GAZETA
REDACŢltlKEA ŞI ADMINISTRA'('HJNEA :
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,<jrAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe un fi and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Ilom&nla şi străinătate:
Pe and 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANVNCIUBILE:
0 seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Scrisori nefranoate nu se prlmesoQ. — Hanusorlpto nu se ratrămltfi.
m 129.
Luni Marţi, 11 (23) Iunie
1885.
BraşovtL, 10 (22) Iunie 1885-
„Cu nelinişte şi cu rele presimţiri vedemă cum Germanii din Austria suntă totă mai multă striviţi de părete!u
Mărturisirea acista a lui „Nemzet“, organulu d-lui Tisza, aduce mai multă lumină asupra si-tuaţiunei actuale din interiorulu monarcliiei, de-câtu toţi articulii suciţi şi răsuciţi ai foiloru unguresc!.
Câtă pentru Maghiari scie t6tă lumea ce vrău şi unde ţîntescu. Dăr mai suntă şi alţi factori în acestă monarchiâ şi ori şi ce s’ar dice despre preponderanţa elementului maghiară in politica austro-ungară, elă este şi rămâne numai unu poporă de 5—6 milidne locuitori şi celelalte 30 de miliăne nu potă să fie condamnate în veci la ună rolă pasivă faţă cu diplomaţia maghiară.
Se nasce prin urmare întrebarea, că ce vo-iescu şi unde ţintescă ceilalţi fa tori decisivi din monarchiâ ?
Intre naţionalităţile din Austro-Ungaria o-cupâ fără îndoială loculă celu d’ânteiă, âtâtă prin cultura loră câtă şi prin numărulă loră, Germanii Austriei.
Când s’a înfiinţată dualismulă s’a luată de basâ a lui egemonia Germaniloră peste popbrele din Austria şi egemonia Maghiariloră peste po-pdrele din Ungaria, identificându-se interesele germane şi maghiare cu interesele statului. La începutulă erei dualistice nu se vorbea prin urmare decâtă numai de strivirea la părete a Sla-vilorti şi a Româniloră din monarchiâ.
De şăse ani încbce înse s’a severşită o mare schimbare într’o parte a monarchiei. Astăzi, după cum vedemă, Maghiarii se plângă, că cumetrii loră Nemţi sunt aceia, cărora le-a venită rendulă de a fi striviţi de părete.
Maşina dualisticâ funcţionăză încă mai departe în linişte, dăr basa pe care s’a construită ea este sguduită din fundamentă. Cătjândă egemonia Germaniloră în Austria, alţi factori s’au presentată pe scenă şi desvoltarea interibră a statului a luată o altă direcţiune.
întregii procenulă acesta s’a desfăşurată între marginile constituţiunale şi guvernulă din Viena s’a ferită de ori-ce ar fi putută să slă-hescă seu să turbure legătura cu Ungaria. Ast-ielfii nu i s’a dată nici guvernului ungurescă prilegiu de a se amestecă în afacerile interi bre ale Austriei.
Nici astăzi uu esistă ună asemenea casă de amestecă. Măestria cabinetului Taaffe a stată în aceea de-a produce marea schimbare interibră, fără ca Ungurii să i se pbtă o-pune. In schimbă guvernulă austriacă s’a ferită şi elâ de ori şi ce amestecă în afacerile ungare şi acestă politică de absolută neintervenţiune a fostă
adoptată şi de cătră guvernulă centrală.
In urma acbsta ministrulă Tisza a întinsă şi
nai tare cbrdele egemoniei maghiare esploatândă tatu numai s’a putută situaţiunea în favbrea i-leei de stată maghiară.
Intr’aceea lucrurile au avansată în Austria. btă(jl cabinetulă Taaffe dispune de o maioritate mită mai mare în parlamentă şi şansele resta-bilirei egemoniei germane s’au micşorată. Au trescută însă pentru aceea şansele noiloră factori j a direcţiunei politice ce-o urmărescă.
Acbsta direcţiune e diametrulă opusă celei ce domnesce a(}i în statulă ungară. Aici des-potismă de rassă, colo politică de împăcare între rasse.
Este mai multă ca sigură, că desvoltându-se lucrurile mai departe, în partea de dincolo a monarchiei se va introduce ună regimă pronunţată federalistă. Urmările unui asemenea regimă nu potă fi decâtă periculbse pentru egemonia maghiară. Reuniunile de maghiarisare nu voră fi în stare de a opri curentulă puternică ală des-voltării popbreloră, şi idea egalei îndreptăţiri o-dată triumfatbre în Austria şi în Ungaria.
Reaua presâmţire, de care vorbesce oiga-nulă d-lui Tisza, are în vedere negreşită şi a-cesta eventualitate, pe lângă alte temeri ce-i insuflă noua situaţiune în Austria faţă cu cestiunea reînoirei pactului austro-ungară, care espiră în 1887.
Ce atitudine voră luă noii factori din Austria, acum când se sămtă mai tari, în afacerea pactului cu Ungaria?
Până când erau Nemţii austria ci tari şi mari Maghiarii sciau, că interesulă loră cere de a merge mână ’n mână cu denşii în cestiunile dualismului, acum însă guvernulă ungurescă stă faţă cu noui factori încă necunoscuţi, de a căroră concursă nu pbte fi sigură nici ună momentă.
De aici vine oftarea pentru bieţii Germani, cari suntă a<Ji striviţi de părete.
Mai bine ar face organulă d-lui Tisza dbcă s’ar îngriji de sbrtea celoră de acasă, cari abia mai potă resuflâ de striviţi ce suntă şi de a căroră sprijină Maghiarii voră ave odată mai mare lipsă ca de alianţa Nemţiloră.
-----o-------
Conferinţa deputaţiloră germani în Viena.
Eri s’a întrunită în Viena conferenţa deputaţiloră din partida liberală germană seu cum se mai numea a «stângei reunite.» Scopulă înlrunirei a fostă organisarea partidei. Resultatulă încă nu-lă cunbscemă, der vedemă din articulele (Jiareloră vienese, că se tracteză de unitatea partidei şi că greutăţile ce se opună organisărei pe basă unita’ă suntă fbrte mari.
»Amă păcătui în contra datoriei nbstre publicistice — ^ice »N. fr. Presse» — decă nu amă mărturisi, că partida constituţiunei (decembristă) se află într’o crisă seriosă, deşi încă n’amă pierdută t6tă speranţa în susţinerea unităţii partidei.»
Se manifestă de câtva timpă în sînulă deputaţiloră germani din Austria ună curentă, ce devine totă mai puternică, spre a se pronunţa ca partidă naţională germană. O fracţiune a propusă ca să se formeze ună ,clubă germană.» Oportuniştii, cari suntă încă în maioritate, se temă însă ca nu cumva prin pronunţarea naţionalismului germană să se producă efectulă contrară şi să i-se dea cabinetului Taaffe o armă mai multă în mână ca să clică: «etă particularismulă germană !«
In formă e vorba numai de schimbarea numelui partidei, în fondă însă se tractăză de schimbarea tacticei şi transplantarea luptei pe tăremulă mai restrânsă naţională* Temerea ca nu cumva o parte să persiste în a-eestă direcţiune, er cealaltă să se opună la ori-ce schimbare şi prin aceea să se facă o scisiune, acestă temere vorbesce din articulii <}iareloră vienese.
«Celă mai mare păcată în contra spiritului naţională amă comite, (Jice »N. fr. Presse,* decă prin desbi-nări şi neînţelegeri amă contribui la întărirea sistemului actuală.... Desbinarea oposiţiunei germane ne-ar face de batjocură şi au(Jinaă deja în spirită triumf ulă contrari loră.. Der pbte vomă fi feriţi de acestă ruşine. ..»
Procesultt de pressâ ala „Zastavei“
In Nr. 115 ală fbiei nbstre amă comunicată cetitorilor ă că fbiei sârbescî «Zastava» ce apare în Neoplanta i s’a intentată procesă politică pentru «agitare în contra statului maghiară».
Procesulă s’a pertractată Sâmbătă la 20 luniu n. înaintea juriului de pressă din Pesta. Ca preşedinte a funcţionată Iohann Krisst, er ca acusatoră substitutulă de procuroră Dr. Edm. Fekete. Acusatulă a fostă Lazar Nancici, ună bărbată tânără, care aşteptă cu multă li-nişce resultatulă procesului.
După ce s’a sorţată juriulă şi după ce s’a atrasă atenţiunea publicului, care apăruse în numără fbte mică, acusatulă spune că e de 31 de ani, de confesiunea gr. or., ş. a. Se citesce apoi actulă de acusaţiune şi arti-cululă încriminată.
Acusatulă recunosce, că elă e autorulă articulului şi că ’şi ia asupră’şî responsabilitatea.
Substitutulă de procuroră Dr. Edm. Fekete ia cu-vântulă (Jicendă între altele:
Felulă pasionată ală agitaţiuniloră ce se ivescă de unu timpă încoce totă mai desă între naţionalităţi începe a influenţa deja simţulă nostru atâtă de multă, încâtă aşă dori să se evite/e totă ce ar pute duce pe orî-care dintre noi în acestă direcţiune. După părerea lui articululă agită în contra legăturii de stată a ţăriloră coronei unguresc!. Ce a făcută tinerimea italiană ? 0 spune articululă : a eliberată şi a unită poporulă italiană, sfărîmândă tronurile şi tro-nuleţele singuraticiloiă principi şi întemeindă Italia unită. Prin urmare — (Jice acusatorulă — totă o âstfelă de problemă ar avă şi tinerimea serbâscă: de a sfărîma a-numite tronuri seu cu alte cuvinte de a rupe legătura ce unesce pe Sârbii din Ungaria cu statulă ungară şi în modulă acesta a întemeia Serbia unită. Dar cu acesta nu se sferşesce articululă, ci strigă: «Tinerime! Susă, înainte Ia lucru! Poporulă vrea să te vacjă lucrândă, poporulă o doreşte şi aşteptă . . . fă’ţî datoria!»
Acusatorulă propune, ca amăsurată § 173 din co-dulă penală ungurescă juriulă să declare pe autorulă articulului vinovată.
Apărătorulă Polonyi găsesce, că în actulă de acusaţiune numele proprietarei şi editbrei fbiei, Miliţa Mi-leticî, s’a pusă cu intenţiune, ca prin acbsta să se dea procesului ore-care tendinţă. S’a amintită cu acesta de bărbatulă, nimicită şi fisicesce şi sufletesce, care a fostă duşmană ală Ungariei şi acumispăşesce amară acesta şi care acum părăsită de toţi are ună singură sprijină, pe flca sa. De aceea apărătorulă face apelă la juraţi să facă abstracţiune de acestă şi să judece numai articululă încriminată. In casulă de faţă, <jdce elă, nu e vorba de o agitare directă, după cum se prevede în lege. O ţără serbescă nu esistă între ţerile corbnei ungurescî, şi la aşa ceva nu s’a putută gândi nici autorulă articului.
Apărătorulă observă, că articululă încriminată nu conţine altceva decâtă frase bombastice scrise la Crăciună cătră tinerimea de limba sârbescă. Elă descompune articululă şi arată că, după instituţiunile Ungariei, nu se găsesce acusaţiunea ce o face acusatorulă; căci unulă care vorbesce o limbă streină, după legile ungurescî, nu se pbte tracta altfelă decâtă ca ună indigenă, şi de aceea cere achitarea acusatului.
Vorbesce apoi acusatulă Lazară Nancici în limba germană. Elă (fice că, ori câtă de înţeleptă şi învăţată ar fi procurorulă, ce privesce patriotismul ă nu pbte da nimărui ântâietate. Educaţiunea sa l’a înveţală să-şi iu-bescă limba maternă din tbtă inima, dar ori când va fi mândru că e ună cefăţenă ală Ungariei libere şi independente. Elă accentuezâ, că în artieolulă încriminată nicăeri n’a intenţionată o rupere a Serbiloră de cătră statuia ungară şi de aceea face apelă la simţulă de dreptate ală juraţiloră ca să-lă achite.
După ce a mai replicată acusatorulă în defavorulă acusatului er apărătorulă in favorulă acestuia, şi după cea mai accentuată odata acusatulă lealitatea sa pentru statulă ungară, juraţii s’au retrasă în camera de chib-zuire spre a-şi formula răspunsurile Ia intrebările acusa-torului, Verdictulă a fostă unanimă: vinovată.
O
Nr. 129.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
Pe basa acestui verdictă tribunalulă l’a condamnaţii pe acusatii la unii anii închisore de stat,ti şi la 75 fl. 50 cr. cheltuel! de judecată. Lazar Nancicî a trebuită imediată să între în închisore spre a-şî face pedepsa, ne-acordându-i-se mcî o amânare.
SOIRILE PILEI.
In onorea membriloră reuniunei industriale din Austria de josă, cari au mersă să visiteze esposiţiunea din Psşta, s’a dată ună banchetă. Cu acestă ocasiune corniţele Zichy a salutată pe Nemţii austriac! accen-tuândă interesele comune ale supremaţiei germano-ma-ghiare în monarchiă. »Şi noi, ^ise elă, ca şi D vdstră avemă să suprimămă anumite agitaţiuni. Nu trebue să mă mai esplică, mă înţelegeţi (Aplause prelungite.) Der una trebue se amintescă: Esistenţa întregului dincoce şi dincolo să pote asigura numai prin egemonia acelora naţionalităţi, car! şi păn’ acum au avută rolulă condu-cătoră (aplause nesfârşite.)* Speranţe deşerte! Decă e vorba de esistenţa întregului, apoi nu înţelegemă cum s’ar pută ea asigura prin călcarea drepturiloră părţiloră, din car! se compune acestă întregă.
—0—
Ministrulă de comunicaţiune a dispusă, ca oficiele poştale să serbeze Duminecile avândă a lucra numai ună scurtă timpă când plecă şi soseşce posta.
—0—
Foile maghiare şi cele jidovesc! spună, că fondulă reuniunei de maghiarisare din Gluşiu are aprope 100,^00 fiorini. Adunarea generală a oraşului Cluşiu a votată spre acestă scopă 5000 fl. Krach-ulă va fi enormă.
—0—
Joi s’a descărcată peste Cisnădiă, lângă Sibiu, o furtună, care a nimicită grădinile şi sămânăturile. Săcara şi ovăsulă suntă aşa de prăpădite, ca şi cum ar fi fostă pe câmpă o manevră de cavaleria. Mai totă aşa pagube a suferită de furtună şi Şelimbergulă. Grindina a causafă pagube şi în Elhii, Satu-nou şi Feldiora.
—0—
»Echo des Balkans,« care apare în limba francesă în Filipopole, scrie următorea nostimadă: »Administraţi-unea sanitară a Ungariei constatândă că esistă bolă între porcii din România, d. S t e i n b r u ejk , ministru de comerţă, a ordonată închiderea fruntarieloră unguresc! importaţiunii porciloră.« Adevăratulă ministru ungurescă de comerţă trebue că trece dreptă tergă la redactorii numitei toi.
—0—
Gitimă în »Voinţa Naţională«: D-şora Bârsescu, artista dramatică română dela teatrală Curţei din Viena, urmâză a face deliciile publicului alesă şi cunoscătoră în ale artei din capitala Austro-Ungariei. Diarele de pe acolo suntă unanime întru a’i aduce laudele cele mai căldu-r6se, laude car! ne bucură cu atâtă mai multă, cu câtă seimă că suntă pe deplin meritate. Săptămâna trecută d-şora Bârsescu, jucândă în marea şi greua piesă a lui Goethe Faust, a representată o Margaretă care a încântată şi uimită pe privitor!, prin interpretarea cu to-tulă nouă, originală şi ingeniosă ce a dat’o rolului ei. Cei mai mulţi critic! dramatici, mai cu sâmă Ludovic Speil dela »Neue Freie Presse», care e în Viena o autoritate totă aşa de nediscutabilă ca şi Francisc Sarcey în Paris, au proclamat’o de multă ca una din podobele cele mai frumose şi mai falnice ale teatrului Curţei. Săptămâna acesta compatriota nbstră a repurtată o nouă is-bândă în piesa »Ahnfrau« a lui Grillparzer, ce s’a dată Luni la 3 (15) Iuniu curentă -Panctulă de culminaţia ală producţiunei ei, (^ice »Neue Freie Presse* într’o scurtă notă, în care vorbeşce de rolulă Berthei jucată de d-şora Bârsescu în acestă dramă, au fostă scenele finale din actulă ală treilea şi ală patrulea, în car! a desvoltată ună adevărată talentă de inversiune.* Acestă apreciare a cronicarului teatrală vienesă se termină cu următorea observaţiă măgulitbre pentru d-şora Bârsescu: »Dintre camaradele mai însemnate ale artistei care a jucată ro-lulfi Bertei amă vecjutQ în teatru numai pe d-şora Ho-henfels.«
—0—
La Mangalia, în Dobrogea, fundă isvbrs de ape minerale de o calitate bună, ministrulă de răsboiu română a luată disposiţiunî — scrie »Telegrafulă« — de a se înfiinţa acolo ună stabilimentă de băi pentru militar! bolnav!.
—0—
Din America de nordă a sosită la Hamburg o co-rabiă cu Cehî, car! au plecată anume în patria loră originală spre a visitâ teatrulă naţională cehică. Ună drumă frumuşelă acesta şi costisitoră (dela New-York pănă la Hamburg costă prima caiutâ 250 măre! 47 pfenigi.) Foile cehe salută cu entusiasmă sosirea conaţionaliloră loră, a acestoră argonauţi modern!, şi toţi laudă »eroismulă« loră. Cehii din America suntă sărbătoriţi în totă modulă.
-0—
Căldura in Bucurescî, Galaţî, Giurgiu şi Severină a
trecută peste 30 de grade; în localitatea din urmă a ajunsă căldura, în săptămâna trecută, pănă la 39 grade.
—0—
Municipalitatea din Havre (Francia), a luată iniţiativa unui congresă internaţională de institutor!, care se va ţine în Septemvre viitoră. Invitările s’au şi făcută din partea ministerului de instrucţia şi din multe ţăr! au şi sosită răspunsuri de primire. N’ar strica să mergă şi vr’ună Română din Austro-Ungaria.
Cea mai nouă lege relativă la limbi în Belgia.
Cam pe timpulă acesta în anulă trecută publica-rămă în diarulă nostru în traducere românescă ună şiră de articulî, scriş! de renumitulă bărbată de stată austriacă Dr. Adolf Tischhof, sub titlulă »dreptulă limbiloră în staturi cu naţionalitate miestâ*. In acei articuli au fostă tractate relaţiunile de dreptă ală limbiloră în cele mai multe staturi cu naţionalitatea mîcstă din întrega lume civilisată şi s’a atrasă atenţiunea cetitoriloră noştri mai cu semă asupra Belgiei, pentru că acolo conflictulă limbistică, respective între Flamand! (Vlaming!) şi între Valon! (Francesî), care conflietă esistă de o jumătate de se-’colă, prin prudinţa şi buna chibsuălâ a ambetară partide naţionale îşi află cu încetulă aplanarea inulţămitbre. *)
Acuma reproducemă de asemenea ună articula după ^iarulă »W. Allg. Zeitung* cu privire la admiterea lim-bei flamande în administraţiune, în scole preste totă etc. Gtă-lă:
Pe tărâmulă justiţiei şi ală administraţiunii legislatura a împlinită deja dorinţele Flamancjiloră. In scola (poporală (primară) s’a recunoscută totd’auna dreptulă es-j clusivei întrebuinţări a limbei materne la instrucţiune; i eră în institutele mijlocii şi mai înalte s’a întrebuinţată j la instrucţiune pănă acuma de curendă limba francesă; | numai prelegerile despre limba şi literatura flamandă se j ţineu în acestă limbă. S’a amintită deja la timpulă său j în acestă locă, că (în anulă 1882] ministrulă de instruc-jţiune pregălesce o a treia lege limbistică, prin care are să se deschidă idiomului flamandă ună tăremă mai întinsă la instrucţiune în scblele medii, atenee **) şi co-I legii. Intr’adevără s’a promulgată la 15 luniu 1883 o i astfelă de lege şi la 6 Martiu 1884 s’a înfiinţată printr’o hotărîre regeseă (arreie royal) ună institută normală de crescere (ună felă de pedagogiu — şcolă normală supe-rioră) pe lângă universitatea din Gant, în care institută au a se cresce, resp. forma profesor! capabili, destoinici de a propune în limba flamandă în scblele medii, atenee şi colegii. (Vedî aşa ar trebui să facă guvernulă ungu-reseă, der nu se constrângă pe profesorală de limba şi literatura română, ca să propună acestă limbă la şcolari i român! în limba maghiară — ună lucru decâtă care mai 1 absurdă nu se pote! Red.)
Dlă Paul Fredericq, profesoră la universitatea din Gant, a fostă atâtă de amicală, că a comunicată atâtă tecstulă legii câtă şi ală emisului aceluia regeseă dlui Dr. Fisehhof, care l’a trimesă citatului (liară spre a’lă publica. „Legea pentru regularea usului limbei | flamande la instrucţiune în părţile ţ&rii locuite de Flamanzi,“ conţine şâpte articol!, dintre cari celă din-teiă hotărăşce, ca în despărţămintele pregătitbre ale şcb-leloră medii în districte flamande întrega instrucţiune să se predea în limba flamandă. Limba francesă însă are să se propună în acea măsură, ca şcolarii să câştige facultatea de a pută urma cu succesă cursurile în limba francesă la şcolele medii.
Articolulă 2 dispune, ca în scblele medii în districte [flamande să se instrueze în limba flamandă. Ba chiar prelegerile din limba englesă şi germană au să se ţină acolo în limba flamandă, pănă când şcolarii nu suntă în stare a pricepe prelegerile în limba aceea, care este obiectă de învăţământu. Afară de acesta mai suntă un^u seu mai multe obiecte din programa de învăţămentă a se propune asemenea în limba flamandă şi anume trebue să fiâ numerulă acestoră obiecte celă puţină de două încependă din anulă 1886.
După articolulă 3 au valbre disposiţiunile articolului 2 şi pentru ateneele din districtele flamande.
Articolulă 4 hotărăşce, ca terminologia sciinţeloră matematice şi naturale precum şi a celorlalte obiecte din programa de învăţământă se se propună în acelaşi
*) ,Le mouvement Flamand*, scrie profesorală Fredericq, care aparţine la anteluptătorii causel flamande, cătră Dr. Fisehhof, »est tres-vivace et de plus en plus puissant, mais il a cela de particulier, qu’il n’a rien d’aigu. Les Flamands n’ont aucune haine contre Ies Wallons ni reciproquement. II n’y a pas chez nous cet antagonisme irreconoiliable, qu’on trouve dans d’autres conflits linguistique?«.
**) Scolele medii din Belgia (ecoles moyennes) în sensă mai strânsă corăspundă gimnasiiloră şi şcoleloră
nostre reale inferibre precum şi şcoleloră industrtale mai inferiore; ateneele—gimnasiiloră şi şcbleloră reale superi-bre, precum şi şcbleloră industriale mai înalte1
timpă în limba flamandă şi franceză. Totă asemenea > să se însuşescă, după câtă e cu putinţă, scolariloră şj numirile istorice şi geografice în ambile limb! ale ţării.
Articolulă 5 împuternicesce pe guvernă ca, după ce va fi cerută părerea autorităţiloră administrative ale instituteloră de învăţământă ale statului, să dispună a se propune şi în limba franceză tote seu numai o parte din acele obiecte, car! suntă a se preda în limba flamandă după articolulă 2 şi 3. Totă acelă dreptă s’a-ebrdă şi consiiieloră comunale relativă la institutele de învăţămentă susţinute de ele.
Articolulă 6 hotărăşce, ca să se întemeieze o scolă normală superibră pentru creseerea de profesor!, cad s6 pbtă ţină prelegeri în limba flamandă.
Articolulă 7 şi totdeodată celă din urmăîndatoreză pe guvernă, de cumva la deschiderea şcoleloră în 1886 n’ar fi în stare a esecuta pe deplină acâstă lege, a arătă comune-loră motivele, cari ar împedeca esecutarea, şi totdeodată şi măsurile ce le-a luată spre delăturarea neajunsului. Legii aceştia i-a urmată la 5 Martiu ală anului urmă-toră o resoluţiune regâsc-ă relativă la:	„ Organisaţiwm
unui institută normală (scola normală superiori) , de crescere, care are menirea speţială de a cresce profesori cari s& fie capabili a propune istoria, geografia fi limbile moderne în ateneele şi colegiele din districtele flamande în limba flamandă. “ ***)
Conformă acestui emisă regeseă institutulă pentru educarea profesoriloră are se se uneseă cu facultatea filosofică dela universitatea din Gint. E'ă constă din două despărţăminte: despărţământulă germană (Sectiou germanique), în care să se formeze profesor! pentru instrucţiunea în limbile germanice (germană, englesă şi flamandă), şi în despărţământulă geografică-istorică, care are să formeze profesori de istoriă şi geografiă. Durata studiiloră la acestă institută este normată prin lege pe patru anî. In anulă ânlâiu priineseu instrucţiune loli elevii din ambele despărţăminte După cum se pote vede din programa cuprinsă în slatululă organică, se in-grij°sce ca în acestă institută să se cresc-ă profesori flamand! forte apţi, şi Intr’ensulă funcţioneză ca profesori mai numai profesori de universitate. In faptă esistă acestă institută încă în Ianuariu 1881-, prin urmire în-naite de publieaţiunea resoluţiunii regesc!.
Aci împărtăşirnă legea şi emisulă regeseă nu numai pentru completarea dateloră de mai nainte, ci şi pentru a arăta, câtă de chibzuitorî suntă Flamanzii, când este ca să’ş! validiteze idiomulă loră pe tărâmulă şcolari Deşi ei suntă firmă hotărîţî, ca să dobîndăscă deplina egală îndreptăţire pe acelă tăremă, totuşi suntă încă tare departe, ca să’şi validiteze dreptulă limbei loră pe spesele desvoltării culturale a tinerimii. Ei procedă chib- i zuindă ori ce pasă şi îngrijescă de cărţi didactice bune I şi de puteri didactice destoinice, tnai înainte a introduce I idiomulă loră în respectivele şcole. Ia acelaşi timpii au I ei seriosă în vedere, ca tinerimea flamandă studibsă si I se familiariseze din temeiu cu limba francesă, bine sciindl I de ce mare valore este pentru densa cunoscinţa unei I limbe universale. Ministrulă de instrucţiune Van Humbeeck, I care a proiectată cea mai nouă lege relativă la limbi, este I ca Flamandă (etă că în Belgia se recruteză miniştri şi I din naţiunea nedornnitbre, fără ca Francesii, resp. Va- ■ Ionii să se temă că îi voră înghiţi, cum pare că se Iernii I Ungurii noştri de naţionalităţile nemaghiare. — Red,) I ună zelosă luptătorii ală causei flamande, şi totuşi rttfl ■ de precaută s’arală elă, unde lucrăză ca legislatorii. I
CORESPONDENŢĂ DIN BUCOVINA.
Cernăuţi, Iunie 1885.
Mă bucură fbrte când văd, că articulii mei sund cetiţi cu atenţiune din partea publicului şi cumeă se gă-sescă unii cetitori, car! caută şi află unele seădari in ei. Nu este nime in stare să facă îndestul tuturor cetitorilor cu atâta mai mult, debrece se află între Domniele lor, parte mai interesaţi, parte cărora le place a fi mai radicali, precum şi corespondentului bucovinână *Clftnâu* din Nr. 106 ală »Gazetei Transilvaniei.«
Domnia Ta d-le corespondentă însă, cu tote că ai cetită corespondenţele mele din »Gazeta Transilvaniei»,, să mă ierţi, îrn! pare, că nu le-ai înţelesă bine. Acolo se amintesce între altele şi de ajutorii de preoţi băirenl, I însă de cei preferaţi, deşi cu purtare bună, eră în alţi corespondinţă voescă să dovedescă încâtva scăderile in-1 stituţiunii ajutoriîoră de preot! şi cum ar putea inallulJ I consistoriu să ingrijescă mai bine de starea acesta. j
***) Domne, ce deosebire între guvernulă ungurescS şi guvernulă belgiană: acesta crează pe spesele statului institute pentru formarea de profesori flamam)! (cari si propună în limba flamandă în scblele de stată şi în districte flamande,') er acela (guvernulă ungurescă) nu numai că nu face scole de stată cu limba de propunere nemaghiară, ba a introdusă în scblele confesiunilor)!, ridicate şi susţinute din sudorea loră, propunerea limbei maghiare în acăstă limbă, ăr Româniioră din Caranse-beşă nu li se dă concesiune a-ş! [ridica ună gimnaaa nici chiar cu banii loră! —
Nr. 129.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cumeă corespondentul voiesce să fie radicala se vede de acolo, că nu i plac cîrmojele şi colacii şi pretinde, ca preoţii să nu ia binî pentru isprăvirea func-ţiilorO. Eu nu sunt cu acesta înţelesă, ci mai bine ar (Jice: , preolulQ să primescă cine ce-i va da,« căci Româ-nulO nu voiesce niciodată să-i facă cineva ceva fără a-i fi mulţămitorQ, cu atâta mai puţină pentru funcţii bisericesc! ; să cjică mai bine : *preotulă să nu împileze cu plata pe poporenii săi.«
Totă acelă domnă corespondenta aduce înainte în corespondenţa sa din Nr. 106 o istoriă, care se lipesce de scopula articulului său »ca mazărea de părete.* Vor-besce despre Rusii din munţi, cari suntfi cunoscuţi ca hoţi de vite, cumcă din banii câştigaţi prin hoţiă plătescă pe la mănăstiri liturgii ca să li-se erte păcatele şi apoi fiind curăţiţi de păcate, eră să fure. Cumeă toţi Ruşii din munţi sunta cunoscuţi ca hoţi de vite, acesta nu este adevărata. Gunosca eu însu-ml forte mulţi Ruşi mai de trăbă chiar şi decâta superiorii lora.
D-le corespondenta ! D-ta trebue să fii unO oma forte cetită, mi se pare că ai cetită o istoriă italiană de briganzi, că ei înainte de a merge la una jafa, lasă să li se cetescă misa, seu când voescO să comită altă faptă nelegiuită —■ una omora — se rogă mai’nainte de săvârşirea faptei în genunchi la maica Domnului, ca să le stea într’ajutoră şi- i promită după succederea faptei a-i aduce una sacrificiu. Nu aplica astfeia de esemple la noi. Noi încă nu ama ajunsa aşa de departe. Dară decă ai fi călugăra dela mănăstirea Put na seu Suceviţa, apoi ţi-ama crede la cele enarate, şi atunci mai cu semă deca ni-ai arăta banii câştigaţi pe rugăciuni de’a hoţii1 de vite.	i
Te-aşO intrebâ şi eu, d-le corespondenta, ce voeşcî se 4>cî prin cuvintele din corespondenţa d-tale: ,Ce fo-losâ aduca acei preoţi tineri, cari îmbrăţişânda nu de multa starea preoţâscă, înalta Prea Sânţia Sa Metropoli-tulQ Bucovinei şi aia Dalmaţiei, nefiindă cu aceştia nici într’unâ grada de înrudire, i-au făcuta după forte puţini ani administratori şi parochî pela parochiele cele mai mă-nose, fiindcă aceştia promiteau mai multa de câta alţii, că vora fi preoţi adevăraţi şi membrii cei mai folositori poporului din eparehia înalta Presânţiei Sale.* Voeştî p6te să aperi pe Eminenţa Sa? Iţi voiu fi reeunoscătorO pentru acesta atunci, dacă-mi vei aduce înainte una esem-; piu, ca să-ţî potă crede cetitorii articulului D tale din \ ţâră şi de sub delulă coiacilora. Eu unuia îţi mărturi- j sescă sincera, că nu cunoscâ una asemenea casa din, timpula mai nou. £ră în alta loca amintesc! şi de una ajutora de preot a seu după cum îi numesc! D-ta coope-1 ratori, care, după cum (Jiceam în una articula ala meu, I ar fi locuita intr’una bordeiu, ar fi luata pentru o în- J mormentare a unui oma sărmana 7 fl. şi o traistă de i colaci, cu tote că repăusatula avea 8 copii la o s'6lă mijlociă susţinuţi prin mila altora. Te întreba, a ceruta cei 7 fl. seu i s’au data fără să-i ceră? Dacă a pretins' plata de 7 fl. şi cunoşci una asemene casa, de ce te fac! acoperitoruia faptei aceştia mârşave cu atâta mai multa, j deore-ce te arăţi a fi mai radicala decâta mine. Eu nu pretindă să-la dai pe una asemene preota de-odată pe faţă, dară cela puţina seriei iniţialele numelui şi ala locului pentru ca să-la cunoseema, şi cunoseendu-lâ să-i trimitema »Gazeta* s’o citeseă şi să se îndrepte, aşai precum a trimisa consistorula estrasulă din »Gazeta Transilvaniei* din anula trecuta conferinţelor!! pastorale, ca preoţii respectivi cunoscendO opiniunea publică despre ei să se ferescă de a da ansă la astfeia de corespondenţe atăcătdre.
Din radicala caută să nu te faci ridicula, căci mai bună şi mai nobilă faptă ai face a fi a părătorul a celorQmicî decâta măgulito rula şi linguşitorul 0 celora mari, precum ai arătat’o în artieulula Domniei Tale.
Ce să-ţî (Jich d-le corespondenta la critica Domnie i-Tale? Doră atâta, că nu are basă, deore-ce ne înşiri fapte, cari nu le cunoseema de fela şi nu poţi apăra con-sistorulQ, că elă de aceea nu înaintâză ajutorii de preoţi, pentru că s’a înşelata în ei. Una însă trebue să-ţi rjictk: cumcă rău faci că suspiponezî neîntemeiată ca autoră alQ articulilora mei pe una ajutora de preota nemulţă-mită cu starea-i, care voiesce o parochiă de frunte dela munte — nu cunosca parochiele dela munte — şi prin acesta dai ansă la prigoniri nejustificate asupra ajutori-lorii de preoţi din partea superiorilora lora. Din apă-rătorula causei te faci prin acâsta una păr-tinitora ala răuluicontra<jlicendu-ţi esprimârii, cumcă ai fi coînţelesa în principiu cu mine. M. Scaevola.
Esarnenele cu dânşii s’au şi începută. Progresula peste tota considerată, după cum cera interesele instrucţiune! nostre de astăcji, nu ni-a satisfăcuta. Aceşti mai tineri dau răspunsuri ce mai dau, dar nici dânşii îndes-toiitore. Cei bătrâni? Să ferescă D-deu! Cugeţi că unii n'au vătjuta scolă de când sunta! La cele mai mici întrebări nu sciu răspunde.
Int’adevăra e întristătora! Şi cu tote acestea, numai să-şi sciă căsca gura, totuşi (}ice inspectorula: eleg şi joi van. Unii chiar au ajunsa pană acolo a nu cu nosce nici cei mai comuni termini românesc!, aşa d. e. am audita pre unuia întrebuinţânda terminula: a să-mălui, la ce a replicată inspectorula: Nu trebue maghia-risaţi Românii, că-sa maghiarisaţt ei destula.
Cu asemeui învăţători unde avemu să ajungema ? Aceştia au să ne lumineze poporuia de vreme ce ei înşişi nu scîti?! — Intr’una timpa era speranţă, că au să ajungă şi de învăţători dmenî harnici, pe când era pe aici profesorula Ştefana Popa, carele pretindea ca cela ce voiesce să intre la preparandiă să fi absolvata a IV cl. gimn., dar în deşerta, căci aici n’a putut’o duce cu superiorii şi astfeia a fosta silita a trece în România, pentru a scăpa de şicanele şi imputările lord.
Şi acum etă unde ama ajunsa: Toţi secundaşii, va să (Jică studenţii cei slabi, din clasele interiore gimna-siale pănă şi din norme, decă n’o mai pota duce acolo, se îndesă la preparandiă. Cu adevărata trebue să ne doră pentru nesciinţa şi întunerecula în care orbecă unii indivizi ca aceştia, cari decă nu-su apţi spre a-şî împlini chemarea ar trebui succesive înlocuiţi prin alţii, cari merită a purta numele de luminători ai poporului!
Autorităţile nostre şcolare ar trebui să se intereseze mai multa pentru sediă; ar trebui să se intereseze prin protopopi despre progresele făcute de învăţătorii de sub inspecţiunea loru şi să îngrijescă, ca învăţătorii eei buni să-şî capete lefi a loru regulata, er cei ne-apţî de oficiu să fie delăturaţi, căci e de însemnata că neregularea lefei învăţătoresci şi nerecompensarea corăspuncjătore ostenelelorD lora încă e causă momen-tosă a negîigerii oficiului lora, pentru-că spre a-şî câştiga mijlocele de subsistinţâ trebue să lucre agrula şi şi acela decă îia are îia lucră în doîrirnentulQ instrucţiunii. Aşa stăma ...!
Primiţi ş. c. 1.	Brutus.
Bl aş iu 20 Iuniu.
Domnule Redactora! In filele din urmă a sosita aici şi inspectorula scolelora preparandiali, pentru a asistă la esarnenele de cualificaţiune ale învăţătorilora adunaţi din tote părţile, unii din ei mai tineri, cari au practicata una ana, alţii mai bătrâni, cari încă n’au esa-menulfi.
Ordinea esamenelorft publice
la
şcolele primare române ort. orient, din Săcele la finea anului şcolastic 1884—85.
Sâmbătă, 15/27 Iuniu şcola din Dersle dela 8—12 ore Clasa I şi II, sub presenţa comisarilora An. Bârsen şi 1. Dariu, Sâmbătă după ame<p şcâla din Bacîfaiău dela 3—6 ore Clasa I II, sub presenţa comisarilora An. Bârsen şi I. Dariu. Duminecă, 16/28 Iuniu ş°6la din Turcheş dela 9—12 şi jum. ore Clasa I şi II, sub presenţa comisarilora I. Dariu şi St. Dragomir. Duminecă după prânej şc61a din Cernata dela 3—6 6re Clasa I, şi II, sub presenţa comisarilora I Broş şi D. Dogariu. Luni, 17/29 Iuniu şc61a capitală din Satulung, biserica St. Arhangheli dela 7 şi jum.—12 6re Clasa I Desp. 1 şi Cl. IU şi a IV, sub presenţa comisarilora Alexe Frateş şi V. Domşa. După prântja dela 3—6 ore Clasa I Desp. 2 şi Ci. II, sub presenţa comisarilora G. Debu şi I. Broş. Marţi, 18/30 Iuniu şcdla capitală din Satulung, biserica St. Adormiri dela 7 şi jum.—ore Cl I Desp. 1 şi Cl. III şi IV, sub presenţa comisarilora V. Domşa şi N. Muntean. După prântj dela 3—6 ore Clasa I Desp. 2 şi Cl. II, sub presenţa comisarilora An. Bârsen şi Toma Frateş. — Raportele comisarilora se vora aduce în conferinţa învăţătorilora, ce se va ţine Mercurî, 19 Iuniu în Der&te la 9 ore a. m.; er după aceea eseusiune în Pleşa.
L)at dm şedinţa conferenţei învăţătorilora din tractulfi conterenţiala Săcele, ţinută în Satulung la 6 Iuniu.
I. Dorea preşetinte, A Bariu secretara.
ULTIME SOIRI.
Regele şi Regina Spaniei se vorîi duce în săptămâna acăsta în provincia Mureia, unde bân-tue colera cumplitu.
In Yelehrad, unde se întruncscu numărdse procesiuni din Boemia, Moravia şi Ungaria din incidentulu serbării *lui Metodiu şi Cirilu, s’a ivitu vărsatulu, scarlatina şi tifosulu. E mare temere, că bălele acestea le vora aduce peregrinii p’acasă.
„Agenţia Reuter“ anunţă din Bombay, că 2000 de soldaţi afgani au sositu din Candahar în Heratu, ca să întărăscă garnisăna de acolo.
Din causa sporîrei accsiseloră, măcelarii din Bucuresei au făcutu grevă.
P6rta a adresată Bulgariei o notă şi a comunicaţii tuturoru puteriloru, că numărăse bande pătrundă din Bulgaria în Macedonia spre a provoca acolo turburărî. Părta declară, că dacă Bulgaria nu va împedeca organisarea astorfelă de bande, va lua ea însuşi măsuri energice-
Bonapartiştii lui Jerăme au ţinută la 19 Iuniu n. o adunare politică. Cu acăstă ocasiune pătrunijăndă o cătă de anarchişti în sala dela Bellville şi începândă a arunca scaune şi bănci de pe galerii în capetele Bonapartiştiloră, au rănită pe mulţi pănă la sânge, apoi ocupară pre-sidiulă şi luară o resoluţiune, care promite aceeaşi tratare Bonapartiştiloră, de câte-orî voră vorbi în favărea republicaniloră şi în contra regaliştiloră.
----o-------
DIVERSE.
0 faptă barbară. — Se scrie din Barcelona, Spania, (liarului »Le Petit Marseillais*: Acum câteva <|ile, muri la Puebla-Larga ună omă de coleră. Părinţii şi rudele victimei ţinură ascunsă acestă mărie. Când veni doc-torulâ nu’i spuseră că bolnavulâ murise şi, ca şi cum nimică nu s’ar fi întâmplata, îlâ invitară să intre în camera bolnavului. Medicuia se grăbi să intre şi apro-piindu-se de patula bolnavului său, rămase cu totula surprinsa vădendâ că ela încetase din viâţă. Era încă uimita de acestă tristă constatare, când de odată se vădâ înconjurata de întrega familiă, care luase o atitudine ameninţătore. Astfeia, 4,se una din rude, noi te plătimO şi d-ta nu eşti în stare să ne scapi bolnavii! — Nu te voma mai lăsa, 4ise una alta membru alâ familiei, să’ţi mai urmezi meseria de omorîtorâ. In optâ (Jile ai omoritâ trei bolnavi! Ucigaşule ! »Vorbinda astfeia, bărbaţii şi femeile, cu toţii grămadă, se repeziră asupra doctorului şi începură a’la ameninţa. In zadara doctoruia căută să’i liniştâseă; din ce în ce ei deveniră mai furioşi şi mai ameninţători. D’odată, soţia mortului puse mâna pe diversele medicamente date de doctorii, pe hapurile şi alifiile împrăştiate pe masă şi pe mobile. »Tâlharule! ai să’mî înghiţi tote astea! celâ puţinâ ai să scapi tu d’a nu muri de coleră.* Şi pe când unuia din cei de faţă apucă pe doctorâ de braţe, una altulâ îi ţinu gura deschisă, şi soţia mortului îi băgă cu de-a-sila pe gâtâ tote cutiile şi flacănele cu medicamente. Nenorocitulâ doctora se luptă să scape din mânile lora, şi abia mai putea din când în când să articuleze câte una cuvânta. ,Cum, miserabile, totâ mai vorbescîl* îi $se femeia înfuriată. Şi apoi, repe^indu-se din nou asupra lui, îi băgă pe gâta tota ce mai găsi aruncata prin colţurile camerei. Acâstă scenă sălbatică ţinu douăzeci de minute; după o oră, doctoruia încetă din viaţă. Tatălâ acestei nenorocite victime muri de durere după două 4»le. Institutulâ medicala din Valenţa fu forte mişcata de acesta incedinttt. Consiliulâ său se întruni îndată pentru a chibzui asupra mijlocelorâ de a garanta siguranţa medicilorO în contra crutjimei şi ignoranţei popo-raţiunilora dela ţeră.
* *
*
Câtu costă armatele. — »Volks-Zeitung« din Berlin ne dă statistica după care se pote vedea câta costă pe Europa armatele. Pentru 14 State totalulâ armatelorâ pe piciora de pace e de 3,529,522 6menl. Calculânda cheituelile lorâ la 3 fr. 10 c. (pe 4‘j avemtt 926 fr. de fiecare soldata, dâcă vomâ scdte 4‘Iele de congediu. Inmulţindtt acesta sumă cu 3.523,522, ne dă 3.268,337,372 franci pe ana. Adăogendâ apoi ia acesta cifră totalulâ celora 14 bugete ale resbelului, care e de 2.541,819,550 franci, găsimb că suma perdută de Europa pentru pentru armate e de 4 miliarde 919 milione 871 m i i 300 franci!
* *
*
Nu dormiţi prin grădini. — Femeea lui Sava din Suliţa, scrie .Curieruia Botoşanilor0«, pe când dormia pe iarbă verde, a simţită în somnâ că’i intră unO şarpe în gâta. S’a deşteptată, însă prea târ4iu căci şarpele era în pântecele ei. Femeea se află actualminte în spi-lalula din Botoşani.
Bilete pentru ducere şi întorcere la esposiţia din Budapesta. — După cum să 4ice biletele pentru ducere şi întorcere, cari se dă la staţiunea calei ferate d’aci Marţea şi Vinerea cu unO scă4âmântă de 33 Vs procente voră afla dela 1 Iuliu st. n. unO scă4ămentă de 50 procente.
Circulaţia pentru călătorii anumite (Tour-Bi-
lets). — De vreme ce dela prima acestei luni biletele pentru ture cambinabile nu se mai potâ lua directa dela staţiunea călei ferate din locâ, ci trebue comandate cu trei seu patru 4fle înaintea plecării prin oficiulă călei ferate locale, aducemâ acesta la cunoştinţa onor. noştri cetitori.
Editoră : Iacobă Mureşianu.
Redactorii responsabila: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 129.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cursa!& la bursa de Viena
din 20 Iuniu st. n. 1885
Rentă de aură 4°/0 . . . 98 95 Rentă de hârtiă 5% . . 92.95 Imprumutulti căiloră ferate
ungare................148.—
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostd ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.20 Amortisarea datoriei căi-lorQ ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 123 50 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 108.75 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişO..................102.75
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101 50
Bonuri croato-slavone . . 102.-Despăgubire p. dijma de
vină ung..............—.—
Imprumutuld cu premiu
ung....................117.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.60 Renta de hărtiă austriacă 82.55 Renta de arg. austr. . .	83.10
Renta de aură austr. . . 108 40 Losurile din 1860	. . . 139 50
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 858.—
Act. băncel de credită ung. 287.75 Act. băncel de credită austr. 288.90 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............. 5,86
Napoleon-d’orI...........9.851/.
Bursa de Bueurescl.
Cota oficială dela 7 Iuniu st. v. 1885.
Cump. vend
Renta română (5°0).	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .
» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) .
Credit	tone. rural	(7%)	.
*	>5	»	(5°/o)	■
»	»	urban	(7%)	.
»	(6%)	.
*	*	*	(5%)	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
Naţională
Aură
Mărci 100 împ. germ. . . 61.— I Bancnote austriace contra aură Londra 10 Livres sterlinge 124.30 I
80	89
92*/2	927a
88V*	897a
30Vt	3172
104	1047a
873/4	887,
îoil/*	102
93	94
85Va	867,
1275	—.
294	—
—	228
10.25(#/#)	lO.lo0
2.03
2.05
Cur3ulu pieţei Braşovu
din 22 Iuniu st. v. 1885.
Bancnote românesc! . Argint românesc . . . Napoleon-d’ori ....
Lire turcesc! ..........
Imperiali...............
Galben!.................
Scrisurile fonc. »Albina« Ruble Rusesc! .... Discontulă	»
Cum o.
8.94	Vend,	. 8.95
8 80	.	8.85
9.85	.	9 87
11.10	»	11.15
10.10	»	10.15
5.80	*	5.84
100.50		101.-
123.—	>	125.-
7—10 % pe ană.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potft cumpăra în tutungeria lui I. Gross.
<rj^
200i0 Tote preţurile scăzute 20|;|0
per corn.pt aiit'Ci.
Magazinu de încălţăminte
O	9
ală lui
loanîi Săbădeanu
Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scătjute t6te felurile de incălţaminte fine şi ordinare, pentru bslrbaţî, dame şi copil, gata s6u după mesure fabricate.
Ghete de bărbaţi dela v. a. fi.	3.60	cr.	în	susă.
Ghete de dame „	„	„	3.—	„	„	„
Pantofi şi ghete de copii dela	60	„	„	„
Pantofi de casă de piele, pîslă s5u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă.
Specialitate.
Cisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susu *	» fetiţe şi băieţi >	»	»	,	» » 4.50 ,	»	»
Şoşon! de postavă de pîslă şi cu Gumă englesescî. — Şoşon! cu talpe de pîslă lung! şi scurţî pentru voiagiorî. = Galoc! de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
C i sme de copii ordinare	dela	v.	a.	fl.	2 în	susă
»	»	bărbaţi »	»	»	»	»	5*/2 *	*
»	»	femei »	»	»	„	4	»	»
Comandele din afară se efectuez» dnpă măsurile trimise promptă şi cela nepotrivite sc iau îndărătă in schimbă.
1
tND
O
*-3
o*
c+-
CD
CD
'■C-+-
P
*ri
i—• •
CD
UI
O
pc
P
C-t-
CD
LO
O
___o
o

Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abona la f6ia ndstră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutul anului 1885 prin urmare potă să aibă colecţiunea completă.
ADMINISTRAŢIUNEA „GAZ. TRANS.“
(Nr. 25)
^dck±±±±±±±£±±±±±±±±±±±±±±±±£±î
Ti
ti
M
M
«K
M
ti
*
M
M
M
*
M
*
20°|0 Tote preţurile seădute 20°|0

±
Comande din provincie
-= execută, punctuală. =-
mm Pentru saisonulu de primăvara —
I o Sj 1 e t e
de promenade, de mirese
Hf şi de casă ^
Mantale de ploie, Jaquete şi Mantile după cea mai nouă modă
se confeeţioneză de grabă şi eu preţuri moderate
la
(Hovăsznai & (Keresztesy
în salonulă loru de confecţium de dame ISraşovti (piaţa mare.)
Ilostre se trimit ia la cerere franco.
• I
Mepsulu trenunioFU
pe linia Pretlealii-IIudapesta şi pe linia Teinşfl»Aradft-Bmlapesta a câlei ferate orientale de stata rog, ung.
Predeală-Budapesta
Trenă
de
persone
Trenă
accelerat
Trenă
omnibus
Trenă
omnibus
Bueurescl
Predealu
Timişii
Braşovă
Feldi6ra
Apatia
Agostonfalva
HomorodO
Haşfaleu
Sighişora Elisabetopole Mediaşft Copsa mică Micăsasa Blaşiu CrăciunelQ Teiuşti AiudQ Vinţulă de susă Uiora Cncerdea Ghiristt Apahida
Cluşiu
Nedeşdu GhirbSu AghmşS Stana Hniedinti Ciucia Bucia Bratca B6v
Mezo-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
5-00
6.22
7.01
7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45
2.11
2.55
3.17
3.21
3.31
4.09
5.361
5.56
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 11.18 11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2,25
2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5 58
7.45 12.50 1.09 1.40 2.27 2.55 3.38 4.i 7 4,47 5.42
7.37
8.0,
8.21
9.05
9.4:
10.02
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Yiena
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37
2 5H
6 0 'J
6.35
3.00
6.08
7.14
7.43
8 22
8.48
9.13
9.18
10.31
12.07
2.10
2.45
8o:>
6.20
6 59 7.'5 7.43 8.29 8.55 904 9 12 10.23 12.32 12 59
10.57 12 59 4.45
8.3
12.4'
1.
4.0
10.05
10.50
6.05
Budapesta—Predeală					
	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
	omuibnH	accelerat	oninibu'-	de persăue	onmibns
Viena	6.47	7.15		—	—
Budapesta		1 45	3.16	6.20	8.0 J
Szolnok	1037	3.4	7.zc	9.11	11.V
P. Ladâny	1.44	5.21	8.27	11.21	2.31
Oradea mare	6.33	6.41	—	1.28		
Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.01/	—
Fugyi-Vâsârhely	—	—	9.59	211	—
Mezo-Telegd	—	7.14	10.28	2.31	—
Râv	—	7.42	11.36	3.18	—
Bratca	—	—	12.K	3.41	—
Bucia	—	—	12.4?	4.01	—
Ciucia	—	8.3!	1.31	4.26	—
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana	—	—	3,29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.0	5.50	—
Ghirbfiu	—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.3 >	e.2‘î	—
Clnşin j>	—.	i0 0i	5.05	6.43	—
	12 07	10.16	—	7.01	—
Apahida	12.31	—	—	7.26	—
Ohiris	2.16	11 24	—	8.51	—
Cneerdea |	3.12	11.43	—	9.31	—
	3 32	11 45	—	9.43	—
Uiora	3.41	—	—	9.51	—
Vinţulfi de susfi	3.50	—	—	9.58	—
Aiudă	4.25	1.2.08	—	10.24	—
Teinşă	4.50	12.22	—	10.44	—
) Crăci unelti	5.41	—	—	11.28	—
I BlaşQ	6.0?	112.57	—	11.44	—
) Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
J Copsa mică	7.00	1.27	—	1236	—
q Mediaş S	- 1	1,45	—	1.2?	6.01
d ElmiKitopolo		2.06		1.56	6.4C
/ Sigişâia	—	2.31	—	2.34	7.2;
J’j Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
L] Komorod	—	3.48	—	4.41	10.05
V Agostonfalva	—	4.19	—	5 30	11.0?
i Apatia	—	4.34	—	6.o:î	11.3
9 Feldiora	—	4.5 3		6.35	12.14
3 Braşovă 1 ' > i		5.20 5.3	z	7 14	1.09 1.50
Timişă	—	8.07	—	—	2.48
2 Predealu 0 Bueurescl		6.32	—	_	3.23
	t 		7.30| —		—	4.56
		U.8E	>! -		9.4<
Nota: Orele de n6pte sunttt cela dintre liniile grose.
Tipografia ALEXI, Braşovă.
Teiuşft-Âradă-Bndapesta 1				Budapesta-Aradd-TeiiişA.			
I	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenfi
	omnibus	omnibus	persone		persone	accelerată	omnibni
Veiuşft				Viena	11.00	7.15	
	11.09	—	3.66				—
Alba-Iulia	11.46	—	4 2 '	Budapesta	8.0o	1.45	8.00
Vinţultk de josă Şibotă	12 20 12.52			4 53 5.19	►Szolnok 1 V	H.02 11 12	3.44 4.02	1140, 12 00
Orăştia	1.19	—	5.41	Awidîi	3 37	7 53	b. 5
Siiaeri;; (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţft	4.13	—	619
Deva	2 35	—	6.H9	Gyorok	4 38	—	6.4t
Braaiclca	3.04	—	7.04	Paulişâ	4.51	—	7.00
Ilia	3.36	—	7 29	Radna-Lipova	5 10	—	7.23
Gurasada	3 50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7 51
Zam	4 2 >	—	w.12	Bârzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşio	6 42	—	5.58
B$rzova Clonopă	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.V8
	6.18		 1	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lijjova	6.57	6 14	10 21	llia	8.01	■—■	10.17
Paulişft	7.12	6.30	P.37	Branicîca	8.21	—	10.38
Gyorok	7.2 7	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	U 13	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Âradâ	8 10	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.21
Sgelnnk !	2.39	12.00	45'	Şibotîl	10 43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţuld de jos ti Alba-Iulia	11.04	—	1.22
BudapcNta	7.10	2.10	8.16		11.19	—	1.40
Vicna	—	8.0)	6.05	Telnşăt	12 05	—	2.4
A radA-Tisai^ra				Hfmerfta (Pi	■;ki) Petroşenl		
	Tre-iă	Trenă dt.	Trenă de		Trenă de	Tresă	Treni
	om&ibn?	persane	persone .. -		persone	omnibus	omnibuf
A rml A	6.00	1255		^Imeria	63)	11.50	2.23
			8.25				
Aradul*5 nou	6.25	1.21	8.36	Strei u	7 05	12.27	3.00
Nemet-b Sâg i	n.50	1.46	8.54	Haţegd Pui	7 53	1 19	319
Vi.’/a	7.19	2 13	9.13		8.16	2 10	4.49
Oruzitalva	7.38	2 36	9 25	Grivadia	9.33	2.57	5.28
Meri'zifalv.-i	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10 ! 1	3 35	6.07
	8.42	3.40	10 <6	£* «troşenl	10.43	4.04	6.!9
Timin6ru*Arad fi				Petroşeiii—^Iwsieriîa (Piski)			
	Tieuă de	Trenă de	Trenă		Trciui	Trenă	Trenfi
	persăno	Iio.rriune	omnlbas		omnibus	omnibus	de pers,
Timişâra	6.0 '	12.25	5 00	Petroşeni	6 49	9 33	5.28
Merczifalva Orczifalva	6.40	1.16	| 5.50	Baniţa	7.27 8.06	10.14 10 54	645
	6.51	1.34	eTvT	Grivadia			
Viuga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11 37	7.v5
N6meth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegii	9.31	12.17	802
- Aradulti ru>u	7 40	2 54	7.24	Strein	10.16	12.58	8.44
Arad A	75)	310	7.40	Minieri»	10.53	1.35	9.15