BEOACŢIUJTEA ŞI ADMISISTKAŢIlIJiEA t BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,OAZETA“ IESE IN FIECARE DI. Pe unfl anfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anâ 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AVUNOIUBILE: 0 seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publici Sorliorl nafranoato nu ia prlmaiou. — lanuaorlpta nu aa retrimită. N£ 127 Sâmbătă 8 (20) Iunie 1885. Braşovtt, 7 (19) Iunie 1885. Va se (}ică cu ajutoriulâ estremului oportu-nismâ alâ feţeloru n6stre bisericesc! amâ ajnnsă aşa departe, ca să vedemu redusti conflictul!!, ce s’a iscată între guvernă şi archidiecesa ndstră română gr. orientală din Transilvania, în privinţa împărţirei subvenţiunei de stată la preoţii lipsiţi de mijldce, să’lă vedemă redusă dintr’ună conflictu pentru 24,000, la ună conflictă pentrn 20,000 florini. Cu alte cuvinte maioritatea sinodului estra-ordinară de Marţi şi Miercuri a luată în acostă importantă afacere o hotărîre, prin care se apro-piă cu câţiva paşi de disposiţiunea ministrului, în aşteptare negreşită, că ministrulă văŢândă buna disposiţinne se va apropia şi elă cu câţiva paşi, aşa că în cele din urmă capulă bisericei, care stă în mijlocă. să p6tă împreună ambele părţi litigante întin^ându uneia mâna drâptă âr celeilalte mâna stângă. După scirea telegrafică, ce ni-o transmite biroulă de corespondinţă din Pesta, se pare că votulă sinodului estraordinară, prin care se pri-mescă cele 4000 florini puse la disposiţiunea Mitropolitului, ear celelalte 20,000 destinate spre distribuire prin organele administrative ale statului se respingă, în sensulă hotărîrei sinodale de mai înainte, se pare că acestă votă este considerată şi din partea guvernului ca o punte de apropiare între elă şi între sinodă. Căci eătă ce se crede în Peşta : se crede, că votulă sinodului archidiecesană din Sibiiu de Mercur! săra indică, că conflictulă dintre guvernă şi sinodă s’ar pută cu totulă delăturâ, dăcă Me-tropolitulă ar împărţi întrăga subvenţiune sub propria sa responsabilitate. Suntemă informaţi, că îndată la începutulă discusiuniloră sinodului estraordinară s’a pusă pe lângă cestiunea principială şi cestiunea perso nalâ a Metropolitului, (Jicendu-se că asupra celoră 4 mii, ce se încredinţăză de cătră guvernă patriotismului specială ală Escelenţei Sale, nu mai păte fi nici o discusiune. Metropolitulă însuşi — ni se scrie — n’a vrută să se pronunţe categorică nici într’o parte, nici într’alta, dăr de câte ori se accentua mai tare, mai alesă de cătră mem brii mireni, cestiunea principiară, Prea Sânţia Sa documentă o mare nelinişte. Cu atâtă mai multă s’a lucrată însă în con-ferenţele secrete, pentru ca nu cumva să se respingă întrăga disposiţiune a ministrului de culte şi ca nu cumva biserica să declare, că ea, ca ună corpă autonomă şi constituţională ce este, nu păte aprobă modulă estravagantă şi vătămătorii, prin care Metropolitului i se acordă ca o graţiă pentru merite specifice personale ceea ce se cuvine bisericei. Metropolitulă este declarată singură de ,,bună patriotu“ şi dacă pe basa acăsta Escelenţa Sa crede că va pută ocupă o posiţiune mijlociă între guvernă şi biserică, atunci, mărturisimă, acăsta posiţiune este de totă delicată şi dificilă. De-6rece e mai multă ca sigură, că o parte îlă va trage în drăpta ăr cealeltă în stânga se nasce pericolulă, că în cele din urmă va fi răpită cu totulu de puterea, ce va sci să eserciteze asupră-i cea mai mare atracţiune. Astfelă la conflictulă dintre guvernă şi biserică se păte adauge uşoră şi conflictulă între capulă bisericei şi între re-presentanţa legală a ei. Eată consideraţiunile cari facă să ne fie cu neputinţă a aprobă' în totalitatea lui votulă de Mercur! ală Sinodului. In curândă ni se va dă ocauiune a mai reveni asupra acestei cestiunî, care este şi remâne de mare importanţă în viaţa constituţiunală a bisericei. Pănă atunci le mulţă-mimă celoră 12 deputaţi sinodali, cari pănă în sferşită au apărată cu demnitate hotărirea energică primitivă a sinodului ordinară. Espediţiunea italiană la Marea roşia şi Mancini. Despre Itaiia puţină s’a aurită în timpulă din urmă. Părerea generală este însă nu numai în Italia ci pretutindeni, că espediţiunea trupeloră italiane la Marea roşiă nu şi-a ajunsă scopulă, că a fostă o greşelă şi o cheltuială zadarnică. Cabinetulă italiană de sigură că s’a aşteptată la alte resultate mai favorabile ale politicei sale coloniale. Elă a contată la o cooperare a Italiei cu Anglia în Egiptă, c’ună cuvântă la o acţiune mai mare şi mai folositore. In locă de acesta însă Anglia îşi retrase trupele din Sudană şi scirile ce sosescă dela ţărmii Mărei roşie suntă rele şi spună numai de multele băle, de cari trebuie să sufere trupele italiane. Din causa acesta domnesce în Italia mare ferbere şi supărare pentru jertfele ce se aducă fără de nici ună folosii. Lunea trecută, cu ocasiunea desbaterei bugetului ministerului de esterne în camera italiană, oposi-ţiunea a cerută dela d. Mancini desluşiri in privinţa po-iticei sale esteridre. Mancini răspunse între altele: „Nimică nu s’a petrecută pănă acum, ce ar sili politica italiană în Arifca să pornâscă pe alte cărări sâu ce ar pută face pe cameră să’şi retragă votulă său apro-bătoră de mai înainte. Din contră, situaţiunea s’a mai ameliorată prin apropiarea Angliei de Germania (sgomotă), prin soluţiunea amicabilă a cestiunei afgane şi prin paci-nica regulare a relaţiuniloră nostre cu regele Abis-siniei. (Rîsete; voci în stingă: destulă). Domniloră! \ Lăsaţi-mă celă puţină să finescă. Regretă că se îndrâptâ contra guvernului atâtea împutări şi acusărî; observă însă spre bucuria mea, că imputările şi acusările suntă acele, ce i s’au făcută odinioră lui Cavour din causa espediţiunei în Crimea. (Sgomotă mare şi rîsete îndelungate; preşedintele intervine). Mancini fineşce nuariu 1884 ajutondu de stată de 24,000 fl. nu-lă pote primi neputendu-lă considera, ca pe unulii dată bisericii 2. Relativă la suma de 4000 fl. pusă la disposiţiunea Archiepiscopului spre a o împărţi între preo-ţimea archidiecesană, — considerândă că în privinţa împărţirii acesteia nu se reservă organeloră politice inge-renţa necompetentă, şi considerândă, că patriotismulă preoţimii nâstre manifestată în faptă în tote timpurile stă mai pre susă de tdtă îndoiala, — Sinodulă se învo-iesce: ca Archiepiscopulu să o ridice şi să o împartă conformă principiiloră cuprinse în prea înalta re-soluţiune dela 29 Maiu 1861.“ Conclusulă 1 s’a odusă cu unanimitate, âr ală 2 cu maioritate de voturi. SCIRILE PILEI. Primimă următorea comunicare: »Sânţia Sa Părintele Episcopă ală Oradii mari Michailă Pavelă în (Jilele trecute a depusă la capitalulă de acolo o fundaţi-une nouă de 30 mii fiorini, destinată spre ajutorarea celorlalte fundaţiunî diecesane. Cu acâstă sumă, fundaţi-unile puse prin mărinimosulâ Archiereu în scopuri die-cesane se urcă la 100 mii fiorini. Felicitămă diecesa, carea pote numi ală sâu pe ună asemenea Archipăstoră binefăcătoră şi îngrigită de lipsele turmei Sale.« —0— Ni se scrie din ŢinţarI cu data 17 Iuniu n.: *Ale-Discusiunea s’a terminată cu o victoriă a cabine- gerea de notară în comuna mare Ţînţari s’a făcută în tului, a căruia politică fu aprobată, însă numai cu 19 voturi maioritate şi după ce Mancini a declarată, că guvernulă nu voiesce să întreprindă nici o nouă acţiune la Marea roşiă, fără a întreba mai înainte parlamentulă, dâr nici nu voiesce să retragă trupele de acolo. Ministerulă italiană a rămasă la cârmă, der a rămasă împreună cu elă şi neliniştea cea mare, ce a cuprinsă opiniunea publică din ţâră. Sinod ii IA din Sibiiu. Sibiiu, 18 Iuniu 1885. Domnule Redactoră! Nici când era Roma în celă mai mare periculă nu se voră fi ţinută atâtea consultări secrete ca erî. Şi de ce, când pură şi simplu trebuia să se respingă totă ajutorulă? Atâta vă potă spune sigură, că conclusulă, aşa cum s’a adusă erî, se p6te considera mai multă ca ună efluxă ală pressiunii. Mai multă protopopii au insistată pentru primirea celoră 4 mii fl. lată şi conclusulă sinodului cu motivele sale: 1. Avândă în vedere, că guvernulă nu a avută şi nu păte să aibă motive fundate, de a altera disposi-ţiunile resoluţiunii prâ înalte din 29 Maiu 1861; Avândă în vedere, că disposiţiunî, că cele luate faţă cu biserica nâstră, nu s’au luată faţă cu nici una din celelalte biserici autonome din patriă, de asemenea jautorate din partea statului; ______ 14 Iuniu n. alegendu-se cu unanimitate d. Simionă T. Ianculescu, de presinte notară în Ibisdorfulă săsescă de lângă Mediaşă.*—P. -0— Totă din Ţînţari ni se comunică, că în 15 Iuniu n. pela orele 10 a. m. a isbucnită ună mare incediu, anjândă totală 3 case şi 8 şuri. Din acestea numai o şură a fostă asigurată. —0— Cu ce se ocupă reuniunile maghiare de cultură, ne spune următorulă casă: Preşedintele reuniunei de soiulă acesta din Pesta, vice-primarulă Cari Gerloczy (mai nainte Gamperl) a adresată preşedintelui societăţii birtaşiloră Gundel o hârtiă, în care îi atrage atenţiunea că în multe restauraţiuni şi birturi nu se găsescă liste maghiare de mâncări şi chelnării nu sciu unguresce, îlă r6gă deci să înlăture acestă rău prin tote mijldeele posibile. Se vede că suntă mulţi Maghiari în Pesta, de vreme ce birtaşii au necesitate de chelneri nemţi! —0— Prinţulă de corână Rudolf şi principesa Stefania voră călători în vâra acăsta la Petersburg, Moscva, Chieo şi Caucas, scrie foia rusă „Novosti.** —0— Nisce tŞileri români — seu după cum îi numescă jidovii dela „Pester Lloyd“ valahi — au găsită în grădina cantorului catolică din Aiudă obiecte de valore de argintă_ carp narft —-1 -oe vrmiTrat GAZETA TRANSI1VANIEI Nr. 127. dă. Intre ele suntă mai multe tăbliţe rotunde de ar-ntă frumoşii lucrate; pe una din ele se vede Sfântulă eorge, care e împodobită cu pietre scumpe. Apoi s’a îai găsită ună lungă lanţă de argintă, o mare semi-mă totă de argintă cu anulă 1560, sîrmă de argintă, îonede, groşiţe poloneze, dinari din 1519—1560. Lu-rurile găsite le-a luată autoritatea. —0— O telegramă din Bucurescî cătră >N. fr. Presse» ipune, că guvernulă română ia măsuri pentru esecutarea egii privitâre la înfiinţarea de laboratorii chimice la fruntarii pentru esaminarea mâncăriloră şi beuturiloră venite din străinătate. —0— Lucrătorii fabriceloră de postavă şi de ţesută din Brunn s’au pusă în grevă. Ei nu voră să lucreze mai multă de 11 6re, după cum e stabilită prin lege, pe când proprietarii fabriceloră ceră să lucreze 11 Va ore. -----o------- Românii şi Ungurii. ,, Telegraful* “ din Bucurescî scrie următorul* articul* de fond* cu data de 5 Iuniu : >Nimică mai periculosă decâtă orgoliulă. Elă perde nu numai individe, dâr încă dinastii şi popâre. Istoria este de ţaţă, atâtă cea vechiă câtă şi cea nouă, pentru a ne arăta acâsta. Prin orgoliu a căzută marele imperiu romană; prin orgoliu s’a stinsă Grecia, care lumina lumea, şi a devenită cenuşe, pe care caii invarjiuniloră o ridicau în vântă şi o risipâu cu piciârele loră; prin orgoliu a dispărută o sumă de popăre şi prin orgoliu im-periulă francesă a căcjută, Francia a fostă umilită, şi sta-tulă acela, care acum trei secole făcea spaima lumii ci-vilisate şi trăgea la carulă său triumfătoră din Constan-tinopole prinţi şi regi, acumă e pe marginea mormântului. »Aceste învăţăminte istorice se vede însă că nu deşteptă de locă pe vecinii noştri unguri. IsolaţI în mijloculă unoră popâre de altă gintă, şi chiar de altă religiune, nu vădă pericolulă care îi ameninţă. In locă să caute a se alia şi a lucra în comună acordă cu popârele acelea cari au interesă, ca şi ei, să trăâscă între două oceane, celă slavă şi celă germană, ei nu facă decâtă să le persecute, să înăbuşâscă şi limba şi simţimântulă loră patriotică. Pentru că adî suntă legaţi cu Austria printr’ună dualismă născută din necesităţile momentului, ei au uitată posi-ţiunea loră de altă dată şi facă ca uceniculă care iese calfă: bate şi elă la rândulă său pe ucenică, pentru că a fostă şi dânsulă bătută. »Dâr acâstă situaţiune suntă siguri că va dura multă? Puternicii unui Stată se servescă de âmeni până au trebuinţă de dânşii, până interesulă loră cere, şi pe urmă le arâtă uşa. Ceea ce facă conducătorii unui stată pentru că suntă tari, asemenea facă şi unele state mari cu altele mici. Nu a mai avută Ungaria situaţiunea de atji ? Sub Maria Theresia nu s’a făcută apelă la spada Ungariei ca să scape imperiulă, şi, după ce l’a scăpată, cu ce s’a alesă vecina nâstră? Cu ună sclavagiu de sumă de ani. Nu «^ceraă că Austriă nu e sinceră. Din contră, ea a lucrată totd’auna cu bună credinţă. Dâr a urmată aşa cum cerea interesulă esistenţei sâle. Dâcâ mâne interesele statului voră cere ca elementulă preponderentă să fie celă germană şi poimâne să fie celă slavă, Austria se va adresa la ele şi celă ungurescă va fi eliminată, chiară sugrumată când va voi să ridice capulă. »Ungaria, după cum amă mai spus’o si altă dată, are interesă să fie bine numai cu două popăre, cu Românii şi Grecii, nu ca să atace pe Austria nici să se despartă de ea, der pentru esistenţa ei, pentru a trăi ca naţiune în mijloculă Slaviloră şi Germ^niloră, cari suntă mulţi şi negreşită au şi consciinţa forţei loră pentru a căuta să germaniseze seu să slaviseze orice elementă pe care îlă întâlneşce în cale şi nu păte sâ-i resiste. Cu Grecii se află despărţit! prin Slavi; cu^Românii se află vecini, umără la umără. Prin urmare interesulă ei celă mai imediată este să se afle în cele mai bune relaţiuni cu Românii. >Cu tâte acestea, poporală celă mai multă urâtă de Unguri, este poporală română. După ce persecută pe fraţii noştri de peste Carpaţi, după ce caută prin tâte mijlâcele să nimicâscă limba şi naţionalitatea loră, apoi şi nouă aici ne facă t6te şicanele, tote neajunsurile. Cestiunea închiderei graniţeloră la vitele nâstre este mai cu sâmă o adevărată asmodiă! De patru ani, aci închide graniţele sâle viteloră nâstre sub pretestă că suntă bolnave, aci le deschide; însă timpulă celă mai lungă este acela când graniţele stau închise. Ceea ce s’a petrecută acum în urmă, este într’adevără ună scandală. Nu a trecută o lună de când s’a deschisă graniţa viteloră nâstre, după ani întregi, şi âtă că ea se închide din nou, numai din partea Unguriloră. Pretestulă este erăşl ve-ciniculă pretestă, că vitele suntă bolnave. »Cu tâte acestea atâtă după scirile nostre particu-dnnis njngnuntftlft ne ne aducă diarele de peste Carpaţi, acestă pretestă este ilusoriu, nu are fiinţă. Ântâiă că la graniţă veterinarii unguri au constatată sănătatea porciloră cari mergâu la Steinbruck. Acolo chiară unii au recunoscută constatarea dela graniţă bună, âre alţii, negreşită inspiraţi pe de o parte de acei cari au interesă să ne şicaneze si pe de alta de comercianţi cari au porci de vândare şi suntă mai proşti decâtă a’i noştri, au inventată boia. La Sibiu de asemenea s’a văzută atâtă de comercianţi câtă şi de 6meni ai sciinţei că băla nu esistă. Chiară guvernulă austriacă recunâsce acesta, căci elă lasă graniţele sâle despre Bucovina deschise. »Decî Ungaria nu are nici ună motivă din acestă punctă de vedere se ne închicjlă graniţa. Care este a-tuncl motivulă, ca să ajungă la o asemenea măsură reprobată de orice omă, care ţine la adevără şi la demnitatea sa personală? Nu pâte să fie altulfi decâtă orgoliulă şi invidia. „Poporală ungurescă îşi pusese în capă să civiii-seze popârele din Orientă, şi cu deosebire pe cele din peninsula balcanică. Pentru acâsta lucreză şi se prepară dela 1867, de când a încheiată dualismulă cu Austria. Mândria hainei şi a pintenului nu era destulă, Ungurii voiau ca lângă ea să se adauge şi mândria con-cistei pe tâte terenurile. Insă nu e destulă a voi, trebue şi putinţa de a face. In momentulă dulciloră speranţe şi măreţeloră ilusiunl, veni ca din senină res-boiulă dela 1877. Românii se declarară în stare de a-părare şi rupseră legăturile seculare cu Turcia. Acesta era începutulă emancipării statului română şi semnalulă intrării sâle în acţiune pentru a îndeplini cu succesă aspiraţiunile unguresc!. Mişcarea Româniloră aduse o perturbare în Ungaria, încâtă pe aci era să se facă o in-vasiune în România de bande unguresci, dâcă Austria, care luase angajamente cu Rusia, nu se opunea cu enegiă „Apoi triumfulă dela Plevna, dela Raehova şi dela Smârdană a umplută cupa invidiei. De atunci nu mai putemă fi văcjuţi de Unguri decâtă cu ochii răsbunărei. Nu pote să le trâcă prin minte, nu potă să înghită idea, că România are misiunea, atâtă prin forţa sa câtă şi prin caracterulă său blândă şi francă, de a trece înaintea loră în Orientă şi a cuceri iubirea şi concursulă po-pâreloră de acolo pentru formarea ligei de comună aprăare. „Eşeculă de pe urmă care l’a încercată Ungaria cu esposiţiunea sa, la care România n’a luată parte şi la care nici ună Română n’a dată concursulă său, fie chiară prin presenţa sa, a iritată şi mai multă pe vecinii noştri. Mândria umilită a făcută pe Unguri să nu mai pună nici ună frâu urei loră, şi acâsta este causa recentei închideri a graniţeloră. „Insă, cum amă mai (Jisă, orgoliulă perde nu numai individe, dâr încă dinastii şi popâre. Orgoliulă său va perde şi pe Ungaria. Luându-se rău cu tâte popârele, fie din statulă dualistă fie din vecinătate, în (J‘ua deci-siuniloră mari se va găsi singură şi voră dispune de ea cei tari, cum dispune ea de cei slabi a^i." O- Esamenul* scolei gr. cat. din Deşiu. (Starea scolelorfl şi bisericilor^ din acestti tractQ. O faptă bună de premiare şi imitare la scola din Urişoră.) Deşiu, la 15 Iuniu 1885. Duminecă în 14 Iuniu n. s’a ţinută esamenulă de vâră cu pruncii dela scâla confesională gr. cat. din Deşiu. Scâla, deşi mică şi după aspectulă de din afară puţină promiţătâre, înăuntru era decorată cu ghirlande de frunte de ştejară şi cu ună numără frumuşelă de prunci şi fetiţe îmbrăcaţi în vestminte de sărbătâre, cu feţele rumene şi viâie şi cu ochii espresivî, sciţi cum suntă pruncii de Română. Numărulă celoră presenţi era ca la 30 din 80 obligaţi la scâlă. Aşadară nici jumătate din pruncii obligaţi nu cercetară scola preste ană. Causa vomă spune-o mai târziu. De faţă era P. On. d. pro-topopă I. Vele ca directoră ală scâlei şi câţiva ono-raţiori; învăţătorulă este d. Teodoră Bota. Esamenulă s’a începută cu religiunea precurgându-se tote studiele propuse. Răspunsurile au fos.ă satisfăcătâre din tâte obiectele. Scrisorile prunciloră au fostă preste aşteptare bune. Aritmetica, acelă obiectă atâtă de necesară pentru viâţa practică, s’a propusă cu destulă te-meiu, sciindă cei din despărţământulă I. lucra cu cele patru operaţiuni fundamentale. Una îmi permită a observa şi acâsta este: calculaţiunea ;mintală ar trebui mai bine deprinsă preste totă în scâlele nâstre. Limba maternă, pe carea trebue să se pună ună deosebită pondă, aici s’a propusă cu resultatulă mulţă-mitoră. Cetirea, enararea, cu cuvinte proprie, a celoră cetite şi declamarea de poesii ca: »Peneşă Curcanulă* eu ună succesă aşa de bună arată zelulă din partea învăţătorului, pentru care merită laudă. Intre învăţăcei unulă a atrasă atenţiunea tuturoră celoră de faţă prin răspunsurtle sale bune, ba chiar sur-prindătâre. Acesta, fiu de plugară din Bogata română, a fostă adusă de tatălă său la scâla din Deşiu, ca să 1885. pâtă face ună sporă mai bună, căci părintele său, deşi plugară săracă, are dorinţa fierbinte să-şi cultive fiulă la scâle mai înalte, ceeace mi*a comunicată cu lacremi în ochi. Ună Română cu atâta sete de învăţătură merită a fi sprijinită. Recomandămfi pre Ioană Gavre ca pre ună pruncă talentată .Asociaţiunei transilvane* să-i con-ferâscă ună stipendiu, ca să pâtă trece la ună gimnasiu. Atâta despre esamenă. Dar să spunemă causa pentru care pruncii nu cercetară scâla regulată. Acâsta nu provine din negligenţa mai mariloră scâlei, ci din starea poporului credinciosă ală confesiunei gr. catolice. Cea mai mare parte din poporală română gr. cat. este în stare miseră. Poporă colonisată de câţiva ani încâce. Multă ostenâlă se recere din partea preotului pentru a aduce pe atare elementă acolo, ca să cunâscă folosulă scâlei şi ală bisericei. Pre lângă sabia gurei ar mai trebui aplicată şi arma legei. Scirafi însă cum se intere-sâză autorităţile civile de aplicarea legei în interesulă învăţământului nostru. Ar dori să nu avemă nici atâta lumină. Din cele premerse se pâte esplica şi împrejurarea, că în Deşiă, oraşQ şi capitala unui comitată cu maiori-tate absolută românâscă, nici edificiulă şcolară nici biserica nu corăspunde recerinţeloră locului şi timpului şi nici numărului sufleteloră gr. cat. cari trecă peste 1500. Pentru ridicarea unei biserici din materială solidă lucră d-nulă protopopă locală Vele din răsputeri. Fundamen-tulă este pusă de câţî-va ani pe ună intravilană cumpărată. Fundamentulă cu intravilanulă au costată vr’o 3000 fl. Acuma ârăşi s’au adunată din contribuirile pcporeniloră şi din ajutâre aprâpe 3000 fl., între cari 1200 dela Ilustritatea Sa episcopulă Szabo; onâre lui! In întreprinderi ca şi acâsta ar fi bine să ne sprijinimă unii pre alţii. Mai multă interesă, fraţi români, şi vomă face minuni! Câte ună craceră fie-care sufletă Română şi pre rândă amă putâ desbrăca vestmintele cele sâră-căciâse ale bisericiloră şi scâleloră nâstre. Astă(Ji să ajutămă pe Deşienî, mâne pe Gherlenî şi aşa pe rândă unde muculă arde la degetă. Se va pune la cale şi ridicarea unei scâle mai co-răspun^ătâre confesionale în Deşiu—zelulă şi energia nu ’i lipsescă domnului protopopă Vele şi aceste multe potă face, mai alesă dâcă mai are sprijinitori. Sperâmil, că şi comuna orăşenescâ ne va da ajutorulU legalii atâta la biserică câta şi la scolă conforma § 23 art. de lege LIII din 1868, carele. obligă comunele şi oraşele să dea ajutora din lada comunală în proporţiune drdptă fiecărei confesiuni pentru scopuri şcolare şi bisericesci. Preste totă (Jisă în acestă tractă protopopescă bise-ricele şi scâlele suntă în stare înapoiată, din causa sărăciei poporaţiunei. Ar fi de dorită, ca bareml la vederea marei mişcări din giurulă nostru să ne trezimă din apa-tiă, să ne deşteptămă din starea somnorâsă şi să înce-pemă a lucra şi noi. Acuşi mă temă, va fi prea târziu. Generaţiune tânără, pre tine te conjură, puneteIa muncă! Hesiodă ne spune că: »ţ)eii puseră labârea înaintea virtuţii.* Să nu despreţuimă dâră labârea, căci după ea premiu ne aştâptă. Biserica şi scâla este astăcji totă ce avemă mai scumpă. Să le îmbrăcămă în vestminte de sărbătâre, căci aceste arată starea de cultură a unui poporă. Biserica şi scâla suntă barometrulă cu care se pâte măsura gradulă de cultură şi civilisaţiune a unui poporă. Să mai amintescă ca de încheiere ună faptă îmbu-curătoră, dela scâla confes. gr. cat. din Urişoră, filiala parochiei din Deşiu. Visitândă mai (Jilele trecute scâla numită, d-lă învăţătoră Caragianu a ţinută proba de e-samenă cu pruncii şcolari. Resultatulă a fostă cu adevărată surprinrjătoră. Prunci şi fetiţe începători, cari abia sciu vorbi când intră pentru prima âră ’n scâlă, după câteva luni şciu ceti şi scrie, calcula, a enara din istoria patriei şi sciu geografia; acâsta numai ună învăţătoră destru o pâte face. Ce mă puse în uimire însă fură lucrurile de mână, ce Ie săvârşiră fetiţele sub conducerea dâmnei învăţătorese Caragianu, carea fără nici nnă remunerară şi numai din iubire adevărală, s’a pusă a învăţa micele copile la lucrurile de mână, ceeace i-a succesă ca şi cu nisce fetiţe dela şcâle orăşenescl. Dâcă amă dispune de fonduri pentru premiare, a-tunci acâstă demnă spriginitâre a progresului ar merita ună premiu câtă de frumosă. Aşa este recompensată de consciinţa sa de a fi lucrată bine şi de recunoscinţa părinţiloră, cari cu lacremi de bucuriă arâtă resultatulă ficeloră sâle de la scâlă. Ioana Sonea, A P E L tr. cătră inteligenţa română din Ungaria şi Austria. De când în patria nâstră a ajunsă să predomnescâ curentulă şovinistă şi conducătorii şi factorii actuali ai vieţii nâstre de stată s’au lăsată duşi de torentulă pri-mejdiosă ală esclusivităţii naţionale, — rară trece Urările cele mai sincere şi ferbinţl! Precisiunea, cu care corulă Româniloră noştri de aici a" esecutată piesele deosebite, este dovadă, că acestă coră e bine disciplinată, bine condusă. Onăre preşedintelui şi dirigintelui său! Toţi cei de faţă, fără deosebire, ne-amă depărtată, * * * 0 frumosă păcăleală. — Ună (fiară americană criticase în câteva numere ună clubă. 1 se scrise d’a înceta cu articolele sale, căci în casă contrară, redacto- . . , . w Z’7 Irulă său are să fiă bătută. Diarulăînsă îşi urmâpolemica. dela acestă maială cu cele mai plăcute suvemri, Sub L v , r . v . In diua in care apăru unu nou articulă, redactorulă-şefă Biserica-Albă, 14 Iuniu n. 1885. (împresiunî şi semne bune. — Maialuld corului vocalii românii)! Română ! Domnule Redactorii! Nu de multă mă aflu aici în aceste părţi banatice der vg potă asigură, că în acestă scurtă timpă mi-am câştigată impresiunile cele mai plăcute, ceea ce în deosebi atinge românimea din Biserica-albă. Adevărată, că în ună oraşâ ca acesta de 9845 locuitori, dintre cari 6644 suntă Germani, 1607 Slavi (mai toţi Sârbi), 457 Maghiari, Românii (după datele din 1881) n’ară face mai multă de-câtă 647=6'5°/0, der şi acestă mică contingenţă româ-nesefl, asupra căruia au avută şi mai au încă destulă influinţă elementele de altă limbă, arată destule semne de viaţă. Mai cu sâmă armonia, care domnesce în clasa inteligenta română de aici, potă (fice, că m’a surprinsă in mai multe privinţe, când cu durere trebue să-mi a-ducă aminte de esperiinţa mea amară, că între inteligenţa nostră, nu în t6tă loculă domnesce destulă şi completa concordiă, şi dâmne, în c^ilde nâstre, (file de cumpănă şi grea cercare, ce mare lipsă şi necesitate avemă de conţelegere strînsă întrei noi! Altcum potă (Jice, că între t6te elementele de aici: Români, Germani şi Sârbi, domnesce destulă armoniă, aşa încâtă numai elementulă maghiară — ca celă mai mică la numără şi în partea cea mai mare funcţionari — pare a fi mai isolată. Funcţionarii români, ca pretutindenea, şi prin aceste părţi încă suntă şicanaţi şi preteraţî din partea celoră dela putere. Ca o împrejurare îmbucurătâre trebue să amin-tescă, că limba română în aceste părţi a începută şi în cepe a-şl cuceri loculă, care prin calamitatea timpuriloră l’a fostă ocupată limba sârbescă şi mai cu semă cea germană. Generaţiunea română de astă-(JI din aceste ţinuturi începe a se interesa mai tare de frumosă şi mulţii armoniâsa sa limbă maternă. Inteligenţa năstră de lid începe a se interesa şi a sacrifica totă mai multă pentru unele cause naţionale. Pressa încă mi se pare a i sprijinită, pentru că aici aflămă mai tâte (fiarele şi foile românesc! de dinedee de Carpaţî. Tote aceste simptâme îmbucurătdre mi se pare, că In loculă celă dintâiu suntă a se atribui mişcării, prin care s’a înfiinţată »corulă vocală română* de aici, a care participă mai mulţi domni şi dame române şi în fruntea căruia se află ca preşedinte zelosulă şi ener-domnă advocată Ioană Micu Roşiu. Acestă coră vocală bine disciplinată, a ţinută Joi in 4 Iuniu n. a. c. ună maială frumosă şi bine cercetată. acestă maială — deşi cam tânfiu — voiu a vă scrie câteva şiruri. Maialulă s’a ţinută în păduricea mănăstirei sârbesc! dinPârniava, care zace dela Biserica-albă spre ame(fă- Sinaia*, corulă sub conducerea d-lui Schumichen s’a produsă cu câteva cântări în onârea preşedintelui şi apoi pela orele î şi jum. pornirămă afară din oraşă. înainte mergea musica, care pe cale a intonată de repeţite ori marşulă impresiunea celoră petrecute şi a celoră esperiate, adeseori mi-am revocată în memoriă cuvintele străbune: „Concordia res parvae crescunt, . . . Fiă, ca insemnâ-tatea acestora cuvinte să străbată în inima fiecărui Aeli(m). Ordinea Esamenelorii la scâlele centrale gr. or. romane din BraşovU cu finea anului scolasticii 1884.}$. şedea liniştită la biroulă său, când întră d’odată ună individă înaltă, grosă, mustăciosă şi bărbosă, ţinândă în mână ună felă de măciucă. — Unde este redactorulă-şefă, d-le? întrebă elă. — A eşită chiar acum, răspunse (fiaristulă, care înţelese îndată că acestă personagiu era autorulă scrisorei anonime. Bine voiţi a’lă aştepta puţină, mă ducă să’lă caută. Omulă cu măciuca se aşe(fâ pe scaună. In timpulă acesta, (fiaristulă se îndreptă spre stradă, dâr la uşe întâlni ună colosă care ţinea în mână o bâtă scurtă şi grdsă. — Unde este redactorulă-şefă ? întrebă c’ună aeră ameninţătoră acestă nou personagiu. — Se află în biuroulă de redacţiune, ci- Esamenele de promoţiune scripturistice şi verbale la | tindă (fiare, răspunse (fiaristulă. Omulă cu bâta se urcă şcdlele me(fii au începută în 3 Iuniu şi dureză pănă în j repede şi năvălesce cu furiă în biuroulă de redacţiune, 17 Iuniu a. c. st. v. ESAMEMELE PUBLICE: A) La scotele medii (gimnasiu, scota comercială şi reală. Luni, în 24 Iuniu: 10—12 6re clasa V. de fete din tâte studiile. Sub durata esamenului voră fi espuse lucrurile de mână ale eleveloră de cl. IV şi V de fete. Marţi 25 Iuniu: 8—12 şi 3—6 6re clasele] aruncându-se asupra omului cu măciuca. Cei doi adversari îşî dau lovituri îngrozitOre şi sfîrşescă prin a se bate pe scară, snopindu-se unulă pe altulă în bătaiă. Ei erau într’o astfelă de stare încâtă agenţiloră poliţiei nu le fură greu d’a-i conduce în închisore. * * * Remediu nou contra colerei. — Sub acestă titlu Spitalulă* reproduce după *Râvue scientifique* dela 30 Maiu următorele: Deşi întrebuinţată acum 30 de anî, a- f VII gimn. Mercurl 26 Iuniu: 8 12 şi 3 5 <5re cl. |cestîi remediu va părea nou pentru mulţi, — Căpitanulă I şi II corn., II, III şi IV reale; 5—5*/a dre t6te clasele unei corăbii de emigranţi, perduse câţi-va bolnavi atinşi gimnastică. Joi în 27 Iuniu: 8—10 6re cl. I reală;!de coleră în timpulă trecerei din Europa în America 10—lli/3 6re tâte clasele esamenă din musica vocală | Fiind-că tâte medicamentele obicinuite se întrebuinţaseră (Teoria musicei şi Cântă corală). B) La scota elementară capitală. Mercurl în 19 Iuniu: 8—12 şi 3—4x/a 6re cl. I, II, III şi IV de fete; 41/2 6re esercipi gimnastice. — Joi în 20 Iuniu: 8—12 şi 3—6 6re cl. I, II, III, IV şi V de băeţî. — Esamenele se încheie cu cântări, âr la clasa de băeţî IV şi V, precum şi la clasa de fete III şi IV voră premerge cântăriloră răspunsuriie din grădinărită. fără nici o isbândă, acestă căpitană, probabilă mare a-matoră de condimente, ordonă acestă remediu forte simplu: să se puie o linguriţă de ardeiu pisată şi o lingură de sare în 30 centilitri de apă ferbinte şi să se absârbă [acestă lichidă pe câtă se pâte mai caldă. Isbânda a ! fostă neaşteptată, toţi bolnavii cari au întrebuinţată reţeta căpitanului s’au vindecată ca prin farmecă, GrenadinurI de mătase colorate şi negre 95 cr. metrulu pănă 8 fl. 70 cr. (în 10 călităţl dif.) trămite G) 1. Esamenulă orală de maturitate la gimnasiu I pentru câte o roche, sâu cu bucata întrâgă depositulă va fi în 21 şi 22 Iuniu, 2) Esamenulă ora5ă de matu- ală fabricei de mătase a lui G. Henneberg (liferantă ală ritate la scdla comercială în 18/30 Iuniu. Esamenulă de curţii regale) în Zurich. Mostre să trămită imediată maturitate este bublică, eschişî suntă numai scola *ii dela Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr. scolele meiţ_ , . calmatorft de nervi face să încete orî 0 V ' o i ce durere în 2—3 secunde cu garanţiă Flacon* 41 cr. Dr. La Roche "^^Bătâturile causeză dureri mari, de obiceiu se taiă aceste creseături; după cum ne învaţă însă esperienţa acest* obiceiu e forte periculos*, aşa că mulţi cari ş’au tăiat* au avut* de urmare chiar mortea. Acest* pericol* îl* pote delăturâ orî cine, care îşî comandă tinctura năşiră pentru bătături, care delăturâ imediat* fără dureri bătăturile, degerăturile şi negeii. Preţul* unui flacon* numai 48 cr 6 bucăţi se es-pedieză franco. Specialităţile de mai sus* se expedâză numai cu prescripţia de întrebuinţare, trimiterea se face Trămiterea în genere cu rembursă. unei Politură ă la minute jprin care ori cine îşî pote poliţa mobilele usate, ungendu-le numai o singură dată, devin* lucii ca oglinda; chiar şi un* copii* e în stare de a Iface aeăsta procedură Aeăsta poli-Itură se folosesce în Viena cu un* suc-|ces* sensaţional*, pentru lustruirea de "portale, dulapuri, mese, scaune etc. Un* ulcior* ajunge pentru întregul* mobilar* al* odăi. Costă 95 cr. Săpunii de carbolu ca medicamenta. Vindecă imediat* tote bălele de piele şi este mijlocul* cel* mai bun* pentru desinfecţiune, recunoscut* decătră tote capacităţile. Vindecă bube şi apără ranele de aprindere şi totdeodată se întrebuinţăză la toiletă, încontra sgrăbunţelor*, cojii, roşăla nasului cu untt escelent* re-sultat*. Preţul* unei bucăţi 30 cr. Ori ce încălţăminte de piele se pote face ca să nu străbată apa prin piele, ungându-le cu alifia Blots. Nu pătrunde nici o picătură de apă, chiar dacă ar sta 8 (file în apă. încălţăminte vechiă devine ca nouă, elastică şi măle şi au totdăuna lustru ca şi când ar* fi unse cu lac*. Preţul* unei sticle 6J cr. Dr. Gott Vattă încontra asurdelei. Prin întrebuinţarea acestei vattealoi Dr. Gott se vindecă orf-ee suferinţă a / vpwKi aurului şi a produs* deja succesele cele /1 maj minunate. Cei slabi de au