GAZETA TRANSILVANIEI
REDlOţnJKEA ŞI ADHINUTRAŢIUNEA:
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe unfi anâ 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. România şi str&lnAtate:
Pe ană 86 fr., pe şăse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUBILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 80 cr. v. a. pentru fiecare publica
Sorlaorl nafranoate na aa prlmatou. — ■anutorlpte
Btrimltu.
N& 131.
Joi, 13 (25) Iunie
1885.
Braşov*, 12 (24) Iunie 1885-
Amfi vorbita erî de 6menii de inimă şi amu esprimatfi dorinţa, ca între noi Românii să se afle câţi mai mulţi de aceştia şi să se grupeze cu toţii împrejurul!! stogului egalei Îndreptăţiri naţionale.
Ce înţelege Românulu, când f}ice omfi de inima? înţelege elfi 6re numai curagiulfi său sentimentulfi individualii ori aşteptă mai mulţii dela unfi asemenea omfi?
Unii omfi de inimă, cum şi-lfi închipuesce Românulfi, întrunesce în sine tâte calităţile unui cetăţenii bunii, unui patriotă adevărată. N’a-junge ca elfi să aibă inimă pentru totfi ce e justă, bună şi frumoşii, ci mai trebue afară de acăsta să şi fie cu inimă în tăte întreprinderile sale şi’n tote situaţiunile vieţei sale. Acăsta presupune nu numai o judecată sănătdsă a minţii, curagiulfi şi energia cuvenită, ci presupune tot odată o pătrundere mai adânca a datorielorii sale patriotice, multă bună-voinţă si îngrijire în împlinirea lorfi faţă cu conaţionalii şi compatrioţii sei.
Motorulfi faptelorfi unui omfi de inimă trebue să fiă prin urmare câtă mai multă des-brâcatfi de caracterulfi individuală şi trebue să părte] timbrală neînteresatei şi neobositei stăruinţe pentru binele de aprăpelui său. Dela unfi omfi de inimă să mai cere aşadâră ca să se scie ab-negâ, să fie capabilă de a se jertfi pentru alţii. Ca să fie în stare a face acăsta este de lipsă ca elfi să aibă o ţintă nobilă şi mare, unfi ideală, care să-lfi însufleţâscă şi să-lfi îmboldâscă la luptă cu elementele distrugăt6re.
Cei ce nu snntfi în stare de-a se însufleţi pentr’unfi astfelfi de ideală, nu potfi fi 6menî de inimă şi —	— nouă Românilorfi ne
trebuescfi 6menl de inimă.
Avemfi trebuinţă de <5menl, cari să fiă în-grijaţi de sârtea peporului, să-lfi sfătuiâscă şi să-
Pe câtă timpfi nu vomă fi capabili de a judecă numai după fapte, nu putemfi fi Români de inimă. Pentru că dela Românii de inimă se cere ca ei să fie una şi nedespărţiţi în ideile şi întreprinderile lorfi, se cere să fie uniţi în cugete şi’n sâmţiri şi acăsta nu se pote sevărşi decâtfi numai sub stâgulfi principiilorfi naţionale.
La o parte dâr cu idolatvia personală sâcă şi enervătore şi să înălfămă stâgulfi principielorfi.
Nu importă cine este celfi ce Română se numesce, ci să ne dovedâscă prin fapte dâcă merită să se fălâscă cu acestfi nume.
Să ne întrunimfi dâr sub stâgulfi principiilorfi esistenţii năstre naţionale toţi Românii adevăraţi, cari luptă cu lealitate, cu conscienţiositate şi cu abnegare pentru triumfulfi causei drepte românesc!.
Acăsta sântă causă nu va pută triumfa pănă atunci, păuă când nu se va înrădăcina cultulfi principiilorfi între noi. Să lucrămfi dâr cu toţii ca să întroducemfi regimulfi princi-piilorfi în sînulfi poporului nostrn. Numai ast-feliu ne vomă pută curaţi de rugina cea vechlă, pregătindu-ne pentru o viaţă nouă, mai liberă şi mai fericită.
parţă fără înţelegere prealabilă cu consistoriulfi pentru susţinerea „vâ<jei“ sale şi lăţirea „senti-mentelorfi patriotice. “
Avâ-va Metropolitulfi destulă tăriă de a re-sistâ cursei, ce i se pune din nou în detrimen-tulfi bisericei şi a constituţiunei ei ?
Dorimfi să-o aibă şi ne tememfi multă ca nu cumva presiunea din partea guvernului, să-lfi facă să se depărteze de pe cărarea singură mân-tuităre a adevăratului constitutiunalismfi biseri-cescfi.
Sinodulfi, după noi, a comisă o mare erăre, că a contribuită prin votulfi său în privinţa ce-lorfi 4000 fi. la crearea acestei situaţiuni primej-diăse. Multă mai bine făcea, dâcă respingea şi acâstă sumă, căci atunci cred o situaţiune clară şi nu mai deschidea nici o portiţă slăbiciunilor!! şi intrigelorfi.
In cestiunea ajutorul ai de stată.
Bine amu 4^1 când ami^	ca Metro-
politulfi din Sibiiu observândfi o atitudine ne-pronunţată în afacerea ajutorului de stată şi pu-indu-se astfehi la mijlocfi, va fi trasă de cătră unii în drâpta, de cătră alţii în stânga.
Scimfi că sinodulfi estraordinarfi a primită suma de 4000 fi. pusă la disposiţiuneă Archie-piscopului cu adausulfi, ca se o redice şi să-o împartă „conformă principiilorfi cuprinse în prâ-înalta resoluţiune dela 29 Maiu 1861“. Aceste
Crisa ministerială englesă şi Turcia
Scirea despre retragerea cabinetului Gladstone a produsă o mare bucuriă în Constantinopole. Opiniunea publică e favorabilă ministerului toristă, numai de nu s’ar schimba bucuria Turcilorfi în întristare, căci după cele mai nouă soiri din Londra, abia ajunsă Salisbury la putere şi deja se şi clatină.
Turcii speră, că cu noulă eabinetă se va schimba şi politica Angliei în Egiptfi în sensulfi dorinţeloră şi ve-derilorfi Porţii. Părerea acăsta este întemeiată pe deela-raţiunea lui Churchill, care doreşce o cordială înţelegere cu Turcia şi o resolvare oătfi mai grabnică a cestiunei egiptene. Chiar şi Bismarck, cjică politicii turci, va contribui la adăsta, fiindcă prin venirea conservatoriloră la putere se îmbunătăţesc!! şi relaţiunile dintre Anglia şi Germania, şi apoi acăsta e şi bună amică a Turciei.
Fărte bine însă observă corespondentul!! din Constantinopole ală făiei „N. fr. Prese“, că Turcii îşi facă ilusiuni cu noulfi ministerfi, care nu va lucra altfelfi de-câtfi cabinetulfi Gladstone; politica Angliei va rămânea aceaşî, şi afară de acăsta nu trebue să se ia verbali! totfi ce se declară în discursurile ministrilorfi englesl,
principii cerii, ca împărţirea să-o facă archiereulfi cari se îndrăptă după situaţiunea parlamentară. Antâiu
să vedemfi la lucru pe noulfi cabinetfi şi apoi să ne esprimămfi asupra politicei sale esterne, dice corespon-dentulfi; de aceea şi Turcii să nu’şî facă ilusiuni.
în înţelegere cu consistoriulfi.
Se’nţelege că toţi câţi respectâză constitu-ţiunea bisericâscă pretindă, ca hotărîrea sinodu-is'sprijin&că în toţi paşii săi cu iubire şi cu bu- lui 36 ^ esecutată cu conscienţiositate şi Archie-
„ .	, j	,	. Jpiseopulfi primind!! cele 4000 fiorini, să satisfacă
năvoinţă şi să na gata a aduce cele mai mari î \ . .r	’
sacrificii pentru redobândirea drepturilor!! năstre politice-naţionale.
Nouă Românilorfi desmoşteniţî ne trebuescfi 6meni cu mare inimă românâscă, cari să-şî pună chiar şi viaţa când vorfi pretinde acăsta interesele nâstre generale naţionale.
C’unfi cuvântă să cere să fimfi Români de inimă.
Românii de inimă însă nu vorfi cresce niciodată în atmosfera infectată a cultului persăne-loru. Numai sub cerulfi senină alfi cultului principielorfi vorfi pută ei trăi, se vorfi pută desvolta şi înmulţi.
Din nenorocire la noi Românii a domnită pân’acumfi mai multă idolatria personală şi acăsta ne-a causatfi mari stricăciuni şi perderi în viaţa politică, pentru că idolii noştri erau idoli muţi şi sur(Ji. Ei, în cele mai multe caşuri, n’au avută curagiulfi de a apără drepturile Românilorfi în faţa adversarilor!! şi prin oportunismul!! şi şo-iJirea lorfi au adusă mare confusiune în şirurile
La o parte dâr cu cultulfi persănelorfi)
Să nu ne mai preocupe întrebarea, că cine i întreprinsă ceea său a lucrată ceea, ci numai i ce a îutrenrinsfi. ce si cum a lucrată. _
hotârîrei sinodului.
Guvernulfi (jice: eu am pusă cele 4000 fi. numai la disposiţiuneă Metropolitului şi nu voiu ca consistorulfi să aibă nici unfi amestecă la împărţirea lorfi. Numai Metropolitulfi să dea soco-tâlă şi numai elfi să fie responsabilă pentrn banii împărţiţi.
In sensulfi acesta <j*arele maghiare se silesc!! a îmbărbătâ pe Prea Sânţia Sa de-a lucrâ de ca-pulfi lui şi de a nu mai ţină contă de sinodfi. Foile guvernamentale au publicată deja mai multe comunicate, cari au de scopfi a desavuâ restricţiunile ce le cuprinde votulfi sinodului şi a pregăti tărâmul!! pentru escamotarea întregei sume de 24,000 florini în mâna Metropolitului, cu menirea de a fi împărţită de Esc. Sa fără nici unfi control!! din partea organelor!! legale ale bisericei.
Noi (jicemfi, că afacerea împărţirei ajutorului de stată este o afacere publică a bisericei, âr şoviniştii dela putere pretindă susfi şi tare, că ea este numai o afacere personală a Metropolitului şi că nici nu se ţine de competinţa sinodului.
Pe basa acăsta capulfi archidiecesei române gr. or. este îmbărbătată din partea presei maghiare, ca să procâdă de capulfi său, să nu lase a fi te-rorisatfi de foile române şi să facă cum îi dic-tâză judecata şi simţul!! wău „patriotică. “ Cu alte cuvinte să ia banii ce i s’au pusă şi ce i se
Tmrn m-v--------—	---1	“
MIŞCAREA BULGARILORtJ IN MACEDONIA.
Amfi comunicaţii deunădfie cetitorilorft noştri, că o bandă de vr’o 80 de Bulgari, cari trecuseră peste graniţă în Macedonia cu scopfi de a agita acolo în contra stăpânirii turcescî, a fostă bătută şi împrăştiată de trupele turcescî. Conducătorulfi ei, colonelulfi rusă Koîmi-kov, a fostfi omorîtfi în luptă împreună cu 30 de Bulgari, ăr alţii împreună cu cavasulfi consulatului rusă din Monastir au fostfi prinşi.
Acăstă împrejurare a provocată unfi conflictfi între autorităţile turcescî din Salonic şi între consulatul!! generală rusescfi de acolo. E vorba de o cercetare a poliţiei turcescî în magazinulfi comerciantului bulgară Michov, care e supusă turcescă. Hârtiele ce i s’au confiscată a-cestuia din incidentulă celoră 80 de brigantji, parte omo-rîţ! parte prinşi la graniţa Macedoniei, au dată pe faţă că numitulă comerciantă este agentulfi financiară ală comitetului revoluţionară din Filipopole.
In momentulă când era se’ncâpă visitarea domiciliară, unulă din fii lui Michov se opuse, sub pretestă că elă însuşi este ună asociată ală casei şi dragoman onorară ală consulatului rusescă, de aceea magazinulfi e inviolabilă şi poliţia turcâscă nu pote pătrunde în elă fără asistenţa unui delegată ală consulatului rusescă. In urma acetora, guvernatorulă generală Hakki paşa adresa imediată o scrisăre consulatului rusescă, provocându’lă să trimâtă ună delegată. Intr’aceea însă, ală doilea dra-gomană ală consulatului rusescă, însoţită de doi cava^L-
Nr. 131.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
.ulii şi a postata la intrare pe cei doi cavasl cu or-îulfi d’a nu lăsa pe nimenea înăuntru. Michov în îpulfi acesta făcu să dispară hârtiile căutate de poliţiă, consululfi rusă scrise guvernatorului generala, că’la face sponsabilfi de tota ce s’ar întâmpla în casa cânda po-ia ar pătrunde în magazinulfi lui Michov. Hakki paşa ferâ asupra caşului la Gonstantinopole, unde acum se at.âză acestă afacere între Portă şi ambasada rusă.
Casuia acesta ne dovedesce în destula, ca şi multe tele, că consulii ruşi din Turcia sciu de tfite mişcările ulgariîora, ba îi protegieză chiar luându-i sub scutula )ra. Nn trebue să nităma că şefuia bandei a fosta una olonela rusa şi că pe când unuia din fii lui Michov s’a •usfi în acela momenta sub protecţiunea consulatului usa, pe celălalta fiu nu Ta putută reclama autoritatea •usă, deşi elfi încă este compromisa în afacerea bande-orfi bulgare, şi că mulţi alţ! Bulgar! sunta căutaţi de poliţia t.urcescă, cari s’au stabilită în Macedonia sub diferite pretexte spre a agita poporaţiunea de acolo. Se vede că consulatului rusescfi îi era târnă, că poliţia tur-căscă putea pune mâna şi pe alte hârtii, care ar fi compromisa f6rte gravă pe consulii rusesc!.
Din tfite părţile Macedoniei se semnaleză despre în-vasiunî de bande bulgare. Intr’unfi puncta dela graniţă aceşti presupuşi briganzi au jăfuitfi unfi depositfi de arme şi au dusă cu ei unfi numără de pusei Martini şi 10,000 de patrfine. Trupele turcesc! cutreeră neobosita locurile după aceste bande, dar pe când într’unfi punctă le bată şi le împrăştiă, în alte cjece puncte erăşî apară. Astfelfi situaţiunea devine totfi mai grea şi inspiră mari îngrijiri guvernului turcescfi. In momentulfi de faţă — spune o corespondenţă din Constantinopole cătră *N. fr. Presse« — comitetele din Sofia şi Filipo-pole pregătesefi împreună o mişcare revoluţionară în vara acesta, şi mijlficele nu le lipsesefi ca s’o facă să isbucnăscă.
SOIRILE PILEI.
Ministrulă instrucţiunei Tretort a dispusă, ca cu începerea anului şcolara viitorfi studenţii facultăţiloră de medicină să fie pregătiţi şi pentru serviciulfi de medici militari.
—0—
De câteva <Jile cade neîntrerupta plfiiă peste Bra-şovă. Duminecă a fostă chiarfi o ruptură de noră, aşa că stradele erau o vale dela unfi trotuarfi pănă la celălalta. Prin Braşovulfi vechiu au fostă ridicate de apă scândurile de peste canalfi.
—0—
Joi în 18 Iuniu nou s’a descărcata peste valea Bu-dacului, lângă Bistriţa, o furtună violentă. O fată a fostă lovită de fulgera, dar n’a murită. Totfi în acea ^i a căzută peste comuna Teaca grindină în mare cantitate, ni-micindfi tote fructele.
—0—
Ni se scrie dela Reghinulfi săsesefi, că de vr’o câteva 4‘le plouă mereu p’acolo. Porumbulfi şi peste totfi holdele suntfi frumose, fenfi însă forte puţinii.
—0—
Grindina, care a căluţii peste Cluşiu la 18 Iuniu în mărimea nucei, a sparţii vr’o 5—6000 ochiuri de ferestre. Multe pasări de curte au foştii omorâte, altele greu rănite. Unii soldaţii a fostă greu rănită la faţă.
—0—
Pe partea ostică a glaseului fortăreţii din Alba-Iulia s’gu desgropatfi de pionieri petre, cărămizi şi colfine romane.
—0—
Bală filatropiefi se va da la 12 Iuliu st. n. 1885 prin curatorimea bisericăscă-scolară din Betleanfi. Veni-tulă curată e destinată în favfirea bisericei şi scfilei române gr. cat. de acolo lipsite de mijlfice. Preţuia intrâ-rei de persfină 1 fl v. a., de familiă 1 fl. 80 cr. Ince-putulă la 8 fire săra. Ofertele mărinimfise se vorfi cuilâ cu mulţămită pe calea diaristică.
—0—
In Giceu-Ciurgescî o femee a născuta trei băeţî sănătoşi ca tunulă şi bine desvoltaţî. Părinţii, fiindfi săraci şi mai avândfi patru copii, suntfi cam mâhniţi de acăstă »îmbelşugare*. Mama băeţilorfi, cari nu se potă deosebi, atâtă de multă semăna unulfi cu altulfi, le-a pusfi semne ca să’i distingă.
—0—
Diarele din Bucureşcî spună, că ambasadorulfi aus-tro-ungară din Bucureşcî br. Mayr va fi înlocuită cu contele Teleki.
—0—
Din Viena se anunţă, că d-nii Fichtner şi fiulfi, fabricanţi de produse chemice, au încetată plăţile cu unfi pasivă de 400,000 fior., din care 120,000 priveşce pe Banca priv. a ţărilorfi austriace.
—0—
Citimă în »Răsboiulfi', că la 5, 6 şi 7 Iuniu s’au
' ‘ “ — d—Iai» « -A H. Bpfti, P. D. Mincu, Io-
G. Stătescu din Buzău, C. D. Parascoveanu din Caracal, G. T. Filip din Teleormanfi şi Nissim B. David din Ale-csandria.
—0—
,Telegrafulfi« scrie, că primejdia care ameninţa bucatele de ăst-timpă ale Dobrogei este cu desăvârşire înlăturată. Lăcustele au fostă stârpite cu desăvârşire între Mahmudia şi Dunăvăţfi.
—0—
»Marşulfi lui Hori a» pentru piano, compusă de lacobă Mureşianu, a apăruta de sub ţipară. Se gă-sesce de vân4are la librăria N. I. Ciurcu, Braşovfi, precum şi la alte librării. Preţuia unui esemplarfi 45 cr. său 1 leu n.
Alegere de deputatft în Reghinti.
De lângă Reghinalfi săsesefi 20 Iuniu 1885. Domnule Redactorfi! In 17 Iuniu n., după cum v’am fostă cnmunicatfi în »Gazeta Transilvaniei,* în oraşulfi Reghinulfi săsesce s’a făcută alegere de deputata dietalfi în loculă br. Coloman Kemeny, care este numită comite supremă ală comit. Albei inferifire. Candidatulfi a fostă br. contele Teleky Domokos din Şarpotocfi din partea gouvernnlui, er contra candidaţi ....nimenea, prin urmare susnumitulfi per „aclamationem* s’a şi proclamată între »eîjenurî* ca deputata alesă la dieta din Peşta pentru cerculfi de alegere Reghinulfi săsesefi.
îndreptăţiţi a alege deputată pentru cerculfi Reghinului săsesefi preste totfi suntfi 901, dar dintre aceştia puţini au luată parte, şi anumită Saşii din Reghinulfi săsesefi de locfi nu. Din Românii de rândfi, o pi nea r ii, încă afară de judii comunali nu pre mnîţi am vă(Jutfi; după cum am observată, sârmanii noştri opincarl au cam băgatfi de sâmă, că ce însemneză în timpulfi de acuma — a alege deputată ia dietă.
Mai tare trebue sâ ne căimfi şi să ne plângemfi în contra dascalilorfi, preoţilorfi şi a altorfi inteligenţi de ai noştri *românî,« pre cari ve^ându’i omulfi că mergfi în marşfi a la »Rakotzi,« ţinândfi paşi regulaţi doi cu doi cu steagurile tricolore maghiare, îţi sângerâză inima; şi aceştia au fostă la numără 2i, pre cari şi acuma nu-i numesefi, ci ii treefi cu vederea în corespondenţa acesta, pentru ca dfiră-dfiră va veni vremea, încâtfi singuri odată îşi vorfi cunfisce păcatuîfi.
După tote apoi, alegătorilorfi de rândâ li s’a dată tocană, *szivarak« şi vină în abudentă, âră nădrăgarii români cu părulfi peptănatfi în o parte au mâncaţii Ia masă cu »domnii cei mari* dintr’unfi blidfi, — ba pre câţi-va dintre ai noştri i-ara văijutfi că, după ce s’au săturată şi au băuta bine, trăgeu la somnii cu*capulfi aşezată pe masă, alţii însă pocnindfi din degete strigau ca banda se le tragă »românesce *
Sărmane Române, multfi mai ţii tu la omeniăl
— Tu.
Monete antice.
»Românulfi« a primită următfirele amărunte dela j unulfi din abonaţii săi despre diferite ’ monete antice găsite în Moldova:
In urma celorfi scrise, în numărulfi .Românului* din 25 Maiu, de dr. D. Schuchhard, ilustrulfi istoriografă germană, care într’adevărfi aducă încă o lumină în istoria Română a secolului II-lea, credfi de datoria mea, în interesulfi acelora cari ară voi să facă cercetări la faţa locului, şi In interesulfi sciinţei istorice, a da informa-ţiunile următfire, culese de mine personală în timpulfi când locuiamfi pe valea Tutovei, unde esle situată sătulă Avrămescî, despre care face menţiune scrisorea eruditului germană;
1.	In satulfi Iţeam, la o depărtare de 20 kilometri de satulfi Avrămescî, s’au găsită în anula 1852, o pă-reche de pinteni de argintă romani, şi o brăţară de bronză pentru partea superifiră a braţului.
2.	In acelaşi satfi s’a găsită, mai pe urmă, unfi numără de peste 100 bucăţi monede romane imperiale de argintii, conservate forte bine într’o solă de pământfi, se mai află acolo şi o pavăză.
3.	In sătulă Budescî lângă Iţcanî, în mai multe rânduri s’au găsită îngropate monede romane din timpulfi imperiului şi din timpulfi republicei.
4.	In sătulă Jureanî, numită şi Piopana, lipita de satele menţionate, s’a găsită în diferite rânduri unfi mare număra (peste 800) monete de diferile epoee rep, şi imp., dintre care ffirte puţine rare. Monetele din sătulă Jur-canî s’au datfi în mare parte museului din Iaşi, şi altele museului din Bucureşcî, prin mijlocirea mai multora per-s6ne cunoscute, cari se ocupă de aceste lucruri.
Satulfi Jurcani formâză o înfundătură numită fun-dulfi Tutovei. In acestfi funda pe cdsta numită Jurcani, se află, într’o pădure, temelii de ruine antice acoperite
cu pământfi ţtradiţiunea (Jice că acolo a esistatfi unfi
-----______
Nu depate de orăşelulfi Propalna, la localitatea numită Cârciuma lui Damiţă, unde s’a scăpată pentru a face unfi raservorfi de apă care alimenteză o m6ră de aburi, s’a găsită la o adâncime de doi metri osâminte şi diferite bucăţi de bronză ocsidate de vechime, dintre cari şi o păreehe de cercei fină lucraţi. Acestfi reser-verfi ar trebui bine esploatatfi.
------o-------
De ce a că^utti Gladstone?
In Anglia se dau diferite esplicărl căderii guvernului liberală. Astfelfi	trecute se spunea, că depu-
taţii liberali au lipsită dela şedinţă, fiindcă convocarea ce li-se adresase era subliniată numai cu patru linii, în locfi de cinci cum e regula în coşuri grave. Acâstă împrejurare, care se dă ca forte esaetă, pune de sigură într’o lumină ridiculă rutina disciplinei de partidă.
Cea mai nostimă însă din tfite socotelele ce s’au făcută, e fără îndoâlă cea publicată de cunoscutulfi turistă englesfi Sims, în (Jiarulfi »Referae.* lat-o aşa cum ni-o aducă fiarele germane:
»Lord Salisbury va fi primulfi ministru olQ marei nOstre ţâri şi va putea să-şî realiseze vederile politice, fiindcă lord Lymington (deputată liberală) se afla în că-lâtoriă de nuntă; pentru că sir W. Lawson era reţinută la Nizza d’o afurisită de tuse; fiindcă sir S. Waterlow scăpase trenula; pentru că d. Brown fu pe neaşteptate apucata de colică; pentru că d. Iones aştepta dintr’ună momentă in altuia, ca d-na Iones sâ-10 fericâscâ cu ună mică Iones; pentru că d. Smitb sc scula'e cu durere de capfi; pentrfi că d. Robinson trebuia să visiteze pe bogata sa mătuşă, pe care vrea s’o moştenâscă. Legea irlandeză, tacsa pe bere şi rachiu: fleacuri, Adevărulă golă e că toryi vinfi la putere pe spinarea liberalilor!! absenţi dela şedinţă. Gândiţi-vă, Omeni buni, că Anglia va fi aruncată într’unfi răsboiu cu Rusia, pentru că sir Waterlow perdu trenulfi, şi că lord Churchill va putea se se j6ce cu imperiulfi IndiauO pentru că iord Lemyug-ton era departe de Londra.... în luna de miere.*
Staţiunile balneare dela St.-Georgiu şi Valea-vinului.
(Urmare şi fine).
După acestea premise în scurtă, voiu trece a arăta puţine cuvinte morburile, cari formâză obiectulă de tratamentfi ala acestorfi băi preţifise. După cum am «Jisfi mai susfi, scaldele dela Sân-Georgiu le clasificămă de băi alcalino-muriatice. Aceste băi au prerogativele că, prelângă accidulfi carbonica, conţină în mare parte şi oxidula de ferfi şi mai cu semă isvorulfi Nr. 1. Mai multă ferfi aflămfi în isvorulfi dela Valea-vinului. Astfelfi luândfi în considerare şi celelalte elemente, prea uşorfi se stabilescfi indicaţiunile pentru aceste băi. Dela întrebuinţarea acestorfi isvfire în maladiile indicate puterafi aştepta cu tfită siguritatea resultatele cele mai bune.
Aci îmi permită a face indicaţiunile după ordinea lorfi sistematică.
I.	In primulfi locfi putemfi stabili perturbaţiunile
în nutriţia generală, aşa d. e. anemia şi clorosa. In a* ceste maladii isvorulfi dela Valea-vinului şi isvorulfi din Sângeorgiu Nr. 1 dau cele mai bune resultafe. Exis* tândfi alteraţiunî patologice în nutriţia generală ca secundanţii a’fi nodurilorfi emoroidale, atunci întrebuinţarea isvorului Nr. 1 şi apoi a isvorului din Valea-vinului, promite succesfi. Faţă cu acţiunea terapeutică a acestorfi băi asupra morbului lui Bassedow, lasă ca competenţii experienţele domnilorfi colegi făcute Ia isvorfi.	i
II.	In diversele forme de scrofulfisă, atâta în for-
mele eretice, câtă şi torpide, obţinemfi cele mai bune re- I sultate, compensândfi remediile ce lipsesefi în aceste is- I vfire prin administrarea lorfi farmaceutică.	I
III.	Scimfi că diminuarea ricambiului materiala in I
o ’ganismulfi umană favorisâză diversele forme de artrită, I astfelfi că în urma oxidaţiunei imperfecte devine accidulfi 1 uriefi abundantfi în diversele articulaţiunî ale extremită* I ţilorfi inferifire sâu superifire. Gunfiscemfi marea putere I a litionului în disolvarea accidului uriefi. Astfela apele l litionisate amestecate cu ape alcalice au mare efectfi vin- j aecătorfi asupra artritei. Prin urmare isvfirele din ces- r tiune au putere vindecătfire asupra artritei. La caşuri I mai uşfire e a se întrebuinţa isvorulfi Nr. 3.	I-
IV.	Mulatis mutandis e a se ^iee Ş1 despre ma* I
ladiile rachitice.	I
V. Există unele forme de diabet — urinare zi* I chărfisă — car! resistă orî şi cărui tratamentfi medicalii I şi astfelfi şi balneo-terapiei. întrebuinţarea apelorfi dela I Valea-vinului şi schimbarea dietei conformii prescrierilor!! I lui Cantani întfirce acâstă bfilă grea înspre bine. Aseme- W nea efectfi are usagiulfi sistematica alfi apei din Valea* li vinului şi asupra îngrăşării.	■
VI.	Formele tardive de sifilis, aşa diversele forme jr de sifilis secundară şi terţiarii se tratâză cu bunfi succesfi I
prin apele din Valea-vinului etc. etc.	I
VII.	Discrasiele în urma intoxicaţiunii cronice ca ■ Mercuriu şi plumbfi, precum se observă ele la industriaşii ■ ce au a face cu astfelfi de metale d. e. pălărierii, zo-H
şi nu-i înregistrezfi ,.
fir. 131.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
i etc., îşî află loculă adrvărată de cură în băile din Sângeorgiu şi Valea-vinului, întrebuinţândă şi zărulă etc.
VIII.	CelQ mai mare efectă îlă arată aceste isvdre în morburile organeloră digestive şi respirătâre. din acţiunea asupra acestoră maladii e a se şi în aerulă curată, ce carateriseză aceste regiuni iorescl. Apele alcalice au mare putere în afecţiunile speloră respirătore. Astfelă la întrebuinţarea buva-iore şi în forma de băi estreme a acest oră ape la di-terse forme de catare farfngiale, laringeale, inflamaţiuni tronice şi exudaţiunî în cavitatea pleurelă, la astma esen-etc. etc., apoi la infiltraţiunî pulmonare, tubercu-ete. putemă asera, că aceea ce Gleichenberg e pen-raStiria, aceea e Sângeorgiulă pentru Transilvania.
De asemenea resultate remarcabile suntemă siguri !d afecţiunile tubului alimentară. Aci dămă loculă de bteietate isvorului din Valea-vinului împreunată cu is-Nr. 1 din Sângeorgiu. Aci putemă înregistra sa-hţiunea, dispepsia, catarulă cronică de stomacă, gas-hlgia. gastrodinia, venositatea augmentată, emoroide, a-Vţiun! de ficată, pr. iperemia, cirosa, gălbinarea, formarea de concremente biliare, etc. etc., apoi obstipaţiunl ibituale etc. etc.
Maladiile, pr. diverse fonie de inflamaţiuni cronice ie rinichi, morbulă lui Bright, gravela, apoi catarulă ionicii de visică urinariă, inflamaţiunea prostatică, for* naţiunea de concremente sâu aşa numita peatră de ve-
aca etc. etc, cu unâ cuvântă t6te morburile organeloră
ULTIME SOIRI.
In sala comitatului din Târgulu Mureşului s’a începută alaltăieri procesulu în contra falsi-ficatoriloră de bancnote, asistândă multă publică. Acusatulă principală Barta şi-a retrasă mărturisirea, ce a fâcut’o înaintea judelui instructorii.
Mare sensaţiune a produsă în sînulă popo-raţiunei din Briinn (Moravia) scirea, că direcţiunea poliţiei a oprită d’a se face conductulă festivă şi primirea corporativă a dspeţiloru cu ocasiunea aniversării de 25 de ani a reuniunii de cântări germane. (Mănner-gesang-verein.)
Mişcarea lucrătoriloră în Berlină cresce pe (Ji ce merge; afară de zidari şi de lemnari, mai ceră acum şi lăcătuşii o sporire a plăţii. Poliţia din Berlină ameninţă cu rigurdsa aplicare a legei socialiştiloră.
Foile italiane anunţă, că Depretis va fi însărcinată cu formarea cabinetului.
In şedinţa dela 22 1. c. Baccarini a (Jisă, că nu este constituţională de a votâ bugetulă ve-nituriloru pe timpulă unei crise ministeriale. Crispi asemenea a declarată că nu se pote votâ
irinare se potă vindeca cu siguritate prin întrebuinţarea raiumiteloră ape alcaline ; acâsta cu atâtă mai multă u cât în isvorulă Nr. 1 observămă cantităţi respectabile ie lition.
întregă bugetulă dacă nu esistă uuă guvernă
responsabilă. Ministrulă preşedinte Depretis s’a rugată de cameră s6 voteze întregă bugetulă. După aceea maioritatea a decisă a discuta bugetulă venituriloră pe 1885 şi 1886. In cursulă IX. Maladiile cardiace, apoi diversele morburi ale ^ votărei mai mulţi deputaţi au părăsită sala.	(A
lîselorQ sanguine, pr. palpitaţiunî cardiace nervăse, ere-. Se vede telegrama de mai josă dela Roma.) cardiacă, etc. etc., se tratâză cu succesă în băile
vestei legale, şi o maltratare crudă a unui copilă ală nevestei extralegale.
* * *
Datoria publică a Austriei. — După datele o-ficiale, totalulă datoriei publice austro-ungare era la 31 Decemvre 1884 de 3.782.000.000 florini. Renta hârtie e coprinsă în acostă sumă cu 1.387 milione; renta argintă cu 998 milidne; renta aură cu 340 milione şi 5% în hârtiă cu 154 mili6ne.
O---
Sângeorgiu şi Valea-vinului folosindu-se şi trata-
mm idroterapicil	SCIRÎ TELEGRAFICE.
X. Apele dela Sângeorgiu şi Valea-vinului au mare îficacitate în tratamentulă morburiloră organeloră sexuali	(Serv. part. ală »Gaz. Trans.«)
ţi consecenţeloră acestora morburi, aşa d. e. catar cro-	Roma, 24 Iuniu. — Camera a procesă la
de uretră, afecţiuni cronice de prostata, inflamaţiuni votarea secretă asupra bugetului venituriloră. iibâtrânite testiculare, impotenţă; apoi leucorea (pola al- Stânga întrâgă, nevoindă a votâ, a absentată, peri şi parametrită, ooforita, anomalia în menstrua-'şi prin urmare lipsindă numărulă regulamentară i, aşa d. e. menoragia, amenorea, dismenorea, endo-, pentru luarea decisiuniloră, votarea s’a declarată şi melrita cronică. Aci indigiteză la respectivele nevalabilă. isv6re din Sângeorgiu, dar mai cu semă la Valea-vinului, j Hamburg, 24 Iuniu. — La Banca impe-ji ca tratamentă ulterioră e a se întrebuinţa scalda »An- rială s’a descoperită, că au perită 200,000 mărci. tm« în vecinătatea imediată şi proprietatea comunei Suntă bănuiţi doi streini.
«dna.	| Londra, 24 Iuniu. — In camera lorijiloră
T6te aceste băi ’şi-au arătată puternica loră acţiune şi în camera comuneloru au anunţată Granville isiologică şi vindecătdre şi la diverse afecţiuni a siste- \ şi Gladstone, că Salisbuiy a primită oficiulă. Erl i nervosă, apoi în morburi de pele şi în afecţiunile j s’a dusă la Regina în Yindsor. Camera comu-sensitive. In contra tuturoră acestora maladii se între- neloră s’a amânată pentru a procede la nouă a-bninţăzfi apele de mai susă la clinica de medicină in-'legeri pentru noui miniştri.
iernă a d-lui prof. Dr. de Bamberger în Viena cu celăj	Pesta, 24 Iuniu. — Scirea despre abtjice-
mai bună succesă.	j rea fişpanului comitatului Huniădâra, Pogany, nu
După ce am arătată în generală multele morburi e adevărată, ce se vindecă cu succesă la aceste staţiuni balneare, |	^ Londra, 24 Iuniu. Camera lor^iloră a
toâne ca fiecare morbosă să’şî consulte mediculă în primită bilulă privitoră la cercurile electorale;
'după acâsta s’a amânată pană Joi.
Asfelă aci avemă a face cu ună tesaură ală na-ii; vedemă, că aceste isvăre potă concura cu ori şi ce stabilimente balneare europene alcaline. Durere numi că pănă acum puţini s’au interesată de aceste surse MnândQ pră necunoscute. Să salută mă cu bucuriă r. societate »Hebe,« sub a cărei conducere dela anulă 9 încocî se află aceste băi. Din tăte întreprinderile ie până acum se vede cum on. comitetu ală societăţii Hebe* prin bărbaţi devotaţi causei, nu pregetă nici nO sacrificiu pentru a ridică băile din Sângeorgiu şi iimprejură şi ale adjusta cu totă confortulă necesară, astfelă ele să potă concura cu celelalte scalde surori europene, şi acestea cu atâtă mai multă,, cu câtă din naturii nu rămâne nimică de dorită. Favorurile ce ni le oferă Boemia cu scaldele ei renumite, le avemă in regiunile romantice dela Sângeorgiu, Arieşă, Rodna,
Valea-vinului.
N’am intenţionată nicidecum a descrie staţiunile de mai susă din tote punctele de vedere, de-(irece o astfelă de lucrare cere o lucrare cu totulă specială. M’am decisă^ din mai multe puncte de vedere deocamdată pănă la o nouă ocasiune, să facă acâsta notă preventivă, care tratâză în generală despre aceste bâi, Scopulă mi-a fostă numai comunicarea analiseloră nouă din anulă curentă, şi arătarea morburiloră cari se trateză cu succesă la aceste isvără.
Viena, în 30 Maiu 1885.
Dr. I. F. Popii.
mediculă internă ală spitalului centrală, k. k. allg.-Krankenhaus.
DIVERSE.
Ploiă torenţială. — Ploia dela 10 Iuniu ce s’a descărcată peste Bucurescî a făcută mari stricăciuni: în strada Baraca pivniţa cârclumarului Cănuţă Constanti-nescu şi aceea a lui Stefănescu s’au inundată cu apă; ţ | consumatorii stabilimentului Cănuţă protestâză, declarândă că şi fără de pldiă ouţile cârciumarului au fostă pline cu apă. Magasiele precupeţiloră din hala Ghica asemenea au fostă inundate; apa a deteriorată rău marfa depusă în aceste magazii; la bariera Moşiloră, gurile şi canalulă astupându-se, apa a inundată tote pivniţele caseloră; în strada Dionisie asemenea din causă că canalulă s’a a-stupată, s’au inundată mai multe case şi s’au atinsă chiară zidurile şcdlei comunale; în strada Şerbană Vodă, casele dlui Ivanovicî asemenea au suferită.
* *
*
Focă în Vaslui. — Din Vaslui în Moldova se comunică, că Vineri 7 ale curentei, la orele 3 dimineţa, a isbucnită ună focă teribilă, care a distrusă mai multe clădiri dintre cele mai mari şi mai frumâse din centrulă oraşulului. Pentru a localisa foculă s’au mai dărâmată alte câteva case. Nu se scie causa din care a luată nascere acestă incendiu. Lucru curiosă: casele cele mari nu erau de locă asigurate, pe când sărăcimea a fostă mai prevătfătore.
*
* *
UnU evreu bigama. — O bătaiă gravă s’a întâmplată Joi în strada Moţocă din Iaşi, între ună evreu, Şloimă Birjarulă şi cu două . . . neveste ale lui. (Una extralegală). Resultatulă a fostă sdrobirea fălciloră ne-
* *
*
Mediculu Sultanului în pericola de morte. — Se scrie din Constantinopolă: Mavrogheni-paşa, senatoră şi medică ală Sultanului, plecase în trăsură să visiteze pe primă-ministrulă Aarifi-paşa la Bebek. Pe dramă, se duce pe malulă mării, caii se speriă şi apucă câmpii; visitiulă cade de pe capră; caii fugă totă mai tare şi în totă momentulă trăsura putea să se ducă în mare. Camerierulă medicului e aruncată deja în apă; Mavro-gheni, care nu’şî perde cumpătulă. vede că nu e altă scăpare decâtă să sară însuşi îu ms^e. Aşa şi face. Dimpreună cu servitorulă său eşi la mală înotândă, apoi se duse pe josă la palatulă ministrului, unde mai ântâiu îşi schimbă hainele, apoi cu linişte deplină povesti cele păţite.
* *
*
O comoră. —- D. Maspero raport eză în »Journal des Debats* istoria destulă de curiâsă a unei recente descoperiri airheologice:	> Algerienii şi Tunisienii au, în
Egiptă, o reputaţiune de vrăjitori bine stabilită. Unulă din aceşti Moghrebinî convinse pe doi Greci, că o comâră antică este ascunsă în cimitirulă din Drongah, la sudă de Siout; eî cerură autorisaţiunea de a o căuta sub supravegherea unui funcţionară ală Muzeului. După câte-va conjuraţiunî preliminare, magiculă indică loculă precisă; la 6 metri dela suprafaţă, se atinse stânca; la 8 metri mai josă, ună blocă cedă sub loviturile tîrnăcopului, şi lucrătorii căzură unulă peste altulă într’o cameră rău tencuită, a cărei intrare primitivă era astupată prin o surpare a bolţei. Ună cuptoră de cărămidă, avândă încă uşa sa de metală, mai multă de 200 vase de piatră şi de bronză de diferite forme, câte-va foi de aură învârtite grâse de ună sfertă de milimetru şi, înlr’ună colţă, o grămadă de pământă negru, strălucitoră, unsurosă la pipăită ; tavanulă şi păreţii, totulă era acoperită de ună strată de funingine. Lucrările atrăseseră deja mulţimea. Insă lucrurile se schimbară, când circulă sgomotulă că s’a găsită o comoră: Locuitorii din Drongah, care suntă Copţi, alergară în grămadă cu ciomege şi voiră să se scobâre în gaură ca să jefuiască totulă. Mai ântâiu se încercă ca să parlamenteze cu ei. Com6ra aparţină administraţi unei, care singură avea dreptulă să dispun de dânsa; dar ei nu voiră să au<|ă nimică. »Care e administraţiunea vostră? Noi nu o cunoştemă, nu suntem servitorii ei. Acesta aură a fostă pusă aici de părinţii noştri, este ală nostru; dacă vă veţi atinge de elă, vă vomă bate şi sângele vostru va cădea asupra vostră, 'pentru că sunteţi hoţi şi străini.* In timpulă desbaterei, | locuitorii unui sată musulmană veniră şi ei, cerândă Idreptulă loră; dar la primele vorbe ămenii din Drongah se aruncară asupra lără. »Acestă aură s’a găsită în pă-jmântă Coptă şi noi suntemă Copţi. Voi, din contră, sunteţi musulmani şi mormintele părinţiloră voştri suntă în Arabia; duceţi-vă şi căutaţi acolo aurulă pe care l’au ascunsă ei şi lăsaţi-ne nouă pe acela pe care părinţii noştri l’au ascunsă pentru noi în ţera nostră.« Era o mică certă religiosă care se adăogase la răscolă; şi pe când era în furia ei, o companiă de soldaţi, chemată repede dela Siout, venea cu baioneta la puşcă. Era şi timpulă, căci musulmanii şi creştinii se împăcaseră şi se pregăteu să pue mâna pe comoră, fără îndoială ca să reîncâpă discuţia când voră veni la împărţelă. Aurulă era d o calitate prâstă şi f6rte puţină; valtirea lui s’a preţuită 1800 franci, într’ună bazară din Cair. Dar la Siout. imaginaţiunea poporului se aprinde lesne: chiară în acea <Ji se socotea comoră cu kilogramulă, a doua (Ji cu baniţa, şi peste o lună se vorbia prin ţeră de 16 ardebî, aprâpe 3,158 de litri descoperiţi la Siout de
cătră administraţiunea săpâturiloră.«
* *
*
Dela înmormântarea lui Victor Hugo. — Din Parisă se scrie: Raportulă poliţiei asupra acciden-teloră întâmplate la înmormântarea lui Victoră Hugo spune între altele, că în acea (Ji câţiva industriali şireţi au pusă scări la arbori învitândă pe publică, ca pentru mica sumă de (Jece bani să se servescă de scări spre a se urca în copaci şi a privi mai bine. Mulţi au urmată invitării şi s’au aşezată pe crăcile copaciloră. Când însă erau să se dea josă, scările trebuiră plătite de astădată cu doi franci de persână. Atreprenorii încasau banii, apoi puneau scara. Mulţi s’au dată josă şi fără scară, dar mulţi au plătită, de frică să nu cadă său să’şî rupă ceva.
Editoră : Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
GAZETA TRANSILVANIEI
Nr. 131.
1885.
Gnrsulfi la bursa de Viena
Bursa de BucurescI.
Cursulu pieţei Braşovii
din 23 Iuniu st. n. 1885.
Cota oficială dela 10 Iuniu st. v. 1885.
din 24 Iuniu st. v. 1885,
Rentă de aură 4°/0 . . . 99.30 Rentă de hârtiă 5% . . 92.90 ImprumutulG căilorG ferate
ungare.................. 148.25
Amortisarea datoriei căi-lorft ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.20 Amortisarea datoriei căilorG ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 123 50 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 108.50 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişii.................102.50
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.50
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—.—
ImprumutulG cu premiu
ung....................117.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.60 Renta de hărtiă austriacă 82.60 Renta de arg. austr. . .	83.15
Renta de aurii austr. . . 108 50 Losurile din 1860	. . . 139 50
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 858 —
Act. băncel de credită ung. 288 50 Act. băncel de credită austr. 288.90 Argintulă —. — Galbinl
împărătesei............ 5.86
Napoleon-d’ori............9.85 —
Mărci 100 împ. germ. . . 60.95 Londra 10 Livres sterlinge 124.35
Renta română (5°0).	. . .
Renta rom. amort. (5°/0) . .
*	convert. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit fonc. rural (7°/0) .	.
*	>>	(5°/0) •
»	» urban	(7°/0)	.	.
»	* ,	(6°/0)	•	•
»	*	* »	(5%)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	» •» Naţională
Aură.........................
Bancnote austria ce contra aură
Gump.	vând.
89 V*	90Vi
93	93 Va
88	89
30	32
103Va	1043/*
88	881/.
IOD/*	102V*
94	95
85l/a	86Va
1250	1300
9 •/.(%)	IOV40
2.02	2.04
Bancnote românescl .... Cunip. 8.94 Vend. 81
Argint românesc................... *	8.80	*	8.8!
Napoleon-d’orî.................... *	9.85	»	ii
Lire turcescl..................... »	11.10	»	11.1»
Imperiali......................... »	10.10	*	10.15
Galbeni........................... »	5.80	»	5.81
Scrisurile fonc.	»Albina* . .	»	100.50	»	101.-
Ruble RusescI..................... »	123.—	»	125.-
Discontulă	»	... 7—10 % pe ană.
Numere singuratice din „Gazeta Tro silvaniei“ se pottt cumpăra în tutui^ ria lui I. Qross.
Auunţămtt aceloru onoraţi cetitori 7 cari voru binevoi a se abona la f6ia nostră de aici încolo, că avemu încă în reservă numeri dela începutulu anului 1885 prin urmare potiî sS aibă colecţiunea complefe
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.*
ROBIANtf ISTORICti
de Theochar Alexi.
Apare în broşuri k 20 cruceri, 50 bani una cu ilustraţiuni originale.
Romanulă va fi compleţii cu 34 broşuri.
Ori ce librarii, colportoră, legătorii de cărţi etc. este gata a procura aceste broşuri franco, duse la casele onor. cetitorii.
Acostă scriere este unică în t6tă literatura română, căci în ădevără nu posedămă nici unu romanii originalii coprin(}ândă peste 1000 de pagini din care, nici una nu este lipsită de interesu pentru ori ce cetitorii.
O variaţiune bogată, precum nu oferă nici unulă din romanele traduse, apoi interesului ce
ni să excită pentru faptele istorice, preface lectura acestui romanii în o adevărată plăcere, în unii bogată isvoru nu numai de distracţiune ci şi de instrucţiune.
Textulu romanului este însoţită de ilustra-ţiuni, care şi aceste sunt originale, compuse de ună artistă anume pentru acâstă scriere. Ea cuprinde istoria României, începândă cu fanariotulă Caragea, trecândă la revoluţiunea eterii grecesc! şi a lui Tudoră Vladimirescu, a cărui viâţă, fapte şi mdrte tragică sunt cu de amănuntulă descrise, atinge revoluţiunea dela 1848, tractâză pe largă Domnia lui Cuza, dândă ună tablou amenunţită despre acea epocă şi încheiă cu alegerea lui Ca-rolă de Hohenzollern.
Firulă, pe care să înşiră aceste tablouri istorice, să compune din ună sujetă sensaţională în t6tă puterea cuvântului. — Ună tată, perejândă zestrea fiicei sale, într’o scenă, unde acâsta o reclamă dela elă, îşi ese din fire şi o lovesce de
m6rte. Pentru a scăpa de pedâpsa legii, o tl reşce în grădină, unde îi taie capulă, îngropân-du-lă, pentru a face să crâ^ă lumea, că cad» vrulă fără capă, este ală altei persdne. Cu tfo astea să vede silită a mărturisi faptulă şi este condamnată la muncă silnică. După câtva timpi să descoperă că ... . dar cine voiesce a sci ce* descoperă, citâscă romanulă, unde va găsi cuce să-şi aţîţe, ş’apoi cu ce să-şi astâmpere curiositatea, Cine-şî procură intregulU opti de-a-dreptuU idt tipografia editore plătindu-lU de-o dată înainte, H va profita de economisirea portului adică va m s$ trimeţă numai câte 15 cruceri de broşuri si pentru 34 broşuri 5 fiorini.
Tipografia Aleşi,
BRAŞOVt.
T6te administraţiunile (fiareloră românescl sonii rugate a ne face ofertă pentru publicarea acestui anuotll.
Mersultl trenurilor!!
pe linia l*redeal<i-Bndapesta şi pe linia Teiiişfi-Aradfl«lliidapesta a căi ei ferate orientale de statft reg. nng.
Budapesta—Predealit					
	Trend omnibus	Trenu accelerat	Trend omnibu	Trend de persdne	Trend omnibus
Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny	6.47 10.37 1.44	7.15 1.45 3.4 5.21	3.15 7.29 1 8.27	1 -	—
				6.20 9.11 11.26	8.0 J 11.40 2.31
Oradea mare	5.33	6.41	—	1.28		
Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-V âsârhely	—	—	9.59	2.11	—
Mezo-Telegd	—	7.14	10.28	2.34	—
R6v	—	7.42	11.36	3.18	—
Bratca	—	—	12.10	3.41	—
Bucia	—	—	12.43	4.01	—
Ciucia	—	8.31	1.31	4.26	—
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana	—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.00	5.50	—
Ghirbfiu	—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.30	e.24	—
Cluşiu ^	—	10 01	5.05	6.43	—
	12 0“)	10.16	—	7.03	—
Apahida	12.31	—	—	7.26	—
Ghiris	2.16	11.24	—	8.51	—
Cucerdea |	3.12 3.32	11.43 11.45	—	9.31 9.43	—
Ui6ra	3.41	—	—	9.51	—
VinţulG de susG	3.50	—	—	9.58	—
AiudG	4.25	12.08	—	10.24	—
Teiuşă	4.50	12.22	—	10.44	—
CrăciunelG	5.41	—	—	11.28	—
BlaşG	6.09	12 57	—	11.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
Cop şa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
MediaşG	—	1.45	—	1.22	6.01
Elisabetopole	—	2.06		1.56	6.40
Sigişdra	—	2.31	—	2.34	7.20
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
Homorod	—	3.48	—	4.41	10.05
Agostonfalva	—	4.19	—	5 30	11.02
Apatia	—	4.34	—	6.03	11.37
Feldiora	—	4.53	—	6.35	12.14
Braşovă |			5.20	—	7.14	1.09
	—	5.3	—		1.50
TimişG	—	6.07	—	—	2.48
Predeală | BucurescI	—	6.32	—	—	3.23
	—	7.30	—	—	4.56
		11.35			9.41
Predealtt-lSudapesta
BucurescI Predeală
TimişG
Braşovă
Feldiâra Apatia Agostonfalv*a HomorodQ Haşfaleu
Sighişora Elisabetopole MediaşG Copsa mică Micăsasa Blaştu CrăciunelG Teiuşîi AiudG VinţulQ de susG Uiora Cucerdea Ghirisă Apahida
Cluşin
Nedeşdu GhirbGu AghirişG Stana HuiedinG Ciucia Bucla Bratca R6v
Mezo-Telegd Fugyi-V âsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Bada-pesta
Viena
Trend de persdne	Trend accelerat	Trend omnibus	Trend omnibus
	5-00	7.45	
—	9 4b	12.50	—
—	9.47	1.09	—
—	10.11	1.40	—
—	10.44	2.27	—
6.22	10,51	2.55	—
7.01	11.18	3.38	—
7.33	11.36	4.17	—
8.01	11.51	4.47	—
8.45	12.23	5.42	—
10.10	1.19	7.37	—
10.29	1.30	8.0!	—
10.39	1.37	8.21	—
11.19	2.05	905	—
11.54	2.25	9.4r	—
12.12	2.36	10.02	—
12.56	—	6.20	—
1.30	3.13	6.59	—
1.45	—	7.15	—
2.11	3.40	7.43	—
2.55	4.01	8.29	—
3.17	—	8.55	—
3.24	—	9.04	—
3.31	4.24	912	—
4.09	4.49	10.23	—
5.36	—	12.32	—
5.56	5 58	12.59	—
6.08	6.08	—	8.00
6.29	—	—	8.34
6.45	—	—	8.59
7.00	—	—	9.34
7.26	—	—	10.16
7.48	7.14	—	11.04
8.28	7.43	—	1217
8.47	—	—	12.47
9.06	—	—	1.21
9.26	8 22	—	2.05
1001	8.48	—	3.08
10.20	...—	•—■	3.39
10.30	—	—	3.55
10.37	9.13	—	4.03
10.51	9.18	10.b7	—
12.37	10.31	12 59	—
2 58	12.07	4.45	8.22
6 00	2.10	10.05	10.30
6.35	2.45	10.50	—
3.00	8 00	6.05	—
Nota: Orele de ndpte suntG cele dintre liniile grâse.
Tipografia ALEXI, Braşovă.
Teiuşft-Aradft-Budapesta
	Trend omnibus	Trend omnibus	Trend de persdne		Trend de persdne	Trend acceleratd	Trai omnibu
TeinşA	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Âlba-lulia	11.46	—	4.27	Budapesta	8.05	1.45	8.01!
Vinţulă de josă	12 20	—	4.53		11.02	3.44	11.40
Şibotă	12.52	—	5.19	Szoluok |	11.12	4.02	12 oq
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradft	337	7.53	6.?5
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	1 Glogovaţă	4.13	—	«li
Deva	235	—	6.89	Gyorok	4.38	—	6.4fj
Branicica	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00!
Iiia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	ii
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.5i|
Zam	4.25	—	8.12	Bârzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	hm
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.281
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6.14	10.28	Ilia	8.01	—	Km
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicica	8.21	—	10.31
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.011
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	mi
Aradfi	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.24]
Szolnok ^	2.39	12.00	4 58	Şibotă	10.43	—	12.54
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1,22
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-Iulia	11.19	—	î.d
Viena	—	8.00	6.Q^	Teiuşft	12 05	—	2.24
Aradft-Timiştâra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trend	•• Tftufli «de	Trend de		Trend de	Trend	Trend
	omnibus	persdne	persone		persone	omnibus	omnibni
Aradft	6.00	12.55	8.25	Simeria	6 30	11.50	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7.05	12.27	3.00
Nâmeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7.53	1.19	349
Vinga	7.19	2 18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Orczifaiva	7.38	2.36	9.25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
Timişâra	8.42	3.40	10.06	P etroşenl	10.43	4.04	0.89
Timişdra-Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trend de	Trend de	Trend		Trend	Trend	Trenu
	persdne	persdne	omnibus		omnibus	omnibus	de pen,
Timişftra	6.07	12.25	5.00	Petroşenl	6.49	9.33	5.28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.06
Orczifaiva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	6.45
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	1137	7.25
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12.17	802
Aradulă nou	7 40	2 54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
Aradft	7.50	3 10	7.40	Simeria	10.53	1.35	9.15^
Budapesta-Aradft-TeiuşA.