REDACŢIUNEA ŞI A1»MI SINTRAţ I (TAEA i
BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE DI.
Pe unfi anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi strftinfttate:
Pe anâ 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII
SE PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUBILE:
O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlaorî nefranoate nu ae prlmeaofi. — Manuscripte nu se retrămltB.
m 130.
Mercuri, 12 (24) Iunie
1885.
Braşovti, 11 (23) Iunie 1885.
Unulu din confraţii noştri vorbindu de re-laţiunile dintre Români şi Unguri a (Jisii între altele, că sfaturile de a ne împăca cu Ungurii ce ni s’au dată la 1848 şi la 1867 şi ce ni se dau şi acum de cătră „âmenii practici şi moderaţi/4 cari ,,au dibăcia d’a trăi bine pe spinarea altora/4 aceste sfaturi au sleită resistenţa Ro-mâniloră; . . . „âmenii de inimă dintre ei aprâpe au dispărută, şi numărulă âmeniloră „practici14 ţi fără ilusiuni a sporită în modă înfricoşată ; indolenţa şi apatia au luată loculă energiei şi Ungurii, vă^ândă pe Români în acostă stare de moleşire generală, au sărită asupra loră cum sară lupii în stână asupra oiloră blânde şi fric6se....44
Nu se pâte negă, că aserţiunile de mai susă cor.ţină multă adevSră, dâr tocmai pentru că nu voiniu să ne numerămă în şirulă aceloră indivizi „practici44, cari, după ce’şi au asigurată spatele ca să nu-i bată vântulu, găsescă, că este de prisosă de-a mai nutri ilusiuni, n’amă ajunsă încă aţa departe, încâtă să ne pierdemă credinţa în puterea n6stră de resistenţă.
Adevărti este, că s’au aflată, la 1867 ca şi după aceea, în sînulă nostru mulţi, cari seduşi fiindu de promisiunile contrariloră noştri şi a-vendu dorinţa de a scăpă câtă mai curândă dintr’o situaţiune, ce pută să devină incomodă ::pentru dânşii, ne-au dată „sfaturi moderate44 I ţi ne-au vorbită de împăcare în nisce momente,
I când aveamă să ne apărămu cele mai sânte drep-I turî, când stăruiamă de a ne înălţa la demni-I tatea de 6meni asigurându-ne viaţa şi desvol-I tarea nâstră naţională.
I De împăcare pdte fi vorba numai între doi,
I cari stau mai multă său mai puţină pe pici oră I de egalitate. Când însă o parte ia totă şi cea-I laltă parte nu mai are Dimică ce se dea, este 16re cu putinţă o împăcare ?
I In casulă acesta ne aflămă şi noi Românii.
I Regimulu ungurescă ni-a luată tâte drepturile I naţionale, şi nu ni-a dată nimicită în schimbă.
I A ne împăcâ cu acestă regimă ar însemnă prin I Minare a recunâsce că bine a făcută că ni-a I luată totă şi că lucră înţelepţesce, dâcă nu se I mai gândesce a ne mai da ceva îndărătu din ce I ni-a luată.
I Sfaturile de felulă celui amintită au trebuită I si producă fără îndoiâlă mari confusiunî între I luptătorii noştrii pentru limbă şi naţionalitate. A I Zice cătră cineva în momentulă când se pregă-I tesce a intra în luptă, că ar face mai bine să I se împace cu inimiculu fiindcă şi aşa cu greu I va putâ isbuti, însâmnă, în casulă celă mai bună,
I a’lft descuragiâ.
I Cu durere trebue să mărturisimă, că s’au I aflată între noi Românii prea mulţi bărbaţi cu I posiţiune şi cu rangă, cari, fiindă ei înşişi slabi I ţi fără curagiu, n’ap avută semţulă nobilă de-a I lăsă pe cei mai cu inimă să mârgă înainte, ci Iau căutată să’i descurageze, pioclamândă slăbi-I ciunea loră de ună efluesă ală politicei loră I „moderate şi practice/4
I Adevărată este, că prin atitudinea servilă a I multora dintre noi a slăbită resistenţa nâstră. Şi I aceea este adevărată, că acestă atitudine a con-Itribuită a spori numărulă âmeniloru ,,practici44 Iţi „fără ilusiuni.44 Dâr, că âmenii de inimă din-
tre noi ară fi dispărută aprâpe cu desăvârşire nu putemă să admitemă nicidecum.
Confratele nostru se pare, că judecă mai multă după efecte şi nu negămă, că în politică este îndreptăţită acestă modă de a judeca. Sun-temu însă siguri, că dâeă va ave în vedere situa-ţiunea politică cu totulă anormală ce i-a fostă creată poporului română de 17 ani încâce şi neajunsurile cu cari a avută si are încă a se luptă acestă poporă împilată încă puţină espertă în ale politicei, îşi va modifică opiniunea şi va admite, că semânţa âmeniloru de inimă dintre noi nu este îri stingere, ci în crescere.
Recunâscemu de altă parte, că părerea nâs-tră n’are decâtă o valâre academică, pe câtă timpă nu se va dovedi pe tărâmulă lupteloră politice, că n’a fostă greşită.
Pentru ca să putemă aduce acâstă dovadă este neapărată de lipsă ca toţi Românii de inimă să se grupeze în jurulă stâgului egalei nâstre îndreptăţiri si să *şl manifeste prin fapte cura-giulă opiniuniloră loră!
——O---------
Conferinţa deputaţilorft germani în Viena.
In 21 Iuniu s’au întrunit deputaţii nemţi de tâte culorile în sala cea mare a reuniunei industriale sub preşedinţa lui Herbst şi au decisă că voră luă mai târziu o hotărîre. Cu alte cuvinte n’au decisă nimicu, ci au alesă numai ună comitetă de 25 mrmbri, cărora li s’a încredinţată greaua misiune de a compune din programele diferite-loră fracţiuni ană proiectă de organisare a partidei pe basă unitară.
Admoniţiunile (Jiareloră centraliste făcute în ajunulă conferenţei, au avută celă puţină resul-tatulă, că în discusiunile de Duminecă s’a păstrată de cătră diferitele grupuri ună tonă moderată şi aprâpe conciliantă, dâr pentru aceea totă s’au pronunţată destulă de bine nisuinţele aceloră deputaţi, cari voră să introducă în sînulă partidei ună regimă mai radicală naţională.
Cu totulă s’au presentată trei programe. Celă dintâiu, care l’a presentată Dr. Plener în numele partidei de odiniâră a „stângei reunite/4 desvâltă cunoscutele puncte centraliste-dualistice precum: Germanii să aibă rolă conducătoră în Austria, limba germană să fie declarată ca limbă a statului, să nu se schimbe organisarea statului, legile aduse în era liberală, mai alesă cele cu privire la scâlă să fiă susţinute, să fia protegiaţl lucrătorii şi clasa mijlociă dela oraşe, în fine întărirea relaţiuniloră de amiciţiă cu Germania.
După Plener a desfăşurată programa depu-tatulă Steinwender, programa Nemţiloră „mai pronunţaţi.44 Elă <Jise că ea este identică cu cea dintâiu, dâr cere a se adauge încă două puncte: combaterea influinţei polone şi a corupţiunei, a-dăugândă că la punctulă privitoră la corupţiune nicidecum nu va putâ renunţa.
Ală treilea a fostă Dr. Weitlof, care a desfăşurată programa „clubului germană.44 Naţiona-tulă Strache ceru ca să fiă accentuat cu tâtă energia punctulă de vedere germană, pentru că numai prin acâsta se pâte documentă învederată pericululă în care se află germanismulă în Austria. Dr. Sturm propuse ca să se adopte numirea de „clubă ală Germaniloru reuniţi,44 pentru ca şi altoră corifei ca Lienbacher, Greuter ş. a. să le fiă posibilă a face parte din acâstă partidă. Dr. Kopp pune mai puţină greutate pe numire şi mai mare pe o programă unitară. Dep. Knotz se miră că şi astă<jl încă se află aşa de mulţi, cari se sfiescă de a înfiinţa ună clubă cu nume
pronunţată germană, precum suntă şi cluburile cehe şi polone.
Scharschmidt din grupulă mariloră proprietari observă, că elă şi soţii săi de principii nu potă să ia parte la ună clubă, care ar purtă numirea de ,,clubă germană;44 nu atâtă din causa principiiloră ce le urmăresce în adevără acestă clubă, ci din causa principiiloră ce i s’ar însi-nuâ din partea contrariloră.
Incheiându-se discusiunea, se primisce cu unanimitate o moţiune prin care ve enunciă, că cea mai de căpeteniă datoriă a tuturoră de-putaţiîoru germani este a susţinea unitatea partidei. Se alege apoi ună comitetă de 25 inşi cu scopă de a face din cele trei programe ună singură programă. In comitetă s’au alesă re-presentanţl din tâte fracţiunile.
Cuvântulă de încheiere l’a rostită preşedintele Dr. Herbst, esprimândă speranţa că în conferinţa viitâre va fi posibilă de a aplanâ tâte diterenţele şi de a proclamă unitatea partidei.
Suntă mulţi cari, cu tâte că resultatulă primei conferenţe a fostă mai favorabilă decâtă s’a aşteptată, dau din capă şi predică o sci-siune în sînulă deputaţiloră germani, ca o urmare neevitabilă. Vomă vedâ.
-----o-------
Pactulă austro-ungarft.
Pregătirile pentru reînoirea pactului dintre Austria şi Ungaria se facă cu o iuţâla neobicinuită. Să lăsămă să ne spună „Presse‘4 din Viena următorele amărunte ce le-a primită din Pesta în acâstă privinţă:
După disposiţiunile de până acum, cea dintâiă conferinţă comună a ministriloră austriac! şi unguresc! în afacerea reînoirii pactului este prevăzută pe Ziua de 8 Iuliu. La conferinţele ce se voră ţine în Viena, dintre miniştri unguresc! voră lua parte ministru-preşedinte Tisza, ministru de finanţe Szapary, ministru de comerţă Sze-chenyi şi ministrulă de comunicaţiă Kemeny. Dela decurgerea tractăriloră atărnă şi aceea, daca e seu nu necesară să se aducă la conferenţe şi referenţii speciali. In aceste tractărî se voră desbate mai ântăiă punctele principiare şi se va obţine o înţelegere asupra acestora şi anume nu numai cu privire la convenţiunea vamală şi comercială, ci cu privire la tote cestiunile, ce sântă de regulată la reînoirea pactului. Trădările asupra sin-guraticeloră leg! ale pactului au să se încâpă apoi la tâmnă şi proiectele pentru acesta se voră lucra în cur-sulă verii de conferinţa vamală şi comercială ce se va convoca, eventuală de referenţii speciali din amândouă părţile. In cercurile guvernului ungurescă şi în înţele-legere că acestea şi în cercurile guvernului vieneză esistâ intenţiunea seriâsă şi chiar perspectiva întemeiată de a presenta în viitorea sesiune a arnenduroră parlamenteloră întregulă complecsă ală nouăloră legi ale pactului şi încă în acestă sesiune a le resolva parlamentele, aşa că, realisându-se acâstă intenţine, noulă paetă ar fi perfectă încă înainte de sosirea terminului de denunţarea tractului vamală şi comercială, adecă înainte de 31 Decemvre 1886, şi în casă când amândouă părţile s’ară înlelege asupra acestora, ar pute intra în vigâre încă înainte de espirarea hotărîriloră pactului actuală, adecă înainte de 31 Decemvre 1887. Este probabilă, că convenţiunea vamală şi comercială în esenţă abia se va modifica, legea cuoteloră va rămână neschimbată şi că, abstrăgândă de eestiunea dării pe zahară in care Ungaria nu va pretinde dâră cuventulă decidătoră, numai cu privire la eestiunea băncii precum şi la socotirea escendenteloră vamale, respective a restituiriloră, se voră putâ cere din partea guvernului ungurescă concesiuni. Nouă înţelegeri voră trebui să se ia pote relativă la pro-tegiarea marceloră şi modeleloră, precum şi la prive-legii, în fine relativă la statistica mărfuriloră, de asemenea se pare necesară o revizuire amărunţită a tarifului vamală; din contră se pâte considera apope sigură, că cu privire la căile ferate comune nu se va face nici o
HI II I	.■■■■..im—mi- Ulf xra rar.n	~ —
Nr. 130.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
schimbare în relaţiunile actuale. Cumcă tractările asupra pactului va da ansă şi la stabilirea directivei pentru viitârele tractărî în cestiunea convenţiunii cu România, Germania şi Italia, nu mai trebue să amintimă.
-----O------
Noultt minister!! englesii.
„Pali Mall Gazette“ vorbindu despre noulu ministeru englesă, (Jice „că Rusia îl fi privesce cu atâta neîncredere, încât!! lesne s’ar pută ivi o causă, care să rupă tâte tractările, ba pâte chiaru să suspendeze relaţiunile amicale“. Ministerul!! englesu stă în contactă cu Rusia prin departamentului esterneloru şi alu Indiei şi împrejurarea că acestea le iau asupră-le tocmai Salisbury şi Churchill face pe numita fâiă englesă să’şî es-prime temerea sa în termenii de mai susă. Se scie, că aceşti doi miniştri suntă. cunoscuţi în Petersburgu ca mari duşmani ai Rusiei şi cine’şi aduce aminte încă de înfocatele discursuri anti-rusescî, ţinute de ei când relaţiunile erau tărte încordate din causa cestiunei afgane, atunci lesne îşi va pută da sămă de motivulu neîncrederei Rusiei în noulu ministeru englesu. Salisbury mersese în vorbirile sale pană a numi pe politicii ruşi „şarlatani'1 şi ,,bancruţi“, ăr Churchill îi apostrofă cu cuvintele „falşi , mincinoşi şi înşelătorîu. „Pali Mall Gazette“ dă sfatul!!, ca cel îi puţină într’atâta să fie cruţată simţi bili-tatea Rusiei, că nu se va numi Churchill ministru pentru India. Se pare însă, că acestă sfatu nu se va băga în sămă, deărece guvernulu rusescu e dispusă a continua tractările, în cestiunea afgană, cu Salisbury precum le-a continuată şi cu Gladstone, şi păte că îmbunătăţin-du -se relaţiunile Angliei cu statele europene prin noulă ministeru, Rusia încă se va grăbi a re-solva odată cestiunea afgană.
soirile pilei.
«Nemzet*, fâiă oficiăsă, spune că »cei 4000 fl. ce se dau ca subvenţiune nu se pună la disposiţiunea con-sistoriului, ci se dau mitropolitului Mironă Romană pentru «ridicarea vatfei şi influinţei* sale; prin urmare Con-sistorulă nu e chemată nicidecum a ingera la împărţirea baniloră.* Ce să-i faci dacă consistorulă nu e ,bună patriotă,* ci numai Ex. Sal
—0—
Ministrulă de comunicaţiune a concesă firmei Lind-heim & Comp., ca să facă lucrările pregătitâre pentru construirea unei căi ferate locale ce va porni din staţia Braşovă spre oraşulă Braşovă, apoi pe de-oparte peste Nou, Râşnovd, Tohanulă vechiu la ZărnescI, cu o liniă laterală dela Nou la Vulcană şi pe de altă parte dela Braşovă pănă la Satulungă.
—0—
Autjimă, că comitetulă protopresbiterală ală protopopiatului I ală Braşovului a delegată ca comisari la esamenele din anulă acesta pentru scâ-lele poporale din Braşovă pe d-nii lână Dorea şi Anastasie Bârseanu, învăţători în Săcele, eră pentru comunele afară de Braşovă pe d-nii I. Popea, G. Belissimus, I. Do-brânu şi I. Panţu, membri ai corpului didactică dela scâ-lele centrale din Braşovă. Oficiulă protopopescă a fostă însărcinată cu Invitarea acestoră domni.
—0—
La 19 luniu n. Maiestatea Sa monarchulă a inspectată de diminâţă regimentulă românescă de infanteriă marele duce Friedrich Wilhelm de Meklenburg-Strelitz Nr. 31 şi-lă lăudă, cum n’a lăudată nici ună regimentă. M. Sa a cjisă : «Regimentulă s’a distinsă remarcabilă şi este în tâiă privinţa escelentă.*
—0—
Ni se scrie din Rodna cu data 20 luniu n.: «De-fraudaţiunile, cari suntă la ordinea *n întrega Un-gariă, nu au putută să lase neatinsă nici acesta ţinută, laudă bunei administraţiunî şi inspecţiunî a organeloră guvernului. AstădI directorulă poştei de stată din Bistriţa, avisată dela direcţiunea principală din Sibiiu, a scontrată casa poştală din opidulă Rodna vechiă, cu care ocasiune a aflată o defraudaţiune de aprope 2000 fl. Defraudantulă este actualulă magistru poştală Palfy Gyula, maghiară venită în acâstă comună la întrepu-nerea prefectului Banfy Dezso şi altoră omeni cu in-fluinţă, cam de l1/a ană, şi âcă astătji se vădesce activitatea unui mamelucă ală paşei Banfy în decursă de ună timpă aşa scurtă. Fiă-le spre on6re. Dâcă defraudantulă era română, de sigură era deţinută, precând fiindcă e maghiară autorităţile competinte nu l’au deţinută.*
Gendarmeria a descoperită şi arestată în Sân-Miha-iulă românescă, comit. Timişârei, o bandă de falsificatori de note de stată şi monede. Aceştia suntă Constantină Brada şi tată său Atanasiu Brada. Deja circulâză numerose note false de 5 fl. dela aceştia.
—0—
Peste ţinutulă Sepsi-Sân-Georgiului a căijulă la 18 luniu n. grindină pănă în mărimea oului de găină; arborii au fostă desfruntjiţh ramurile rupte şi sămenâturile nimicite. Paguba e nespusă de mare. Pe orisontă spre vestă s’a văcjută o roşeţă intensivă, după ce grindina a încetată a cădea.
—0—
In Căpuşulă mare au arsă la 18 luniu n. mai multe şuri. De asemenea în Hamleşă lângă Miercurea au arsă în nâptea de 16 spre 17 luniu şurile şi grajdurile la 16 economi. Dintre aceştia 8 erau asiguraţi.
—0-
In cincî-bisericî, zidindu-se o casă, s’a dată de resturile unei vechi băi turcesci. La vr’o sută de paşi de acolo se afla o moschee, ale cărei ruine se vădă şi a<JI.
—0—
In pădurile dela Janova ale contelui Ştefan Karolyi au arsă 40 de jugăre. Paguba este mare.
—0—
Ministrulă instrucţiunei publice din România pnntr’o circulară cătră institutorii şi institu ţârele scâleloră primare le atrage atenţiunea asupra modului cum trebue să apere pe copii în contra miopiei, şi acestă mijlocă e ca să po-văţuăscă pe copii să-şi ţie cărţile şi hârtia, când citescă, la o distanţă normală dela ochi celă puţină de 25 centimetri.
—0—
»Societatea Intim-Club« din Bucuresci a decisă, ca în fiecare ană să deschujă câte o esposişiă de pictură şi sculptură. La 18 curentă se voră schimba tablourile şi obiectele espuse, înlocuindu se cu altele.
—0—
Greva măcelariloră din Bucuresci a încetată în urma recunâseerii din partea stăpânirii, că noua taxă de 2 la sută, ce era să li-se împue, era ilegală.
—0—
Citimă următârele în «Gazeta Buzăului*: «Regimentulă ală 12-lea de călăraşi, compusă din 2 escadrâne din Buzău şi 2 din Râmnicu-Sărată, a făcută în <jiua de 29 Maiu ună marşă-manevră din cele mai interesante. Ambele divisiâne, concentrându-se fie-care la reşedinţa districtului loră, s’au pusă în marşă la o oră fixă, mer-gendă unulă contra altuia, conformă ordinului ce li-s’a remisă la plecare. întâlnirea a festă la jumătate calea, unde s’a esecutată ună atacă splendidă pe izlasulă de lângă gara Zoiţa, pusă în stare de apărare. După acâsta comandantulă regimentului d. l.-colonelă Mânu, Intru-nindă t6te escadrânele, trecu în revistă trupa, făcu critica esecutărei temei emise, şi primi defilarea în trapă. După o jumătate de oră de repaosă, divisiânele s’au re-întorsă la reşedinţa loră, desconcentrându-se 6meniî imediată. Statulă-majoră ală regimentului şi o mare parte din oficeri au urmată drumulă pănă la Râmnicu-Sărată, însoţiţi fundă de d. Dimitriadi, deputată şi amatoră pasionată de cai, unde li s’a făcută o recepţiune din cele mai frumâse de cătră d. prefectă, comandantulă garni-sânei şi cetăţeni. 0 masă mare s’a dată în on6rea corpului oficerescă, la d. prodrietară Kircu, âr săra se dete o serată dănţuitâre în castelulă d-lui Bagdat, aşezată în mijloculă unui parcă măreţă. Este de notată că acestă marşă-manevră s’a esecutată în trapă şi astfelă distanţa de 35 chilometri, care desparte ambele oraşe s’a percursă numai în 5 âre, în care s’a cuprinsă şi defilarea şi re-paosulă.*
—0—
Se vestesce din Teheran, că principele Naib-es-Sul-taneh, unnlă din fii şahului, a fundată ună colegiu pentru desăvârşirea în arta militară a ofieeriloră din armata persană. Direcţia acestui colegiu a fostă încredinţată generalului Mirza-Kerim-Khan, care a fostă odată ataşată la legaţia Persiei din Paris. Corpulă de profesori se compune din oficerî europeni; printre ei figureză trei Francezi, trei Englezi, şâpte Germani şi ună Italiană.
-----o-------
Staţiunile balneare dela St.-Georgiu şi Valea-vin ului.
Esistă multe morburi sâu consecinţe de o bălă deja avută, cari se opună eu stăruinţă ori şi cărui tra-tamentă medicală timpă îndelungată. îndată ce mediculă află de bine a schimba acestă tratamentă cu altulă balneară, atunci cu mare suprindere se observă favorabilele efecte de cură. Înainte de a se trimite vreună morbosă la vre-o staţiune balneară, avândă ea efectă asupra di-teriteloră băle, mediculă îşi pune |întrebarea: care baiă ar pute ave efectulă dorită contra acestui seu celuilaltă morbă? Aci mediculă trebue sâ cunâscă, nu (Jică tâte staţiunile balneare europene, dar totuşi cele mai princi-
pale, căci numai pe basa acesta se potă obţinâ cele ma favorabile resultate în consulta ţi unile medicale. Staţiunile balneare îşi schimbă în totă anulă şi cu o°asiunea fiecărui sesonă aspectulă şi colârea loră, prin urmare se pretinde ună studiu continuu pentru cunâscerea ino-vaţiuniloră şi schimbării chemice a respectiveloră isvâre.
Ţâra nâstră e una din cele mai abundante în isvâre de ape minerale. Unele din aceste isvoare au chiară o reputaţiă mare precum: Borseculă, Vâlcelele etc.; altele din contră, deşi după composiţia loră chemică suntă de o eficacitate superiâră, totuşi suntă cunoscute numai locuitoriloră învecinaţi. Studii se-riâse balneologice în ţera nâstră începură a se face abia în timpulă din urmă, şi acâsta din diverse puncte de vedere, şi ca stimulă la acâsta amă pută privi şi or-dinaţiunea guvernială din timpulă mai recentă, prin care se hotărî ca tâte isvârele din ţâră să se studieze din punctă de vedere medicală etc. şi astfelă să se facă raportă la locurile competente.
Partea cea mai avută în isvâre minerale a ţării noastre e partea nordă - ostică şi ostică a Transilvaniei. Aci descopere ochiulă călătorului isvâre minerale de o astfelă de natură, incătă ele după ună studiu seriosă făcută asupră-le, s’ară pută compara cu cele mai renumite isvâre minerale europene.
Băile, de care voiescă să mă ocupă, suntă cunoscute sub numirea de «scaldele dela St.-Georgiu şi Valea-vinului.* Cu tâte că aceste băi ară merita o descriere specială, totuşi deocamdată mă vădă silită a lăsă o astfelă de descriere ce ar exhauria totulă şi facă de pre-sentă numai o comunicare prealabilă scurtă. Causa la acâsta e absenţa mea de mai multă timpă din acele Io-auri idilice şi plăcute. Impulsulă la acâsta scurtă dare de sâmă îlă formâză împrejurarea, prin care însărcinată din partea onorabilei societăţi «Hebe* am avută onârca a arangea analisa chemică a aceloră ape. Cu acâstă ocasiune societatea mi-a pusă la disposiţiă franco în modă munificientă atâtea flacâne cu apă minerală de St.-Georgiu şi Valea-vinului, de câte am avută trebuinţă. Analisa chemică s’a făcută prin şi sub inspecţia celebrului profesoră de chemiă medicală la facultatea de medicină din Viena, d. Dr. E. Ludwig. Originalulă pârtă datulă de 6 Maiu 1885. Resultatulă analisei chemice făcute de d. prof. Ludwig e următorulă j
IsvorulU Nr. 1.
10,000 părţi de apă conţină:
Caliu clorată=C CI		. 3,3528
Natriu clorată=Na CI ... .	. 24,8780
Bicarbonat de natriu=Na H C O,	. 34,5699
, , calce		. 18,2187
» , Magnesiă ....	. 5,2186
, » oxidulat de feră .	. 0,1535
Accid silicic Si (O H)4 . . . .	. 0,5356
Litiu » în cantităţi exprese. Brom »	dto dto.
IsvorulU dela St. Ceorgiu Nr. 3.
10,000	părţi de apă minerală conţină:
Caliu elorată •............................. 2,8361
Natriu elorată............................ 26,2469
Bicarbonat de	natriu................... 32,3925
*	»	Calce . • .	... 18,4889
»	,	Magnesiă................ 5,3053
»	,	oxidulat de fer . . .	0,1423
Accid silicic.............................. 0.5115
Litiu	»	urme.
Brom	»	există.
IsvorulU dela valea-vinului.
10,000	părţi de apă conţină:
Caliu sulfuric........................... 0,448
Natriu sulfuric............................. 1,005
Natriu clorat............................... 3,3541
Bicarbonat de Natriu........................ 3,6068
»	,	calce..................... 7,9708
»	*	Magnesiă.................. 3,6358
»	»	oxid de	fer............... 0,2309
Accid	silicic............................. 0,4557
Litiu	»	urme.
Brom ,	nu există.
Apa întrebuinţată la analisa chemică de mai susă s’a umplută în flacâne din cele trei isvâre deja amintite sub asistenţă oficiâsă şi s’a provătjută cu sigilulft oficioşii ală preturii Rodna cu actulă sub Nr. 1512 ex 7 Martiu 1885.	^
Viena, în 6 Maiu 1885.
(L. S.)	Prof. Dr. E. Ludwig.
Acâstă analisă nouă diferă în multe privinţe de cea veche făcută la anulă 1857 prin dl farmacist Fol-berth, în urma însărcinării locotenenţei transilvane de atunci. In urma acestei analise chemice staţiunile bal-neăre dela St. Georgiu sunt a se clasifica în cadruld bâi-loră alcaline-muriatice, baia din Valea-Vinului ea se număra intre băile alcalino-sulfatice.
Nr. 130.
GAZETA TRANSI1VANEEI
1885.
Astfelă avemii înaintea ochiloră ună tesaură ne-preţuitoră ala naturii, care în astă composiţiă chemică’ pâte rivalisa eu băile dela Vichy, Gleichenberg Karlsbad, Selters, Faschingen, Giesshubl, Bi-lin etc. etc.
Băile dela Sângeorgiu şi Valea-vinului nu au fosta cunoscute pănă acum în lumea mare, ele au fosta mai multa locuia convenirii clasei mai bogate în timpuia verii. Puţinele caşuri ce s’au tractata aci arată importanţa acestora băi în diverse stări patologice. Evoluţia lorâ în timpuia mai recenta urma ca de sine. Cela mai mare merita în acâstă privinţă lia putema atribui societăţii »Hebe«, carea prin bărbaţii ei devotaţi causei dela luarea băilora în arendă, dela a. 1879, se nisuesce a adjusta aceste scalde cu tota confortula gustului moderna.
Sângeorgiuia e o comună mare în partea nord-os-ticâ a Transilvaniei în judeţuia Bistriţa-Năsăudă, situata pe valea Someşului. Aci în depărtare de 5—10 minute spre norda sunt aşe4ate staţiunile balneare, sub o lăţime geografică de 47*5°, şi o lungime de 42V20, pe o înălţime de 450 metri asupra nivelului. Depărtarea dela Bistriţa e de 4 6re, şi 3 6re dela Năsăudă. Şoselele sunta întreţinute relativa bine. Staţiune telegrafică există în Bistriţa şi în Năsăudă; staţiune poştală în opiduia Sângeorgiu. Din susa de Sângeorgiu se află în depărtare de P/t 6ră vechiula opida Rodna, renumită din răsboiele cu Tătarii. Dela Rodna pe valea aşa numită »isvoră« ajungi la Valea-vinului cu sorgintea ei alcalino-sulfu-r6să. In imediată apropiere de aci sunta minele era-riale.
Baia dela Sângeorgiu consistă din 5 isvore, cari diferă multa-puţina în composiţiă lora chemică unele de altele, precum ama vă4ută mai susa la nr. 1 şi nr. 3.
In scrierile de balneologiă, atâta moderne câta şi mai vechi, aflăma fdrte puţine date privitâre la aceste băi. Prof. S i g m u n d face descrierea acestora băi, dând chiar indicaţiunile pentru folosirea lora. Folberth în broşura sa încă descrie aceste băi din puncta de vedere chemica.
Scima şi e în genere cunoscuta, că pentru eu-n6scerea radicală a unei staţiuni balneare sunta indis-pensanile cunoscinţele geologice relative.
împrejurimea băilora din cestiune o formâză şirula de munţi, ce despartă Transilvania de Marmaţia. Sângeorgiuia e încunjurata de t6te părţile de dâlurl, prin cari staţiunea balneară e scutită de vânturile dinspre NordO, lăsânda 6reşî-cum cursa libera spre suda-vesta. 'Clima e în genere moderată, dulce, sub-alină; aerula sănStosa şi de o composiţiă chemică favorabilă celora I ce suffiră de maladii ale organeloră respirăt6re; tem-j peratura moderată şi mai cu sâmă în decursula seso-aului. Cantitatea anuală a ploii 94 cm. Apele, la isvora mfisurate, arată media în temperatură de 12° R. Debitula I cuotidianO ala apei minerale e de 400 hectolitre. Pe I înă se esporteză 120,000 flacbne. Apa se ^ usâză mai I multa interna şi anume sistematica după prescrierea I medicală. Pentru băi sunta întocmite 22 cabinete şi I ioume pentru băi calde şi duşuri; afară de acesta esistă I coi basena pentru scalde rec! cu 4 încăperi. Sesonula I începe de regulă în Iuniu şi se finesce cu 15 Septemvre. I Pentru fiecare sesona onor. direcţiă angajâzâ câte una I medicii, care împlinesce agendele medico-balneologice. I Spiţerii esistă în Năsăudă, apoi în Bistriţa şi Rodna. Se I Înţelege de sine, că acâstă stare nu corespunde cu ce-I nnţele medicale, şi bine ar fi, dacă onorabila direcţiune I s’ar nisui ca în decursula sesonului să instaleze o spi I ţwiâ în imediata apropiere de scalde, deore-ce între | istfelâ de împrejurări aprovisionarea bolnavilora cu me-I iicamente dela spiţeria cea mai de aprope — care re-I ktivd e destula de departe — se face cu mare greutate I p astfelQ în casuia cela mai favorabila, bolnavula tre-I baie sâ aştepte chiara o 4* întregă după medicamentele I prescrise, — abstragă dela caşurile unde morbosula se I iede silita a aştepta şi mai multa, când e împedecată I tomunicaţiunea din causa ploii etc. etc. Aşa dar e de o ■ necesitate imperiGsă, ca farmacia să fie cu ocasiunea se-Isonului în staţiunea balneară, seu cela mai rău în I opidulâ Sângeorgiu.
I Incuartirarea ospeţiloră la scaldele din Sângeorgiu Icorespunde cerinţelora moderne, esistă: hoteia, cafenea, I aloui de lectură, de joca etc. Din cola de interoga-I ţfane, adudată flaconeloră presentate esposiţiei din Pesta, lidu, că preţurile sunta fOrte moderate şi accesibile I pentru toţi visitatorii, astfela încâta traiula în decursula I sesonului e fOrte eftina în comparaţiune cu alte băi
I Pentru escursiune sunta regiunile din vecinătate de lofrumseţă rară şi cari la fiecare pasa arată evenimen-I kle istorice ale trecutului.
I	(Va urma.) I
I	------O-------
Societatea „Petru Maiorii41.
pilele aceste ama primitu raportula generala ala societăţii de lectură „Petru Maioru44 a junimei române din Budapeşta pe anula scolastica 1884/5.
Din darea de sămă ce se face în acesta raporta vedenia, că societatea „Petru Maiorii44 esistă deja de două-<Jăci şi cinci de ani. Ea susţine una cabineta de lectură şi o bibliotecă; în de-cursulu anului espirata a data cuartiru gratisa la trei studinţl dela universitate lipsiţi de mij-loce. Biblioteca societăţii s’a înavuţitu prin diverse donaţiuni şi colectiuni de 4^are- Averea societăţii consistă într’unu fonda disponibila de 168 fl. 98 cr. şi dintr’unu fondu permanenta de 3549 fl. 31 cr. D. br. Ursu de Marginea a contribuita la fondula societăţii 20 fl. v. a. şi insti-tutulu Albina 30 fl. — Biblioteca numără 976 opuri în 1075 tomuri.
Câta pentru activitatea literară, citirea şi critica de opere literare, raportula esprimă speranţa, că ea în viitora va fi mai intensivă.
In fine se adresăză rugarea câtră toţi binefăcătorii şi binevoitorii acestei societăţi, ca să-i ofere şi pe viitora sprijinul a lora, ăr în speciala se atrage atenţiunea publicului românu asupra „Istoriei pentru începutula Românilora în Dacia44 de Petru Maiora, din care societatea mai are încă de vân4are preste o miiă de esemplare.
Urăma societăţii „Petru Maior a “ succesa şi prosperare, er membriloru ei tineri o activitate frumdsă, viuă, zîmbitdre....
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ala >Gaz. Trans.«)
EuiS, 23 Iuniu. — Impăratula Wilhelm a sositu în cea mai bună stare, a fosta salutată de o mulţime de 6menî nespusă de mare.
Paris, 23 Iuniu. — Fraycinet a presentata camerei tractatula de corner ţa franco-chineza.
Turcoing, 23 Iuniu. — La spălătorula de lână Prosper a esplodatu căldarea, 14 lucrători între cari şi proprietarula suntă morţi, 18 greu răniţi.
Londra, 23 Iuniu. — Iu urma conferinţii de eri ţinută de conducătorii liberali şi conservatori, greutăţile s’au înlăturata. Salisbury primesce guvernula.
-----o------
DIVERSE.
Ora Parisului şi ora Pekingului. — Săptămâna trecută, d. de Freycinet a anunţată în camera francesă la
3	6re 30 minute, şi în Senata la 3 Gre 45 minute că tratatuia de pace a fostă semnată de China la Tien-Tsin, chiar în aceea 4‘ & Grele 4 după am64l. Cum s’a putută fare ca ună evenimentă întâmplată la 4 ăre după amâ4î în partea septentrională a Chinei, la o distanţă de aprăpe 20 mii chilometrii departe de Paris, să potă fi cunoscută în aceeaşi 4b la Grele 3 şi jumătate, adică o jumătate de oră după ce s’a întâmplată? Ast-felă pusă cestiunea, lucrulă este cu neputinţă; âcă însă cum se p6te esplica: Astronomii francezi 4ică, că suntă 6rele 12 din 4i când sGrele se află tocmai d’asupra Parisului. Prin urmare, ţările cari suntă la stânga Parisului, adică la Orientă, au eşită din umbră mai nainte decâtă Parisulă şi au trecuta mai nainte supt sGre, astfelă că dâcă la Paris suntă Grele 12, la Roma suntă Orele 12 şi 47 minute, la Viena este ora 1, la Suez auntă orele 2, la Teheran Grele 3, la Bukhara Grele 4, la Delhi orele 5, la Peking Grele 7 şi 37 minute etc. De aci urmeză că dăcă la Peking sunt Orele 7 şi 37 minute diminâţa, la Paris orologele sună mie4ulă nopţii, şi când suntă orele 9 şi 37 minute la Paris, orologele din Peking sună 4 Ore. Deci, scirea despre semnarea tratatului de pace cu China a fostă telegrafată d-lui Freycinet între Grele 9 şi 10 dimineţa, după ora Prrisului; şi pentru că acâstă scire a sosită la ministeriulă aface-riloră străine după câteva ore, d. de Freycinet a avută timpulă pentru a o face cunoscută camereloră la orele
4	după ame4h
* *
*
«Cutremurele de pămentă în indii. — Scirile sosite din Indii constată, că cutremurile de pământă continuă în provincia Caşmiră; 440 persGne au perită în oraşele Baramulla şi Soporă, cari au fostă cu desăvârşire distruse, şi în satele vecine au făcută mulţime de victime.
* *
*
0 povaţă, — Cetimă în „România”: Cartofulă rasă crudă se întrebuinţâză ca cataplasmă refrigerantă
pe arsăturî şi pe rănile inflamate. Fierţi şi reduşi în pulbere suntă emolienţî şi calmanţi. In băile de piciore, catofulă rasă crudă luereză întocmai ca şi su-carbonatulă de potasă. Calmeză durerile de capă mai repede ca muştarulă şi fără a irita pielea.
* *
*
Erupţiunea unni Vulcanu. — Seirî din Sourabaya în Java dau amărunte despre o erupţiune vulcanică întâmplată de curândă acolo, care a causată mare nenorocire. Smero, vulcanulă principală din Java ostică, dăduse semne de o activitate neobicînuită şi pela începutula lui Maiu a vărsată dîn crateră torente de lavă, însoţită de o dâsă ploiă de cenuşe, nimicindă totă dimpre-jură în depărtare de milurî întregi. Văgăuni adeneî de 200 pănă la 300 de urme au fostă umplute totală de lavă şi suprafaţa muntelui, care pănă aci era brăsdată şi avea multe adâncăturl, acum este aprăpe plană. Plan-taţiunea de cafea dela Calieda Bening au fostă distruse. Se crede, că afară de administratorulă plantaţiunei şi de cei doi ajutori ai săi, şi-au perdută viâţă vr’o 500 de indigeni cu acâstă ocasiune.
* *
*
Omoru şi jefuire. — »Democratulă« spune urmă-torele: »Lunî 3 Iuniu săra a plecată din Ploescî la Târgovişte neguţătorulă pescară de acolo Răducanu Floriu, cu ună cară cu pesce ce luase. Dincolo de can-tonulă căii ferate, ’i-a eşită inainte trei indivi4I cu ciomege, ’i-au lovită cumplită atâtă de dâusulă câtă şi pe cărăuşO, au luată dela celă dintâiu lei 60 ce avea asupra sa, 6r dela celă d’ală doilea doi fr.. La strigătele şi vaetele loră în timpulă luptei, veni ună omă călare. Tâlharii fugiră lăsândă victimele ca şi morte. Gălătorulă i-a urcată în carulă cu pesce, şi trăgătorii au mersă în voia loră, aşa ca abia ajunseră pănă la 4iua îQ catu-nulă Ţigănia. Aci nenorocitulă comerciante a fostă pusă într’o căruţă espresă şi dusă la Târgovisce, unde ajun-gândă a încetată dm viâţă, lăsândă o familiă cu cinci fete.
* *
*
Generositatea unui călătoră. — Ună călătoră se află în momentuîă d’a pleca dela otelulă în care locu-iesce, şi cere a i se da socotela.
Chelnerulă se grăbesce să ’i-o aducă,
—	Ai pusă şi serviciulă? întrebă căiătorulă.
—	Nu, d-le, acesta este lăsată Ia generositatea d-v6stră.
—	Der dâcă nu suntă generosd?
—	Atunci, veţi plăti câte doi franci pe 4b adică pentru trei 4*fe şese franci.
—	Ei bine! ’Mi place mai bine să fiu generosă
âcă 50 de bani.	v
* *
*
Necrologil. — AUreliu Popescu, când. de notară şi voluntară activă, fiulă parochului din Nadas, după ună morbă greu de trei săptămâni, în 17 Iuniu n. în etate de 23 ani şi-a dată sufletulă în mânile Domnului, lăsândă în durere pe părinţi, rude şi amici. Imor-mântarea s’a făcută în 20 Iuniu n. în Nadas.
Fie’i ţărîna uşGră!
Birou orăşenescă pentru bilete de drumă de ferit. — Conformă hotărîrei Direcţiunei căiloră ferate reg. ung., înfiinţâză ^acâsta în oraşulă nostru ună birou orăşenescă petru vân4area biletelortt de drumă de feră, asemenea aceluia din Budapesta, unde se va primi şi bagagiu de călătoriă. Cnnducerea acestui birou s’a încredinţată firmei H. Aronsohn & Comp., cunoscută de capabilă prin conducerea de pănă acum a; spediţiuniloră şi agenturei vamale a căiloră ferate reg. ung. Cu privire la depărterea cea mare a gărei dela oraşulă nostru oferă acestă orgarisare multe avantage considerabile, astfelă de esemplu călătorii potă să-şî cumpere cu comoditate în ori ce vreme a 4^e* biletă de drumă în biroulă orăşenescă, fără de a mai fi supusă la aşteptarea şi îmbulzela dinaintea cassei dela gară, totă asemenea se pGte preda aci şi bagagiulă de călătoriă, despre primirea căruia se dau călătoriloră reci-pise de primire oficiale. — Salutămă cu bucuriă acâstă disposiţiune favorabilă incereseloră publicului călătoră. Vomă mai reveni.
Atlasti negru şi albă de mătase (de tota din mătase) 75 cr.: metrulă pănă la 9 fl. 90 cr. (în câte 18 dif. calităţi) trămite pentru câte o roche, sâu cu bucata fără taxa vamală la casele muşte iiloră depositulă fabricei de mătase a ţui G. Henneberg (liferantă ală curţii regale) în Zurich. Mostre se trămită imediată Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 130.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cnrsuiă Ia bursa de Viena
din 22 luniu st. n. 1885.
Rentă de aurii 4°/0 . Rentă de hârtia 5% Imprumutulfl căilorii ferate
98.20
92,90
148,20
ungare ...........
Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.20 Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 123 50 Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 108.50 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişii.................101.75
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.50
Bonuri croato-slavone . . 102.-Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—
Imprumutulii cu premiu
ung....................117.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119 60 Renta de hărtiă austriacă 82.55 Renta de arg. austr. . .	83.05
Renta de aurii austr. . . 108 50 Losurile din 1860	. . . 139 50
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 858.—
Act. băncel de credită ung. 288 25 Act. băncel de credită austr. 288,90 Argintulă —. — Galbinl
împărătesc!.............. 5,86
Napoleon-d’ori...........9.851/2
Mărci 100 împ. germ. . . 61.— Londra 10 Livres sterlinge 124.25
Bursa de BucurescI.
Cota oficială dela 7 luniu st. v. 1885.
Renta română (5°o).	.	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
» convert. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc.	rural	(7%)	.	.
(5%)	•	•
(7°/o)	•	•
*	»	»	(6%)	•	•
*	»	»	(5°/o)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	* Naţională
Aură........................
Bancnote austria ce contra aură
»
urban
Cump. vând.	
89Vi	89%
93V4	92%
88V4	89%
32	33
1041/a	105
873/4	88%
10E/a	102%
93V*	94*
85*/4	86%
1275	1280
289	—
229	—
10.20.'%)	10.65„
2.04	2.06
Cursulu pieţei BraşovG
din 22 luniu st. v. 1885.
Bancnote românesc! . .	. Cump.	8.94	Vend	8.95
Argint românesc ....	»	8.80	•	8.85
Napoleon-d’orî		»	9.85	»	9.87
Lire turcescl 		»	11.10	»	11.15
Imperiali			10.10	>	10.15
Galbeni		*	5.80	*	5.84
Scrisurile fonc. »Albina«	*	100.50	»	101.-
Ruble RusescI		*	123.—	>	125.-
Discontulă
7—10 % pe ană.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potil cumpăra în tutungeria lui I. Gross.
(N
Diplomă de argintă dela esposiţiunea economică din 1884 a comitatului Torontală.
Medaiia de argintă dela esposiţiunea intern, pharmac. Viena 1883.
Medalia de brouză dela esposiţiunea din Triestă 1882.	j
Diploma de recunoscere dela esposiţiunea din Graz 1880.	oo
ISV0RULU
dela MO HA
Conţine cea mai însemnată cantitate de acidă carbolicu dintre tote
Apele minerale ale Ungariei
face escelente servicii la bole catarrhalice ale organeloră de mistuire şi ale udului. In genere acestă apă merită a se lua cu deosebire în consi-deraţiune la t6te acele bole, la care trebue a ajuta organele şi a promova funcţionarea sistemului nervosă.
Cu vinu beută se bucură acesta de o popularitate mare.
Depositulu principală Ţ	Liferantu a!ă Curţii
singură numai la:	U A A reg. ung. în Budapesta.
Asemenea se află la tote farmaciile, băcănii, hoteluri şi restauraţiunî.
89au espediatil în a nul îi 1884
1.500000 butelii
Gasse de fern
sistemă Wertheim
ce resistă pe deplină în contra focului şi nici nu se potă sparge, din renumita fabrică de casse
L. FLEISCHER
oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile
conditiunî si în tbte mărimile.
Iustinianu M. Grama,
depositarulă fabricei în Biaşovu.
Anunţămă aceloru onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la f6ia ndstră de aici încolo, că avemu încă în reservă numeri dela începutulfi anului 1885 prin urmare potă să aibă colecţiunea completă.
ADMINISTRAŢIUNEA „GAZ. TRANS.“
0b 0b 0b '0b 0b 0£
MersulU trenunioru
pe linia Predeal d-lliidapesta şi pe linia Tel uşii- Ar adil-Budn pesta a căi ei ferate orientale de stattt reg. ung.
Predeală-Budapesta
Trenă
de
persăne
BucurescI
Predealu
Timişă
Braşovtt
Feldiora
Apatia
Agostonfalv»a
HomorodQ
Haşfaleu
Sighişora
Elisabetopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Grăciuneld
Teinşft
Aiudiî
Vinţulă de susiî Uiora Cneerdea Ghirisă Apahida
Claşiu
Medesdu GhirbSu Aghirişti Stana Hciedină Ciuda Bucla Bmtca Râv
Mezo-Telegd Fugy i- V âsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok Buda-pesta
Viena
0.22
7.01 7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12
12.56
1.30
1.45 2.11 2 55 3.17 3.2i
3.31 4.09 5.36
5.56
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2 58
6 00 6.35 3.00
Trenă	1 Trenă	Trenă
accelerat 1 omnibus 1		omnibus
5*00	7.45	—
9 45	12.50	—
9.47	1.09		
10.11	1.40	—
10.44	2.27	
10.51	2.55	
11.18	3.38	
11.36	4.17	—
11.51	4.47	—
12.23	5.42	
1.19	7.37	—
1.30	8.0!	—
1.37	8.21	—
2.05	9 05	—
2.25	9.4	—
2.36	10.02	—
—	6.20	—
3.13	6.59 -7 f R	—
3.40	7.43	-
4.01	8.28	—
—	8.55	—
—	9.04	—
4.24	9 12	—
4 49	10.23	—
—	12.32	—
5 58	12.59	—
6.08	—	8.00
—	—	8.31
—	—	8.59
—	—	9.34
—	—	10.16
7.14	—	11.04
7.43	—	12 17
—	—	12.47
—	—	1.21
8 22	—	2.05
8.48	—	3.08
—	—	3.39 3.55
9.13	—	4.0*
9.18	10.37	—
10.31	12 58	—
12.07	4.45	8.22
2.10	10.05	10.30
2.45	10.50	—
8 09	6.05|	—
Budapesta—Predealâ
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu
Clnşin
Apahida
Ghiris
Cneerdea
Trenă
omnibus
Trenă
accelerat
Trenă
omnibus
Trenă
de
persone
6.47
10.37
1.44
5.33
7.15
1.45
3.4
5.21
3.15
7.2*
( (
Uiora
Vinţulă de susă Aiudiî Teiaşfi Grăciuneld Blaşti Micăsasa Oopşa mi«ă Mediaşfi Kiisabetopole Sigişâra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora
12 05 12.31 2.16 3.12 3.32
3.41
3.50 4.25
4.50
5.41
Timişă
Predealu
BucurescI
6 0? 6.40 7.00
6.41
7.14
7.42
8.3i
9.01
100Î
10.16
11.24
11.43
11.45
12.08
12.22
12.57
1.27
1.45
2.06
2.35
2.50
3.48
4.19 4.34 4.53
5.20 5 3
6.07
6.32
7.30
11.35
8.27
9.45 9.59 10.*: 8
11.36 12.!( 12.43
1.31
2.56
3.29
4.0-
4.18
4.36 5.05
Trenă
omnibus
6.20
9.11 11.26
1.28
2.00
2.11 2.31 3.18 3.41 4.01
4.26 5.08
5.27 5.50
8.0 J 11. ¥ 2.31
6.02
6.24
6.43 7.03 7.26
8.51 9.31
9.43
9.51 9.58
10,24
10.44 11.28
11.44 12.18 12.36
1.22 1.56 2.34 3.02 4 41 5.30
6.03
6.35
7.14
suntă cele dintre liniile gr6se.
6.01
6.4C
7.20
8.01
10.05
11.0*2
11.37
12.14
1.09
1.50
2.48
3.23
4.56
9.4î
Tipografia ALEXI, Braşovă.
TeiuşA-AradA-Budapesta
Trenă
omnibus
Trenă
omnibus
VeiuşA
Âlba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orâştia
Simeria (Piski) Deva Branicîca Ilia
Gurasada
Zam
Soborşin
Bărzova
Conopă
Radna-Lipova
Paulişă
Gyorok
Glogovaţft
AradA
11.09 11.46 12 20 12.52
1.19 1.48 2 35 3.04 3.36 3.50 4 25
5.09 5.56
Szolnok
Budapesta
Viena
6.18
6.57
7.12
7.27
7.56
8.10
2.39
3.16
7.10
Trenă de persăne
3.56
4.27
4.53
5.19
5.41
6 14 6.30 6.47 7.17 7.32 12.00 12.14 2.10
8.03
6.08
6.39
7.04
7.29 7.41 8.12
8.49
9.29
9.49 10 23 10.37 10.52 11.18 11.32
4 53 5.10 8.16
6.05
Aradâ'TiMişâra
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trenă	Treni
	omnibus	persăna	persone		persone	omnibus	omnibus
AradA	6.00	12.55	8.25	Simeria	6 30	11.50	2.23
Aradul ă nou	6,25	1.21	8.36	Streiu	7.05	12.27	3.oq
Nâmorh-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	753	1.19	3.49
V'raga	7.19	2,18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Orczifalva	7.38	2.36	9.25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifaiva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.1)	3.35	6.07
Timtşdra	8.42	3.40	10.06	P etroşenft	10.43	4.C4	6.39
TfmişAra- AradA				Petroşenl—	Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenu	Trenă
	persdne	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers,
TimlşAra	6.07	12.25	5.00	Petroşenl	6.49	9.33	5.28
Merczifaiva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.U6
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	6.45
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.37	7.25
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12.17	802
Aradulă nou	7 40	254	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
AradA	7 50	310	7.40	Simeria	10.53	1.35	9.15
Budapesta-AradA-TeiuşA
Viena
Budapesta
Szolnok
Ar&dA
Glogovaţă
Gyorok
Paulişă
Radna-Lipova
Conopă
BSrzova
Soborşin
Zam
Gurasada
Ilia
Branicîca
Deva
Simeria (Piski)
Orăştiă
Şibotă
Vinţulă de josă
Alba-lulia
TelnşA
Niaueria (Piski) Petroşeni