REDACŢIEI EA ŞI ADMIXISTRAŢIUNEA : BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. ANULU XLVIII. SE PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ,GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unii ană 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anâ 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANUNCIURILE: 0 seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu te prlmeaou. — Manusorlpte nu se retrămltu. m 122 m Duminecă 2 (14) Iunie 1885. Braşovfi, 1 (13) Iunie 1885. In ajunulu întrunirei sinodului gr. or. în Sibiiu, care se va ocupă de afacerea importantă a împărţirei ajutorului de stătu la preoţime, cre-demfi a aduce unu serviciu causei acesteia a bi-sericei, publicândă în fruntea fâiei n6stre ună. articulă, ce ne vine dela unu fiiu credinciosu şi învăpăiaţii apărătorii ală instituţiuniloră bise-ricei gr. or. române. Sacrulu focii, cu care ple-dăză dânsulu pentru susţinerea neştirbită a vâ4ei şi a drepturiloru autonomice ale bisericei ne face sS speră mu mnltu că părerile lui voru află resunetii în inimile membrilorii sinodali. De Dumne4eu ca sinodulă de Marţi să fie însufleţiţi! de acelu curagiu strămoşescu şi de aceea iubire cătră nâmulă şi biserica sa, care a caracterisatii pe strămoşii noştrii în timpurile persecuţiunilorii calvinesci! Atunci suntemă siguri, că sinodulă va sci s6 pună capătă odată pentru totdeuna umilitârei afaceri a ajutorului de stătu, care, cu adencă mâhnire sufletâscă trebue să-o spunemu în faţa lumei, a contribuită mai multă la demorali-sarea clerului nostru şi la vârirea spiritului de dihoniă, de denunţare şi ură în sînulă bisericei decâtă la ameliorarea stărei lui materiale şi morale. Eată articululă: Ca mâne se va întruni în Sibiiu sinodulă archidiecesană, pentru ca să iea o hotărîre în cestiunea ajutorului, care îlă dă statulă pentru preoţimea ortodocsă română. împrejurarea, că sinodulă este pentru prima âră conchiămată în sesiune estraordinară ne arată, că autorităţile administrative şi esecative ale bisericii au dată de greutăţi însemnate. Este fârte bine şi constituţională că consistorulă în 4iua- năcazului şi în încurcătura, în care au ajunsă prestigiulă şi adevăratele interese ale bisericii alâigă la concur-sulă şi ajutorulă autorităţii supreme bisericesc]. Şi noi nu mai puţină ca şi consistorulă scimă şi recunâscemă, că sinodulă archidiecesană este autoritatea cea mai supremă, scimă însă şi aceea, că liotărîrile lui trebue să fie sfinte şi fiecare membru ală bisericii trebue să le păzâscă cu cea mai mare sfinţeniă, fie elă archiepiscopă, consistoră , protopopă, preotă, clerică său mirenu. Cum stămă cu autoritatea şi cu sfinţenia hotărîriloră sinodului archidiecesană în cestiunea ajutorului de stată său cum Pau botezată preoţii „milă împărătâscă “ ? In acăstă privinţa din nenorocire astă4i stâmu fărte rău pentru că s’au găsită în clerulă nostru gr. or. preoţi, cari c’ună cinismă ne mai pomenită pănă aci în biserica nâstră, au călcată în piciăre liotărîrile autorităţii celei mai înalte bisericesc! şi au alergată peste voia bisericii şi fără de binecuvântarea capului bisericescă la mi-nistrulu instrucţiunii publice ungurescă cu jalba în proţapă, pentru ca să capete din mila împă-rătâscă câte ceva. De unde vine acâsta apariţiune atâtă de ciudată şi atâtă de caracteristică, încâtă nu-şî mai află părechiă la nici o altă confesiune din ţâra nostră ? Unii âmeni suntă dispuşi a aruncă păcatulă în spinarea constituţiunalismului democratică-liberală bisericescă. De ce nu se întâmplă însă işa ceva la luterani, la calvini şi unitari, cari au constituţiuni totă atâtă de liberale, ba încă cu multă mai liberale ca a năstră ? Nu este nicidecum constituţiunalismulă causa, ci acâstă tristă şi amară apariţiune îşi are isvo- rulă în neajunsele create prin starea de transi-ţiune şi de evoluţiune a organismului bisericei, şi prin neprevederile şi negligenţa neertată a celoră ce au guvernată biserica în acestă timpă. Scimă că confusiunea n biserică ajunsese atâtă de mare încâtă erau mai mulţi administratori protopresbiterali, decâtă adevăraţi proto-presbiteri, cu t6te că regulamentele în privinţa întregirii protopopiateloră suntă fărte precise şi lămurite. Păcatulă păcată naşce. Consistoriulă archidiecesană ca organă administrativă şi esecutivă n’a păzită cu sfinţeniă regulamentele relative la regularea şi organisarea parochiiloră şi a proto-popiateloru, apoi cum să păzâscă preoţii hotărî-rele sinodului, când vină în conflictă cu ele interesele loră personale materiale, cu atâta mai vârtosă, că sinodulă din anulă trecută a avută neprecauţiunea şi părinţii protopresbiteri lăcomia de a pretinde, că pentru dânşii să se pună o sumă din alte fonduri archidiecesane pentru ceea ce voră pierde din mila împărătâscă. Acâstă măsură greşită a produsă o revolu-ţiune în ini mele parochiloră celoră mici şi âtă că ne pomenimă cu acea apariţiune tristă în a-nalele bisericei române anatolice. Causa acestui rău care bântue astă4i archi-diecesa nâstră, sunt după a nâstră părere numai şi numai administraturile cele multe şi îndelungate, pentru că administratorii ca să nu se strice cu colegii loră au tolerată multe lucruri destrăbălate, n’au ţinută în cârdă şi în disciplină strînsă după cum facă alte confesiuni pre preoţii din tractulă loră, pre când cătră autorităţile mai înalte bisericesc! se arătau âmenii cei mai supuşi şi mai servili, pentru ca să fie toleraţi în funcţiunile loră câtă mai multă timpă. Eată de unde vine neascultarea acâsta înfricoşată. Rău a făcută sinodulă nostru archidiece-cesană, că a tolerată ătâta timpă starea acâsta abnormală. Bâla actuală este fârte gravă şi pe-riculâsă şi pentru vindecarea ei să cere o cură radicală. Aflase-va lâculă? Tare ne îndoimă. Ce măsuri şi ce hotărîrî vor lua din nou în privinţa milei nu putemă şei, dâr totă creştinulă aştâptă, doreşce şi pretinde dela representanţii bisericii, ca să aibă înaintea ochiloră loră numai pacea, liniştea, binele, prosperitatea şi interesele generale ale bisericii şi să aplice cu tâtă rigârea canânele bisericeşci în contra aceloră feţe biseri-ceşci, cari într’atâta au fostă împresurate de ma-monulă, de ’şi-au uitată într’ună modă condem-nabilă de cele mai sacre datorii, ce le avâu cătră maica şi sfânta loră biserică ca şi cătră naţiunea loră care îi hrănesce şi încăl4esce la pieptulă său, călcândă în piciâre cele mai solemne hotă-rîri ale representanţei bisericii luate în împrejurările cele mai grave. Astfelă de indivi4î după canânele positive ale bisericei răsăritene numai au locă în biserica nâstră, pentru că scriptura 4ice fârte clară că celă ce nu ascultă de biserică să ’ţi fie ţie ca ună păgână şi vameşă. Biserica întrâgă pretinde imperativă dela energia, înţelepciunea şi dela puterea morală a sinodului, ca să declare conformă cuvinteloră evangelice de păgâni şi de vameşi pe toţi acei preoţi câţi n’au ascultată de porunca bisericii. Când ceremă, ca biserica să-şi pronunţe ver-dictulă său asupra păcătoşiloră dămă numai es-presiune îndignaţiunii generale ce domneşte în tâtă biserica română ardelână gr. orientală. Câtă privesce mila împărătâscă sinodulă, după a nâstră convingere, nu o pâte primi nicidecum în condiţiunile în cari o oferesce minis-teriulă, ci sinodulă se trimită din nou o deputa-ţiune de bărbaţi energică la tronulă Maiestăţii sale, unde dâcă va fi de lipsă să mârgâ şi de 4ece ori, când se tractâză de cele mai vitale interese ale bisericei. soirile pilei. »Tagblatt« din Pesta a primită o scrisă re din Mă-cău, în care se biciuesce cum se cuvine purtarea inspectorului de dare din comit. Cianad. Anume sunt 16 comune d’ale comitatului comune de colonişti erariale, aşa că locuitorii suntă cu totulă în mânile guvernului. Coloniştii datorescă statului ca despăgubire de pămentă încă 1 milionă de fiorini. Acestă sumă inspectorulfi de dare vrea s’o încaseze cu o lovitură şi a obţinută chiar dela comisiueea administrativă, ca să esecute averea şi bunulă a 150 de colonişti, precum şi recolta viitâre dela 4000 de colonişti, aşa că acum suntă aduse la cerşitoriâ 16 comune. Dar mai frumosă e, că acei colonişti, cari la ultimele alegeri au votată pentru candidaţii guvernului, seu cari de atunci s’au convertită, au rămasă nesupăraţi. Ca non sens e de amintită, că pământurile în contra cărora s’a ordonată esecutare nu suntă trecute asupra coloniştiloră, ci în cărţile funduale figureză ca proprietate erarială. Pâte că acestă împrejurare va mântui pe colonişti, de ârece scatulă nu se va esecuta pe sine însuşi pentru datorii. —0— Duelu între uuH oficeru c. r. romanii şi unU oficerii boemii. — Ni se scrie din Alba-Iulia: înainte cu 2 săptămâni s’au duelată doi ofiţeri c. r. în fortărâţă. De naţionalitate unulă e română şi unulă boemă. Cestă din urmă, de o natură cam provocătâre şi îndatinată a’şi ; arăta despreţulă său faţă cu elementulă română, făcândă | şi încâtva politică secă, a vătămată cu nedreptulă pe colegulă său, care apoi nu întărea a’lă face să pricepă s ce însemneză sabia în mâna Românului. D sublocote-j nentă FI . . . i-a făcută colegului său ună semnă de aducere aminte tocmai colea unde punemă degetele 4i-cendă ,în numele tatălui,» aşa încâtă contrarulă său S. boemulă ajunse de-alungulă podelei. Noroculă lui fuse că altă lovitură căpătată la grumadl a fostă mai uşâră şi l’a lăsată a’şi putea cere ertare pentru vătămarea grosolană. Acum s’a dusă la scaldele din Bosnia, unde pâte medita asupra temei, că cum are omulă a se purta cu Românulă. —0— Târgulă de primăvară ce s’a ţinută în săptămâna acâsta în Braşovă a fostă mai slabă decâtă ună târgă de săptămână. Cu greu ne vine a crede, că vân4ătorii s’ară fi întorsă p’acasă fără pagubă. Tâtă lumea se vaetă de sărăciă. —0— Reuniunea învâţătoriloră din Murăşă-Turda a ţinută la 5 Iuniu adunare în Târgulă Mureşului, cu care oca-siune „Maghiarulă“ Feuerstein Iozsef a ţinută ună discursă înflăcărată pentru magh'arisare. Invăţătorulă română (?) Komesz Gyorgy a ţinută o disertaţiă, cum să se înveţe mai bine şi mai uşoră limba maghiară în şeâlele poporale române. —0— Bancă română pe acţiuni cu ună Capitală de 100,000 fl. este proiectată în Zârnescî. Comitetulă fundatoră se compune din d-nii Traiană Meţiană pro-top., Nic. Garoiu adv., Aldimiră Badiu notară cerc., Vartol. Bude direetoră şcol., T. Vulsană comersantă, Iarca Şona proprietară, Ioană Sjtrăv|oiă învăţătoră, I. S. Comşa comerciantă, Andreiu Şenchia proprietară. —0— »Przeglond* află din Petersburg: «Odesskij Wjest-nik« anunţă, că sublocotenentulă George Skrynovics dela reg. austro ungară 62 de inf. (născ. în Cattaro) şi doi husari ardeleni anume Georg Murgo şi Nabo Nanzen s’au predată sentinelei ruse dela graniţă. Ca motivă ală deşertării dau ei râua tractare (?) din partea autorităţiloră militare austriace, fiindcă suntă slavi şi de relig. gr. or. Ei s’au declarata gata a întră în armata rusescă şi deocamdată au fostă internaţi în Hotin, unde autorităţile i-au întâmpinată cu mare prevenire. —0— Oficiâsa *Polizei-Coresp.« din Viena face cunoscută, că din Pesta s’au trimisă cassei datoriei statului note de stată de câte 1 fl. false, care s’au pusă în cir-laţiune. —0— Recolta rapiţei în România va fi anulă acesta, din in- Nr. 122. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. formaţiunile ca are „Voinţa Naţională44, din cele maisatisfă-cătdre; în judeţulii Teleormană suntă aprâpe patruzeci de mii de pogone de rapiţă. Producţiunea totală se so-cotesce a fi de celă puţină 18.000.000 lei. Preţuiţi oferită de casele Dreylus şi Rotschild e de 110 lei de chilă. —0— D. preşedinte ală Societăţii tineriloră comercianţi români de aci ne face cunoscută, că legatulă răposatului comerciantă Dimitrie D. Lupană testată acestei societăţi e de 100 fl., precum s”a şi predată, er nu de 50 fl. cum din erore ni se comunicase. —0— In Basarabia sudică şi în districtele învecinate ale regatului României s’a ivită în (}ilele din urmă ună nou soiu de insectă în mulţime mare, care, după cum se scrie din Cernăuţi, nu e cunoscută pănă acum şi nimi-cesce viţa mai rău decâtă filoxera. Guvernulă rusă a trimesă o comisiune şciinţifică spre a studia acestă nouă pacoste. —0— „Curierulă balasană“ a aflată dela d. Jacobă Li-veseu, că mulţumită noaăloră descoperiri archeologice ce se facă de cătră o societate din care face parte şi d-sa, istoria ţărei se va schimba cu multă din problematica şi mythica stare în care se află, şi ca speeimenă dă: origina cuvântului Moldavia, derivândă dela cuvântulă getă Dava, cetate, locă fortificată, şi Mole, partea de josă, în antiteza cuvântului T/opa Davia, adecă partea de susă a Davei. Asemenea şi marca Moldovei, capulă de zîmbru, este marca Geţiloră, dela care a rămasă Moldovei. ------O------- Uneltiri de maghiarisare. De lângă Pratulti Ini Traiană, 9 luniu 1885. Domnule RedactorQ! Amă cetită în preţuitulă diară »Gazeta Transilvaniei« o profeţiă despre perirea lumei: când sântulă George răstignesce pre Cristosă, Marcu îlă înviazâ şi celelalte. unde în fine 4'cetb c‘& nu se re" feresce şi la noi, măcară că în anulă 1886 Pascile, adecă sărbătorile schimbătore după ambe calendarele Ju-liană şi Gregoriană voră fi deodată, ce nici bătrânii n’au pomenită, ca în doi anî după olaltă să fie; deosebirea e numai aceea, că Vinerea Pasciloră nâstre nu va cădea la Sân-Georgiulă nostru, ci la celă Gregoriană, pre care ei l’au mutată din 23 pre 24 Aprilie, eră dina domnului noi nu o avemă, în asta p6te aţî avea dreptate, că nu se referesce la noi, — dară eu mă temă că se apropiă, şi încă cu paşi iuţi perirea lumei pentru noi toţi cei din Ungaria binecuvântată de t6te neajunsele, şi dâcă voiu enarâ cele ce se întâmplă pe la noi, — despre care vâdă că nime nu se intereseză, ca să vi le facă cunoscute, — credă că nu mă veţi da de minciună. Isus Cristosă a precfisă, că în urmă va fi 0 turmă şi ună păstoră şi apoi va fi perirea lumei. La noi încă se lucră cu grosulă pentru acelă scopă. Societatea de maghiarisare din Cluşiu îşî întinde »binefacerile* sale şi cătră noi, ba a şi inferată câţiva. Faima sbâră din sată 1 în sată, din stradă în stradă, din casă în casă şi nu lasă pe bietulă ţărână nemaghiară să-şî vâ(Jă de lucru pentru asigurarea subsistenţei sale şi a familiei, ci-lă îmbată cu promisiuni numai să se maghiariseze. ,Preste 40 mii florini a adunată societatea nâstră de maghiarisare din Cluşiu — dică ei — şi a(Jî mâne va FOILETON tJ. Societatea arclieologică-istoricâ din Deva. In 10 Iulie s. n şi-a ţinută adunarea sa generală societatea maghiară cu titlulă susă numită. Au luată parte la ea mai mulţi ospeţî din Budapesta. Adunarea a deschis’o eruditulă conte Geza Kun, prin o cuvântare potrivită, în care se urca pănă la învăţaţii vremuriloră vechi, susţinândă, că dintre t6te spiritele mari Aristotele şi Platon au revărsată mai multă lumină în întunereculă seculiloră. Trecendă apoi la istoriografi, dice că istoricii vechimei n’au fostă totdeuna imparţiali; că diferite popore mari erau lipsite de înâs-cutulă simţă ală dreptăţii, parte pentru că erau pre mândre de sine, parte din egoismă orî pismă asupra altoră popore . . . seu că nu se pricepeau la meşteşugulă de-a scrie „istoria44. Stimatulă conte află cu însufleţire însă, că naţiunea maghiară a întrunită şi întrunesce încă tote acele virtuţi frumose, ce se chiamă: dreptate, imparţialitate. Mai nainte cu secul! ea a avută istorici cari au sondată numai după fapte adevărate, âr nu chi-mere şi’i are încă şi acuma! . . . După aceea urmă raportulă secretarului despre activitatea societăţii în decursulă anului; câte critice s’au ţinută asupra istoriei dlui Odobescu, Xenopolu etc. Apoi d. Hampel profesoră dela universitatea din Pesta începu a vorbi cam în următorulă înţelesă: „Sciinţa a luată în tote ramurile avântă salutrară. dispune de sute de mii — ban! destui... Unui nemaghiara dela 2i anî pănă la 30 anî decă se maghiariseză îi dămă 60 fl. pe ană; dela 30—40 anî dămă 100 fl., dela 40—50 anî dămă 150 fl.« (de mai bătrînî n’au lipsă.) In comuna vecină Sân-Mihaiulă Aureşiului 3 seu 4 traşî-împinşî s’au şi maghiarisată, câte 50 cr. de timbru s’a şi solvită pentru ei, aşteptă numai să le vină pensiunea.... ha! ha! ha!?.. Preste 3 săptămâni au trecută de când aşteptă, de bună semă s’a frântă o rotă dela carulă cu care se aduceau banii, pentru aceea nu mai so-sescă, — Amăgiri. £că cu de acestea a^î mâne va fi o turmă şi ună păstoră, perirea lumei e dară la uşă. Eu credă în profeţia aceea — numai de nu s’ar întâmpla altmintrelea perirea lumei!.. Mi-a venită a rîde de ună bietă germană cu numele Neubauer, căruia i-au maghiarisată numele cu 50 cr., îu Ujfoldos, l’am întrebată: pentru ce ţi-ai maghiarisată numele? Mi-a răspunsă: »ich azer nicht ma-ghyiar csak penz adja, aachdem lâfyam,* adecă pe ro-mânesce: »eu pentru aceea nu-să maghiară, numai să-mî dea bani, apoi voiu vedea eu.« Românulă Grişană Ioa-naşă din Sân-Mihaiu nu numai numele, ci şi religiunea neunitâ şi-a schimbat’©. La începută amă cugetată că s’au prostită Ungurii promiţândă celoră mai tinerî mai puţină şi celoră mai bătrâni mai multă, dară ei au făcută din calculă, căci pre cei tinerî mai uşoră îi înşelă, cei bătrâni suntă mai încăpăţinaţî, afară de aceea, cei tineri mai mulţi anî au să tragă pensiunea, de cei bătrâni mai curândă scapă. Mă temeamă, că bieţii ţărani nemaghiarî mai alesă români pentru nenumăratele greutăţi ce’i apasă pe rândă voră deveni la sapă de lemnă, dar pensiunile promise mi au „stîrnită sperarea44, că doră Provedinţa divină îi va îngriji . . . numai de nu s’ar afla pănă atunci vre ună defraudaloră, precum li-e cam obiceiulă, ca să le sleiască miile, cum au făcută cu miile Ceangăiloră, — atunci apoi nu sciu ce va mai fi . . . Destulă că noi Românii totă nu putemă peri pănă avemă braţe tari, vângidse şi sânătose, că noi nu fugimă de lucru. Şi apoi precum ^ice şi poetulă: De n’a perită Românulă când nu vedea lumina ş. a., acum a trecută baba cu colaci. — Să’şi pună pofta în cuiu! Cu câte ună trasă-împinsă numai ne curăţă naţiunea de gangrena co-rupţiunii. Totuşi trebue să veghiămă şi să ne încordămă puterile, ca să nu se împlinescă chiară cu noi profeţia, să nu ne desbinămă fraţii de ună sânge de cătră mama dulce vîn^ându-ne noi pe noi înşine. Să ne aducemă aminte de Ceangăii loră ce au păţită, câtă de amară au fostă amăgiţi. Cu câtă suntemă noi Românii mai buni înaintea loră ca aceia — carne din carnea loră, sânge din sângele loră ? . . Le voiu urmări paşii şi vă voiu încunosciinţa. X. -----o------- Adunarea reprezentanţei judeţului Brazovft. Braşovă, 12 luniu. In adunarea generală dela 9 1. c. s’a discutată între altele, precum le este cunoscută cetitoriloră „Ga-zetei“ şi asupra apelului ,,Kultur-egyletului“ din Cluşiu. Voiu să vă dau o mică schiţă despre decursulă acestei discusinnî. Astăzi şi timpulă preistorică ne stă ca o carte deschisă înainte, ce trebue numai să o cetimă. Istoria ne-muriloră vechi, precum şi a celora mai nouă ne este bine cunoscută; numai o epocă stă încă învăluită în desa negură şi anume e oca ce urmeză în Dacia după Au-relian împăratulă. Acestă domnitoră, după ce a scosă pe toţi ostaşii şi civii din ţâră pentru a’i duce în Moesia, a lăsată ţinutulă acesta pradă barbariloră ne mai pu-tândă birui cu dânşii; şi dacă o (Jice Vopsică acesta, trebue că a fostă aşa, când însuşi, ca Romană, recundsce tăria barbariloră!..“ Aceea nu o amintesce însă d. Hampel, că tocmai caracterului şi cualitâţii de linguşitori şi âspe de masă ală lui luniu Tiberian (ruda lui Aurelian) ce eraVopsic, nu ar trebui omulă să’i dea deplină cretjământă, fiindcă elă (Jicea ârecum spre lauda lui Aurelian*), că a scosă şi pe ţărani din Dacia, ca să nu (jică lumea că i-a lăsată vrăşmaşilor ă. Totă d. Hampel dice, că cu mare precauţiune se se creadă istoriciloră clasici; — pe semne numai Vopisc face escepţiă înaintea d-sale !... D profesoră dete esplicaţiune câtorva objecte săpate în Şimleulă Selagiului şi în St. Nicolau de lângă Sigidin. Cele din Şimleu suntă jevaure, cari după părerea d-sale demustră deja urmele gustului orientală, seu mai bine contopirea artei apusene cu-cea barbară. *) Istor. Petru Maiorii. Protonotarulă a dată mai ântâiu cetire hotărîrei următâre a comisiunei permanente : „După ce jurisdicţiunea comitatului Braşovă în timpulă de faţă nu este convinsă despre aceea, că reuniunea dela Timişâră pentru lăţirea limbei maghiare, precum şi reuniunea din Ungaria de susă şi cea ar-delenă din Cluşiu pentru cultura maghiară se va osteni numai pentru cultura maghiară şi nu va trece în domeniulă culturei străine şi că astfelă va lucră numai pentru nobilitatea limbei maghiare şi pentru lăţirea ei pe cale pacinică, abţinându-se totodată în modă leală de a atacă celelalte naţionalităţi ale ţârei şi ferindu-se de orice procedere care sg aibă de scopă a-le înstrăinâ de propria loră naţionalitate : comisiunea municipală a comitatului Braşovă, care este gata în totă timpulă de a sprijini nisuinţele în ade-vâră umane şi culturale, fără vr’ună scopă laterală, ale orî şi cărei naţionalităţi cu sfatulă şi cu fapta în modă spirituală şi materială, să vede constrînsă, deşi cu durere de a refusâ din consideraţiunile de mai susă sprijinirea celoră trei reuniuni de cultură susă numite.* Acestă propunere a fostă primită cu strigări de ,Hoeh« şi »să trâiescă.* Unguriloră nu le-a plăcuţii însă, deşi era aşa de moderată , cum nu se pute mai multă. De aceea s’a redicată inspectorulfi reg ung. de scole Koos Ferencz în contra ei. Elă dise; că Cluşienii nu voră să maghiariseze, ci voră se lăţescă > scrieri patriotice* în limba germană şi română, ei nu voescă se provdce turburărî, ci să lăţescă cultura maghiară. Cere ca dedrece între 80 de mii locuitori ai comitatului 30de mii (?) suntă Unguri, adunarea să declare, că salută cu încredere »Kulturegyletulă« ardelenescă şi municipiulă se înscrie între membrii fundatori ai reuniunei. D. Koos a fostă aplaudată numai de membrii unguri. După dânsulă s’a ridicată advoeatulă Schnellşi a arătată în limba germană, că frasele inspectorului de scâle nu corăspundă cu faptele reale. Să aşteptămă, sg vedemă activitatea acestei reuniuni şi decă va fi aşa, cum promiteţi acum, mai avemă vreme a luâ şi alte concluse. (Aprobări) Noi, domniloră, n’avemă lipsă de scrieri patriotice, şi nici Românii n’au lipsă de ele (Hoch şi Sg trăiască,) nu ne vedemă nicidecum necesitaţi a luâ învg-turî despre patriotismă şi tocmai dela Maghiari nu le primimă, căci suntemă destulă de buni patrioţi noi înşine, (Vine aprobări.) Kulturegyletulă să rămână pe lângă limba maghiară şi să nu mai scdtâ scrieri în altă limbă Recomandă propunerea comisiunei. (Bravo) (Va urmă.) Adunarea generală a comitatului Huniâdorâ (Şedinţa din 8 luniu) Deva 10 luniu 1885. Stimate d-le Redactoră! Vi s’a comunicată, câa-dunarea generală ordinară a representanţei municipiului Huniădora, se va ţine aici la 8 luniu a. c. şi cjilele ur-mătdre şi că atunci se voră deliberâ mai multe obiecte de interesă publică, şi altele de însemnătate specială co-mitatensă. Cu permisiunea d-v6stră ’mî iau voia a yg face ună scurtă raportă despre deliberările mai esenţiale şi a vă espune şi opiniunile ce au resultată. Din capulă locului am să însemnă că în (|iua primă pe când se credea că se voră termina alegerile din prospectă, membrii congregaţiunei s’au presentată în numără mai considerabilă, cam 150—2^0, altă (Ji însă abia Căci după opiniunea d-luî profesoră, acele glote, respective Avari, Huni etc. posedau deja ună gustă desvoltată . . . o artă şi cultură propriă, care nu era aşa primitivă pe cum îşî închipuiescă unii. D. Hampel rogă deci pe scrutători, a nu mai profesa cuvântulă „barbari41... căci Huni nu erau barbari în înţelesulă de atunci ală cuvântului; fiindcă, (Şice, totă ce nu era elenică ori romană, se numea atunci „barbară44, măcar de ar fi fostă câtă de mare orî civilisată ună poporă. Etă deci ună nou metodă, o nouă logică de a afla pe Huni de poporă cultă ca pe celă egipteană ori grecă!.... D-sa arălâ apoi nişce vase, pocale şi farfurii de aură, ce suntă forte frumâse, dar de ună stilă amalgamisată. D-lfl profesoră vede în aceste obiecte o parte din tesaurulă vreunui domnitoră d. e. ală lui Atilla. Intr’adevără, vasele suntă magnifice, dar cui au aparţinută odinidră, numai ele singure ară sci spune, decumva li s’ară dărui de qfei p’ună momentă graiu ca columnei mnemnonice. Dlă Ham-pel susţine aserţiunea sa pe basa relatăriloră lui Priscus, carele petrecândă la curtea flagelului lui DS £ l - fa |cq c li sc fi 10.51 9.18 10.37 — 12.37 10.31 12 59 — 2 58 12.07 4.45 8.22 6 03 2.10 10.05 1O.30 6.35 2.45 10 50 — 3.00 8 09 6.05 — Budapesta—Predeală Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă omnibus accelerat omnibtu de omnibus .. persone Viena 6.47 7.15 — i — Budapesta 1 45 3.15 6.20 ».0J Szolnok 10.37 3.4* 7.J4V 9.11 11.40 P. L&dâny 1.44 5.21 07 11.26 2.31 Oradea mare 5.33 6.41 — 1.28 — Vârad-Velencze — — 9.45 2.00 — Fugyi-V âsârhely — — 9.59 2.11 — Mezo-Telegd — 7.14 10.7 8 2.31 — Râv — 7.42 11.36 3.18 — Bratca — — 12.10 3.41 — Bucia — — 12.43 4.01 — Ciucia — 8.31 1.31 4.26 — Huiedin — 9.01 2.5« 5.08 — Stana — — 3.29 5.27 — Aghiriş — — 4.0- 5.50 — GhirbSu — — 4.18 6.02 — Nedeşdu — — 4.39 P.24 — Claşiu | — 10 01 5.05 6.43 — 12 05 îo.ie — 7 0 ; — Apahida 12.31 — — 7.26 — Ghiriş 2.16 11.24 — 8.51 — ( Cueerdea 3.12 332 11.43 11 45 — 9.31 9.43 — Uiora 3.41 — — 9.51 — Vinţulfi de snsti 3.50 — — d.f 8 — Aiudft 4.25 12.08 — 10.24 — TeiuşA 4.50 12.22 — 10.44 — Crăciuneltt 5.41 — — 11.28 — Blaşfl 6.0^ 12.57 — 11.44 — Micăsasa 6.40 — — 12.18 — Copşa mici 7.00 1.27 — 12 36 — Mediaşâ f, - 1.45 — 1.22 6.01 Elisabetopole — 2.06 1 56 6.41 fiigişdra — 2.3 i — 2.34 7.2- Haşfaleu — 2.50 — 3.02 8.01 Homorod — 3.48 — 4.41 10.05 Agostonfalva — 4.19 — 5 30 11.02 Apatia — 4.34 — 6.08 11.3 Feldidra — 4.53 — 6.35 12.14 n « ( — 5.2C 5 3 — 7.14 1.09 l.f.O Braşov! ^ — ■— — Timişâ — 6.07 — — 2.48 Predeală ^ BucurescI — 632 — 3.23 — 7.30 — — 4.56 11.35 9.4< Nota: 6rele de n6pte suntfl cele. dintre liniile grose. Teiuşft-Arara ^interi» (Piski) Fetroşea! Trenă Trenă de Trenă de Trenă de Trenă Trend omnibus peraiue persone persone omnibus omnibou I iradă 6.00 ^Jmerla 6 30 ii.10 12.55 8.25 Arad-ilă nou 6.25 1.21 8.36 Strein 7.03 1227 3.00 Nânae';h~Sâgb 6.50 1.46 8.54 Kaţegă 7.53 1.19 3.49 Vlaga 7.19 2 18 9.13 Pui 8.46 2.10 4.41 Orczifaiva 7.38 2.36 9 25 Oivadia 9.33 2.57 m Merczilalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3,35 6.07 8.42 3.40 10(6 S® etz'oşenft 10.43 4.04 m Timişâr a- Arad ft Petroşenl—Simeria (Piski) Trenă de persone Trenă de persone Trenă omnibus Trenă omnibus Trenă omnibus Trend depen. Timiş6ra 6.07 12.25 5.00 Petroşenl 6.49 933 5.?j Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.0- Orczifaiva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 1054 6.45 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 1137 7.°5 Nâmeth-Sâgh 7.23 2.25 6 53 Haţegă 9.31 12.17 8.02 Aradulă nou 7 40 2 54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8.44