RED ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRA’ţTUNEA > BRAŞOVfl, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE Dl. fc unfi antt 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ană 36 fr., pe şfese luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu te prlmeaou. — ■anusorlpte nu se retrSmltO. N* 124 Mercurî 5 (17) Iunie 1885. Braşovti, 4 (16) Iunie 1885- ţ)iarele maghiare se ocupă de unii nou dis-cursO, cu care a debutatii ministrulu de instrucţiune Trefort înaintea alegătoriloră. săi din Pojunu. „Trefort face multe şi vorbesce multe44 tjice una din foile pestane. De obiceiu cei ce vorbescti multe facii puţine. La ministrulu Trefort este însă contrarul u. Densulu face şi întreprinde multe când e vorba de a pune buturugi în calea desvoltărei firesci a naţionalităţilor^ nemaghiare în cultura loiu naţională şi vorbesce multe când se cere se mai îmbete puţinii cu apă rece pe conaţionalii săi a-doptivi, cari credu că au dobândită dela Dumnezeu sântul ă. monopolulă asupra culturei. Este şi de lipsă să li se dea curagiu celoru ce sunt nerăbdători de a cuceri Orientulă cu cu cultura loră, pentru că e vorba de votarea unui budgetă grasă. „Daţi-mi banii cei ceră — Zice d-lă Trefort — apoi celelalte se voră des-voltâ, după cum mulţămită Domnului să şi des-v61tă.“ In acâsta culminâză programa de instrucţiune a d-lui Trefort. „Părinţii patriei44 o voră înţelege. Ei suntă1 Maghiari şi potă fi d’inainte convinşi, că totă ce voră vota din dările comune, se va folosi directă g&i indirectă numai de cătră Maghiari şi pentru scopuri maghiare. MiDÎstrulă de instrucţinne ^ice că are ună ideală politică. „Inteligenţă, avere şi sănătate — esclamă elă — în aceste culminâză politica mea, în urma căreia trebue să ridicamă multe sc61e de stată pentru desvoltarea poporului nostru. “ Ciudată omă mai e d. Trefort. Elă vorbesce de desvoltarea poporului, par’că acestă po-poră ar fi compusă totă numai din Evrei de pe la Pojună, cari în comerciulă loră au învăţată câte două limbi: nemţesce şi ungu reşce! Aceea că esistă în acestă stată mulţime de poporu, care nu birue cu limba maghiară nu ’lă importă pe dlă Trefort, pentru că elă pornesce din presupunerea, că aici numai Maghiarulă are îndreptăţire de a trăi şi de a se cultivă în limba sa naţională. Nu scimă dâr cum o se p6tă escamotâ mi-nistrulă de instrucţiune „inteligenţa, averea şi sânăt’atea44 în mijloculă masseloră poporului română şi slavă, dâcă „lucrurile se voră desvoltâ totă ca acum44 şi se voră înfiinţa totă numai scoli maghiare. D-lu Trefort vrea o a treia universitate; elă vrâ îmbunătăţirea învăţământului secundară şi primară în privinţa cualitativă; elă cere să se dea o mai mare îngrijire instrucţiei industriale. Cum o să se p6tă desvoltâ însă comerciulă şi industria între milidnele de Români şi Slavi prin-tr’ună canală obscură pentru ei, cum este ca-nalulă limbei maghiare? Acâsta este o problemă, ce apare înaintea oricărui omă cu mintea sănătdsă nerealisabilă. „Am o politică duplă— 4^se ministrulu: politica mai înaltă şi aceea a (}ilei.w Ei bine, politica înaltă a d-lui Trefort e clă- Idită pe năsipu. „Bunăstarea şi sanătatea44 nu se câştiga cu apucături şoviniste. Câtă pentru poli- tica Zilei ne lovimă de ea pe fiecare Z* destulă de durerosă. Totă de politica <Ş.ilei se ţine şi cestiunea prelungirei mandatului de deputată pe 5 ani şi a modificărei legei de incompatibilitate. D-lu Trefort speră fără îndoielă că o se fie ministru dc culte câtă e lumea. Elă nu desvdltă nici măcară atâta filosofiă, ca să scie, că tdte trebue să aibă ună sfârşită, chiar şi politica sa mai înaltă! -----o-------- In cestiunea disciplinei în biserică. Braşovă, 2 Iuniu. Ună proverbă vechiu latinescă (Jice: ordo est anima rerum. Mai adevărată că acestă proverbă nu se p6te, pentru că unde nu este ordine acolo trebue să domnescă caosulă, contusiunea în lumea materială-fisică, eră în lumea socială etică unde lipsesce ordinea, acolo dom-nesee destrăbălarea, pasiunea, c’ună termină sociologică: anarchia. Şi vai de societatea aceea etică, unde a începută a’şî face locă spiritulă anarchică în inimile mem-briloră, cari constituiescă organismulă socială etică, pentru că acelă organismă merge cu paşi repezi spre totala sa destrămare şi dărâpănare, dacă cârmacii nu voră lua măsuri energice destulă de timpuriu în contra elementeloră distruclăre şi nu le voră înfrâna poftele loră anarchice. Amă văZută cu adâncă mâhnire sufletescă din arti-cululă publicată în fruntea «Gazetei* de astăZh că s’au aflată in sînulă bisericii greco-orientale preoţi, cari după cum Zice corespondentul, calcă în piciăre cu ună ci-nismă ne mai pomenita t6te legile şi t6te canOnele bi-sericescl positive, sfărâmă ordinea cea bună şi slăbăno-gescă disciplina bisericâscă. Aceste porniri răsvrătităre continuându-se potă să ia astfelă de dimensiuni, încâtă să sgudue biserica din temeliă, de ceeace să ferescă DumneZeulă părinţiloră noştri biserica română gr.-or., care şi aşa este pismuită, suspiţionată şi clevetită cu totă felulă de bălăcărituri şi declarată de foile maghiare de o fabrică pericuk>3ă, unde s’ară cresce numai şerpi gveninoşl pentru idea de stată maghiară. Suntă pe deplină în acordă cu vederile, ideile şi măsurile ce le recomandă corespondentulă, dar ună lucru nu l’a atinsă de felă şi acesta este de mare importanţă în cestiunea ajutorului de stată. Sinodulă archidiecesană din 1884 ia sub nr. prot. 52 conclusulă: că sub astfelă de condiţiunî, cum suntă cele cuprinse în hârtia ministerială susă pomenită, care vatămă adâncă autonomia bisericei nostre, garantată prin legile patriei, nu p6te primi ajutorulă de stată de 24,000 fl., şi acestui enunţiată să i se dea espresiune clară în representaţiunea sinodului. In punctulă 3 se Z‘ce clarii şi limpede: Consistorulă se însărcinâză a încunosciinţa fără amânare pe preoţimea şi comunele bisericesc! din archidiecesă despre acestă condusă sinodală şi a-le pofti, ca pănă la definitiva decidere a acestei cause să fie în aşteptare. Indepîinit’a consistorulă archidiecesană acestă condusă sinodală cu t6tă sfinţenia şi făcutul-a destulă de timpuriu cunoscută tuturoră preoţiloră şi tuturoră comu-neloră bisericescl din t6tâ archidiecesa prin circulare câtă şi prin protopopii tractuali ca organe administrative şi esecutive? Şi încâtă ş’au înplinită protopopii cu sfin-ţeniă şi cu consciinţiositate misiunea şi obligamintele loră mergândă din comună în comună şi luminândă preoţimea şi poporulă nepricepătoră pe deplină despre starea lucrului, nu potă sci. Dar ceea-ce sciu este, că în unele protopopiate preoţimea s’a adunată în sinodă sub presi-diulă protopopului loră şi s’a declarată sărbătoresce, că salută cu bucuriă conclusele sinodului archidiecesană în privinţa ajutorului de stată şi nu voră să’iă primâscă în condiţiunile oferite de ministrulă ungurescă. Cum s’a întâmplată, de numai în câteva protopopiate preoţimea a declarat că aderă la condusele sinodului? Nu sciu. Şi apoi cine portă vina în prima liniă, că nu s’au declarată t6te protopopiatele cu o gură şi cu o inimă pentru condusele sinodului archidiecesană din anulă trecută? Nimeni altulă, decâtă protopopulă, care nu şi-a făcută sfânta datoriă, ci a privită lucrulă cu o indolenţă şi ună fatalismă orientală. Aici zace totă răulă, penfru că dacă părinţii protopopi adunau pe toţi preoţii la reşedinţa protopopescă şi le vorbea la inimă şi totdeodată arătau preoţiloră furmările cele rele, ce le va avea neascultarea loră de poruncile bisericii, atunci de sigură, că astăZI biserica română gr.-orientală n’ar fi avută de a înregistra în analele sale cu litere negre acestă apari-ţiune ne mai auZită. Aşa dară în prima liniă pdrtă vina, după convingerea nostră, acei părinţi protopopi, cari n’au sciută să apere cu autoritatea, cu tactulă şi cu energia loră, preoţimea de draculă celă ce umblă în amiaZa Zilei şi caută se amăgescă pe 6menî. Apoi nu înţelegemă, cum de consistoriulă n’a luată t6te precauţiunile, ca să nu se potă întâmpla ceeace s’a întâmplată. Nu înţelegemă, cum s’a putută întâmpla, că ministrulă Tretort să nu fi aşternută petiţiunile preoţiloră recurenţi consistoriului şi capului bisericei spre informaţiune ? Apoi decă ministrulă a aşternută lista concurenţiloră Archiepiscopului, acesta ce măsuri a luată, ca să se păzâscă vaZa autonomia şi instituţiunile bisericesc! neştirbite? Ce măsuri a luată consistorulă în contra preoţiloră cari peste hotărîrea sinodului au alergată pe căi ascunse după ajutorulă de stată consistorială, care în alte caşuri mai puţină însemnate este forte scru-pulosă şi nu permite nici în cause civile preoţiloră şi comiteteloră parochiale să-şî caute dreptulă loră la judecătoria civilă. Faţă cu aceşti păcătoşi preoţi trebuia consistoriulă să aplice cu totă rigdrea canănele bisericesc! şi astfelă să restitue ordinea ascultătăre şi disciplina în biserică. Dacă consistoriulă a avută de multă cunoscinţă de paşii făcuţi de preoţii aceia păcătoşi şi pănă acuma nu i-a trasă in cercetare disciplinară atunci şi consistoriulă s’a făcută culpabilă de complicitate în acesta causă celebră. Representanţa cea mai supremă bisericâscă Marţi să întrunesce în Sibiiu şi dacă d-nii deputaţi voră fi la înălţimea misiunii loră, atunci îşi voiă pronunţa verdic-tulă asupra tuturoră câţi suntă culpabili în acâstă cesti-une gravă. -«*• -----O------- Cehii şi Maghiarii ,Narodni Listy«, organulă Cehiloră tineri, polemi-sâză cu ,Pester Llovd* şi Zfce» c& dacă acesta ar fi mersă după simţământulă şi priceperea naţiunei cehe, ar vorbi altfelă despre peregrinii dela Welehrad, 6r nu cum a vorbită în articululă său de fondă dela 11 Iuniu n. In Praga se pregătesce pentru serbarea dela Welehrad o imposantă espediţiune de patrioţi, pentru ca în unire cu compatrioţii din Moravia să planteze pe mormentulă lui Metodiu stăgulă ideii naţionale cehe şi slave. Viena şi Roma, continuă «Narodni Listy^, dorâu cu tote acestea ca serbarea să nu fie nici naţională-slavă, nici culturală-slavă. Naţiunea cehă nu peregrinâză la Pesta, pentru că să facă acolo vr’o pocăinţă politică seu de stată. La Pesta s’au dusă câţî-va agricultori, conduşi de câţiva nobili, ca persăne private fără nici ună mandată său îndreptăţire de a representa acolo naţiunea cehă. Organulă cehă atrage atenţiunea Cehiloră, cari s’au dusă la Pesta, să esplice bine Maghiariloră lucrulă, să le spună cu deosebire, ce cugetă Cehii despre politica acelora faţă cu fraţii toră Slovaci, Sârbi şi Croaţi, căci înfiinţarea reu-niunei de maghiarisare între Slovaci nu le-o pote erta Maghiarilor^ nici unii SlavU credinciosti, nici unu Cehti de omenid. -----o------- SOIRILE PILEI. Ni se scrie din jurulă Reghinului săsescă, că pe lângă multele năcazuri, ce îndură poporaţiunea comit. Mureşă-Turda, a mai căZută şi altă pacoste pe capulă ei şi anume: în unele comune din jurulă Reghinului săsescă şi Mureşiu-Oşorheiului s’au ivită câteva caşuri de bolă între vitele cornute — neconstatate însă pănă acum — şi din acesta causă prin ordină vice-şpănescă s’a oprită ţinerea târguriloră de săptămână, opriţi fiind şi 6menii de a mai duce vite la târgu spre vânZare. Nr. 124. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. Medicii veterinari ai statului Kovacs şi Kauffmann au visitatfi din nou în Sibiiu porcii înapoiaţi din Stein-bruch, găsindu’i deplinii sănătoşi. —0— Procesulfi intentata de comuna Răşinari în contra comunei Cisnădia pentru o pădure de 400 jugăre şi care a durata peste 20 de anî s’a terminata, dându-se pădurea comunei Cisnădia. —0— Erî diminăţă s’a publicata în limba maghiară şi germană sentinţa de morte prin ştreanga, în contra uci-gaşilora Kleeberg şi Marlin. Robert Marlin a rămasa după publicare indiferenta, pe când Kleeberg ’şî-a schimbata faţa şi a că(|uta la pămentfi, de unde pădito-rii temniţei numai cu anevoiă ’l-au putută ridica în pi-cidre. Presidentuia tribunalului a adresata apoi delicu-enţilorh următorele cuvinte: >Aţi avuta curagiuia să ucideţi, aveţi acuma curagiuia de a şi muri, din pocăinţă creştinescă*. Imediata după acesta delicuenţii au tostă transportaţi în două birjî în mijlocuia unui careu de soldaţi, formata dintr’o companiă a reg. 82, la temniţa orăşenăscă, unde au fosta executaţi a«|î de diminăţă la 7 ore. —o— Ministrula Szechenyi, care la 12 Iuniu n. se afla în Arada, a luata parte la banchetula ce l’a data în onore’i P. S. Episcopuia Meţianu. —0— „P. Ll.“ comunică, că comunele reformate unguresc! în România se vora uni în curendfi într’una di-stricta bisericesca deosebita cu reşedinţa în Bucurescî. Mişcarea s’a făcuta de cătră curatorula superiora ala bisericei reformate din Bucurescî, Iohann Salamon, şi de preotuia Iohann Bartalus. Idea, 4*ce .,R- Ll.“, a aflata aprobarea generală şi în curenda acestă afacere se va desbate cu deamăruntuia în presbiteriula bisericii reformate ardelene. —0— In sătulă Okrola din Moravia una groznicfi foca a prefăcuta în cenuşe 60 de case; mulţi omeni ’şi-au găsită mortea în flăcări. Miseria e mare. Okrola numără 600 locuitori. —0— Dela 25 Augusta n. pănă la 1 Septembre n. se vora face în Boemia manevre mari, la care vora asista M. Sa monarchula, prinţuia de cordnă, mai mulţi archiducî şi monarchî streini, precum şi represen-tanţii militari ai puterilora streine. Vora manevra corpurile 8 şi Q, avendfi în totala 27,000 infanteriă, 2880 cavaleriă şi 128 tunuri. Conducerea supremă e încredin-dinţaţă archiducelui Albrecht.. Concentrarea corpului 8 se va face în ţinutuia Rokytzan, a corpului 9 în ţinutula Horzovitz. —0— «Voinţa Naţională* primesce din Paris 29 v. ur-mătorea scrisore: Cu cea mai mare bucuriă Vă împăr-tăşescfi vestea, care ne mândresce pe toţi aici, aceea a premierii, de cătră juriuld salonului de ăsta-timpa, a statuei lui Ştefana Ionescu-Valbudea, fosta eleva ala scolei de frumose-arte din Bucurescî şi a4I bursiera aia Statului pentru desăvârşirea studielora sale de sculptură aici. Statua lui Valbudea întitulata: «Mihaiu Nebunulfi,* representă una orna gola, mărime naturală, într’una accesa de nebuniă. Gondiţiunile plastice sunta aşa de frumosh şi de bine menagiate, încâta de deperte face o perfectă alusiune şi instinctiva pare că-~ţî vine să te dai cu milă în lături din «calea nebunului.* S’a disentata multa în sînuia juriului dacă să nu i să dea o medaliă şi numai causa, că tânărula sculptora este încă eleva a fosta care ’i-a conferita pentru astădată: «Menţiunea o-norabilă.* Valbudea este destinata a ajunge una mare sculptord, dacă abia eşita din scdla de Bucurescî, cu doi ani de studiu în Paris, a obţinută o distincţiune, care, prin faptuia discuţiunilora urmate asupra meritului statuei şi prin deosebita atenţiune a publicului, nu-’i răsplătesce nicidecum merituia, der îi consacră talentuia pentru viitorii. Ţera şi foştii săi profesori pota fi mândri de una astfeia de artista. —0— «Curierulâ financiara* din Bucurescî scrie: «Joi la 10 ore dimineţa, «Intim-Club* a deschisa salănele ex-posiţiunei de Tablouri dinaintea miniştrilora plenipotenţiari străini şi a mai multora membri ai Presei, invitaţi anume la acestă oră. La 12 ore s’a data una dejuna şi la ora 1 exposiţia a deschisa porţile sale publicului. Peste trei sute de tablouri sunta expuse, şi, aceea-ce ne bucură şi mai multa este că tote acele tablouri sunta producţiunî naţionale. Din acesta puncta de vedere pu-tema 4'ce că t,6te tablourile sunta superbe şi demne de vă4utu. Judecându după îmbulzeala ce a fosta ieri şi alaltăeri, putemfi afirma fără să asigurămfi, că e-sistă şi la noi una publica amatora de bele-arte.* —0— I se scrie din Chişineu, «Telegrafului* că 4dele trecute o furtună, care p6te să fi fosta una adevărata cy-clon, a devastata partea nordică a ocolului cu acesta nume. Viţele sunta fdrte compromise de grindina care a căduta după furtună. La Petricanî, pe unde a trecuta cyclonuia, 12 case s’au distrusa, omorîndu-se trei copii, în câmpiele Rîşcana o turmă de oi a fosta gonită de ventu în rîula Bîcu, unde s’a înecata. —0— Acelaşi 4iarfi scrie, că după informaţiunile culese în Basarabia şi anume în viile renumite ale d-lui Roma-nescu se constată, că comisiunea universitară preşe4utâ de profesoruia Kowalewsky a declarata, că insecta care distruge viile Basarabiei este «filoxera,* er nu o altă insectă necunoscută pănă acum. —0— In urma unei întâmplări nenorocite provenite din causa purtării bastonului în liniă orisontală, procuratura din Diisseldorf a dispusa, ca umbrelele şi bastonele să se pârte de ari înainte în liniă verticală. Contravenienţii vora fi pedepsiţi. —0— La sosirea generalului Lumsden în Londra, una aju-tantfi ala principelui de Wales, 3 mareşali, mulţime de generali, pairi, membri ai Camnrei comunelora, cea mai mare parte conservatori, şi alte persăne de ranga şi distincţiune se duseseră pentru a întâmpina şi saluta pe generaluld la gara de Charing-Cross. Nici unfi represen-tantd ald ministerului de externe său ald ministerului pentru afacerile Indiei nu era de faţă. Imprejuruld gărei se adunaseră mii de 6menî, cari au primita pe genera-luld în aclamaţiuni entusiaste. Acestă scenă avea aprăpe caracteruld unei demonstraţiunî anti-guvernamentale. Adunarea reprezentanţei judeţului JBrazovti. Braşovd, 12 Iuniu. (Urmare). §-uld 2 din statutele reuniunei maghiare ardelene — continuă d. Lengărd — 4'‘ce: »scopulfi societăţii este desvoltarea patriotismului prin crescere în direcţiune naţională** Conceptele patriotismd şi naţiune suntd mai multa de natură politică decâtd culturală. Ministrula n’ar fi aprobata niciodată acesid §, decă era pusa în statutele unei societăţi române. In Ungaria s’a falsificata de tota conceptula de patriotismd, bărbaţii maghiari deci4etori au învăţata şi învaţă, că patriota este numai acela care e Maghiard seu se face Maghiard. Und Romând oricâtă şi-ar iubi ţâra şi orice jertfă ar aduce pentru ea, eld patriota bund, după Maghiari nu este, fiindcă se ţine că e Romând şi voesce să trecă ca Româna şi faptele sale de românescî. — După acâsta oratoruld continuă aşa: Noi Românii n’avemd trebuinţă să primimd învăţătură despre patriotismd dela nic-î una din naţionalităţile conlocuitore, fiind-că niciodată nu ne-amd resculatd în contra domnitorului ţării, n’amd vândutu ţera niciodată nimărui, nu ne-amd retrasa niciodată dela greutăţile ţării, din contră în diverse rânduri amd luptată pentru binele tronului şi ald patriei cu jertfe de multe mii de omeni cu o resignaţiune, care ne-a făcuta und renume în armata ţării, renume de care suntemd mândri, însă mândri ca Români şi nu ca Maghiari, deşi iubimd patria Ungaria, care nu vă permitemd să 4icetf că este mai multa a d-vdstră, decâtd a nostră. O iubimd şi nu urîmfi poporuld maghiard, der pretindema dela dânsuld să ne respecteze mândria nostră naţională — kovetelek minden magyartol hogy nemzetisegem buszkesâgâ elos-merje âs respectâlja. Cu ce dreptd acestă ţâră să fie mai multa a Ma-ghiarilord decâtd a Românilord? Dorâ pentru că au luptatd şi în contra Maghiarilord. Da s’a întâmplata şi asta, dâr acestă luptă oricâtă ar fi fostfi de crudă a fosta sfântă, fiindcă a fosta pentru scăparea lord de sclăviă şi ajungerea lord Ia libertate. Maghiarii ard trebui să fiâ mândrii şi de aceste lupte ale năstre, fiindcă amd dovedita că avema pricepere, sîmţfi şi capacitate de jertfele ce se pretindă pentru libertate şi naţionalitate, eualităţî cari, dacă vord înceta de a fi şi ale poporului maghiard — după cum arată curentula de astă4î — de sigurd are să le strice lord mai multa decâtd nouă Ro-mânilord. Trecd la cuvintele «în direcţiune naţională.* Care naţiune o înţelege Reuniunea maghiară din cestiune, cea politică seu cea genetică? Dacă îuţelege naţiunea politică, atunci iese din terenuld culturala şi întră pe ceia politica şi reuniunilord de cultură nu le este permisa a se ocupa de politică. Dar să admitema că li-ar fi permisa, care este naţiunea nostră politică după statuia de astă4I ald legiîord maghiare? Art. de lege 44 din 1868 o spune expresd: Intreguld alcătuita din tăte naţionalităţile din ţară formeză naţiunea politică ungară. Aşa-dară din acesta puncta de vedere este falsa chiar şi tit-luld Reuniunei maghiare ardelene, fiindcă atunci ar fi trebuita să se numescâ cu considerare la numerulfi naţionalităţilor din Ardeald «Reuniunea română-maghiară-săsescă din Ardâld« şi t6te disposiţiunile statutare luate aşa, ca fiecării naţionalităţii să-i fie avisatd cerculd propriu de activitate. Acesta însă nu s’a făcuta. Urmeză deci, că făuritorii statutelord au înţelesfi naţiunea maghiară ge netică, adecă pe cei de sânge maghiard, şi asta ar fi să şi fie, fiindcă şi numele corăspunde adecă «Reuniunea maghiară din Ardeald pentru cultură.* Cu admiterea acestui conceptd de naţiune genetică se presupune că Reuniunea îşi va estinde activitatea numai asupra popo-raţiunei de sânge maghiara. In acesta casd însă a co-misd In statutd următorele greşeli: l-iu Au călcata legea, după care elementuld maghiard singurd de sine for-mâză numai naţionalitate nu naţiune. 2-a Au presupusa că şi Maghiarii sunt răi patrioţi, fiindcă le spune că scopuld este a-i învăţa patriotismd — asta însă, încâta despre poporuld maghiard, cu escepţiunea celord, cari au intro- dusa doctrina falsă despre patriotismd, nici noi nu o, credemd. De aci se vede, că sc-opulfi Reuniunii n’a pututO fi nici instruirea naţionalităţii genetice maghiare. Ce dara a putută fi scopuld Reuniunii? Etâ-ce! A identificata naţionalitatea maghiară cu naţiunea politică ungară, pentru care limba maghiară cuventulfi ungurii este egald cu maghiard, acesid din urmă se aplică şi la naţiunea ungară politică şi la naţionalitatea maghiară genetică. Şi ce vrea Reuniunea cu § ulfi 2? Ea ne spune, că scopuld ei este să înveţe pe tote naţionalităţile din ArdelO a primi să fie bune patriote în tnţelesulO patriotismului falsd, adecă a se lăpăda de naţionalitatea propriă primindd pe cea maghiară. Spre acesta scopă ne spună în §-ulâ 3 ald statutelord lord, că vord scrie şi românesce şi nemţesce pentrucâ şi unii şi alţii să în-văţămd cum să ne facemd Maghiari. Ba 4ice mai multă, că adecă vora face şi scole froebeliane, ca să ne ma-ghiariseze de mici mititei, adecă ne ameninţă cu ma-ghiarisare şl în pântecele mamelor d nost re. Pentru aceste apucături neumane noi ne vomă sili a fanatisa pe toţi Românii pentru limha şi naţionalitatea română spunândd mamelora şi copiilord lord, că limbă mai frumosă decâtd a năstră nu esistă pe faţa pământului. că naţionalitatea năstră numai prin limba, portulfl şi datinele românescî se susţine, că toţi câţi vreu să ne răpâscă aceste tesaure suntd duşmanii naţionalităţii române şi cei mai răi patrioţi, cari trebue despreţuiţî, însă nu vomă uita a le spune şi aceea, că patria să le fie scumpă fiind că ea este creată şi susţinută cu multa sânge de română, că prin urmare nu putemd să permitemd nimărui voe liberă a ni-o răpi dar nici a ne batjocori într’ensa. Vedeţi d-lor că terminuld „neîncredere* întrebuinţată în conclusuld comisiunei permanente îşi are sorgintea chiar în confusiunea redactărei Statutelord. Şi acâstâ confusiune nu p6te proveni decâiu dintr’o ideâ ascunsă căreia Reuniunea n’a avută curagiuld să-i dea espresiune pe faţă; acesta nu este alta decâtd maghiarisarea, după cum cu prea multă sinceritate i-au datd espresiune fiarele maghiare şi ministruld Trefort la 6 Iunie a. c. Dum ne4eu să ne dea putere să ne apărâmd de acesta actă neomenosa şi de patriotismuld falsd ce se propagă! Răscolă „valahă* în Doboli de josu. Sub acestd titlu publică organuld Săcuilord din S, St. Giorgiu o istoriă tragi-comică, ce i s’a împărtăşitâcu data de 9 Iuniu a. c. din Doboli şi pe care o resumămă in următărele: , După o înmormântare valahă a fostă în Dobili inferiori mare cină. De aici 6speţii, băuţi bine de rachiu, s’au dusă cu toţii în prăvălia jidanului, unde au comandată bere şi au băuta multe de tote. Efectuld a fosta că toţi „valachii* adunaţi la jidovulfi au începută să cânte în cord, că a «sosita timpuld ca să fie împuşcaţi şi nimiciţi toţi Ungurii*. Conducătoruld acestui cord teribili) să fi fost cantoruld Ioand P o p o v i c I, elfi să fi fostfi secundata bărbătesce de Ionfi Văsii şi de fraţii Vancea, cari să se fi lăudata că unulfi îsl ia asupră’şî şăse Unguri. Când furia lord era mai mare şi când resvrătitorii hotărîrâ sâ încâpă «măcelărirea* cu notarulfi cercualfi ungurii Magyari Ferencz, au intrata de odată ca şi chiămaţl la jidovulfi doi gendarml unguri, cari au şi salvată patria fără amânare. Despre „daskelulfi* Ionfi Popoviciu se mai 4ice în hăzliulfi raportă ald lui „Sz. Nemzet«,căar fi ţinută unfi discursfi cătră «ficiorii valachî* aţîţându-i în contra Maghiarilord cu cuvintele: «a sosită timpulfisâ facemd să curgă sânge ungurescd, căci destulă amil suferită dela ei!« Solgăbirăuld s’a presentatfi mai tânjiu începândd cercetarea.* Şi care, credeţi, este morala acestei tragi-comedii înscenată în cârciuma jidovescă? „Daskelulfi*,— căci acesta e ghimpele, nu cantor ulă — a fosta arestata şi trimisă la judecătoria de cercă din S. St. Georgiu. Fatalitatea a voită, ca *valachii* din Doboli sâ ’şî pârdă limba în cea mai mare parte. Ei vorbescfi ungu-reşce, dâr inima le-a rămasă românescă. SingurulQ omd, care se străduesce să le redea prin scolă graiulă româ-nescfi, este «daskelulfi* Ioană Popoviciu. Acestă împrejurare ne lămureşce tătă situaţiunea. Preotuld din Doboli suntemd siguri că nu va în-târ4ia a face paşii de lipsă la autorităţile superiâre bise-riceşcî, ca să intervină în acestă afacere durerăsă şi sâ nu lase ca «daskelulfi* să fie pote chinuita pe nevinovate, pote numai pentru că ş’a dată espresiune senti-mentelorfi sale românescî, fără a vătăma pe nimeni! ------O------- MAGHIARISAREA SCOLELORtl POPORALE. In nr. 118 ala făiei năstre amd amintita noua disposiţiune a ministrului Trefort privitdre la scdlele poporale confesionale şi amd arătată în acelaşi timpu eâtu preţu pune numitulfi ministru pe legile care nu’i convină. Dămd acum aci ordinaţiunea ministrului în totu cuprinsulfi ei, ca să se va4ă care’i este ţinta: Articoluld de lege XVIII din 1879 a dispusă sâ se instrueze obligatorfi limba maghiară în tăte şcâlele poporale şi deşi am ordonata de repeţite ori să se executa i Nr. 124. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. ’unctuosO amintitulă articulă de lege când se numescii învăţători şi se pune limba maghiară în planulă de în-văţămentO, totuşi susţiitorii şoâleloră f6rte adeseori desconsideră disposiţiunile legii exprese. Făcându’i pe inspectorii reg. de şc6!e din nou atenţi la ordinaţiunile mele de mai nainte şi cu deosebire la singuraticile puncte ale „Regulamentului de sub nr. 17.284 dela 29 Iuniu 1879 privitorii la executarea articulului de lege XVIII din 1879, — dispună totodată iirmătbrele: 1. Trecândă terminii fixaţi în articlulă de lege XVIII din 1879 §§ 2 şi 3, declara prin acesta de nevalide şi de nulă, ca o disposiţiă contrară §-lui 2 alâ legii, tde alegerile de învăţători ordinari, ajutători seu su-plenţî, cari au dobândita dela 30 Iuniu 1882 încocî atestate de cualificaţiune, cu tote că nu ’şi-au însuşită imba maghiară în vorbire şi scriere într’atâta, încâtă să 0 p6tă propune în şcălele poporale, său cari au terminată pe cale privată, ori la institută în 1882 cursulă de pedagogia şi nu suntă capabili a propune limba maghiară. 2. E nevalidă în înţelesulă art. XVIII din 1879 ' 3 şi numirea de învăţători ordinari, ajutători seu su-enţî dela 1883 încdci a acelora indivizi, cari nu suntă capabili a propune limba maghiră şi au câştigată aplicare în astlelă de comune, unde locuiescă Maghiari şi Xemaghiarl amestecaţi, său dacă dela 1879 până la 1883 io astfelă de comune la ocuparea staţiuniloră de învă-litorî, cu delăturarea celoră ce şciu limba maghiară, s’au aplicată de învăţători indivizi necapabilî de a propune limba maghiară. 3. E nevalidâ şi nulă numirea ca învăţători a acelorO indivizi, cari au terminată cursulă pedagogicăd ela 1872—1881 şi nu suntă capabili de a propune limba maghiară în şcolele poporale şi cari în contra disposi-jinniloră §-lui 3 nu s’au nisuită a’şl însuşi limba maghiară şi n’au depusă examenulă de limba maghiară. Dacă respectivulă învăţătoră ar fi în stare a depune icestâ examenă şi s’ar îndatora a’lă depune, atunci permită ca spre acestă scopă să i se dea ună termină de ună ană; la dincontră pote rămână în funcţiunea sa numai în acelă casă escepţională, dacă pentru supli nirea lui se va aplica ună învăţătoră deplină cualificată. Pre lângă acei învăţători, cari au terminată cursulă pedagogică înainte de a. 1872 şi au obţinută diplomă ie cualificaţiune, dar nu suntă capabili de a propune în şcălele poporale limba maghiară, suntă de a se aplica şt învăţători cualificaţl în limba maghiară. 4. Pentru a se putea executa câtă mai punctuosă iisposiţiile art. de lege XVIII din 1879, inspectorulă reg. 'esc61e păte cere documentele necesare şi respective apia acestora pe calea autorităţii şcolare dela învăţătorii din cestiune. E îndreptăţită la acăsta cu atâtă mai sirtosă, cu câtă în înţelesulă art. de lege XXXII din 1875 învăţătorii fiind îndatoraţi a se înscrie la institutulă reg-cieolarfl de pensiune, documentele loră se cerO şi pentru 1 se stabili îndreptăţirea loră de a fi admişi aci şi pen-im a se obţine convicţiunea, că 6re posede învăţătorulă coodiţiunile scrise în cualificaţiunea din art. de lege XVIII din 1879. Precum e obligată inspectorulă reg. îşi câştiga imediată documentele cerute tn sensulă ordi-caţiunii de ddto 4 Iuniu 1875 pentru admiterea în insti-latulă de pensiune, întocmai e datoră a cere şi aceste documente. 5. Câştigându’şl pe basa acestora cunoscinţă despre cualificaţiunea învăţătoriloră din scâlele nemaghiare seu dela scolele mixte maghiare şi nemeghiare, întru câtă există unulă dintre caşurile coprinse în punctele 1, 2 şi 5, inspectorulă reg. de sc61e încunosciinţeză despre acăsta [«autoritatea şcolară supremă, o invită din nou ca să rape postulă de învăţătoră şi îmi raportăză despre a-ie (5%) • • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură......................... Bancnote austria ce contra aură >. vând. 90 — 93 — 88 — 31 — 103'A — 87Vi — 10JV — 93 — 85‘/4 1242 — 289 — 229Va — 10.25:°, w - — — Cursuiu pieţei Braşovd din 16 Iuniu st. v. 1885. Bancnote românesc! .... Cump. Argint românesc.................. » Napoleon-d’orî.................... » Lire turcesc!..................... » Imperial!......................... » Galben!........................... * Scrisurile fonc. »Albina* . . » Ruble Rusesc!.................... » Discontulă » . . 8.94 V end. OC io cn 8.80 * 8,85 9.86 987 11.10 » 11.15 10.10 M 10.15 5.80 5.84 100.50 » 101.- 124.— 125.- 7—10 °/0 pe ană. Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potti cumpăra în tutungeria lui I. Gross. HH 20°j0 Tote preţurile scăzute 20°|0 per comptantu. Magazinu de încălţăminte ală lui loanu Săbădeanu Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scăcjute t6te felurile de incălţaminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copil, gata s£u după m&sure fabricate. Ghete de bărbaţi dela v. a. fl. 3.60 cr. în susu. Ghete de dame „ „ „ 3.— Pantofi şi ghete de copii dela 60 Pantofi de casă de piele, pîslă s£u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă. Specialitate. Cismp de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă » » fetiţe şi băieţi » » » > » » 4.50 » » » Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesescî. — Şoşon! cu talpe de pîslă lung! şi scurţi pentru voiagiorî. = Galoc! de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine. C i mie de copii ordinare dela v. a. fl. 2 în susă » » bărbaţi * » » » » 51/a » » » » femei » » » » _ 4 » > w n Comandele din afară se efectueză după mesurile trimise promptă si cele nepotrivite se ian înderftft in sehimbu. ’ O co o ?0C -p- p erf- CD to o f HsH 20°|0 Tote preţurile seădute 20°|( Diplomă de argintă dela esposiţiunea economică din 1884 a comitatului Torontală. Medalia de argintă dela esposiţiunea intern, pharmac. Viena 1883. a Medalia de brouză dela esposiţiunea din Triestă 1882. | Diploma de recunăscere dela esposiţiunea din Graz 1880. r» ISY0RULU WPAGNES"®® _______________________dela MO HA Conţine cea mai însemnată cantitate de acidu carbolicu dintre tote Apele minerale ale Ungariei face escelente servicii la bole catarrhalice ale organeloră de mistuire şi ale udului. In genere acestă apă merită a se lua cu d'osebire în consi-deraţiune la t6te acele b6le, la care trebue a ajuta organele şi a promova funcţionarea sistemului nervosă. Cu vinu beută se bucură acesta de o popularitate mare. Depositulu principală Ţ ^Ţ^T^ŢTŢŢrnT^ Liferantu alu Curţii singură numai la: W X X reg. ung.în Budapesta. Asemenea se află la t6te farmaciile, băcănii, hoteluri şi restauraţiunî. &’au espediatu în amilii 1884 1.500000 butelii Mersulti trenurilortl Predealil-jBudapesta Trenă Trenă Trenă Trenă de persdne accelerat omnibus omnibus BucurescI ( ( — 5-00 7.45 — Predeală — 9 45 12.50 — — 9.47 1.09 — TimişG — 10.11 1.40 — Braşovtt ( ( 6.22 10.44 10,51 2.27 2.55 — Feldiâra 7.01 11.18 3.38 — Apatia 7.33 11.36 4.17 — Agostonfalva 8.01 11.51 4.47 — HomorodG 8.45 12.23 5.42 — Haşfaleu 10.10 1.19 7.37 — Sighişora ( ( 10.29 1.30 8.0 i 10.39 1.37 8.21 — Elisabetopole 11.19 2.05 9.05 — MediaşG 11.54 2.25 9.43 10.02 — Copsa mică Micăsasa 12.12 2.36 — 12.56 — 6.20 — Blaşiu 1.30 3.13 6.59 — CrăciunelG 1.45 — 7.15 — Teiuşfi AiudG 2.11 3.40 7.43 — 2.55 4.01 8.29 — VintulG de susG 3.17 — 8.55 — Uiora 3.24 — 9.04 — Caeerdea 3.31 4.24 9 12 — Gbirisă 4.09 4.49 10.23 — Apahida 5.36 5.58 12.32 — ( 5 56 12.59 8.00 Clnşiu ( 6.08 6.08 — Nedeşdu 6.29 — — 8.34 GhirbSu 6.45 — — 8.59 AghirişG 7.00 — — 9.34 Stana 7.26 — — 10.16 HuiedinG 7.48 7.14 — 11.04 Ciucia 8.28 7.43 — 12 17 Bucia 8.47 — — 12.47 Bratca 9.06 — — 1.21 Râv 9.26 8 22 — 2.05 Mezd-Telegd 10 01 8.48 — 3.08 Fugyi-Vâsârhely 10.20 ■— — 3.39 Yârad-Velinţe 10.30 — — 3.55 ( ( 10.37 9.13 — 4.03 Oradia-mare 10.51 9.18 10.37 — P. Ladăny 12.37 10.31 12 59 — Szolnok 2.58 12.07 4.45 8.22 Buda-pesta 600 2.10 10.05 10.30 Viena ( 6.35 2.45 10.50 — ( 3.00 8.00 6.05 — Budapesta—Predealil Viena Bndapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciuda Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu Clnşiu | Apahida Ghiriş „ \ ( Cucerdea ^ Ui6ra VinţulG de susG ÂiudG Teinştt CrăciunelG BlaşG Micăsasa (',op şa mică MediaşQ Eiisabetopole Sigişăra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora Braşov! TimişG Predeală BucurescI Trenă omnibus \ I Nota: Orele de nopte suntQ cele dintre liniile gr6se. 6.47 10.37 1.44 5.33 Trenă accelerat 12.05 12.31 2.16 3.12 8.32 3.41 3.50 4.25 4.50 5.41 6.0? 6.40 7.00 7.15 1.45 3.4 i 5.21 Trenă omnibus Trenă de persăne 6.41 7.14 7.42 8.31 9.01 10.01 10.16 11.24 11.43 11.45 12.08 12.22 12.57 1.27 1.45 2.06 2.31 2.50 3.48 4.19 4.34 4.53 5.2C 5.3 6.07 6,32 7.30 11.35 3.15 7.29 8.27 9.45 9.59 10.28 11.36 12.10 12.43 1.31 2.56 3.29 4.00 4.18 4.36 5.05 Trenă omnibus 6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 2.11 2.31 3.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 6.02 6.24 6.43 7.03 7.26 8.51 9.31 9.43 9.51 9.58 10.24 10.41 11,28 11.44 12.18 12 36 1.22 1.56 2.34 3.02 4.41 5 30 6.03 6.35 7.14 8.0 J 11.40 2.31 6.01 6.40 7.20 8.01 10.05 11.02 11.3" 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56 9.4( Tipografia ALEXI, Braşovă. Teiuşft-Aradft-Budapesta Teinşă Âlba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orăştia Simeria (Piski) Deva Branicîca Ilia Gurasada Zam Soborşin Bărzova Conopă Radna-Lipova Paulişă Gyorok Glogovaţă Aradft Trenă omnibus Szolnok Budapesta Viena 11.09 11.46 12.20 12.52 1.19 1.48 235 3.04 3.36 350 4.25 5.09 5.56 Trenă omnibus 6.18 6.57 7.12 7.27 7.56 8 10 2.39 3.16 7.10 Trenă de persăne 3.56 4.27 4.53 5.19 5.41 6.14 6.30 6.47 7.17 7.32 12.00 12.14 2.10 8.09 6.08 6.39 7.04 7.29 7.41 8.i2 8.49 9.29 9.49 10 23 10.37 10.52 11.18 11.32 4 53 5.10 8.16 6.05 Budapesta- Aradft-Teiuşft. AradA-TIinSşâra Aradft Aradulă nou Nămeth-Sâgh Vinga Orczifalva Merczifalva Tlmişftra Trenă omnibus Trenă de persone Trenă de persone 6.00 6.25 6.50 7.19 7.38 7.56 8.42 12.55 1.21 1.46 2.18 2.36 2.53 3.40 8.25 8.36 8.54 9.13 9.25 9 36 10.06 Timişftra-Aradft Tlmişftra Merczifalva Orczifalva Vinga Nâmeth-Sâgh Aradulă nou Aradft Trenii d© persone 6.07 6.40 6.51 7.08 7.23 7 40 7.50 Trenu de persone 12.25 1.16 1.34 2.04 2.25 2 54 310 Trenă omnibus 5.00 5.50 6.07 6.32 6.53 7.24 7.40 Viena Budapesta Szolnok Aradft Glogovaţă Gyorok Paulişă Radna-Lipova Conopă Bârzova Soborşin Zam Gurasada Ilia Branicîca Deva Simeria (Piski) Orăştiă Şibotă Vinţulă de josă Alba-Inlia Teiuşft Trenă de pertdne 11.00 &.06 11.02 11.12 3.37 4.13 4.38 4.51 5.10 5.38 5.57 6.42 7.14 7.43 8.01 8.21 8.47 9.05 10 10 10.43 11.04 11.19 12.03 Trenă accelerată Trwd oonita 7.15 1.45 | 8.iu 3.44 hn 4.02 12 OC 7 53 "TI 61 6.461 7j 7.2! 7.5l| 8.iq 5.58 9.211 9.56 10.17 10.38 11.05 11.23 12.24 12.53 1.22 1.40 2.24 Simeria (Piski) Petroşenl Simeria Streiu Haţegă Pui Crivadia Baniţa P etrosenl Trenu de persone 6 30 7 05 7 53 8.46 9.33 10.11 10.43 Trenă omnibus Petroşenl—Simeria (Piski) Petroşenl Baniţa Crivadia Pui Haţegă Streiu Simeria Trenă omnibus 6.49 7.27 8.06 8.50 9.31 10.16 10.53 Trenu omnibus 9.33 10.14 1054 11.37 12.17 12.58 1.35 Tren! de per». 5.28 8J 6.45 7.?5 8.02 8.44 9.15