GAZETA REDACŢI17NEA ŞI ADMIJVlNTRAŢintfEA: BRAŞOVtl, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DL Fb unii ană 12 fior., pe ş&se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Komânia şi străinătate: Pe ană 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. AHUNCIURILE: O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu «e prlmesou. — Manuscripte nu se retrârcltfi. NB' 125. Joi 6 (18) Iunie 1885. Braşovfi, 5 (17) Iunie 1885. Cum mai stau lucrurile în cestiunea litigiului asiaticii dintre Rusia şi Anglia? Suntemti sigur! că nu numai umilu dintre cetitorii noştri îşi va fi pusu acostă întrebare. Se (Jice că negoţiările dintre guvernele dela London şi Petersburg erau aprdpe terminate, când deodată cabinetulu Gladstone fu silită a se retrage dela cârmă. E ciudată lucru ca în nisce momente atâtă de dificile, create prin situaţi unea esteridră a ţărei, cabinetulă se fie silită a demisiona din causă că maioritatea camerei comune-loră a fostă uemulţumitâ cu impositele ce s’au pusu pe spirtudse. Mulţ! suntă de părere ca a-devărata causă a retragerei lui Gladstone este a se caută in politica sa esteridră, lipsită de suc cese. Cine scie ddca acdstă retragere nu a fostă chiar mai dinainte pregătită spre a redă Angliei celă puţină încâtva libertatea de acţiune în afacerea pactului de delimitare cu Rusia? Şefulă oposiţiunii, lordulă Salisbury a primiţii formarea noului cabinetă. Cu elă vină conservatorii la putere şi este sciută că aceştia suntu contrari declaraţi ai Rusiei. Gladstone era înclinată mai multă de a merge mână în mână cu Rusia şi de aceea era gata a-i face în afacerea afgană cele mai mari concesiuni. Nu aşa Salisbury. Despre elă se asigură, că nu va putd nicidecum continuă atitudinea lui Gladstone faţă cu Rusia, fiind-că este ună contrară hotâ-ritu ală politicei nesincere rusesci. Se mai crede, că Salisbury va susţină relaţiunî mai intime cu Germania şi Austria decâtă predecesorulă său. De aici se deduce, că Rusia este nemulţumită cu venirea la guvernă a lui Salisbury. In asemeni împrejurări se nasce din nou întrebarea, că dre fi-va posibilă o resolvare paci-nică a afacerei de delimitare afgane ? Ddcă toţi din tdte părţile asigură, că viitorulă cabinetă englesă va purtă o politică mai decisă şi mai energică esteridră, trebue ca acdsta schimbare să înfluinţeze şi asupra negoţiărilor ulteridre în causa memoratei afaceri! Unii sperdză într’o aplanare pacinică a litigiului basându-se pe sprijinulă morală, ce ar voi să-lă dea cei dela Berlin şi Viena noului cabinetă englesă. Alţii suntă de părere, că noulu ministeriu conservatoră pdte privi capitu-laţiunea de păn’acum în cestiunea afgană ca ună faptă complinită sub guvernulă radicaliloră şi ie pdte supune lui, reservându-şi ca de aici încolo se schimbe atitudinea. De altă parte declară foile inspirate de ofi-ciulă de esterne din Petersburg, că Rusia nu ’şi va schimaa intenţiunile sale pacinice şi va aştepta să vddă ce liniă de purtare va adoptă noulu cabinetă compusă din contrari pronunţaţi ai Ruşiloră. „Trebue să priveghiămu cu îndoită a-tenţiune şi precauţiune — ce avemă a le îndura din partea asupritoriloră noştri actuali, cade bine inimei omului, dacă p6te lua notiţă şi despre vre-ună lucru îmbucurătoră şi ni se măresce bucuria dacă causa ce ni-o pricinueşte este învăţămentulă nostru poporală. Vreu să vorbescă despre decurgerea esa-menului de vară din comuna Domnin ţinută la 25 Maiu a. c. Esamenulă s’a începută la 2 ore post-meridiane — după ce multă on. d. protopopă Vasile Geţe ca şelă ală tractului prin o vorbire bine acomodată ocasiunei a dechiarată esamenulă de deschisă. Distinsulă învăţătoră Ipalhie Teodorean după aceste a începută esaminarea eleviloră şcolari — din t6te obiectele singuratice, prescrise pentru propunere în scolele popurall în regulamen-tulă aprobată de prăveneratulă ordinariată ală Gherlei, întrebările metodice ale învăţătorului, răspunsurile categorice şi cu curagiu ale eleviloră şcolari, cântările naţionali şi predarea frumăsă a elegiei dramatice ,Deşteptarea lui Traian* pre toţi cei presenţî ne-au sur- prinsă şi ne-au întrecută t6tă aşteptarea Mărturisescă sinceră că la ună aşa succesă strătucită n’amă fostă pregătită, sciind prea bine cu câte prejudeţe din partea poporului trebue să se lupte ună învăţătoră română, ba trebue să se lupte cu sine însuşi pentru propria sa subsistenţă, mai alesă ună învăţătoră cu familiă, cum e şi susă atinsulă d. învăţătoră. Afară de m. o. d. protopopă ca inspectoră şi on. d. preotă locală Vasile Pop ca directoră şcolară, la esamenă ca ăspeţî au figurată următorii on. domni: Ioan Pop proprietară în Domnin, Florian Cocian advocată în Ceh cu domna sa, Vasile Mica notară şi proprietară în S. Odorheiu cu dămna sa, Alesă Deac notară în Goroslău cu domna sa, preoţii din S. Odorhei, Traniş şi Ciora, Gabrielă Chezebeţifi, Petru Pop şi Gre-goriu Copos cu familia loră, mai întregă corpulă didactică din tractulă Noţîgului şi mai mulţi domni necunoscuţi Dintre străini a fostă de faţă la esamenă cavalerulă Iaksic de Stavenow, oficeră pensionată din armata comună şi acum esploatatoră de petroleu în hotarele S. Odorheiului şi a Bârsei. Pe aceslă domnă, de origine din Sleswig-Holstein, răspunsurile cu curagiu ale eleviloră şi gimnastica loră în aşa gradă l’au entusiasmată, încâtă publice s’a exprimată, >că mai bună esamenă nici în şcolele poporali din ţera lui n’a văzută*. Aşa dară, Domnule Redactoră, bucuria năşiră e temeinică, când au(|imă ună străină distinsă cum e şi domnulă cavaleră de Stavenow esprimându-se asll'elă despre învăţămSntulâ nostru poporală. De altmintrelea precum am observată, d. Jpathie Teodorean e născută de învăţătoră, căci precum sunt informata, de 12 ani de când se află în Domnin totă aşa esamene a făcută, din care causă domnulă inspectoră supremă de şcdle Iosif Kerekes din Zelăâ mai ană l’a fostă destinată pentru ună premiu de 100 fl.; în urmă premierea a rămasă din simplulă motivă, că în limba ungurescă n’a obţinută cu elevii aşa succesă strălucită, ca şi din celelalte obiecte, — veijl câtă năează şi supărare! Ară voi d-lui ca copii numai unguresce să scie, apoi încolo bată’Iă ventu de progresii! Mai adaogă, că nu numai noi ăspeţii am avută bucurii, ci şi elevii şcolari, căci după terminarea esamenului, generosulă cavaleră de Siavenow dimpreună cu alţi d-ni români presenţî au împărţită o sumă considerabilă de bani între prunci ce de sine se înţelege a avută mare efectă. In fine credă, că veţi pune întrebarea, că ore pentru ce relateză aşa târziu despre acestă examenii? întrebarea o şi resolveză: în (Jiua esamenului şi după aceea am fostă forte impresionată, şi sub impresiune n’am voită să scriu nimica, temendu-mă să nu sciiu pră multă şi potenţiată. Acuma însă erntasulă a trecută, şi onoratulă publică cetitoră prin aceste va căpăta o iconă forte fidelă despre decurgerea esamenului din Domnin ţinută la 25 Mâiu a. c. După aceste, Domnulă învăţătoră Ipathie Teodorean pentru meritele sale aduse pe terenulă învăţământului nostru poporală, primâscă premiulă nostru românescâ, care constă din stima sinceră şi perpetuă nu numai a nostră cari amă fostă presenţî, ci şi a tuturoră din Sălagiu, cari dorescă din inimă prosperarea poporului românescă, de presinte atâtă de batjocorită de duşmani. Să trăescă la mulţi ani! Ună fostă presenttt. ULTIME SCIRI. In Cernecî, nu departe de Balta în guvernământului rusu Podolia, au isbucnitu tumulturi a-grare. Ţăranii au împărţită între sine posesiunile mariloru proprietari de pământu. Două companii de infanteria au sosită să restabilăscâ ordinea. Ţăranii au opusă resistenţă. Prinţulă Frideric Carolă, cuceri tor ulu Me-ţului şi unulă din eroii şi întemeiătorii imperiului germană, a murită. A fostă născută în 20 Martie 1828. FOILETON tJ. Scrisori din Cernăuţi. Cernăuţi, 11 Iuniu 1885. A sosită şi luna escursiuniloră. Tânără şi bătrână alărgă spre pădurea apropiată, ca să răsufle aeră curată. Familii şi societăţi întregi facă escursiunî, tinerii studenţi facă maialurî, bucuria se vede pe faţa fiecăruia. Societatea academică: «Junimea* n’a voită nici de astădată să rămână înapoi, şi ea a făcută o escursiune Duminecă la 7 c. la Cecina, locă pitorescă aprope de Cernăuţi. Anunţulă, ce l’amă cetită şi eu, îmi promitea o escursiune plăcută, sub cerulă liberă, sub stejară la rădăcină.. Mă gândeamă şi eu de ce nu suntă poetă, sciţi de cei de moda nouă, să facă o poesiă ocasională der dreptă să vă spună m’am încercată, înse înzadară n’am sciută unde pasce calulă Pegasus ca să mă avântă pe elă — şi decâ l’aşî fi şi aflată nu sciu cum ar fi mersă cu limba, pentru că pe la noi în limba germană trebue să şi poetisezî, dacă voesci ca sexulă frumosă să te în-ţelegă. Dăr să lăsămă acăsta şi să urmeză cu escursiunea. Cu tote că acesta era fixată pe 1 oră p. m., ca totdăuna ora fixată nu s’a observată nici de cătră noi. Amă aşteptată să viă şi teologii, dăr ei bieţii nu suntă domni pe voinţa loră, ci condei ulă Rectorului decide, care fiind de feră, n’are inimă. Dacă am văzută că nu mai vină şi totodată, primindă scirea că mulţi au plecată înainte, ăr alţii voră veni cam cătră seră ca să nu-i ardă sdrele, noi câţi ne-amă adunată lângă biserica luterană amă pornită cu birjele. Junii noştri se vede că în onorea bisericei luterane, au intonată ună cântecă de pornire — gîciţî în ce limbă? «Heut1 fahren wir uber See und See Heut’ fahren wir.......* Eu, ca unulă care nu sunt cântăreţă, n’am cântată, căci de cântam, membri*) »Armoniei« ară fi trebuită să ’şî astupe urechile. Cum am audită frumosulă cântecă ^naţională* — căci «Armonia* se ocupă cu «cântarea naţională română,* —m’am întrebată,de ce oren’arcânta şi ună cântecă rutenă. Făcândă trei cruci, ca nu cumva să pică din birjă, deorece drumulă era să fie — după cum suntă drumurile de ţâră, er noi în fiecare birjă ticsiţi ca sardelele — espresiune câtă de tare ne iubimă — amă pornită ca’n timpă de bijeneriă. Se fini cânteculă naţională şi ună altulă i luâ rândulă. Fiecare studentă română conversa, cânta, în scurtă îşî esprima bucuria în limba germană, că are să pelrecă sub stejară la rădăcină. *) Aceştia suntă în prima liniă membri ai societăţii «Junimea* şi apoi şi ai «Armoniei,* Lfă-ne ajunşi, buni teferi, şi după ce ne-amă numărată ori de nu s’a pierdută vre unulă, amă aflată că suntemă toţi. Rediulă cu ală său covoră verde de mătase îţi îmboldea inima şi vrândă, nevrendă îţi esprimai bucuria inimei în limba care ’ţî este mai drăgălaşă. Ună domnă dela «Armonia* Tribuna< scrie: Marţi diminâţa s’au executată criminalii Kleeberg şi Marlin. După ce ambiloră criminali li s’a fostă publicată ieri diminâţl sentinţa, deli-cuenţii au fostă duşi în carcerulă orâşenescă. In decursul aceloră 24 de ore dela publicarea sentinţei şi până la timpulă prefiptă pentru executarea sentinţei, amândoi au mâncată cu o pofta deosebită, au fumată ţigarete şi s’au mărturisită. Robert Marlin a scrisă mamei sale două epistole, în care îi cere ertare pentru ruşinea ce i-a făcut’o, îi mulţumesce pentru sfaturile părintescl, i le-a dată dar^ nu le-a urmată şi îşi ia rămasă bunfi. Una dintre scrisori e răspunsă la o scrisore a maicei sale, prin care acăsta îlă încurageză. Anton Kleebejg încă a adresată mamei şi sororei sale o scri-săre cerându-le de asemenea iertare pentru ruşinea ce le-a făcut-o; desă de dimineţă amândoi dilicuenţii s’au cuminecată. AprOpe de 7 6re, timpulă prefiptă pentru strangulare, amândoi, atâtă Kleeberg câtă şi Marlin au întrebatei că încă n’a sosită timpulă? O mulţime mare de poporă din tote clasele se afla desă de diminâţă înaintea închisorii, astfelă încâtă a trebită să fie trasă ună cordonă militară pentru a deschide calea şi a opri îmbulzeala spre porţi. In curtea închisorii se aflau ca la vre-o 150 de curioşi aşteptândă începerea actului tristă. înaintea publicului privit oră era trasă erăşî ună cordonă de soldaţi şi poliţiă. Punctă li 7 ore sunândă clopo-ţelulă, gendarmii au suită treptele închisorii şi îndată s’au reîntorsă cu cei doi condamnaţi, cari au fostă postaţi fiecare intre câte doi gen farm! înaintea fiecărui stâlpă de strangulare. In acestă nefericită stare delicuenţii au trebuită să fie ţinuţi la braţă de cătră gendarmî. Pre-sidiulă comisiunii judecătoresc!, d. Hatfaludy a cetită în scurtă sentinţa i-a predată apoi procurorului de stată d. Szabo. şi acesta a provocată pe călău să-şi împlinescă datorinţa. Intr’aceea judecâtorulă şi procurcrulă, pătrunşi de simţă şi-au întorsă la o parte privirile precând pu-bliculă privia cu o neexcusabilâ sete. Chiar la călău se vedea inpresiunea deosebită ce a făcută asupră-i sarcina de a vede în mâna sa doi 6mnni încă forte tineri, căduţî jertfă unei nefericite cresceri şi îndobitocirii sim-ţăminteloră. Ambii condamnaţi cetiau rugăciunea de pe o foiţă ce o avea fiecare în rnână şi cu deosebire Kleeberg adresa cuvinte preotului ce sta lângă elfi şi săruta crucea. Amândoi aveau ochii roşii de plânsă şi nedurmiţl şi păreu mângâiaţi cu totulă de darulă rugăciunii. Chiar se 4ice> că aşteptau sosirea pedepsei pentru a-şî expia crimele. Mai âmeiu a fostă strangulată Robert Marlin, care îşi perduse puterile şi a fostă ri- dicată pe trepte; a apucată a (^ce numai »Pardon!* şi în o clipă şi-a perdută consciinţa. Îndată s’a săvârşită aceeaşi procedură cu Anton Kleeberg. Acstea sărutândă crucea şi-a întinsă însuşi manile călâului, a păşită apoi pe treptele puse lângă stilpulă de strangulare şi mai cu-rândă de ce privitorulă chiar şi nemilosă şi-ar fi dată semă de ceea ce se petrece, a trecută şi dânsulă în stare de neconsciinţă. Totă procedura strangulării a ţinută la amândoi condamnaţii aprope 14 minute. După şepte minute, medicii au cercetată a constata mortea; constatându-se la Marlin mortea după 9 minute, er la Kleeberg după 13 minute, Se vedea că la cestă din urmă va urma mortea mai târziu, deorece precând Marlin nu ’s’a desfigurată, faţa lui Kleeberg s’a schimonosită succesivă. * * * Unu copilă născută în timpulă funerarieioră lui Victor Hugo. — In mijloeulă triumfalei serbări postume a lui Victor Hugo, s’a întâmplată ceva uimitoră, poetică totu deodată şi forte gravă, căci ar fi putută arunca desordine în cortegiu, aşa de admirabilă condusă. Ună copilă s’a născută in mulţime, pe trotuarulă bulevardului Saint-Germain. La calţulă unei strade nisce strigăte atrăsese poliţia şi pe municipali călări, apoi Cor-tegiuiă porni şi copilulă lu dusă nu se scie unde. Amă dori sâ scimă, dice ,L’lliustration,« numele acestui copilă născută la 1 luniu 1885, în (Jiua funerarieioră poetului. Ce va deveni? Cum îlă vorfi boteza? Naşulă trebue sâ-i caute în operile lui Victor Hugo ună nume gloriosă: Hernani, Enjorlas, Valjean, Gilliai, Marius dacă e băiată; Eponine, Esmeralda, Faniine, Cossette, dacă e fată. Intr’o seră, la Opera comică pe când se juca Manon Lescault, ună copilă se născu în galeriă. O numiră Manon. Numele era straniu alesă, dar şi Mamon îşî are loculă sâu la sorele artei. Ce s’o fi făcută densa ? Amă dori sâ ni se spue profesiunea pă-rinţiloră copilului venită în lume la ora unu după prân(Jă, pe bulevargulfi Saint-Germain, în faţa cordnei dmeniloră de litere. S’ar pută urmări mica creatură, — Cosette seu Marius, ori mai bine Victor seu Maria, — fiind că poe-tulă purta ambele nume, — şi ar fi atingătâre să se va(Jâ crescândă finulă seu fina lui Victor Hugo mortă. * * * Baccilulu cholerei în brânză vechiă. — >Curierulă Botoşyniloră* scrie următârele: »Unu obiectă forte căutată este acuma — brânză vechiă şi iată causa : D. De-neke, tânără medică asistentă, examinândfi cu microsco-pulă o bucată de brânză vechiă a descoperită unu burete de forte mică dimesiâ; acestă burete necunoscută de sciinţă până acuma arată după formă proprietăţi şi creşterea sa cea mai mare asemănare cu adevăratulă baccilă de choleră descoperită de consilierulă intimă d-rulă Koch, sub microscopă abia se potă deosebi unulă de altulă şi crescă pe aceleaşi base nutritive indicate de dr..Koch de ex. gelatina, serulfi sângelui etc. se desvoltă la aceleaşfi grade de căldură artificială şi se deosibescă numai prin efectele loră Ia inocularea în animale. — Pe când baccilulă de choleră Inoculată produce o violentă inflamaţiă care duce la morte, spirilli din brânză inoculaţi chiară în cea mai mare cantitate nu producă nici ună efectă vătămătore asupra animalului. Acestă descoperire forte curiosă a produsă o mare sensaţiă în cercurile experimentatorilorfi medicali. Toţi doctorii, tote institutele sciinţifice, care se ocupă cu studiulă cholerei au urmată pe calea brânzei vechi şi astfelă se făcu ca brânza vechiă apreciată de poporulă germană ca o deosebită delicateţă a devenită de o dată ună articolă forte căutată în lumea ştiinţifică. — P6te că chiar într’o bună dimineţă se va dovedi că »haut gout* a brânzei vecnî nu provine decâtă de la acelă baccilă de brânză, pe care s’a pusă mâna astăc}!- —■ Slavă d-lui că celă puţină acestă baccilă e inofensivă.« * * * 0 prăjitură uriaşă pentru nuntă. — Corespondentul din Londra ală diarului H’Independance belge« scrie următorele cu data dela 8 luniu: Cunosceţî obiceiulă englesă. Nici o căsătoriă, modestă seu avută, nu se face în colibă seu în paiaţă fără o prăjitură simbolică, din care o parte se mănâncă la masa de nuntă, er restulă se împarte la rude, amici şi cunoscinţe, cari, în genere, păstreză bucăţile ce li se dau ca nişce moşte piose. Principesa Beatrice, logodnica principelui de Battenberg, va ave asemenea prăjitura sa de nuntă, şi va figura în capulă tuturoră celorlalte prăjituri. Acestă prăjitură se compune în realitate din trei prăjituri superpuse. Cea dintâiu formeză partea de desupra, pe care se află între alte figuri de zahară şi ună cupidonă, lucrată cu multă artă, precum şi ună vasă plină de flori simbolice. A doua este încunjurată de iasomiă, trandafiri, ederă, etc., totă de zaharu. Pe prăjitura din partea de josă (catulă din urmă) se află armăriile principesei Beatrice ş’ale principelui de Battenberg. Totă prăjitura cântăresce aprope 100 kilograme. Ea va fi pusă pe o tavă enormă c’ună piedestală de aură, împodobită de ederă şi crină, şi făcută pentru acestă ocasiune. * * * încă o victimă a jocului dela Monaco. — Se scrie cjiarului ,1’Independance belge,* că pe când trenulă sosia în gara dela Airolo, s’a autjită d’odată o detunătură în-tr’ună compartimentă de clasa a Il-ua. Ună călătoră, în posunarulă căruia se afla ună biletă de dramă de feră Milan-Paris, îşi trase ună glonţfi în capă. Glonţulă îi rămăsese în craniu, şi nenorocitulă a fostă transportată la spitală, unde a murită a doua cji dimineţă. Elă era ună americană care, însoţită de s6cra lui, mergea la Paris, după ce se ruinase la Monaco. S6cra sa a dechia-rată, că au mai fostă încă trei sinucideri în familiă şi că acesta este a patra. Editoră : Iacobă Muresianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Muresianu. nore femeii române, căci ea nobilâză inima bărbatului, durere însă la noi in ţeră însuşi sexulă frumosă face ca bărbatulă să fie ori şi ce, numai Română nu. J Eu unulă stăm de-o parte ca unulă pe care-lă ninge şi ’lil plouă. Şi cum să nu fi fostă aşa, când o nouă de-1 cepţiune mă răpi din braţele ilusiuniloră mele. Voiam! s$ aflu o petrecere românescă, să uită de năcazulă tjilei, s& uită şi de aceea ce se scrie despre noi. Credemă a afla1 argumente palpabile pentru combaterea articuleloră de j prin foi, dâr cu regretă trebue să mărturisescă, că ceea j ce am aurită şi vătjută, numai a viaţă românescă nu mirâsă. j Ca să nu stau totă timpulă la o parte, m’am încercaţii să ’mi petrecă şi eu. Inima mă atrase cătră ună bujorii, dau să vorbescă, dâr dumneaei îmi răspunde în- j tre altele: »Ach! wie schon wăre es, wenndieMusik da( wiireU—»Credă şi eu d-şoră, pote mi-ar trece deurîtă!* şi cu aceste cuvinte nu sciu cum se întâmplă că m’am întorşii în altă parte. Aici dădui de alte frumuseţi, der ce folosii, femea română pierde din frumuseţe îndată ce nu vorbesce limba ei — ba ceva mai multă, se face chiar nesuferită. I îmi aducă aminte că ’n călătoriele mele, — să nu I credeţi c’am fostă şi eu numai la m6ră şi ’n pădure — j prin Transilvania şi Banată, Româncele de acolo, de ’ şi sciu unguresce, se genâză să 4i°& că sciu unguresce. i Pe la noi, dacă scie una a înşira trei b6be nem-ţesce, se crede a fi cultă şi ţine nasu’n susă, ea vorbesce românesce numai cu servitorii, căci este limba loră, pe când limba ei, cu tote că nu roşesce a 4ice câ-i Pomană, este cea germană seu şi rutenă. £tă bolă de care bolesce tineretulă română în Bucovina de ambe sexe. B6!ă care din 4' în 4‘ devine mai grea şi ’n curendă ne vomă afla străini ai limbei române, căci mame române ne lipsescă. In Bucovina nu s’a gândită încă nimeni de a da femeii române o educaţiune naţională. Despre bărbaţi nu 4ică, referinţele ceră a-şî face studieie în limba germană, der cu tote aceste nimeni nu-i împiedică de a fi buni austriac!, der şi buni Români. Ce-a mai fi nu sciu. Der să finescă cu escursiunea Cam cătră seră ne-au onorată şi nisce domni teologi, 4icândă că de astădată s’a îndurată şi Rectorulă şi le-a permisă să mergă, pe semne c’a cetită şi D-sa ceea ce s’a scrisă în , Gazetă,* însă vorba ceea: răulă de n’ară rămâne totă rău! Petrecerea a fostă aşa de naţională, încâtă ună domnă Mandiceschi — bănuindă ceva — 4ise de mai multe ori ca domnii să vorbescă şi românesce, ca nu cumva »M. Scaevola,* »Ilă sciţi* seu chiar »Călătorescu« să fie pe acolea şi să-i dea în 4iară. Cura îşi temă pielea! Asupra mea escursiunea a înriurită aşa de multă> încâtă m’am legată cu jurămentă să nu mai participă la escursiuni de aceste române, unde numai pre cei doi domni profesori i-am au4ită vorbindă românesce! £că viitorulă Bucovinei — represintată prin junimea universitara română. Intunecându-se ne-amă luată rămasă bună dela pădure şi dela munticelulu Cecina, la ale căruia pole s’a ţinută acâstă petrecere. Sărmana Cecina de sigură nu s’a gândită nici odată, că va veni ună timpă când chiar Românii să-şî năpăstuiască limba! Cântândă fiecare cum i-a fostă mai dragă, ne-amă întorsă urându-ne nopte bună şi întâlnire veselă la anulă. Numai aşa ca’n acestă ană nu! — Amă cetită prin (|tai*ale din Bucurescî, că’n curendă vomă căpăta nisce artişti dela teatrală naţională. S’au făcută chiară afişurî, unu evreu avea să îngrijeseă de vinderea bileteloră şi Sâmbătă în 13 luniu avea să fie prima represintare. Nu sciu, cum s’a întâmplată, că s’ar fi ofensată careva şi li s’ar fi telegrafată din partea Româniloră să nu vină căci nu-i potă asigura de ajutoră. Ar fi de dorită să nu fie adevărată. Vomă vede. Nr. 125. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Cursul ti la bursa de Viena Bursa de Bucuresci, Cursulu pieţei Braşovâ din 16 Iuniu st. n. 1885. Cota oficială dela 3 Iunie st. v. 1885. din 17 Iuniu st. v. 1885. Rentă de aurG 4°/„ . . . 99.05 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92 95 Imprumutultl căiloră ferate ungare................147.40 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 98.30 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 123 50 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 108.75 Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişti.................102. — Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.50 Bonuri croato-slavone . . 102. -Despăgubire p. dijma de vină ung...............—.— Imprumutulii cu premiu ung....................117.— Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119 40 Renta de hărtiă austriacă 82.50 Renta de arg. austr. . . 83.10 Renta de aurii austr. . . 108 60 Losurile din 1860 . . . 139 10 Acţiunile băncel austro- ungare................. 859 — Act. băncel de credită ung. 287 25 Act. băncel de credită austr. 288. — Argintulă —. — GalbinI împărătesei.............. 5.86 Napoleon-d’ori...........9.86— Mărci 100 împ. germ. . . 60.90 Londra 10 Livres sterlinge 124.20 Cump. vend. Renta română (5°0). . . Renta rom. amort. (5%) . * convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) . Credit fonc. rural (7°/0) . * » (5°/o) • » » urban (7°/0) . * • > (6°/0) • * , » (5%) ■ Banca naţională a României 1230 — Ac. de asig. Dacia-Rom. 289 — « » » Naţională 229 — Aură............................. 10.25(°/0) — Bancnote austria ce contra aurii Bancnote românesc! .... Cump. 8.94 Vend. 8.95 Argint românesc................... » 8.80 » 8.85 Napoleon-d’or!.................... » 9.85 » 9.87 Lire turcescl..................... » 11.10 » 11.15 Imperiali......................... » 10.10 * 10.15 Galben!........................... » 5.80 » 5.84 Scrisurile fonc. »Albina« . . * 100.50 » 101.- Ruble Rusesc!..................... » 124.— , 125.— Discontulti » ... 7—10 °/0 pe ană. Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potă cumpăra în tutungeria lui I. Oross. Nr. 671—1884. a. f. sc. gr. Escriere de concursâ. In înţelesulu instrumentului fundaţiunale pun-tulu VI. 4. c. alinea din urmă şi pe temeiulă §§-loră 120, 126 şi 128 din statutele pentru administrarea fonduriloră scolastice ale foştiloră grăniţeri român! din teritoriulu de odiniără ală regimentului II. română de margine din Ardeală se escrie concursă pentru ocuparea postului de profesore pentru musică şi cântare la gimnasiulă românescă greco-catolică din Năsăudă şi la sc6-lele normali de prunci şi de copile de aici, cu care postă e împreunată, după diferinţa carefi-caţiunei concurenţiloră. I. Salariulă de 700 fl. v. a. pe ană ca suplente cu dreptulă ca dăcâ în timpă de trei ani, şi-a împlinită datorinţele de profesore la gimnasiulă din Năsăudă să p6tă înainta la salariulă de nouă sute (900 fl.) v. a. cu dreptulă la pensiune ca la ceialalţi profesor! ordinari dela acestă gimnasiu şi adausele decinalî, cum se voră statori, după statute de cătră comitetulă administratoriu din când în când, pentru acelu concurinte, care va comprobâ cu documente legali, autentice şi valide, 1) prin absolutoriu şi atestate de progresă său atestate finali dela vre-ună institutul superiore pentru instrucţiunea în musică şi cântări şi anume dela ună conservatorii, că are capacitatea formală de a da instrucţiune în t6te instrumentele musicalî. 2. Preferinţă va avea celă ce va dovedi că a fostă în escrciţiu practică şi a dată învăţătura din musică şi cântare la ună gimnasiu său la una din scălele medie de asemenea categoriă cu succesă bună în timpă de trei anî, său că a esercitată în modă practică instruirea în musică la ună institută superioră de musică şi cântare, său că după absolvirea conservatoriului a fostă totă în atâtă timpă conducătoră de orchestru militare de musică după lege, or! stătută, său ca conducătoră ală unei capele de musică din vreo cetate. 3. Că scie limba română ca limbă de propunere, său limba nemţăscă, maghiaiă, francesă ori italiană ca limbi mijlocităre pentru învăţă-mântă, avândă celă ce nu scie românesce, în timpă de trei ani a se supune unui esamenă, prin care să dovedăscă că e în stare a’şl propune obiectulă în limba română. 4. Originea, etatea şi religiunea prin carte de boteză. 5. Studiele ce le-a mai făcută cumva şi că e atâtă de moralminte, câtă şi în purtarea aa civică, nepătătă. 6. Testimoniu medicală despre starea sănătăţii. II. Salariulă de 600 fl. v. a. pe ană la con-curintele fără una său mai multe din condiţiunile puse mai în susă, însă acesta numai ca substituţii fără dreptă de pensiune şi de decenale. III. Comitetului administratoră de fondările scolastice grăniţerescî i se reservă însă dreptulfi de a remunera serviţie estraordinari, după trei an! urmate de resultate şi succesă de totă eminente în împărtăşirea la şcolari a învăţământului din musică şi cântare, său prin salariu mai mare pănâ la maximulă de 900 fl. v. a. său prin în-naintarea la gradulă de suplentă orî definitivă. Suplicele concurinţii ’şi le voră adresă la: Comisiunea administratăre de fondurile scolastice din Nâsăudă până la 16 Augustă 1885 călin-dariulu nou la 6 ore săra, căci mai târziu nu se voră mai primi şi nu se voră subşterne spre desbatere şi considerare. Din şedinţa comisiunei administratăre de fondurile scolastice şi de stipendie ale foştiloru grăniţeri români. Năsăudă, 6 Iuniu 1885. Preşedintele: Secretariulă: losifu Mihalasiu m. p. loachimu Mureşianu m. p. Mersulu trenuriloru pe linia Predealti-Budapesta şi pe linia Teitisii-Aradii-Budapesta a câlei terate orientale de stată reg. nng. Predeald-Budapesta Budapesta—Predeal ft Bucuresci Predealu Timişiî Braşovă Feldiâra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaieu Sighişora ^ Elisabetopole Mediaşii Cop sa mică Micăsasa Blaşiu CrăciunelQ Teiiişfi AiudQ Vinţulii de susti Uiora Cucerdea Ghirisă Apahida Muşin ^ Nedeşdu GhirbSu Aghirişd Stana Huiedinb Ciuda Bueia Bratca Râv Mezo-Telegd Fugy i-V âsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta Viena Trenfi de persoue Trenfi accelerat Trenii omuibus Trenfi omnibus _ 5-00 7.45 — 9 45 12.50 — — 9.47 1.09 —- — 10.11 1.40 — — 10.44 2.27 — 6.22 10.51 2.55 — 7.01 11.18 3.38 — 7.33 11.36 4.17 — 8.01 11.51 4.47 — 8.45 12.23 5.42 — 10.10 1.19 7.37 — 10.29 1.30 8.01 — 10.39 1.37 8.21 — 11.19 2.05 9.05 — 11.54 2.25 9.43 — 12.12 2.36 10.02 — 12.56 — 6.20 — 1.30 3.13 6.59 — 1.45 — 7.15 — 2.11 3.40 7.43 — 2.55 4.01 8.29 — 3.17 — 8.55 — 3.2 i — 9.04 — 3.31 4.24 9 12 — 4.09 4.49 10.23 — 5.36 — 12.32 — 5.55 5 58 12.59 — 6.08 6.08 — 8.00 6.29 — — 8.3 i 6.45 — — 8.59 7.00 — — 9.34 7.26 — — 10.16 7.48 7.14 — 11.04 8.28 7.43 — 12 17 8.47 — — 12.47 9.06 — — 1.2U 9.26 8 22 — 2.05! 10 01 8.48 — 3.08 10.20 .— — 3.39 10.30 — — 3.55 10.37 9.13 — 4.05 10.51 9.18 10.37 — 12.37 10.31 12 59 — 2 58 12.07 4.45 8.22 6 03 2.10 10.05 10,30 6.35 2.45 10.50 — 3.00 8 0) 6.05 — Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugvi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu Cluşm Apahida fthiriş Cucerdea ( ( Uiora Vinţulii de susti Aîudfi Teiuşft Crăci unelti Blaşfi Micăsasa €opşa mică Mediaşii Elisabetopole Sigişâra Haşfaieu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora Braşovfi Ti mişti Predealu Bucuresci Nota: Orele de nopte suntO cele dintre liniile gr6se. Trenfi omnibus Trenfi accelerat Trenfi omnibu Trenfi de persone Trenfi 1 omnibus 1 — 7,15 — 1 — 6.47 1 45 3.15 6.20 8.0) 10.37 3.4* 7.5J? 9.11 11.41' 1.44 5.21 8.27 11.26 2.31 5.83 6.41 — 1.28 _ — — 9.45 2.00 — — — 9.59 2.11 — — 7.14 10.58 2.31- — — 7.42 11.36 3.18 — — — 12.10 3.41 — — — 12.48 4.01 — — 8.31 1.31 4.26 — — 9.01 2.56 5.08 — — — 3.29 5.27 — — — 4.0 5.50 — — — 4.18 6.02 — — — 4.36 6.24 — — 10 0! 5.05 6.43 — 12.05 10.16 — 7.0 * — 12.31 — — 7.26 — 2.16 11.24 — 8.51 — 3.12 11.43 — 9.31 — 332 11.45 — 9.43 — 3.41 — — 9.51 — 3.50 — — 9.f 8 — 4.25 12.08 — 10.24 — 4.59 12.22 — 10.44 — 5.41 — — 11.28 — 6.0? 12 57 — 11.44 — 6.40 — — 12.18 — 7.00 1.27 — 12 36 — 1,45 — 1.2 2 6.01 — 2.06 1.56 6.4( — 2.31 — 2.34 7.2- — 2,50 — 3.02 8.01 — 3.48 — 4.41 10.05 — 4.19 — 5 30 11.0. — 4.?4 — 6.03 11.3 — 4.53 — 6.35 12.14 — 5.20 — 7.14 1.09 — 5 3 — l.f 0 — 6.07 — — 2.48 — 6 32 — — 3.23 — 7.30 — — 4.56 11.35 9.4' Tipografia ALEXI, Braşovă. TeinşA-Araiiâ-Budapesta Budapesta-Aradă-TeiuşA. Trenfi Trenfi Trenfi de Trenfi de Trenfi Trenfi omnibus omnibus persone persone acceleraţii omnibm Teiuşă 11.09 — 3.56 Viena 11.00 7.15 — Alba-Inlia 11.46 — 4.2" Budapesta 8.05 1.45 8t(J Vinţulă de joşii 12 20 — 4.53 11.02 3.44 1140 Şibotă 12.52 — 5.19 Szolnok | 11 12 4.02 1200 Orăştia 1.19 — 5.41 Aimdfi 3 37 7 53 6.V5 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 - b 19 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4 38 — 6.4f Branicica 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00 Ilia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5 10 — 7.23 Gurasada 3 50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7 51 Zam 4.25 — «.12 Berzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7 14 — 9.28 Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6 14 10 23 Ilia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 1^.37 Branicica 8.21 — 10.38 Gyorok 7.21 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 A radă 8 10 7,32 11.32 Orăştiă Î0 10 — 12.24 2.39 12.00 45» Şibotă 10 43 — 12.53 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 8.16 Alba-Iulia 11.19 — 1.40 Viena — 8.0) 6.05 Teluşâ 12 05 — 2.24 Aradă-TimişAra Simeria (Piski) I*etroşenI Trenfi Trenfi de Trenfi de Trenfi de Treaft Trenfi omnibus persfine persone persone omnibus omnibui Arad A 6.00 1255 8.25 Simeria 6 30 tl.CO 2.23 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7 05 12.27 3.00 Nemeth-Sâgh 6.50 1.46 8.r 4 Haţegă 7 53 1.19 349 Vinga 7.19 2 18 9.13 Pui 8.16 2 10 4.4 Orezifalva 7.38 2.36 9 25 Grivadia 9.33 2.57 5/8 Merczitalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10 11 3.35 ti.U7 TimişAra 8.42 3.40 10 <6 Petroşenl 10.43 4/4 6.‘9 TimişAra-Aradă Petroşeni— Simeria (Piski) Trenfi de Trenfi de Trenfi Trenfi Trenfi Trenfi persone persone omnibus omnibus omnibus de pers. TimişAra 6.07 12.25 500 PetroşenI 6.49 9 33 5/8 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.0C Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Grivadia 8.06 10 54 6.45 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11 37 7/5 Nămeth-Sâgh 7.23 2.25 6 53 Haţegă 9.31 12.17 8.02 - Aradulă nou 7 40 2 54 7.24 Streiu 10.16 12 58 8.44 Arad A 7 5" 3 10 7.40 Simeria 10.53 135 9.15