitatea silviculturei.
—0—
Suntemă informaţi, că între Comarnică şi Sinaia pe Prahova s’a ruptă linia căii ferate într’o întindere — pe câtă aflămă pănă în momentulă de faţă—de vr’o 70 de metri. Se crede însă că ruptura e mai mare.
—0—
Concertă împreunată cu bală se va întocmi în Şomcuta mare la 12 luliu st. n. în sala casei corni-tatense în favorulă bisencei gr. cat. de acolo. Preţulă întrărei 1 fl. de persănă, pentru familiă 2 fl. 50 cr. Su-prasolvirî se voră primi cu mulţămită şi se voră cuitâ pe cale diaristică. Inceputulă la 7 6re sera. Programa concertului: 1. «Cânteculă gintei latine* de V. Ale-sandri, musica de Caudela, Corulă vocală. 2. „Câtă te-am iubită,* musica de Mărie Duport (romanţă) esecu-tată pe piano de D-şora Elena Bilţiu. 3. «Vivandiera,* Corulă vocală. 4. «Disertaţiunea ocasională,* o va ţinâ Ioană Cosa. 5. „Hora dela Griviţa* de Vas. Alesandri, musică de Gr. Ventură, Corulă vocală. 6. «Doine poporale* — canto şi violină — de d-şora Ot. Măguranu şi d-lă Corneliu Gitta — acompaniate pe piano de d-ş6ra Elena Bilţiu. 7. «Declamaţiune* de Ioană Ghetie. 8. „ Arcaşul ă,« Corulă vocală.
—0—
Construirea căii ferate locale Mureşă-Ludoşă-Bistriţa s’a concesă br. loh. Kemeny, cont. Kol. Esterhazy, N. Gyarmathy, Bogd. Korbely şi Samuel Horowitz.
—0—
Cetimă în «România* : „Aflămă că d-lă I. I. He-liade-Rădulescu a scosă deja de sub ţipară 11 c6le din »Istoria critică universală*, una din cele mai însemnate opere inedite ale părintelui său, lucrată în insula Chio câtă a stată acolo exilată şi scrisă în curentă cu sciin-ţele moderne. Acestă operă ar fi fostă de multă dată la lumină, dacă familiei lui Heliade i-ar fi rămasă avere cu ce s’o imprime şi dacă mai alesă ‘Academia română n’ar fi refusată tipărirea ei, când fiulă regretatului Heliade i-a oferită manuscriptulă.*
—0—
Cetimă în «Galaţii*: «Din 73 de călător! ce au plecată spre Constantinopole, Vineri şi Sâmbătă pe va-părele societăţiloră Lloyd şi Freycinet, cea mai mare parte au fostă evrei. Au mai plecată cu vaporulă de Ismail 35 locuitori gălăţenî pentru Rusia. Nemulă lui Israelă se reîntegrâză în marele imperiu, în care-i e atâtă de bine.*
Meditaţiuni contimpurane.
De când sufere «cavalerâsca naţiune* din ţeră de frigurile febrile ale maghiarisărei, nu trece di, nu apare f6iă, în care să nu se ivăscă câte ună nou »apostolă«, cerândă brevetă pentru modulă său practică şi probată, de a contopi cu siguranţă elementele nemaghiare şi a face pe mojicii de valachi, ca în restimpă de 50 de ani, să se bată cu toţii în peptă, pretincjendă susă şi tare, de a fi venită în romanticulă Ardelă dreptă din fundulă Asiei, sub conducerea lui Tuhutum....
Cine vrea să se facă a<p la noi omă celebru, nu are decâtă să se înroleze în ceata acelora, car! vreau să fabrice, după visulă lui Szechenyi, şi din pietrii Unguri.
Noi ceşti, car! avemă să le servimă dreptă materială pentru asemenea pofte, nu putemă decâtă să pri-vimă cu nespusă compătimire la aceşti Donchişoţi moderni, cari suntă de credinţă, că este posibilă aşa ce,Ta în secululă în care trăimă, când chiar şi fiinţele microscopice suntă divisate în ordă şi soiu, statorită de natură, eschisândă posibilitatea, ca bacilulă cholerică ală d-loră Fasteur şi Koch să potă fi confundată cu celă ce produce anghina său bălele tifoide.
Astătp, când totă ce vieţuesce pe pămentă este împărţită în categorii, e forte târtjiu a voi ca 6menî, cu atâtă mai puţină o naţiune consciâ de sine şi mândră de trecutulă ce l’a avută, să se metamorfoseze din ele-mentulă latină ce este, în o rasă asiatică. Asemenea metamorfose nu aflămă nicăiri notate pe paginile istoriei.
Ei, der credinţa mântuesce şi n’ai ce le face, ei înaintâză pe calea apucată. De multe ori, prea de multe ori însă alunecă în zelulă loră pănă a se face ridiculî, ba chiar comici. Aşa citii	trecute în o f6iă de
frunte maghiară, cum ună „patriotă* este îngrijată, în ce modă periculosă demonstreză pănă şi copii Româniloră. „Chiară şi pruncii din legănă — dîce Ungurulă înfocată — suntă înfăşiaţi în tricoloră românescă.*
Bătrână Europă, tremură! căci aceşti băieţi cu tricoloră română pe pălăriă au să devină toţi atâţia uriaşi ca »Strîmbă lemne* şi »Sfărâmă pietri*, cari au să te sguduie cu timpulă şi pe tine dtn temelii! Cum să nu fie periculoşi aceşti rebeli mici încă de acum »ideiei« dominante din ţeră?! Trebue să fie fârte spirituali cei ce au ajunsă la asemeni conclusiunî!
Foile unguresc!, începândă dela cele din Cluşiu pănă la cele redactate de jidovii din Pesta, 4* de 4* îşi bată jocă de «mojicia şi prostia* Românului, înfâţoşân-du-ne înaintea lumei ca pe nisce creteni şi idioţi din Carniolia, neapţî pentru vr’o cultură său industriă.
Pe de altă parte, înfiinţâză reuniuni de maghiari-sare, adună bani din totă ţera, totă numai ca să amal-gamiseze în „elementulă loră cultă* pe aceşti năsdra-venl.
Pentru Dumne4eu! unde să conducă aceste con-tra4iceri de nu la convicţiunea, că n’ai de a face cu 6meni serioşi, ci cu nisce «cavaleri*, cari au bani destui de-a «cultiva* ună sportă â la mode! Cu deosebire dela înfiinţatea faimosului «Cultur-egylet*, mai în tdtă 4iua se manifestăză cultura ungurâscă, în forma ei cea adevărată, nelăsândă pe nimeni în dubiu, că strănepoţii lui Bendeguz şi-au păstrată virtuţile străbune şi în Europa, chiară ca în patria străvechiă, de unde au venită anume cu misiunea civilisătore aci...
Spre ilustrare numai câteva esemple:
La Hălmagiu s’a arangiată nu de multă ună ma-ială, unde arangiatorii avău pe peptă câte o mică panglică de tricoloră românescă. Ungurii, cum vădă acestă actă de răsvrătire, se facă focă şi pară. Alârgă la poliţiă şi nu 'au astâmpără, pănă ce cu gendarmii au confiscată insemnele «dacoromâne*. «Culpabilii* fură judecaţi la închisore şi amende în bani.
Ună altă casă totă din acele părţi:
Ună tânără română se duce într’o 4* de serbătdre în costumă naţională la biserică. Decă ’şî închipueşce cineva, că a scăpată neinsultată, se înşelă amară! căci fu scosă totă prin gendarmî din biserică, pedepsită, iar costumulă lui confiscată.
Aşa dâr numai d-loră au privilegiulă a se îmbrăca cu «kalpak* şi cu pinteni?! £lr nouă străvechii locuitori în acestă ţâră, să ne fie inte^isă portulă antică ală străbuniloră noştri ? !!
Uită-te lume cultă, uită-te şi te uimesce de libertatea şi toleranţa ungurescă!
Pof'timă, madame Adam, ca fiica unei ţări par exellence liberale şi te însufleţesce şi mai departe pentru «cavalerâsca naţiune,* care respectâză în modă atâtă de demnă drepturile naţionalitaţiloră, ce formâză acestă stată poliglotă.
Spre norocire însă nu toţi scrutătorii timpului mai nou, cari vină să sondeze relaţiunile de aici, suntă nisce vânători de renume, cari să se mulţumescă eu pară4ile ce Ungurii de comună arangează pentru a seduce opi-niunea străiniloră. Nu toţi se îndestulescă cu musica lui Râcz Pali, cu papricaşulă dela Szegedin şi cu vinulă de Tokaj, ci făcândă studii seriâse află adrvărata situa-
*
ţiune şi sciu să apreţuâscă caracterulă ungurescă, după cum merită.
Dovadă că lumea mare începe a străbate prin vă-lulă mistică cu care se încungiură de multă vreme «nobila naţiune,* este între altele şi ună articulă apăruta de curândă în „Revue du Monde Latin.* Şi este aprâpe timpulă să se demascheze nisce uneltiri, cari sub firma celoră mai sublime concepte, ce le iau în deşertă, seduci! de atâta timpă crudelitatea Europei.
Secululă presentă va fi totdeuna memorabilă şi cu dreptă cuvântă admirată de posteritate, căci nici ună centeniu n’a produsă reforme şi n’a eluptată atâtea re-suflate gloridse atâtă pe terenulă sciinţeloră, artelorft şi industriei, ca secululă ală XlX-lea. Este însă totă atâta de necontestabilă, că niciodată şarlatania şi reclama n'a fostă mai în flore ca acum.
Pe timpulă când Ungaria producea talente literare, cum au fostă ună Kisfaludy, Kazinczy, Eotvo3 ş. a., se vede că nu era încă coptă «idea* dominantă de a<JI, deci âmenii, în locă să-şi sfarme capulă cu absurdităţi, studiau şi în urmă ajungeau a fi adevăraţi literali, Nu aşa acu! A41 nu mai trebue studiu, poţi ajunge in modă multă mai uşoră a fi omă renumită; nisce obscu-riţăţî, cărora nici de nume nu le-ai au4ită, devină sărbătoriţi ca Cristof Columb, îndată ce îşi facă reclami prin 4iare de a fi descoperită ună nou terenă de ma-ghiarisată. învăţaţii moderni ai Ungariei au o deosebiţi predilecţia d’a se ocupa In acestă direcţiune cu comită-tulă Huniădorei.
Acestă districtă romantică ală Transilvaniei escitâ în modă deosebita pofta romano-fagiloră de a-lă «cultiva» după sistemulă «Cultur-egylet*-ului din Cluşiu. Cu aceşti scopă a arangiată şi direcţiunea câiloră ferate a statului 4ilele trecute o escursiune a presei din Peşta, la Simeria (colonia Piski) de lângă Deva. Să ve4i apoi ce articull de fonda au scrisă aceşti domni după reîntorcere. In estasulă loră ajungă pănă de a afirmă, că şi buhele din cetăţuele ruinate huhuiescă despre gloria şi splendbrea nâmului ungurescă, a4i valahisată, din acestă ţinută, deci apeleză la guvernă să întocmâscă scoli, la publiculă din ţeră să alerge cu ofertele sale, spre a remaghiarisâ coloniile de odiniorâ săcuiescî, cari au degenerată în valahii de a4i.
Mă miră, că Garpaţii nu încărunţescă şi mai tare de atâta înţelepciune.
Ve4î tu bietă plugară română, care în tâtă brazda întorci cu plugulă relicviile strămoşiloră tăi, ce docu-menteză eclatantă originea ta, tu nici nu scii, că în vinele tale curge «sânge nobilă de ală Sciţiloră.*
Noi Românii nici că putemă, der nici că voimtia # pătrunde profunditatea unoră asemeni aserţiuni; totă ce susţinemă este, că lumea s’a convinsă la Plevna şi Mont-pellier, că suntemă ună elementă setosă de-a progresa alăturea cu celelalte naţiuni culte ale Europei în totil ce este bună şi frumosă. Cultura adevărată vină ea de ori unde, o îmbrăţişămă cu tâtă căldura inimelorfi nâstre, «cultura* dela Cluşiu însă o respingemă cu idignaţiune, protestămă susă şi tare în faţa lumei In contra ei.
Să o scie acei profeţi falşi, cari voiescă a răpi copii dela peptulă mameloră pentru a cresce enicerl din ei, că femeea română este consciă de datorinţa ei şi va sci mai bine să mâră împreună cu prunculă ei, decâtă să-lă dea pradă inimiciloră săi seculari.
Să fiă, decă este scrisă în cartea sorţii, mucenici ca cei din vechime persecutaţi de cruntulă lrodă, mâră mai bine toţi copii inocenţi, decâtă să pătămă trecutulă nostru gloriosă, lăpădându-ne de credinţa şi caracterulă strămoşiloră noştri.
Femei române, grijiţi, veghiaţi că lupulă e în stână!
O Română.
------o-------
ADUNAREA DESPĂR. X ALO ASOCIAŢIUNEI.
De lângă Mociu, Iuniu 1885 Despărţământulă X (Cluşiu) ală Asociaţiunei transilvane pentru literatură română şi cultura poporului română şi-au ţinut adunarea sa generală din acestă ană la Coşocna in 31 Maiu a. c., după cum s’a avi-sată în „Gazeta“ nr. 107.
încă cu câteva 4‘le înainte locuitorii din Coşocna în frunte cu ţăranii români de ambe confesiunile, se pregătiră ca să potă primi âspeţii câtă se pote mai bine, ceea ce le-a şi succesă, fiă-le spre laudă şi onore disă, Ună frumuşelă numără de membri şi nemembri din opidă şi jură, teologi absoluţi şi învăţătorii din depărtare se grăbiră, unii chiară şi per pedes suferindă arşiţa sârelui, a lua parte la desbaterile adunărei pentru binele, fericirea şi prosperarea naţiunei nâstre. Preoţimea română, care ar trebui să premârgă cu esemplulă său înaintea altora, afară de vre-o câţiva din apropiere şi depărtare, nu ne îmbuflji în spaţiosulă locă ală adunărei.
Dar precum aiurea aşa şi aici nu a mă fostă lipsiţi de controla celoră dela putere, căci celă dinteiu, care a fostă de faţă la loculă destinată ală adunărei,
Nr. 132.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
încă înainte de începere, fu domnulQ fo-căpitană cu unulă lângă elă. Densulă s’a prea grăbită, de aceea neso-sindă îndată preşedintele şi membrii i s’a urîtOi de-a aştepta şi a plecată acasă, lăsândă poruncă aspră »ca nimenea să nu cuteze a începe şedinţa fără de a-lă avisa, fixândO densulă şi timpulă când are să se încâpă* (ebed utân); şi programa a lăsată să i se traducă în ungu-resce, cu tote că scie destulă de bine românesce.
Curendă după depărtarea d-lui fo-căpitană opidană, sosiră şi d-lă preşedinte-substitută, secretarulă despărţământului, d. protopopă gr.-cat. locală şi alţii mulţi membri, cari înţelegăndă despre cele întâmplate mai înainte, facă numai decâtă cunoscută d-lui fo-căpitană deschiderea adunărei şi că şedinţa s’a începută.
Domnulă preşedinte substitută Gavrilă Popă, proto-populă Cluşului, face cunoscută că preşedintele despărţământului, fiindă împedecată, l’a încredinţată pe densulă cu conducerea afaceriloră şi printr’o cuvântare ocasio-nală îndemnă poporulă la spriginirea ,,Asociaţiunei“ şi dechiară şedinţa de deschisă. — După acâsta se alegă 3 comisiuni, una pentru revidarea socoteliloră, alta pentru propuneri şi a 3-a pentru adunarea taxei şi înscrierea membriloră, şi şedinţa să suspendă. După redeschidere şi pre cândă comisiunile începură a-ş! da rapdrtele sale în linişte, âtă că sosesce d. f5-căpitană plină de mâniă şi de focă, cum de a cutezată cineva a-i călca man-datulă de au începută şedinţa fără de concesiunea dânsului, cum de cei 2 domni protopopi demni de totă respectulă şi de tâtă reverinţa nu s’au supusă voinţei d-lui fo-căpitană; der nici d. presidentă nici d. secretară nu i-aii rămasă datori cu răspunsulă, resturnându’i t6te argumentele şi convingându’lă în modă resolută, că densulă nu are nici ună dreptă de a prescrie adunărei, când să se întrunescă. Dea D-eJeu ca acestă ţinută resolută a conducâtoriloră poporului română să o urmeze şi alţii, căci atuncea nu amă autfi' atâtea plângeri şi lamentaţiuni din tâte părţile locuite de Români! Aşa linştindu-se spiritele agitate, a decursă şi şedinţa în bună ordine, propunându-se ca să se înfiinţeze filiale în fiecare comună locuită de Români, să se tipărâscă statutele societăţii, cărţi folositâre de cetită, şi ună 4'art^ mai populară, cari să se distribue şi gratisă pe la şcolele mai sărace.
S’a mai decisă, ca adunarea în anulă viitorră să se facă în părţile din josă de Cluşiu spre Morlaca. După finirea şedinţei toţi membrii se unescă la ună banchetă comună dată din partea şi la stăruinţa în-tregei inteliginţe din opidă, după care ne-amă depărtată cu toţii ducândă cu noi suvenirile cele mai plăcute.
I. B. m. G.
------o-------
Despâr. XVII al ii „Societăţii Transilvane." Casâ de păstrare.
De lângă Reghinulă săsescă 20 luniu 1°85.
In 18 luniu n. în Reghinulă săsescă în sc6la gr. cath. s’a ţinută din partea inteligenţei române o nouă şedinţă cu privire la constituirea despărţământului XVII. ala «Societăţii Transilvane,* în fruntea căruia ca direc-toră s’a alesă d. Patriciu Barbu, secretară d. Dr. Ab-solonă Todea, ambii advocaţi, âră d. Basiliu Raţiu protopopă ca casieră, toţi trei în Reghinulă săsescă. Cu acâstă ocasiune s’au luată la desbatere şi agendele bi-bliotecei Ioană P. Maior şi s’a hotărîtă, ca biblioteca sâ se strămute din Gurghiu în Reghinulă săsescă şi să se încredinţeze despărţământului susă atinsă ş. a.
Mai încolo s’a propusă şi totodată s’a şi proiectată din partea d-lui advocată Patriciu Barbu înfiinţarea unei case de păstrare pentru «opincarii* români din ţinutulă Reghinului săsescă. Făcându-se probă şi cu acesta prin subscrieri după voia liberă că cine va vrâ a păşi ca acţionară — s’a dovedită, că Românulă ceea ce vrea pre lângă t6tă sărăcia pdte să şi facă, şi avemă speranţă că n scurtă timpă vomă pută anunţa, că avemă casă de păstrare (instituia de economii) în ţinutulă Reghinului săsescă, numai pentru .opincarii* români. Salutămă pe întreprinijătorii.
In şedinţa susă atinsă — la care mulţi inteligenţi nu au fostă, — afară de obiectele puse la desbatere din partea d-lui Patriciu Barbu ca preşedinte, s’a discutată cu precauţiune şi în linişte s’au adusă hotărîri salutare, a domnită înţelegere generală, încâtă mângâiaţi fiindă despre bunele resultate ce au să urmeze, strângândă raânile unulă cu altulă — pănă la o altă revedere — fiecare ne-amă depărtată la ale nostre.
»Viribus unitis* — şi apoi a fi bine. — Tu.
-----O--------
In afacerea „milei împărătesei."
„Românulă “ vorbindă de hotărîrea sinodului din Sibiiu în privinţa ajutorului de stată poreclită „milă împărătăscă" scrie între altele:
„Bătrânii noştri preoţi mari şi mici, cu mai puţină carte dăr cu mai multă dragoste pentru
nămulă loră, au trăită şi fără de „milă împă-rătăscă" şi înţelegeau, că sdrta loră una şi aceeaşi trebuie să fie cu sdrtea opincei, pe care o conduceau cu mândria spre a nămului mărire.
Doctorii noştri de astăcji în teologiă şi’n fi-losofiă, pară însă a nu mai înţelege simţămintele şi aspiraţiunile poporului română, şi în locă d’a fi miniştrii altarului română se facă cu uşurinţă uneltele esecutoriloră legiloră străine.
Nu procedau aşa prelaţii Unguriloră din Transilvania când se aflau în oposiţiune cu gu-vernulă austriacu. Cu toţii ne aducemă aminte că la anulă 1863, episcopulă catolică din Transilvania, Haynald, împreună cu ceilalţi episcop! maghiari reformaţi şi unitari, se puseseră în fruntea oposiţiunei maghiariloră şi refusau cu îndrăs-nălâ şi fără frică d’a întră în Camera legiuitdre a Transilvaniei, întrunită la Sibiiu. Şi atunci erau porunci împărătesei, şi atunci să fă-cean pensiuni din partea guvernului austriacă şi atunci esista „milă împărătăscă,“ dăr ună episeopă ea JHaynald pe t<5te le despreţuia şi lnpta pe faţă şi cu energiă în contra guvernului austriacă şi în contra autonomiei Transilvaniei, insistândă pentru unirea ei cu Ungaria.
Haynald nu cerşea ,,milâ împărătăscău şi puţină îi pasa de ameninţările austriaciloră; elă slujea cu credinţă şi cu iubire altarulă ungurescă. E adevărată că împeratulă l’a destituită din sca-unulă episcopescă, dăr nu e mai puţină adevărată că totă împăratulu, după înfiinţarea dualismului, cu îmbelşugare l’a răsplătită numindu-lă mitropolită la Calocea în Ungaria şi interve-nindă la Papa dela Roma ca să-lă facă cardinală, numai pentru că la 1863 a respinsă cu indigna-ţiune şi cu bărbăţia „mila împerătăscă.u
Păstori ardeleni! imitaţi esemplulă dată la 1863 de colegulă vostru Haynald mai alesă acum, când esistenţa Româniloră de peste munţi e pusă în jocă.
Cu dragoste şi credinţă apăraţi legea văstră românăscă, cum a apărat-o predecesorii voştri, Şincai, Petru Maioră, Klein, Şaguna, Şiuluţă şi alţii, şi încetaţi d’a mai fi nisce slugi smerite a celoră din Peşta. Sânta scriptură <jice, că celu care se închină idoliloră străini şi care cu vicleniă şi cu fâţărniciă lasă să se rătăcăscă turma sa, acela nu mai e vredniculU ei păstorii.u
----o-----
ULTIME SOIRI.
In consistoriulă ce se va întruni în Vaticană pe la mijloculu lunei lui Iuliu voră fi numiţi cardinali archiepiscopulă Melchers, apoi Şiaffino, fostulă redactoră-şefă ală „ Auroreiu, auditorulu generală Christofari şi archiepiscopii dela Bologna, Capua şi Sidney. Probabilă că va fi numită şi archiepiscopulă dela Sidney ca archiepiscopă în Dublin. Toţi aceştia aparţină partidei moderate.
In Cairo circulă vestea, că înainte cu două săptămâni ună detaşamentă de trupe turcesc!, au ocupată Şeic-Saidulă, vis-â-vis de insula Perim, care punctă îlă pretinde Francia pentru sine, au depărtată de acolo drapelulu republicei şi au plântată semiluna cu stăua. O corvetă turcâscă ancorâză dinaintea numitei localităţi.
Din Tripolis a sosită în Cairo soirea, că Beduinii dela fruntariele tripolitane s’au încăierată cu nomazii dela graniţa tunesică şi că s’a încinsă o luptă înfricoşată, căcj^ndă de ambele părţi ca la 500 morţi şi răniţi.
----o-----
BIBLIOGRAFIA.
„Bomănische Bevueu, revistă politică şi literară în limba germană, editorii Dr. Corn. Diaconovich. Numărulă I este deja sub ţipară şi se va espeda abo-naţiloră pre (Jiua S. S. Petru şi Pavelă. — Preţulă abonamentului (8 fl. său 24 franci pe ană) se trămite sub adresa editorului la Reşiţa (Banată) pănă în 5 Iuliu n. On. DD. colectanţî suntă rugaţi a trămite câlele de subscripţiune totă pănă la acestă termină.
----O—
DIVERSE.
O pavată. — Cetimă în .România* : Pentru a scdte petele de grăsime după mătase, se pune stofa pe o pânză îndoită, se presară pata cu taică redusă în pulbere şt se acopere cu o foiă de hârtiă de mătase, apoi se trece pe dâsupra unui fieră caldă. Tal culă absârbe grăsimea şi pata dispare. După catifea, petele se scotă cu amoniacă.
Catastrofă. — Din Kaşimiră, în Asia, se anunţă o tristă veste. In urma unui grosnică cutremură de pă-mântă, -în acelă oraşă s’ar fi dărâmată peste 7000 de case şi 3031 de persone şi-au pierdută viaţa. Mai multe mii de 6menî au rămasă fără case şi nutrimentă. Panica ce domnesce nu se p6te descrie.
* *
*
CrinulH la modă. — Parisulă capitala modei ca în toţi anii a adoptată şi pentru anulă acesta o flOre de predilecţiune. Nobleţea portă flârea crinului şi moda neavândă nici ună amestecă cu politica, societatea Parisului a primită acâstă alegere, deşi crinulă este florea feudală a regiloră Franciei. Toaletele de mare gală sunt tote împodobite cu buchete colosale de crină. Desenurile fulardeloră acuma aşa multă la modă represintă mai tdte crinulă în formele cele mai grotesce. T6te pălăriile, în fine totă este împodobită de crină. Pentru se-sonulă acesta «c’est la fleur de chic.«
* *
*
Arsă de t gazii — „Cetăţenulă“ din Bacău dă următorele amănunte asupra nenorocirei întâmplate d-nei Sevastiană: In săra de 6 a. c. pe la ora 8, d-na Matilda Sevastian, soţia d-lui Chirilă G. Sevastiană advocată ăi deputata ală Bacăului, voindă să îndrepte o lampă ce era suspendată în salon, şi care era aprinsă neregulată de cătră o servitOre, pe când o trăgea în josă spre a putea opera, s’a desprinsă şurupulă care legă lampa de lanţulă ce atărnă de belciugulă din tavană, şi la moment, lampa căcjăndu’i în capă, s’a vărsată gazulă aprinsă a-supra d-sele, ceea ce a făcută ca se i se aprindă tdte hainele. Vă^endu-se în periculă, abia a putută ca, cu mânile la ochi, să iasă afară în flăcări precum era, stri-gândă ajutoră. La răcnetele sele de disperare, s’au a-dunată servitorii din curte, cari, se vede şi ei speriaţi au perdută curagiulă pentru a’i da ajutorulă necesară. Vântulă, care sufla cu violenţă, a agravată şi mai multă situaţiunea. Sărmanulă soţă era în grădină, nu seia ni-mică, şi curiosă de sgomotulă ce audia se ducea liniştită să vadă ce e. Din nenorocire găsesce pe iubita’i soţiă (la care ţinea atâtă de multă) în prada flacăriloră. Disperată se arunca asupra ei, şi cu concursulă şi ală altoră persone reuşeşte a stinge hainele aprinse. Era prea târziu, toculă o arsese: totă faţa e pârlită, ochii închişi, şi din unulă se vede eşindă sânge, mânile sgârcite din causa arsurei, sînulă arsă, şi chiară talia. O centură cu care era încinsă a fostă desfăcută în bucăţi; părulă capului cădea în şuviţe cu bucăţele de piele. Inelele şi braţeleta au fostă tăiate de giuvergiu pentru a le putea scăte din causa umflăturei momentane a mâniloră. D-na
Sevastian are 26 ani. Medicii dau puţină speranţă.
* *
*
Cânii la Constantinopole. — Estragemă urmă-târele dintr’o corespondinţă din Constantinopole publicată de >Journal des Debats*: .Cânii începă să dispară din Constantinopole. Nu mai revenimă a^î asupra celoră dise de atâtea ori în privinţa organisării «municipale* a câniloră, în privinţa lenei, fatalismului, miseriei ş’a recu-noscinţei loră pentru cea mai mică bună-voinţă ce li se arată; altă dată, când împrumuturile se făceu cu grămada şi Turcia era bogată, caledjii făceu avere. Caledjii suntă neguţători, cari parcură stradele purtândă pe umără ună mare ciomagă, de care suntă atârnate bucăţi de carne pe cari inimele generdse şi .canofile* le cumpără pentru câni. Der timpii suntă grei şi caledjii au devenită fârte rari. Bieţii câni! totă ce se mai p6te face pentru ei, este d’a umplea cu apă vasele de pămentQ cari se mai vădă pe ici pe colo pe strade. Acum în armă, o fe? meiă o francesă a murită de turbare, fiind muşcată chiar de cânele ei. Calomnia însă se întinse cu repediciune: cânele care comisese acâstă crimă, fusese ună câne de stradă. Atunci otrava îşi începu opera sa sinistră; aste de cadavre se vedeu diminâţa pe strade; astăzi sunt strade, unde nu se vede nici unulă din aceşti neuorociţî
locuitori cu patru piciâre...*
* *
*
MormentulH lui Alexandru celit Mare. — ţ)iarulă »Die Post« din Berlină, dela 14 luniu, anunţă că d. Schliemann are intenţiunea d’a se duce în Egipetă, unde va sta totă ărna viitore, pentru a face cercetări în privinţa descoperirii mormântului lui Alecsandru cel Mare.
Necrologii. — Eliseu L a z a r ijc î, fostă parochă gr. cat, în Nucetă, acum de doi ani retrasă în odihnă la Porumbaculă super., a încetată din viaţă la 21 1. c. în etate de 71 anî. llă jelesce fiulă său Ioană L. pro-fesoră în Deva şi numeroşi consângeni.
Fie-i memoria binecuvântată!
Defunctulă şi-a comandată încă în viaţă crucea mormântală, pe care a compusă următorele versuri:
Aici la acostă cruce Dorme şi-odihneşte dulce Corpulâ unuia preotQ,
Care la Nucetâ a foştii;
Aşa se chiema elti pe-aicî:
Eliseia de Lazaricl.
Anulii când a răposaţii Este aici însemnata :
»3 885.«
Editoră : Iacobti Mureşiana.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiana.
Nr. 132.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cnrsaln la bursa de Viena
din 24 Iuniu st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 99.80 Rentă de hârtiă 5% . . 92.90 Imprumutulă căiloră ferate
ungare................148.25
Amortisarea datoriei căi-lorft ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.20 Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 128 50 Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 108.75 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................102.50
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.50
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............—. —
Imprumutulă cu premiu
ung....................117.80
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.75 Renta de hărtiă austriacă 82.50 Renta de arg. austr. . .	83.10
Renta de aurii austr. . . 108 50 Losurile din 1860	. . . 139 25
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 858 —
Act. băncel de credită ung. 287.75 Act. băncel de credită austr. 288.20 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............ 5.87
Napoleon-d’orI............9.85 —
Mărci 100 împ. germ. . . 60.95 Londra 10 Livres sterlinge 124.25
Bursa de Bucuresci.
Cota oficială dela 11 Iuniu st. v. 1885.
Renta română (5°0).	.
Renta rom. amort. (5°/0)
*	convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit	fonc. rural	(7°/0)
*	JJ	»	(5°/o)
»	*	urban	(7 °/0)
»	»	>	(6%)
»	»	»	(5°/o)
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură........................
Bancnote austria ce contra aură
Cump.	vând.
89 V*	893/4
93x/a	93x/a
89	89
30	32
1048/*	1041/.
88	881/,
101*/*	1027,
93	95
86	867*
1250	1360
292	295
235	238
9.9(%)	100/°
2.02	2.04
Cursulu pieţei Braşovâ
din 25 Iuniu st. v. 1885.
Bancnote românesc! . Argint românesc . . . Napoleon-d’orI ....
Lire turcesc!...........
Imperiali...............
Galbeni.................
Scrisurile fonc. »Albina < Ruble RusescI .... Discontulă	>
Cuinp. 8.94 Vând. 8.95 »	8.80	»	8.85
»	9.85	»	9.87
»	11.10	»	11.15
>	10.10	»	10.15
»	5.80	»	5.84
»	100.50	»	101.-
»	123.—	„	125.-
7—10 % pe ană.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potti cumpăra în tutungeria lui I. CJross.
20°|o Tote preţurile scădute 20c
per comptaxit“Ci.
Magazinu de încălţăminte
o	1
ală lui
loanu Săbădeanu
Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scădute t6te felurile de încălţăminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata sâu după măsure fabricate.
Ghete de bărbaţi dela v. a. fl.	3.60	cr.	în	susă.
Ghete de dame „	„	„	3.—	„	„	„
Pantofi si ghete de copii dela	60	„	„	„
Pantofi de casă de piele, pîslă s6u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă.
Specialitate.
Cisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă
>	> fetiţe şi băieţi »	»	»	> » » 4.50 » »	»
Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesescî. — Şoşon! cu talpe de pîslă lung! şi scurţî pentru voiagiori. = Galoci de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
Cisme de	copii ordinare	dela v. a. fl.	2 în	susă
*	»	bărbaţi »	* » » »	51/a *	*
>	.	femei »	»»...*	4	*	*
Comandele din afară sa efeetneză după măsurile trimise promptă şi cela nepotrivite sc ian mdSrătă in schimbă.	’

Invitare
la adunarea generală a reuniunei pentru clădirea unui teatru cu redută în Braşovft, care se va ţinâ Marţi, 30 Iuniu 1885 la 4 6re d. p. în sala Magistratului orăşenescu.
Ordinea dilei:
1)	Raţiociniu pănă la 31 Maiu 1885 şi darea de sâmă.
2)	Alegere din nou a comitetului.
3)	Schiţa planului pentru teatru şi devisă şi arătarea sumei cheltuite pentru aceste.
4. împuternicirea comitetului ca pentru clădirea unui teatru în Braşovă să fundeze o societate pe acţii pe basa unui prospectă, ce este a se statori, să între în pertractări cu comuna orăşe-nescă spre dobândirea de favoruri în acâstă privinţă şi să ducă t6te în deplinire.
5) împuternicirea comitetului pentru facerea planului definitivă şi a devisului pe spesele reuniunei, şi a dedica spesele ce se voră face cu fondarea societăţii acţionare ca spese de fondare.
I4§S 20°|0 Tote preţurile scăzute 20°|0 §BH
Preşedintele comitetul u i.
Mersultl trenurilor!!
pe linia Tredealii-IIinlapesta şi pe linia Temştl-Aradtt-Bndapesta a câlei ferate orientale de stată reg. ung.
Budapesta—Predeal*					
	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
	omnibus	accelerat	omnibu	s de persdne	omnibus
Viena	—	7.15	—	1 1	—
Budapesta	6.4;7	1.45	3.15	6.20	8.0 J
Szolnok	10.37	3.41	7.29	9.11	11.40
P. Ladâny	1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
Oradea mare	5.33	6.41	—	1.28		
Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-Vâsârhely	—	—	9.59	2.11	—
Mezo-Telegd	—	7.14	)10.28	2.34	—
R6v	—	7.42	11.36	3.18		
Bratca	—	—	12.10	3.41		
Bucia	—	—	12.43	4.01	—
Ciucia	—	8.31	1.31	4.26	—
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana	—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.00	5.50	—
GhirbSu	—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.35	6.24	—
fin «in (	—	10 01	5.05	6.43	—
	12 05	10.16	—	7.03	—
Apahtda	12.31	—	—	7.26	—
Ghiriş	2.16	11.24	—	8.51	—
Cncerdea ^	3.12	11.43	—	9.31	—
	3.32	11.45	—	9.43	.—
Uiora	3.41	—	—	9.51	—
Vinţulă de susă	3.50	—	—	9.58	—
Aiudă	4.25	12.08	—	10.24	—
Teiuşă	4.50	12.22	—	10.44	—
Crăciunelă	5.41	—	—	11.28	—
BJaşă	6.0?	12.57	—	11.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
Copşa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
Mediaşă	—	1.45	—	1.22	6.01
Elisabetopole	—	2.06	--	1.56	6.40
Slgişâra	—	2.31	—	2.34	7.20
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
Homorod	—	3.48	—	4.41	10.05
Agostonfalva	—	4.19	—	5.30	11.02
Apatia	—	4.34	—	6.03	11.37
Feldiora	—	4.53	—	6.35	12.14
Braşovă ^ Timiştl		*	5.20 5 3	—	7.14	1.09 1.50
	—	6.07	—	—	2.48
Predealu | Bucuresci	—	6.32	—		3.23
	—	7.30	—	—	4.56
		11.35			9.4C
Teiuşft-Aradft-Budapesta				Budapesta- Aradft-Teiuşft.			
	Trenă omnibus	Trenă omnlbns	Trenă de persăne		Trenă de persăne	Trenă accelerată	Trenă omnlbni
Teiuşft	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-Iulia	11.46	—	4.27	Budapesta	8.05	1.45	8.00
Vinţulă de josă	1220	—	4.53	Szuinok / t	11.02	3.44	11.40
Şibotă	12.52	—	5.19		11.12	4.02	12 oq
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradft	3.37	7.53	6.?5l
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	| Glogovaţă	4.13	—	
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46|
Branicîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.0Q
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	8.12	Bărzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	10 23	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicîca	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Aradft	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.24
	2.39	12.00	4 53	Şibotă	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă Alba-Inlia	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10 I	2.10	8.16		11.19	—	1.40
Viena	-1	8.00	6.05	Teiuşft	12 05	—	2.24
Predealfi-Budapesta
		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
		de ersone	accelerat	omnibus	omnibus
Bucuresci	( (	—	5-00	7.45	—
Predealu		.	9 45 9.47	12.50 1.09	_
Timişă		—	10.11	1.40	—
Braşovă	( (	6.22	10.44 10.51	2.27 2.55	—
Feldidra		7.01	11.18	3.38	—
Apatia		7.33	11.36	4.17	—
Agostonfalv-a		8.01	11.51	4.47	—
Homorodă		8.45	12.23	5.42	—
Haşfaleu		10.10	1.19	7.37	—
Sighişora	( (	10.29	1.30	8.01		
		10.39	1.37	8.21	—
Elisabetopole		11.19	2.05	9.05	—
Mediaşă		11.54	2.25	9.4r*	—
Copsa mică		12.12	2.36	10.02	—
Micăsasa		12.56	—	6.20	—
Blaştu		1.30	3.13	6,59	—
Crăciunelă		1.45	—	7.15	—
Teiuşft Aiuri ii		2.11	3.40	7.43	—
		2.55	4.01	8.29	—
Vinţulă de susă Uiora		3.17 3.24		8.55 9.04	—
Cucerdea		3.31	4.24	9 12	—
Gliirisă		4.09	4.49	10 23	—
Apahida Cluşiu	(	5.36 5.58	5.58	12.32 12.59	
	(	6.08	6.08	—	8.00
Nedeşdu		6.29	—	—	8.34
GhirbSu		6.45	—	—	8.59
Aghirişă		7.00	—	—	9.34
Stana		7.26	—	—	10.16
Huiedină		7.48	7.14	—	11.04
Ciucia		8.28	7.43	—	12 17
Bucia		8.47	—	—	12.47
Bratca		9.06	—	—	1.21
RSv		9.26	8 22	—	2.05
Mez6'-Telegd		10 01	8.48	—	3.08
Fugyi-Vâsârhely		10.20	—	—	3.39
Vârad-Velinţe		10.30	—	—	3.55
	( (	10.37	9.13	—	4.03
Oradia-mare		10.51	9.18	10.57	—
P. Ladâny		12.37	10.31	12 59	—
Szolnok		2 58	12.07	4.45	8.22
Buda-peata		6 00	2.10	10.05	10.30
Viena	(i	6.35	2.45	10.50	—
	(1	3.00|	8 0!)	6.05	—
Nota: Orele de n6pte simtă cele dintre liniile gr6se.
Tipografia ALEXI, Braşovă.
Aradft-Timişftra
	Trenă omnibus	Trenă de persăne	Trenă de persone		Trenă de persone	Trenă omnibus	Trenă omnibus
Aradft	6.00	12.55	8.25	Simeria	6 30	11.50	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7 05	12.27	3.00
Nâmeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7.53	1.19	3.49
Vinga	7.19	2.18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Orczifalva	7.38	2.36	9.25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
Timiş6ra	8.42	3.40	10.06	P etroşeul	10.43	4.04	6.39
Timişftr a-Aradft				Petroşeul—	Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persdne	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pera.
Timişftra	6.07	12.25	5.00	Petroşenl	6.49	9.33	5.28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.06
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Grivadia	8.06	10 54	6.45
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	1137	7.25
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12.17	802
Aradulă nou	7 40	254	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
Aradft	7.50	310	7.40	Simeria	10.53	1.35	9.15
Simeria (Piski) Petroşenl