RED ACŢIUNE A ŞI ADMINISTRAŢIUNEA t BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,uAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ>I. Peuuă ană 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate: Pe ană 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII.. ANUNCIUEILfi: O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlaorT nefranoate nu as primeaou. — Manuscripte nu se retrămltu. NS 128 Duminecă 9 (21) Iunie 1885. Braşovă, 8 (20) Iunie 1885. Nelinişcea şi mânia, ce-i cuprinde pe adversarii egalei ndstre îndreptăţiri de câte ori vădii a naţionalităţile din ţâră se unescft la o acţiune omună, fie cu scopii de a dobândi ceva în făurea intereselor lor său spre a şi le apără când suntu ameninţate şi violate, — acâsta nelinişte şi mâniă arată învederată şi neîndoiosu, câtă de multu au greşită şi greşescă aceste naţionalităţi politiceace, dâcă în cestiunile de comună interesă on mergă mână ’n mână. Despre acâsta ni s’a dată ocasiune a ne convinge şi acum de curândă. ! Trei judeţe: ală Braşovului, ală Sibiiului şi alu Bistriţă-Năsăudului s’au pronunţată categorică îo modă reprobătoră asupra nisuinţeloră reuniu-niloril de cultură maghiare. In t6te aceste trei comitate Românii au votată împreună cu Saşii in contra sprijinirei aceloră reuniuni. Procederea acâsta solidară a Româniloră şi a Saşiloră se ’nţelege că nu a fostă pe placulă teroriştiloră şi a şoviniştiloră unguri. Contrarii noştri comuni politici şi naţionali sciu, că afară ie forţa brutală a puterei de stată nu esiste de-câtă ună singură mijlocu spre a ni se impune ei noă, stabilindă în loculă respectului legei şi alu egalităţei de dreptă liberulă loră arbitriu, şi acestu unică mijlocă este intriga şi desbinarea. In t6te potă să fie inferiori contrarii noştri, oa după esperienţele ce le-amă făcută dela 1867 ineăce trebue să credemă că sunt chiar necapa-bill de a guvernă ună stată cu atâtea trebuinţe şi nScăzuri ca acesta. Intr’o privinţă însă ei ni se presentă ca neîntrecuţi măestrii : când adecă se tractezâ de a ţese intrigi şi a desbinâ elementele nemaghiare din ţâră. Dâcă nu erau atâtă de dibaci în astă privinţă, Maghiarii astăcji la putere nu ar fi avută satisfacţiunea de a vedâ Transilvania îngenun-chiată la piciârele loră şi drepturile politice naţionale ale popâreloru ei cu desăvârşire distruse. Atunci Românii şi Saşii ară fi mers mânâ’n mână în tote cestiunile de interesă comună naţională şi in cestiunea de autonomia şi ori câtă de mare ir fi fostă presiunea puterei de stată, nu putea niciodată să ajungă lucrurile pănă acolo, încâtă peufru ca să ni se recunâscă cetăţenia în stată ii avemă lipsă a fi botezaţi din nou de fişpa-nulu Banffy şi a produce testimonii de bună purtare ,,patrioticău dela inspectorii de scdle re-gescî unguresci. Despre aceea, credemă, nu se va mai îndoi nici ună omă cu minte, că după atâtea pierderi şi după atâta umilire, nu le remâne naţio-nalităţiloră altă cale spre a repară răulă, a’şi recâştigă vâ(}a şi a face să li se respecte drepturile, decâtă numai lupta solidară şi energică in conţi a uneltiriloră duşmane. Numai printr’o alianţă strînsă Nemaghiarii mai potă pune stavilă astăzi nenorocitei porniri de maghiarisare şi de distrugere a totă ce nu este pe placulă celoră dela putere. Dâcă der nisce că în comitatele Bistriţă-Năsăudă şi ală Ternaveloră, cari suntă acum conduse de fişpanii altoră comitate, se va numi separată câte ună fişpană, fiindă propuşi pentru aceste posturi corniţele Bethlen Eduard şi corniţele Lonyay Bela. Locuitorii români din comitatele numite potă fi der linisciţî, căci d-lă Tisza se îngrijesce d’a-le da fişpanî unguri totă unulă ca unulăL; —0— Cu privire la afacerea bietului învâţătoră din Dobori de josă, vedemă în foile maghiare o declaraţiune subscrisă de mai mulţi locuitori ai acelei comune, în care aceştia spună, că ei se deosibescă numai prin confesiune eră nu prin limbă de Uungurii reformaţi şi că au aceleşl simţăminte cu aceştia. Bate la ochi spiritulă în care este compusă acăstă scrisore. Ea a fostă scrisă negreşită de ună Maghiară, care numesce pe Românii din Doboli: »Săcui de religiunea greco-orientală«. —0— Joi a căzută în Cluşiu în timpă de şăpte minute grindină pănă în mărimea unui ou de porumbelă. —0— La 12 şi 13 Iuniu n. s’a ţinută în Sighişoră târgă de vite. Din 15 comune din ţinutulă Ternavei mari n’a fostă iertată omeniloră să ducă vite la târgă din causa bolei de gură şi de unghii ce bâutue în acele părţi. Preţurile au fostă forte miel, ca pretutindenea acjî, aşa d. e. s’a vândută o vacă cu viţelă cu suma de 25 fl. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Nr. 128. Ni se scrie din Sângeorgiulti de lângă Rodna cu data 17 luniu n.: »Ducându-se astădî Donisa Gagea în pădurea Dosulă stâncei, pe când mânca vădii o lupoică cu ună puiă în gură venindă drept îi spre elă. Gagea nu-şi perdii curagiulă, ci cum sosi lupoica lângă elă o lovi cu muchea săcurei de căiju la pământă ameţită Luândă apoi puiulă îlă duse acasă, fără să-lă fi putută ajunge lupdica, care se desmetecise şi se luase după elă.« — M. H. —0— La 15 luniu n. noptea a isbucnită în Tyrnau, comit. Pojunului, ună incendiu care a distrusă aprâpe 120 case, perindă în focă mai mulţi omeni şi numărose vite. Paguba se urcă la 200,000 fl. —0— Conflictulă dintre ministrulă instrucţiunii şi biserica reformată în cestiunea subvenţiunii şcâleloră medii reformate e pe cale d’a se resolva. Conventulă bisericei reformate ţinută în Pesta a primită la 16 luniu n. în esenţă umilitârele condiţiunl ale lui Trefort, care face şcălele medii reformate mai cu totulă dependinţe de stată. Chiară foi unguresc! îşî bată jocă de hotărîrea con-ventului. —0— Erî s’a întrunită în Sibiiu consistoriulă evangelică, avândă a se ocupa cu cestiuni şcolare şi anume cu dis-posiţiunea ministrului de a se introduce limba maghiară în scâlele evangelice începândă din clasa I primară. —0— Un trenă de plăcere, cu ună scădământă de 50% din taxa de drumă, va pleca din Sibiiu la Petroşeni. —0— In Plasa Gubină, comit. Timişiu, bântue b6la egip-tenă de ochi în modă epidemică. —0— Trupa română, care s’a dusă la Cernăuţi spre a da mai multe representaţiunî, a repurtată acolo, scrie Românulă*, celă mai mare succesă. Ea a dată mai ân-tâiu »Fântâna Blanduziei,* în care s’au distinsă mai cu deosebire d-nele Manolescu şi Nottara. După cuină i se scrie d’acolo, totă poporaţiunea din Bucovina se grâ-besce a se duce la Cernăuţi spre a vedea pe artiştii români. A doua piesă representată de trupa română a fostă .Bărbatulă şi Amantulă.* Artiştii au avută acelaşi succesă ca şi în „Fântâna Blanduziei.44 —0— Marea casă comercială A. Lauffer din Pesta a în cetată plăţile cu ună pasivă de 200,000 fl. —0— ţ)iarele din Spania aducă şcirea, că d-ra Teodorini a repurtată (J^ele acestea la teatrulă celă mare de Liceo din Barcelona ună succesă strălucită în „l’Elisir d’amore44 a lui Donizetti. Succesulă artistei române a fostă cu atâtă mai mare, cu câtă publiculă era deprinsă a o privi a o cântăreţă de genulă dramatică. Tâtă lumea era fârte curiâsă a vedea ce felă de Adina va fi domnişâra Teodorini, şi de aceea succesulă artistei face atâta sgomotă în lumea artistică spaniolă. Iată ce 4'ce fabriceloră SchSller şi fiu, Low şi fiu, Reibhorn, Kafka şi Samek. Armata a fostă alarmată în casarme. S’a recvirată infanteriă, vânători, cavaleriă şi pompieri pentru restabilirea ordinei. —0— Guvernatorulă Alsaţiei-Lotaringiei, generralulă-mare-şală de câmpă br. Manteuffel, a murită la 17 luniu n. în Karlsbad fundă în etate de 76 ani. —0— Din motive economice, guvernulă grecescă a revocată pe toţi ambasadorii săi din străinătate, afară de celă din Viena şi Constantinopole, înlocuindu-i cu agenţi diplomatici. -----o------- O nouă scolă română. Cigmău, 10 luniu 1835. Domnule Redactoră! Credă a nu fi prâ cutezată afirmatiunea, cumcă politica cea mai raţionabilă şi salutară pentru noi Românii în timpulă de acum este: a ne îngriji ca să avemă în totă loculă scâle apte de a se e-duca Intr’ânsele viitorii cetăţeni ai patriei în măsura cerută de spiritulă luminată ală secuiului nostru. Tendinţa de a propăşi în sciinţe este vechiă la Români, ea se pierde în întunecimea limpuriloră de tristă reminiscenţă, şi totuşi nu a perdută nimica din importanţa sa. Pro-feticile cuvinte ale unui Cichindeală şi alloră erudiţi nemuritori ne indigiteză şi astăiji calea pre care să înain-tămă catră scopulă nostru. Scola formeză caracterele mari, eroii admirabili în upte sângerâse ca şi în cele politice şi literare, scâla învaţă pre poporă a se feri de cursa şiarlataniloră, a-şî preţui şi apăra drepturile civice şi averea câştigată de străbunii săi cu sudori crunte, ea inspiră putere de viaţă unei naţiuni, în scurtă: ea şi numai ea e scutulă şi sa- utea năstră. Nici o comună, nici ună cătună română preotului din cestiune, şi urmâriuă şi ei păstoriului loifii mână din comuna nostră şi cu toţii eramă gata a-l& alege. In 4>uâ alegerei, ne face presidiulă descoperirea cumcă concurenţi suntă trei: ună Română (ală nostru.) ună Maghiară şi ună jidană. Românulă a fostă respinsă, sub pretecstă că du cunosce bine limba oficiâsă. Ori ce protestă din partea alegătoriloră în contra acestei respingeri n’a ajunsă ni-mică. S’a alesă jidanulă, celă mai puţină calificată. Dar sciţi cum ? £tă cum: In una din comunele cercului nostru notarială, în comuna Petra, este ună jidană bogată. Acestă jidani), 4:ce poporulă, când a venita în comună, a venită cu sdrenţele în spate. Prin speculaţia jidovescă, jidanulă din cestiune astădî a pusă mâna pe multe moşii întregi românesc!, atâtă din Petra, câtă şi din comuna vecină Mi-reşiulă română. Pre cei mai mulţi posesori, odată nu stare bună, i-a adusă la stare de cerşitorl. Acestă jidană aduse cu sine şi pre candidatulă de mai susfl, Pentru reeşirea lui a amăgită apoi pre alegătorii atâtă din Petra câtă şi din Mireşiă de s’au presentată la alegere. M’am mirată multă de acesta mai cu semă câ la alegerea precedentă, când cu multă luptă amă alesă pe Românulă, şi când chiar amă fi avută lipsă de alegători români câtă de mulţi, Petrenii şi Mireşienii se presentară fdrte puţini. Se vede dar că de astădată mâna jidovescă din sată a lucrată. Incepându se votisarea, aşteptamă că Românii nu voră vota. Dar ce să vedi!? Votisarea o începe preotulă I G. din Petră. Celă din-teiu votă, care se dă, se pronunţă eu numele jidanul», Edelstein Herman. Era guta (damblaua) să ne lovescă. Urmeză apoi ceilalţi membri din Petra. Unde a mersi păstorulă au mersă şi oile. Mai aveamă încă speranţă în votulă alegătoriloră din comunele rămase. Intr’adeviri că alegătorii din alte două comune toţi au fostă contra jidanului, vină însă în urmă alegătorii din Mireşiu, filiala să nu fiă lipsită de acestă foculară ală fericirei. Lumina ne-au majorisată. £tă dar că rizarului. de care Chiusenii adecă cultura cea adevărată este uşa prin carea întrândă | ÎŞ* bateu jocă cu puţină mai nainte şi rîdeau de densulfi, o naţiune în paradisulă libertăţii altoră popâre civilizate, trebue să-i cjtcâ ,domnă.« va trăi în veci. Cu o saiisfacţiune şi bucuriă inesprimabilă deci vină a anunţa On. publică ală veteranei nostre sentinele Amă totă audită că Petrenii şi Mireşienii suntă în buzunariulă acestui jidană şi nu credeamă. Dar nu e mirare când acestă jidană e primară comunală în Pâtra, în acâstă privinţă „la Peninsula44 din Barcelona: „G6rda dramatică, care ne mişcase aşa de multă în „Ugonotti“ „Aida“ şi „Traviata“, a cântată într’ună chip mira-culosă în „l’Elisir d’amore44, cu o admirabilă corectitudine, cu sentimentă plină de mişcare şi cu o ingenioşi tate, care a entusiasmată pe totă lumea.“ „Diario de Barcelona41, „la Publicidad44 şi alte gazete conţină lungi articule în privinţa succesului din urmă ală tinerei artiste române. —0— Citimă în «Jiarulă italiană din Roma »Voce della Veritâ:* ,In biserica colegiului Urban, eminenţa sa car dinalulă Simeoni, asistată de monseniorulă Iacobini şi de monseniorulă Simoneschi, a consacrată Duminică, 24 Main pe monseniorulă Pavelă Iosifă Palma, din ordinulă Pa-sioniştiloră, ca archiepiscopă catolică în Bucurescl. Pe lângă d. ministru ală României asistau la acestă ceremonia eminenţia sa cardinalulă Rieci-Paraceiani, monseniorulă Kerby şi mai mulţi prelaţi şi episcopi italieni şi streini, părintele generalulă Pasioniştiioră, elevii colegiului Rutiană cari aparţină României şi mai mulţi d-ni şi d-ne, rude şi amici ai monseniorului Palma*. —0— 0 telegramă anunţă »Naţiunei,« că în Mihăilenî din judeţulă Dorohoiu a căzută petră f6rte abundentă şi în acelaşi timpă f6rte mare; unele aveau mărimea unei nncî. —0— 1 se telegrafâză > Voinţei Naţionale*, că Marţi sera la 5 6re, o esplosiă a distrusă la pulberia dela Lăculeţe noulă şi vechiulă grăunţară, unde se grăunţâză pulberea. Ună lucrătoră a murită, âr altulă este gravă bolnavă. —0— Greva lucrătoriloră din Brunn a pricinuită escese. Lucrătorii au spartă cu petre, la 16 Iuuiu n. săra, feres-trile fabricei Sigmund Fischl. O companiă de soldaţi, care merse să restabilâscă ordinea, a fostă huiduită de cei 8000 de lucrători. S’au spartă apoi t6te ferestrile • Gaz. Trans.,* că românimea transilvană are cu o scolă comună curată românescă, mai bine de 4ece ani spre mai multă. i ruşinea loră. Prea multă laşitate! Poporulă gr. cat. din comuna Cigmău în comita-tulă Huniădorei în (Jilele aceste a întreprinsă cu eniusiasmă, diliginţă şi sacrificiu mare edificarea din materială solidă a scdlei sale întocmai după planulă prescrisă de regimă. Demne de amintire in respectulă acesta suntă frumosele merite ale m. on. d. protopopă Augustină Blăşiană, care cu perseverenţă rară şi o stăruinţă infatigabilă a urmărită de multă realisarea acestui opă măreţă, încâtă se împlinesce adagiulă: >gutta cavat lapidem non vi sed saepe cadendo*. Lucrarea se continuă fără întrerupere, şi zelulă cum şi abnegaţiunea poporului în acestă timpă de lipsă, ne îndreptăţescă a spera că cu ajutorulă lui Dijeu edificiulă se va termina şi preda destinaţiunei sale încă în decursulă acestui ană. După ce însă împrejurări independente de voinţa ndstră au adusă cu sine, ca să se înteţâscă încâtva lucrarea pănă a nu fi deplină pregătiţi cu t6te mijldcele băneşti necesare, din acâsta causă vomă fi constrânşi a apela şi la ajutoriulă confraţiloră noştri români din giură şi aiurea, rugându’i să binevoescă a oferi şi de astădată dinariulă loră pre altarultt naţiunei şi patriei recunoscă-t6re, fiindă apoi de datorinţa ndstră a cuita cu mulţă mită sumele donate. IoachimU CrişanU. parochă gr. cat. -----o------- O alegere de adjuncţii de notarii. Cliiusa, în 13 luniu 18?5. In 12 luniu a. c. s’a ţinută în Chiusa alegerea unui adjunctă de notară. Multora se va păre pote acesta întâmplare cu multă mai neînsemnată şi de nebăgată în semă decâtă să aibă chiar publiculă vr’o cunoscinţă despre decurgerea ei. Decă vomă considera însă, cumcă în comit atulă Solnocă-Dobâca, unde adjuncţii notariali suntă sistemisaţi, aceştia pre lângă oficiulă de cancelaria mai au şi datorinţa de a strînge darea în tote comunele apar-;inătore la cerculă notarială — ună lucru nu neînsemnată pentru poporulă de rândă în mare parte necunos-cătoră de carte — apoi că dânşii esplică tote scrisorile şi actele ofici6se în limba poporului şi mai alesă dâcă vomă considera, că poporulă dela adjuncţii notariali, ca dela unii, cu cari vine în atingere mai de aprâpe şi in-mediată, în tâte afacerile sale cere sfată şi îndrumare şi eă în urmă, dânşii acestă sfată îlă dau totdeuna aşa cum îi trage inima; vomă afla, că dău o alegere de adjunctă notarială nu este ună lucru atâtă de neînsemnată. Din acâstă causă şi alegerea adjunctului notarială din Chiusa, aflu cu cale, Domnule Redactoră, a vi-o împărtăşi. fîtă-o: Abtjicândă fostulă adjunctă notarială ală nostru, Română, ne candidasemă numai decâtă erăşî ună Ro- Unulit din cei de faţă. V. Alexandri şi literatura română. Citimă în „Revista literară44 din Bucurescl asupra publicaţiunei germane ,,Karl Schratten-thalVasile Alexandri und Die rumaenische Literatur. Leipzig 1885.44: • Dela o vreme orecare se pâte observa în Germania ună interesă din ce în ce crescândă pentru istoria şi literatura română. Spiritulă germană, tinde a crea, cum (jfice Gothe, »literatura universală, în care sjj fie representate tdte literaturile din lume, elă caută şi găsesce frumseţile literare, căci este mai bine dispusă a primi de pretutindenea. încă de pe la 1854, gasimă baladele române traduse de Kofzebue , literatura populară este interpretată şi tradusă de K. Sehuller; cea dinteiu colecţiune de basme române o avemă numai în traducerea germană a fraţiloră Schoth la 1847. Nuvele, romane, poesii, basme, au fostă traduse în anii din urmă de dâmna Kremnitz, şi aic* în Bucurescl avemă de duoi ani deja o revistă germană „Bukarester Salon44 de I. Betelheim, care are uniculă scopă a pune străinătatea în posiţiune de a cunâsce mai deaprope viaţa intelectuală română. »Ce minune deci, dacă găsimă în revista >Auf der Hohe,* care apare în Lipsea sub redacţiunea lui Sacher Masoch, ună studiu asupra unei figuri marcate din literatura română, precum este celă despre V. Alexandri, pe care voimă sâ’lă aducemă la cunosciinţa publicului nostru. »In acestă studiu se resimte influenţa Iucrăriloră anteriore, de cari amă pomenită. Este o lucrare seri-osă, şi bine a făcută autorulă d. Schrattenthal că s’a lăsată să fie călăuzită şi de ună studiu analogă al d-lui Dulfu scrisă în limba maghiară. In genere, când autori străini scriu ceva despre literatura română, scriu mai multă fantaziă şi mai puţină ştiinţă în acea scriere. Se credă necontrolaţi, şi lumea primeşce fără să mai caute dacă e aşa sau altfelă. Acum însă, judecata asupra literaturei române s’a modificată puţină şi studiulfi lui Schrattenthal va contribui de asemenea la acâstă lucrare. •înainte de a vorbi de Alexandri, arată autorulă, ce e dreptă în modă rudimentară, originea şi desvoltarea literaturei române; vorbeşce apoi de poeţii puţină anteriori şi contimporani cu dânsulă, condiţiunile sub cari au lucrată; vorbeşce de Heliade, Goleştii, Văcăreşcii de la începutulă teatrului naţională, şi rolulă ce l’a jucată Alexandri în renaşterea literară şi politică a României. Nr. 128- GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. * Activitatea literară a lui Alexandri o divide în lirică, epică şi dramatică, caraeterisând’o şi criticând-o, a-rătândă părţile frumose artistice prin cari a ajunsă Alexandri să fie considerată ca fruntaşulă literaturei române, dar nu mai puţină defectele cari ’lă scoboră de pe trepta unde ’lă pune entusiasmulă. »Iată cuvintele cu cari închee Schrattenthal stu-diulă său: »»După cele spuse, Alexandri este poetulă celă mai populară ală României, escelentă pe tărâmulă liricei, fericită în poesia narativă — mai puţină importantă ca dramatică. Că a deschisă însă calea, ni se pare o faptă atâtă de mare, încâtă de sigură nu ’i-o va uita naţiunea niciodată, d<5ră numai decă va voi să ’i fie nerecunos-cătâre.* « *Ar trebui să fimă recunoscători d-lui Schratthen-thal pentru acestă studiu, şi amă dori ca şi alţi fruntaşi ai literaturei năstre să ’şî găsâscă biografi şi apreciatorî drepţi în străinătate.* Catastrofa dela tribunalulu din Thiers. Şerbană jur. de Pesta 1 fl.; 19. I). Aureliu Popa reserv sub locot. 1 fl;. 20. I)-»a luliana Vancea 2 fl.; 21. D-na Amalia Grama 1.; 22. D. Ştefană Pop paroc-h Mihalţiu, 2 fl.; 23. I). Victoră SdiLzel farmacistă 1 fl.; 24. D. Ba-siliu Bucură agentă Ia Albina, 2 fl.; 25. D. Iosiffl Salmen comerciantă 2 fl.; 26. D. Ştefană Popă cancel. în curtea metron. 1 fl.; 27. D-na Maria Popa proprietăresă, 2 fl.; 28. D. Isidoră Domşia compactoră, 1 fl. Suma 45 fl. v. a., din cari substrăgându-se spesele de 34 fl. 59 cr. rămâne venită curată de 10 fl. 41 cr. v. a., care sumă conformă scopului filantropică, s’a donată Societăţii ,,Concordia” din Blaşiu. Blaşiu,în 18 Iuniu 1885 Mn. Ordeanu, casară, Oct. Popti, notară. -----o----- ULTIME SOIRI. La facultatea filosofică din Pesta se voru înfiinţa în anulu viitorii şcolară, trei catedre nouă, spune „Hir.w, şi anume una pentru limba şi literatura serbăscă, alta pentru englesa şi a treia pentru higiena generală. £tă după „Românulă” câteva amănunte asupra acestei catastrofe pe care ne-a semnalat-o o telegramă din Parisă: In momentulă când se întâmpla accidentulă, era o mulţime imensă de lume grămădită la palatulă justi- In comuna Dusnocu, comit. Pesta, a fostă Luni ună focă, care a distrusă 60—70 de case împreună cu dependinţele loră. La 6 luniu n. în comuna Şacali, comit. Abauj, au arsă 80 de case şi numerfise dependinţe; paguba e de vr’o lieidin Thiers (Puy-le-Dome) Tribunalul» corecţionalfl 50 00'0 fl dar ^ cea mairmare a tosta as; iiiiIa/ia v\a aaIii MnnAinn n ah no H rJt-ir\<5 DrtAmAfnli^ nn riliAn i ' *■ judeca pe soţii Mercier, acusaţi, după sgomotulă publică, gurate In Malaţca au arsă 15 case. că omorîseră pe ună copilaşă prin răulă tratamentă. Acfetă afacere pasionase opiniunea publică ; de aceea; In Brilnn 3-,tu arestata 0 mul.ime de lucrâ_ sala tribunalului corecţională fusese năpădită de o mare' „ , • i. r i i- j , , v , / , torl. bau gasitu la ei totu felulu de arme: cu- tnulţune donldre de a cunbsce desnodămentula. ţit drugi de ferii, boxurl ş. a. S’au luaţii Scara de pâtră ce conducea la ală doilea etagiu i - . x . A v , v ® v cele mai energice măsuri pentru impedecarea era asemenea înţesată de curioşi, cari nu putuseră să escesejor^ apuce locă în sală. J De odală se auji unfl sgomota îngrozitorii: acestă, Din gimk se tel afiazS cS Cutremurile scară se dărâmase. Toţi acei nenorociţi asistenţi cădură , „ A , , , i . de pamentă s au repeţitu cu mai mare violmţa. ™»lă peste altuia în mijlocul» unu, potopD de petre ,, ^ distl.;ctula Muzuforabad au peritu 2000 de cârămidi. i i , t Q0 D6FSOI16 Spectacolulă era înfiorătoră, mutilările fngrozitâre; * numărulă victimeloră trece peste 120; în mijloculă dă- rimăturiloră, vocile năbuşite ale murintfiloră se amestecau cu strigătele sfîşietore ale răniţiloră, cari nu putuseră să fie scoşi afară. DIVERSE. Adolf Knupfberg şi Moritz Comerţă miserabilu. Cea mai mare zăpăcelă domni câteva minute în Zilberstein suntă doi ovrei abia debarcaţi în România oraşulă Thiers. Locuitorii alergau în tote părţile stri- (din sfânta Rusiă, unde aceşti emuli ai geşefteloră ilicite gândă şi gesticulândă; fiecare se temea că a perdută Inaugurară ună eomerciu oprită de lege. Ovreulă Knupf- pi ună membru din familiă în acestă spăimentătore bergafost, precum scrie „Telegrafulă” agentulă unei agenţii catastrofă. |din Odesa, care face trafică cu femeile, vâmfiîndu-le în Medicii alergară şi scâterea morţiloră şi a răniţiloră robiă prin casele publice din Smirna, Constantinopole şi începu îndată. La nouă ore erau scose deja de sub dă-'chiar Alexandria şi Cairo. Ancheta descoperindă acestă lâmâturî douăzeci cadavre şi şăse-cjecî răniţi, cari au1 eomerciu a arestată (filele trecute la Odesa o mulţime teta duşi la spitală. S’au petrecută scene sfăşietore pejde ovrei inculpaţi a fi făcută comerciulă în cestiune, der tiupulă acestei operaţiuni. ! pe când se făceau arestări s’a constatată că doi ovrei, 0 altă versiune (fice, că pe când mulţimea aştepta agenţi de frunte ai unei case fictive comerciale din Odesa, pe scară deschiderea uşiloră de Ia sala de audienţă, s’a locuiescă dela ună timpă încăce în Galaţi, unde au îna-Intfcmplată acăslă catastrofă. Două etage s’au scufundată ; ugurată o sucursală pentru miserabilulă loră eomerciu. cntotulă. Vre-o cincizeci de persăne au scăpată în sala j Poliţia din Galaţi, fiind avisată, a descoperită, că ovreii le audienţă, der t6te acelea care se aflau pe trepte au în cestiune se află la Bucuresci şi în adevără ieri sera cifitil sub petre şi au fost striviţi. js’au arestată într’ună otelă mică din calea Griviţei doi Operaţiunea pentru scăpare a ţinută o oră. Mai miserabili, cari s’au constatată a fi sus-numiţii ovrei, ’ote victimele suntă meseriaşi; printre densele suntă mai fugiţi din Rusia. împreună cu aceşti ovrei, s’au mai a lalte femei. Trei săli ale spitalului suntă pline de ră- restată încă şi nisce vagabonzi ovrei, ale căroră nume îiţi; ună mare numără au fostă luaţi în oraşă. După informaţiunile de până acum, numărulă morarii este de 24, acela ală persdneloră greu rănite este ie 14 şi acela ală personeloră uşoră rănite său eontu-umate este de 150. nu se cunoscă. * * * MULŢĂMITĂ PUBLICA. Domna Agnesă Duşoiu, patrdna stăgului nostru, cu Kasiunea maialului din anulă curentă a binevoită a ne tai pentru sporirea fondului nostru suma de fiorini aid-ijeel (50) valuta austriacă, pentru care dară mări-amosă i se aduce prin acesta cuvenita mulţâmitâ xtbiicâ. BraşovQ, 7 Iuniu 1885. COMITETUL0 Societăţii tineriloră comercianţi români. MULŢĂMITĂ PUBLICĂ. La petrecerea aranjată de abiturienţii din Blaşiu în $ c. au binevoită a contribui următorii P. T. Domni şi ie. 1. Revs. d. Timoteu Cipariu preposită 5 fl.; 2. Ana F. Negruţiu 1 fl.; 3. D. Aureliu Florianu, pol 111.; 4. D. Emiliu Vlassa amploiată, 2 fl.; 5. D. ioigiu Tatu esecutoră, 2 fl.; 6. D-ra Ilona Sehedel, !L; 7. D. Ion F. Negruţiu prof. 2 fl.; 8. D. I. P. Refl docente 1 fl.; 9. D. luliu Nistoră cancelistă în ttea metrop. 1 fl.; 10. 1). Georgiu Munteanu prof., îi; 11. fl. Iacobă Brenduşanu advocată, 2 fl.; 12. h Maria Raţiu 2 fl.; 13. D. Teodoră Onişioru propr. L; 14. D. Iosifă Richter comis, financ. 1 fl.; 15. D. lustru Nestoră prof. 2 fl.; 16. D-na Rosalia Solomon I.; 17. D-na Cornelia Deacă 1 fl.; 18. D. Nicolau Tortură înspăimentătore, — Citimă în tfiarulă .Tutova* din Bârladă: In cătuna Pleşa, plasa Târgu, jude ţulă Tutova, unulă din fruntaşii locuitori ai satului, care se bucură de cea mai frumosă reputaţiune morală în tătă plasa, şi care posede o posiţiune materială bine asigurată, a fostă (filele acestea atacată noptea, pe când intra în domiciliulă său, de mai mulţi bandiţi criminali, prin(jen-du-!ă şi gâtuindu-lă tocmai în momentulă, când descuia uşa de la intrarea casei sale, ca să intre în casă. Bandiţii criminali îngrămădindu-lă într’o odaiă a casei au începută a’lă mutila cu cuţitele şi a’lă arde cu lumânări în modulă celă mai îngrozitoră, spre a’lă sili să le arate loculă unde i s’ară găsi banii; nenorocita victimă resistâ la tote torturile bandiţiloră, până când ’şi perduse simţirile, rămânăndă întinsă în mijloculă casei aprâpe mortă. Tâlharii ereZându’lă deja mortă, căutară pretutindeni în odăi, ’i dărâmară soba din casă şi găsiră 70 de napoleoni de aură ascunşi în sobă, pe cari ’i-au luată. După săvârşirea acestei atrocităţi criminale, hoţii se depărtară, însă unulă din ei se întornă la pacientulă torturată să vadă daca mai dă semne de viaţă, spre a’i da o ultimă lovitură cu o secure ce o avea în mână; ună tovarăşă ală acestui criminală, grăbită de a se face nevă(}ută ’lă rechiamă, (ficându’i să’lă lase să nu ’şî mai facă de lucru cu pacientulă, căci deja e mortă; apoi se îndepărtară. Spre (fiuă, nenorocitulă torturată revenindu’şî în simţire, dă alarmă şi lumea intervine de a se convinge din viulă său graiă de atrocităţile suferite de elă într’o n6pte în-trăgă, fără ca vecinii măcară să fi simţită ceva de cele ce se petrecură. Judele instructoră de pe lângă tribuna-lulă Tutova, împreună cu procurorulă, transportându-se Ia faţa locului, pare a fi dovedită şi prinsă pe aceşti monştri criminali. * * * Secetă. — In împrejurimele oraşului Bârladă cu întrăga moşiă a proprietâţei oraşului în întindere de mai multe mii de fălci, încă de pe la începutulă lui Maiu, n’a mai oădută nici o picătură de plăiă, scrie diarulă bârlădeană * Tutova.* Totulă are aspectulă uscăciunii ne mai văzute. Miile de vite de pe imaşulă târgului nu au ce mânca, este o tristeţă generală. De vre-o două (file domnesce o arşiţă teribilă însoţită cu ună vântă violentă, care usucă şi ce a mai rămasă pe câmpă. Târ-gulă viteloră, care pănă acum era căutată în oraşulă nostru, astăifi a devenită mai multă de câtă o glumă. Vânzări nu se facă de locă, ba şi ce se mai vinde, din vite, suntă mai multă dăruite decâtă vândute, oferindu-se nisce preţuri ridicule, mai puţină de câtă jumătate din valorea vitei. Dacă va mai continua încă o săptămână fără să avemă plăiă, mare parte din judeţulă nostru va fi ameninţată de una din cele mai teribile nenorociri: lipsă şi sărăciă complectă. Deja fână nu vomă avea în jumătate judeţulă nostru. * * * Statua lui Darwin. — Archiepiscopulă de Canter-bury, primată ală Engliterei, a asistată la 10 Iuniu, cu principele de Galles, preşedintele societăţii Regale din Londra şi tăte notabilităţile sciinţei, literaturei, frumă-seloră arte şi ale lumei politice, la inaugurarea statuei lui Darwin în noulă Museu de istoriă naturală din South-Kensingnton. Statua lui Darwin este resultatulă uneia din subscripţiunile cele mai universale care s’a văclută vreo dată. Chiară procedura acestei subscripţiuni a fostă ună lucru ciudată. A doua (fi după mărtea ilustrului naturalistă, suntă acum trei ani, societatea regală, care în altă parte ţine loculă Academiei de şciinţe, luâ iniţiativa unui meetingă publică chiară în şedinţele sele şi vota cu aclamaţiunî ună apeiă cătră toţi admiratorii lui Darwin, pentru rădicarea unui monumentă demnă de dănsulă. îndată începură subscripţiunile din tote părţile lumei: Francia, Germania, Olanda, Italia, Norvegia, Danemarca, Elveţia, Belgia, Austria, Statele-Unite, repu-blieele Americei de Sudb, rivalisară, care mai de care, între ele. Intre t6te ţările, Suedia se anătâ mai entu-siasmată. T6te clasele fură representate pe listele de subscripţiune, dela milionerulă care trimitea o miă de lire sterline, şi mediculă dela ţăra care trimitea ună shil-ling, pănă la uceniculă de prăvăliă care trimitea 5 bani. Gomitatulă esecutivă se găsi îndată în faţa unei sume atâtă de mari, încâtă fu nevoită a o împărţi în două: una pentru statute care s’a inaugurată, alta consacrată pentru crearea unui fonda specială, (fisă fondulă Darwin, şi care va fi întrebuinţată, pentru totdeuna, sub direcţiunea societăţii regale, la încurajarea cercetăriloră biologice. Esecutarea statuei a fostă încredinţată d-lui Boehm, ună sculptoră germană stabilită la Londra. Ea este de marmură şi semănă fărte bine, fundă făcută după mulagele luate îndată după mortea lui Darwin, sub direcţiunea a doi amici intimi ai săi, profesorulă Huxley şi sir Joseph Hooker. Statua a fostă pusă în capulă scărei de onore, care duce la galeriile de zoologiă. Profesorulă Huxley a oferit’o din partea comitatului esecutivă aşa numiţiloră Trutees (fideli comisari) dela British Museum; principele de Falles a primit-o în numele loră. Şi unulă şi altulă au pronunţată, cu acâstă ocasiune, câte ună mică discursă, profesorulă vorbindă mai cu sămă de serviciile aduse sciinţei de Darwin, şi principele de caracterulă cosmopolită ală manifestaţiunii. Museulă zoologică din South-Kensinglon este, după cum se şcie, ună paiaţă clădită de curândă pe loculă esposi-ţiunii din 1851, pentru a primi colecţiunile de istoriă naturală trimise de British Museum. Câtă pentru palatulă dela Russell-square, elă este reservată acum numai colecţiuniloră areheologice şi de stampe, în fine bi- bliotecei, cari au făcută renumele lui. * * * Cutremură de pămentu. — Din Tiflis se vestesce că ună mare cutremură de pământă s’a simţită în partea orientală a Caucasului. Orăşelulă Sikuch, la nord-vestulă oraşului Derbent, a fostă cu totulă înghiţită. Parte din locuitori au fugită. Pretutindeni s’au iscată crăpături şi deschizături fdrte mari. Pagubile se potă evalua la mai multe mili6ne de ruble. * * * Cf) Necrologti. — Iosifă Fulepă, comerciantă, în M.-Oşorheiu după o viaţă plină de neobosită activitate, în etate de 67 ani, şi-a dată nobilulă seu sufletă în mânile creatorului, în 17 Iuniu 1885 stilă nou. Rămăşiţele pământescî s’au înmormântată eri în 19 Iuniu st. n. în cimitirulă gr. cath. din M.-Oşorheiu. Fie’i ţărîna uşoră I Editoră : Iacobă Muresiann. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Muresianu. Nr. 128. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Oursolfe l* bursa de Viena din 19 Iuniu st. n. 1885 Rentă de aurfl 4°/0 ... 98 90 Rentă de hârtiă 5°/0 • • 92.75 Imprumutulâ căilortt ferate ungare ....... 147.65 Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 98.20 Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 12350 Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 108.75 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.25 Bonuri rurale Banat-Ti- mişfl..................102.— Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101 50 Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de vinfi ung..............—. — Imprumutulâ cu premiu ung....................117.25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119 50 Renta de hărtiâ austriacă 82.55 Renta de arg. austr. . . 83.25 Renta de aurii austr. . . 108 30 Losurile din 1860 . . . 139 25 Acţiunile băncel austro- ungare................. 858 — Act. băncel de creditii ung. 287 75 Act. băncel de creditii austr. 288.40 Argintulâ —. — GalbinI împărătesei.............. 5.86 Napoleen-d’orl............9.85— Mărci 100 împ. germ. . . 60.95 Londra 10 Livres sterlinge 124.25 Cursuiu pieţei Braşovu din 20 Iuniu st. v. 1885. Bancnote românesc! . . . Cump. 8.94 Vând. 8.95 Argint românesc .... 8 80 • 8.85 Napoleon-d’orî > 9.85 9 9.87 Lire turcesc! » 11.10 • 11.15 Imperiali » 10.10 • 10.15 Galbeni * 5.80 » 5.84 Scrisurile fonc. * Albina* 100.50 » 101.- Ruble Rusesc! » 123.— » 125.— Discontulă -10 °/0 pe anii. Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se pottt cump&ra în tutungeria lui I. Gross. Vinuri albe Vinuri de desertu. Triestd 1882, Medalia de auru. Tramind fină butelia întregă fl. — 60, jum. butelie fl. — 35. Rozsamâler-Ausstich »superbă* (vin grand) but. întrâgă fl. 1.30 jum. but. fl. — 75. dela I. B. Teiitsch, SIGHIŞORA. la I. £■. & A. Hesshaimer BRAŞOVtJ. (Nr. 30) ####«#•##############»## Plătibilu seu cu bani, gata în rate 10 procente mai eftinu! vendă ceasornice remontoir de aură şi de argint0, pendule, ceasornice pentru salonă, odăi şi cu musieă, cântândii dela 1 până la 10 piese, inele de aură şi de brilantă, lanţuri de ceasă, medalione, cruci, brăţări şi garnituri, şi adică cu plata în rate lunare. Marfa se va trimite îndată fiecărui comandatord, după trimiterea primei rate. Vendare sub garanţia. Tarife de preţuri ilustrate, în cari se cuprindă şi mărimile ratelord, dimpreună cu mostrele pentru alegere, se trimită îndată franco, după trimiterea de 20 cr. în mărci poştale sâu bani gata. Singuruld locd de vendare de platce cu numeri, cari luminâză clară ndptea, patentate. Toţii felulă de reparaturi, oroldge şi juvaerurî se efeptueză eftină şi promptă. Numai la producătorulă. — Adresa: «Facob IFuclis, Uhren- und Goldwaaren Fabricant (Firma înregistrată la tribunalulă de comerciu.) WIGN I, Schulerstrasse Nr. 1 (Rotschild - Palais.) ###################*#### Revolveru (Ecritoir) E CU 1 fl. E Ceva ne mai pomenită până acuma în istoria anunciuriloru, oferu eu pentru ântâia-dată on. publică. Eu dau adecă ună revolveră în mărimea naturală pentru 9 patrdne mm. cu pată, ţ6vă şi casa n£gră pentru 6 pat.rdne, poleită fină şi nichelată, numai eu 1 II. Acestă revolveră minunată este decdre nu numai pentru salonulă milionarului, ci şi pentru cea mai simplă locuinţă din clasa mijlociă. Elă conţine o cerusă (crayon, Bleistift) ună pâstrătoră de condeie şi ună cuţitaşă de o construcţiă rară şi frumdsă. De observată. Nu vă speriaţi de acăstă mică cheltuială şi comandaţi câtă mai iute, nu mai am multe în deposită şi v’asigură că decă veţi posede ună asemenea revolveră nu’lă veţi mai da nici cu 50 11. Trimiterea prin rembursă seu cu bani gata prin firma: llttCHT Komissions- und Importhaus in WIEN, 1NNERE STADT, KOLOWRAT-RliNG Nr. 9. Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonă la ftfia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservâ numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colec-ţiunea întregă. Administratiunea »Gaz. Trans.< Locuinţă (cuartiră) în strada teatrului Nr. 3] 3, 7 constândă din 2 odăi cătră stradă, alte 2 odăi cătră curte, bucătăria cu o cămară alături, podii, pivniţă, şopronîi pentru lemne este de închiriată dela Sf. Mihaiu încolo. InformaţiunI la proprietarulă casei Nicolae T. Ciureu a—^ ##############§« Mersulu trenuriloru pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Tei uşii- Arad îl-Budapesta a căi ei ferate orientale ele stată reg. nng. TeiuşA-AradA-Budapesta Budapesta-AradA-TeiuşA. Trenă Treuă Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus omnibus persăne persdne accelerată omnlbu TeiuşA 11.09 — 8.56 Viena 11.00 7.15 — Alba-lulia 11.46 — 4.27 Budapesta 8.0n 1.45 U.UJ Vinţulă de josă 12.20 — 4.53 11.02 3.44 114U Şibotă 12.52 — 5.19 oZOlllOK ^ 11.12 4.02 1200 Orăştia 1.19 — 5.41 AradA 3.37 758 5.?5 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 GlogovaţA 4.13 — ti 19 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.46 Braniclca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00 Ilia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23 Gurasada 3 50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4.25 — w.12 Bârzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 BSrzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6 14 10 23 Ilia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 10.37 Braniclca 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 AradA 8 10 7.32 11.32 Orăştiâ 10 10 — 12.24 2.39 12.00 4 5'* Şibotă 10.43 — 12.5!! OZUiilUK ; 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 | 2.10 8.16 Alba-lulia 11.19 — 1.40 Viena - 8.09 6.05 TeiuşA 12 05 — 2.24 AradA-TimişAra fHxueria (Piski) Petroşenl Trenă Trenă de Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus persăne persone persone omnibus omnibu! AradA 6.00 12.55 8.25 ! Simeria 6 30 11.50 2.23 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7 05 12.27 3.00 Nâraeth-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Haţegă 7.53 1.19 3.49 Vi aga 7.19 2.18 9.13 Pai 8.46 2.10 4.40 Orezifalva 7.38 2.36 9 25 Crivadia 9.33 2.57 5.28 Merczifalva 7.56 2.53 936 Baniţa 10.11 3.35 6.07 TimişAra 8.42 3.40 10.06 P etroşenl 10.43 4.04 6.39 Timişâra-AradA Petroşenl— Simeria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă penăne persone omnibus omnibus omnibus de pen. Timişâra 6.07 12.25 5.00 Petroşenl 6.49 9.33 5.98 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 I Baniţa 7.27 10.14 6.U« Orezifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10 54 6.45 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11 37 7.95 NAmeth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12.17 8.02 — Aradulă nou 7 40 254 7.24 Streiu 110.16 12.58 8.44 - * 7 Rfl 3 m 7 Aft MmaHa 1 10 53 1.85 Q.lfi Predealâ-Budapesta Trenă de persăne Trenă j Trenă accelerat omnibus BucurescI Predeală Timişâ Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodti Haşfaleu Sighiştira Elisabetopole Mediaşâ Copsa mică Micăsasa Blaştu Cr&ciunelâ Teiaşă Aiudâ Vinţulâ de susft Ui6ra Cacerdea Ghirisă Apahida Cluşiu Nedeşdu Ghirbâu Aghirişâ Stana HuiedinQ Ciucia Bacia Bratca R6v Mezd-Telegd F ugyi-V âsârhely Yârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta Viena 6.22 7.01 7.33 8.01 8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56 1.30 1.45 2.11 2.55 3.17 3.21 3.31 4.09 5.36 5.56 5*00 Trenă omnibus 6.08| 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9.26 10 01 10.20 10.30 10.37 10.51 12.37 2 58 9 45 9.47 10.11 10.44 10.51 11.18 11.36 11.51 12.23 1.19 1.301 1.37 2.05 2.25 2.36 3.13 3.40 4.01 4.24 4.49 5.56 7.45 12.50 1.09 1.40 2.27 2.55 3.38 4.17 4.47 5.42 7.37 8.01 8.21 9.05 9.45 10.02 6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 912 10.23 12.32 12.59 6 00 6.35 3.00 6.08 7.14 7.43 822 8.48 9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 00 10.S7 12 59 4.45 10.05 10.50 Budapesta—PredealA Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Rdv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu Clnşiu Apahida Ghiriş Cncerdea Trenă omnibus Trenă accelerat 8.00 8.3t 8.59 9.34 10.16 11.04 12 17 12.47 1.21 2.05 3.08 3.39 3.55 4.0 8.22 10.30 ( ( Uiora Vinţulâ de susâ Aiudâ TeiuşA Crăciunelâ Blaşâ Micăsasa Cop şa mică Mediaşâ Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra 6.47 10.37 1.44 5.33 7.15 1.45 3.41 5.21 Trenă omnibus Trenă de persăne Trenă omnibus T" 3.15 12.0) 12.31 2.16 3.12 3.32 3.41 3.50 4.25 4.50 5.41 6.0* 6.40 7.00 Timişâ Prede&lu BucurescI 6.05| - Nota: Orele de n6pte suntA cele dintre liniile gr6se. 6.41 7.14 7.42 8.31 9.01 10 01 10.16 11.24 11.43 11.45 12.08 12.22 12.57 1.27 1.45 2.06 2.31 2.501 3.48 4.19 4.84 4.53 5.20 5.3 7.2* T27 9.45 9.59 10.28 11.36 12.10 12.48 1.31 2.56 3.29 4.0. 4.18 4.36 5.05 6.201 9.11 11.26 1.28 2.001 2.11 2.31 3.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 6.07 6.32 7.30 11.35 6.02 6.24 6.43 7.03 7.26 8.51 9.31 9.43 9.51 9.58 10.24 10.44 11.28 11.44 12.18 1236 1.22 1.56 2.34 3.02 4.41 530 8.0) 11.401 2.31 6.08 6.35 7.14 6.01 6.4C 7.20 8.01 10.05! 11.02 11.3* 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56 9.4<